marți, iunie 02, 2020
Noutăți legislative din domeniul Educatiei
Noutăți legislative din domeniul Educatiei, aici https://legistm.ro/blog/noutati-legislative-in-educatie
Legislatie referitoare la Starea de Alerta in urma COVID-19 aici https://legistm.ro/blog/acte-referitoar ... -de-alerta
Legislatie referitoare la Starea de Urgenta in urma COVID-19 aici https://legistm.ro/blog/acte-referitoat ... de-urgenta
Alte ordine, note, notificări, proceduri şi precizări ale Ministerului Educaţiei pot fi urmărite la adresele:
-http://www.monitoruloficial.ro
-http://legislatie.just.ro
-http://legistm.ro
marți, mai 26, 2020
FIŞA POSTULUI
Fişa postului - document care defineşte locul şi contribuţia postului în atingerea obiectivelor individuale şi organizaţionale, caracteristic atât individului, cât şi entităţii şi care precizează sarcinile şi responsabilităţile care îi revin titularului unui post;
In general, fişa postului cuprinde: informaţii generale privind postul (denumirea postului, nivelul postului, scopul principal al postului), condiţiile specifice pentru ocuparea postului (studiile de specialitate, perfecţionări, cunoştinţe de operare/programare pe calculator, limbi străine, abilităţi, calităţi şi aptitudini necesare, cerinţe specifice, competenţă managerială), sarcinile/atribuţiile postului, sfera relaţională.
2.2. Cerinţe generale
2.2.1. Regulamentul de organizare şi funcţionare al entităţii publice cuprinde într-o manieră integrală, după caz, reglementări generale, rolul şi funcţiile entităţii, atribuţiile principale, structura organizatorică, relaţiile funcţionale, competenţe şi atribuţii ale compartimentelor; regulamentul se publică pe pagina de internet a entităţii publice, după posibilităţi.
2.2.2. Fiecare salariat trebuie să cunoască misiunea şi viziunea entităţii, obiectivele generale şi specifice ale entităţii publice şi ale compartimentului din care face parte, rolul său în cadrul compartimentului, stabilit prin fişa postului, precum şi atribuţiile postului pe care îl ocupă.
2.2.3. Conducătorii compartimentelor entităţii publice au obligaţia de a întocmi şi de a actualiza, ori de câte ori este cazul, fişele posturilor pentru personalul din subordine.
2.2.4. Sarcinile/Atribuţiile postului trebuie să fie clar formulate şi strâns relaţionate cu obiectivele specifice şi atribuţiile compartimentului.
2.2.5. Conducătorii compartimentelor entităţii publice trebuie să identifice sarcinile noi şi/sau cu un grad de complexitate ridicat ce revin salariaţilor şi să le acorde sprijin în realizarea acestora, oferindu-le o viziune concretă de lucru.
2.2.6. Conducătorul entităţii publice dispune identificarea funcţiilor sensibile pe baza unor factori de risc, centralizarea acestora la nivelul entităţii publice şi stabilirea unei politici adecvate de gestionare a acestora prin elaborarea unor măsuri, astfel încât efectele negative asupra activităţilor desfăşurate în cadrul entităţii publice să fie minime.
ORDIN SGG nr. 600 din 20 aprilie 2018 privind aprobarea Codului controlului intern managerial al entităţilor publice
EMITENT: Secretariatul Guvernului
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 387 din 7 mai 2018
duminică, mai 17, 2020
Articole, studii
program de legislaţieromânească şi europeană
Articole, studii...https://www.legistm.ro/blog
Noutăți legislative din domeniul Educatiei ...https://legistm.ro/blog/noutati-legislative-in-educatie
sâmbătă, aprilie 11, 2020
Legislatie referitoare la Starea de Urgenta in urma COVID-19
#LEGIStm va ofera gratuit o lista de acte emise de Monitorul Oficial in legatura directa cu Starea de Urgenta aparuta in urma COVID-19--aici https://www.legistm.ro/blog
Vom adauga acte pe masura ce acestea vor aparea. Nu gasesti actul dorit, scrie-ne si il vom posta.
Daca in aceasta perioada aveti nevoie de acces la iLegis, va putem oferi conturi valabile 7 zile GRATUIT - solicitarile se fac la adresa: legis@legistm.ro
Lista legislatie
LEGEA NR. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru
supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de
învăţământ (actualizata)
LEGEA NR. 27/2020 privind limba semnelor române
LEGEA NR. 31/2020 pentru abrogarea art. 3 alin. (1) din Hotărârea
Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale
salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific
deosebit şi din unităţile bugetare
LEGEA NR. 35/2020 privind acordarea unui ajutor financiar familiilor pentru
plata serviciilor oferite de bonă
LEGEA NR. 37/2020 pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul
muncii şi a art. 94 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
LEGEA 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice
LEGEA NR. 45/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 30/2020 pentru modificarea şi
completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în
domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate
de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (actualizată)
ORDONANȚA URGENȚĂ NR. 35/2020 privind modalitatea de emitere şi prelungirea
valabilităţii voucherelor de vacanţă, în contextul situaţiei epidemiologice
determinate de răspândirea COVID-19
ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele
acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor
categorii de debitori
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind
acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia
închiderii temporare a unităţilor de învăţământ
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 225/2020 privind modificarea Normelor metodologice pentru
aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea
stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.294/2004
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 236/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2020 privind aprobarea
Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi
elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 270/2020 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor
Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor
facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii
financiare nebancare anumitor categorii de debitori
OMEC NR. 3374/2020 pentru completarea Centralizatorului privind disciplinele
din învăţământul preuniversitar, domeniile şi specializările absolvenţilor
învăţământului liceal pedagogic, postliceal şi superior, probele de concurs
valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul
preuniversitar, precum şi disciplinele pentru examenul naţional de definitivare
în învăţământ 2020, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării
nr. 3.092/2020
OMEC NR. 3453/2020 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul
ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.261/2020 privind aprobarea
componenţei Comisiei de elaborare şi a Comisiei de validare a planurilor-cadru
pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional
Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea
Forței de Muncă nr. 346/26.03.2020 privind
aprobarea modelului declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la art. 3 alin.
(1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor
Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru
supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ
LEGEA NR. 45/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
LEGEA
NR. 45/2020
pentru
modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului
Parlamentul
României adoptă prezenta lege.
Articol unic: Legea nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările şi
completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 46 alineatul (3), partea introductivă şi litera i) se
modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Organele de
specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei
publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii
în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în
condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru:
..............................................................................................
i) derularea sistematică în
unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru
viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii
contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor."
2.La articolul 46 alineatul (3), după litera i) se introduce o nouă
literă, litera j), cu următorul cuprins:
"j) derularea
sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de
educaţie pentru sănătate, inclusiv pentru dezvoltarea capacităţilor
psihoemoţionale, a competenţelor sociale şi interpersonale."
3.La articolul 52 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă
literă, litera g), cu următorul cuprins:
"g) facilitarea
accesului la programe de educaţie pentru sănătate al tuturor elevilor înscrişi
în învăţământul preuniversitar."
Această lege a fost adoptată de Parlamentul
României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia
României, republicată
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-MARCEL
CIOLACU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TITUS
CORLĂŢEAN.
_______________________
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din
6 aprilie 2020
Intră în vigoare la 9 aprilie 2020
joi, martie 19, 2020
Asociația „Academia cetățeanului” (https://academiacetateanului.blogspot.com/), prin personal specializat oferă consiliere, în aceste vremuri dificile, persoanelor juridice și fizice.
Asociația „Academia cetățeanului” este o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, apolitică, constituită cu scopul de a contribui la formarea unor cetățeni informați, activi, implicați în viața socială, culturală, spirituală și economică a țării, folosind mijloace adecvate.
E-mail: academiacetateanului@gmail.com
duminică, martie 08, 2020
Condamnarea relaţiilor sexuale între persoane de acelaşi sex
1. „PRAVILA LUI VASILE LUPU” SAU „CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ”
În Moldova, la mijlocul secolului al XVII-lea a fost
adoptată cea mai importantă pravilă, respectiv „Pravila lui Vasile Lupu” sau
„Carte Românească de Învăţătură”, prima codificare legislativă cu caracter laic
din istoria dreptului nostru. Ea a fost întocmită de către logofătul Eustache
din ordinele lui Vasile Lupu şi tipărită în anul 1646 la tipografia Mânăstirii
Trei Sfetite din Iaşi.
Din
categoria infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală mai erau reglementate în
pravila lui Vasile Lupu şi perversiunea sexuală şi incestul.
Perversiunea
sexuală (sodomia) numită „prespre fire”, era reglementată în Glava 39.1-31.
Se
considera sodomie „când se împreună neştine cu fiece obraz parte bărbătească”
(39.1), îndeosebi cu copiii (39.5), sau chiar cu femeie „prespre fire”
(39.9).
Pedeapsa
pentru astfel de infracţiuni era „tăierea capului”, arderea trupului şi
confiscarea averii (39.28).
Pe
lângă acestea instanţa bisericească mai aplica şi afurisirea (39.19)
2. CODUL PENAL DIN 1864
În Codul penal din 1864, infracţiunile contra
vieţii sexuale erau cuprinse în Titlul IV intitulat „Crime şi delicte în contra
particularilor”, secţiunea V denumită „Atentate contra bunelor moravuri”.
Infracţiunile contra vieţii sexuale erau cuprinse de la
art. 263-268 iar infracţiunea de viol era denumită „atentat contra pudorii cu
violenţă” (art. 264), incluzând în cuprinsul său atât acte sexuale normale
săvârşite cu violenţă cât şi acte de homosexualitate precum şi acte de
perversiune sexuală săvârşite cu violenţă.
Infracţiunile
contra vieţii sexuale erau cuprinse de la art. 263-268 iar infracţiunea de viol
era denumită „atentat contra pudorii cu violenţă” (art. 264), incluzând în
cuprinsul său atât acte sexuale normale săvârşite cu violenţă cât şi acte de
homosexualitate precum şi acte de perversiune sexuală săvârşite cu violenţă.
Secţiunea
V începe cu atentatul în contra pudorii (art. 262-art. 266) şi se continuă cu
atentat la bunele moravuri (art. 267-art. 271). Actul incrimina ca împrejurări agravante următoarele situaţii: -
vârsta victimei era sub 15 ani împliniţi (aliniatul 2 al art. 264).
3. CODUL PENAL DIN
1936
În Codul Penal de la 1936 (Codul lui Carol I), infracţiunile contra
vieţii sexuale sunt reglementate în Titlul XI denumit „Infracţiuni contra
pudorii şi bunelor moravuri”, cuprinzând două capitole:
Capitolul I – Infracţiuni contra pudorii (art. 419-art. 428),
Capitolul II – infracţiuni contra bunelor moravuri (art. 429-art.
433).
Ca atare, noul cod nu a
delimitat raporturile sexuale normale săvârşite prin violenţă de actele de
homosexualitate comise cu violenţă.
Codul penal incrimina la art.
419 alin. 1 atât actele de violenţă între persoane de acelaşi sex săvârşite cu
violenţă cât şi „inversiunea sexuală” la art. 420.
S-a arătat în doctrină că, în
cazul în care expresiei de „inversiune sexuală” din art. 420 i s-ar da
accepţiunea ei proprie, ar însemna că asemenea fapte erau incriminate în două
texte, în art. 419 şi art. 420, ceea ce nu este de conceput.
Rezultă că expresia de
„inversiune sexuală” folosită în art. 420 trebuie înţeleasă ca fiind doar acte
de perversiune cu violenţă distinct de viol,iar la art431 erau sancţionate
actele de inversiune sexuală fără violenţă săvârşit între persoane de acelaşi sex.
ART. 431. Actele de
inversiune sexuală săvârșite între bărbați sau între femei, dacă provoacă
scandal public, constituiesc delictul de inversiune sexuală și se pedepsesc cu
închisoare corecțională dela 6 luni la 2 ani. Dacă
actul s'a săvârșit asupra unei persoane mai mici de 19 ani, pedeapsa este
închisoarea corecțională dela unu la 3 ani.
La art. 426 era reglementată o
circumstanţă agravantă şi anume pentru situaţia în care survenea moartea
victimei după viol sau după actele de perversiune cu violenţă, caz în care
pedeapsa era muncă silnică pe viaţă.
La aliniatul 2 al art. 419 erau
prevăzute şi alte circumstanţe agravante: victima era mai mică de 14 ani, care
se regăsea şi în Codul penal de la 1864;
victima a rămas gravidă sau i s-a transmis o boală venerică, prevedere
nou introdusă de acest cod.
4. CODUL PENAL DIN
1968
Relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex
sunt incriminate distinct la art. 200.
ART. 200 Relaţiile sexuale între persoane de
acelaşi sex se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.
Fapta prevăzută în alin. 1, săvîrşită asupra unui minor, asupra unei persoane în imposibilitate de a se apăra, ori de a-şi exprima voinţa, sau prin constrîngere, se pedepseşte cu închisoare de 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 are ca urmare vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.
Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării faptei prevăzute în alin. 1 se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
ART. 432. Actele sexuale săvârșite între
oameni și animale, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de
bestialitate și se pedepsesc cu închisoare corecțională de la 3 luni la un an.
ART. 200. -Relațiile
sexuale între persoane de același sex, săvârșite în public sau dacă au produs
scandal public, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.
Fapta majorului de a avea relații sexuale cu
un minor de același sex se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și
interzicerea unor drepturi.
Relațiile sexuale cu o persoană de același sex
în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin
constrângere se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor
drepturi.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 și 3 are ca
urmare vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă are ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la
25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în
vederea practicării de relații sexuale între persoane de același sex, precum și
propaganda ori asocierea sau orice alte acte de prozelitism săvârșite în
același scop se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani."
6. ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 89/2001 pentru modificarea şi
completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiunile contra
vieţii sexuale, adoptată prin Legea 61/16.01.2002.
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea şi
completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiunile contra
vieţii sexuale, adoptată prin Legea 61/16.01.2002.
Prin O.U.G. 89/2001 a fost abrogat în întregime art. 200 din Codul penal
care sancţiona relaţiile sexuale dintre persoane de acelaşi sex.
joi, februarie 20, 2020
Norme emitere ordine, instrucțiuni
Norme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte
acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale
administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile
administrative autonome
Actele date în executarea unui act normativ
ART. 77
Ordinele cu caracter
normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor
şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau
ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în
executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului. În formula
introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice
prevăzute la art. 42 alin. (4).
Sfera reglementării
ART. 78
Ordinele, instrucţiunile
şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de
actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii
care să contravină prevederilor acestora.
Termenul de emitere
ART. 79
Ordinele şi instrucţiunile
se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior sau, după caz, într-un
termen util care să facă posibilă ducerea lor la îndeplinire.
---
LEGEA nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru
elaborarea actelor normative
EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial
nr. 260 din 21 aprilie 2010
sâmbătă, februarie 08, 2020
Consilierea etică a funcţionarilor publici şi asigurarea informării şi a raportării cu privire la normele de conduită
În
Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019 a fost publicat Codul
administrativ (Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind
Codul administrativ), act emis de Guvern în temeiul art.
115 alin. (4) din Constituţia
României, republicată.
Codul administrativ a intrat în vigoare la 5 iulie 2019.
Ulterior, Codul
administrativ a fost modificat și completat
de către Ordonanţa
de urgenţă nr. 63 din 12 septembrie 2019.
Codul
administrativ reglementează cadrul general
pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei
publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă,
serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea
publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
Codul administrativ reglementează cadrul general pentru
organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei
publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă,
serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea
publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
Codul se completează cu Legea nr.
287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum
şi cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie.
Codul
administrativ se aplică în activitatea
autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, în raporturile dintre
autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi în raporturile
acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.
Potrivit Codului administrativ, autorităţile administraţiei publice
centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate
subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.
Organizarea şi funcţionarea
structurilor de specialitate înfiinţate pentru exercitarea de către
Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţia României, republicată, sunt
reglementate prin lege specială.
Autorităţile
administraţiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene.
În înţelesul prezentului cod,
termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)activităţile de administraţie
social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor
administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de
drept privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
b)administraţia publică - totalitatea
activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a
executării şi executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice,
în scopul satisfacerii interesului public;
c)administraţia publică centrală -
totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare
a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii
publice, în scopul satisfacerii interesului public naţional/general;
d)administraţia publică locală -
totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare
a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii
publice, în scopul satisfacerii interesului public local;
gg)personalul din administraţia publică
- demnitarii, funcţionarii publici, personalul contractual şi alte categorii de
personal stabilite în condiţiile legii de la nivelul autorităţilor şi
instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;
Obligaţiile autorităţilor şi
instituţiilor publice cu privire la asigurarea consilierii etice a
funcţionarilor publici şi a informării şi a raportării cu privire la normele de
conduit
Articolul 451
(1) În scopul aplicării eficiente a
dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici în
exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor
publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului
de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor
de conduită.
(2) În mod excepţional, în funcţie de
numărul de personal din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, de
complexitatea problemelor şi de volumul activităţii specifice, pot fi desemnaţi
doi consilieri de etică.
(3) Desemnarea consilierului de etică
se face prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice. Procedura
de desemnare, atribuţiile şi modalitatea de raportare a instituţiilor şi
autorităţilor în scopul asigurării implementării, monitorizării şi controlului
respectării principiilor şi normelor de conduită a funcţionarilor publici se stabilesc
prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor
Publici.
(4) Consilierea etică are caracter
confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale adresate
consilierului de etică sau la iniţiativa sa atunci când din conduita
funcţionarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia.
Consilierul de etică are obligaţia de a nu comunica informaţii cu privire la
activitatea derulată decât în situaţia în care aspectele semnalate pot
constitui o faptă penală.
(5) Autorităţile şi instituţiile
publice implementează măsurile considerate necesare pentru respectarea
dispoziţiilor prezentului cod privind principiile şi normele de conduită şi
sprijină activitatea consilierului de etică.
(6) În aplicarea dispoziţiilor
prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici, orice
activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează
cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia persoanelor cu privire
la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date.
(7) Autorităţile şi instituţiile
publice au obligaţia să asigure participarea consilierilor de etică la
programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate de Institutul
Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.
(8) Pentru informarea cetăţenilor,
compartimentele de relaţii cu publicul au obligaţia de a asigura publicarea
principiilor şi normelor de conduită pe pagina de internet şi de a le afişa la
sediul autorităţii sau instituţiei publice, într-un loc vizibil şi accesibil
publicului.
(9) Funcţionarii publici nu pot fi
sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului
de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor
şi normelor de conduită.
Consilierul de etică
Articolul 452
(1) În scopul respectării şi
monitorizării implementării principiilor şi normelor de conduită de către
funcţionarii publici, consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii
încălcării normelor de conduită prevăzute de prezentul Cod. În exercitarea
acestui rol consilierii de etică îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezentul
cod şi de hotărârea Guvernului prevăzută la art. 451 alin. (3).
(2) Dobândirea calităţii de consilier
de etică vizează deţinerea unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor
condiţii expres, unui funcţionar public pentru o perioadă de 3 ani.
(3) În perioada exercitării calităţii
de consilier de etică funcţionarul public îşi păstrează şi funcţia publică
deţinută. Dreptul la carieră al funcţionarului public este cel corespunzător
funcţiei publice deţinute.
(4) Fişa postului corespunzătoare
funcţiei deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul
de resurse umane şi se aprobă de către conducătorul autorităţii sau instituţiei
publice, prin raportare la atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.
(5) Consilierul de etică îşi desfăşoară
activitatea pe baza fişei postului întocmite în condiţiile prevăzute la alin. (4). În activitatea de consiliere etică
acesta nu se supune subordonării ierarhice şi nu primeşte instrucţiuni de la
nicio persoană, indiferent de calitatea, funcţia şi nivelul ierarhic al
acesteia.
(6) Poate dobândi calitatea de
consilier de etică funcţionarul public care îndeplineşte în mod cumulativ
următoarele condiţii:
a)este funcţionar public definitiv;
b)ocupă o funcţie publică din clasa I;
c)are, de regulă, studii superioare în
domeniul ştiinţe sociale, astfel cum este definit acest domeniu de studii în condiţiile
legislaţiei specifice;
d)prezintă deschidere şi
disponibilitate pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin consilierului de
etică în conformitate cu prevederile prezentului cod;
e)are o probitate morală recunoscută;
f)nu i s-a aplicat o sancţiune
disciplinară, care nu a fost radiată în condiţiile legii;
g)faţă de persoana sa nu este în curs
de desfăşurare cercetarea administrativă în cadrul procedurii disciplinare, în
condiţiile legii;
h)faţă de persoana sa nu a fost
dispusă începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei infracţiuni contra
securităţii naţionale, contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de
serviciu, infracţiuni de fals ori contra înfăptuirii justiţiei;
i)nu se află într-o procedură de
evaluare desfăşurată de autoritatea responsabilă de asigurarea integrităţii în
exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei
instituţionale, în condiţiile legii;
j)nu se află în niciuna dintre
situaţiile de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute la
art. 453.
(7) Dovada îndeplinirii condiţiilor
prevăzute la alin.
(6) lit. f)-j)
se face prin completarea unei declaraţii de integritate, dată pe propria
răspundere a funcţionarului public.
(8) Condiţiile prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c) nu sunt obligatorii în cazul
autorităţilor şi instituţiilor publice în care numărul de personal este sub 20.
Incompatibilităţi cu calitatea de
consilier de etică
Articolul 453
(1) Nu poate fi numit consilier de
etică funcţionarul public care se află în următoarele situaţii de
incompatibilitate:
a)este soţ, rudă sau afin până la
gradul al IV-lea inclusiv cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice
sau cu înlocuitorul de drept al acestuia;
b)are relaţii patrimoniale sau de
afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);
c)este membru sau secretar în comisia
de disciplină constituită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
(2) În cazul în care situaţiile de
incompatibilitate prevăzute la alin. (1) intervin ulterior dobândirii în
condiţii legale a calităţii de consilier de etică, statutul de consilier de
etică încetează în condiţiile prezentului cod.
Atribuţiile consilierului de
etică
Articolul 454
În exercitarea rolului activ de prevenire
a încălcării principiilor şi normelor de conduită, consilierul de etică
îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)monitorizează modul de aplicare şi
respectare a principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici
din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi întocmeşte rapoarte şi
analize cu privire la acestea;
b)desfăşoară activitatea de consiliere
etică, pe baza solicitării scrise a funcţionarilor publici sau la iniţiativa sa
atunci când funcţionarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din
conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c)elaborează analize privind cauzele,
riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea funcţionarilor
publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi care ar putea
determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le
înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, şi propune
măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;
d)organizează sesiuni de informare a
funcţionarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului
normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru
autorităţile şi instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor
în relaţia cu administraţia publică sau cu autoritatea sau instituţia publică
respectivă;
e)semnalează practici sau proceduri
instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de
conduită în activitatea funcţionarilor publici;
f)analizează sesizările şi
reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii
autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului
care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter
general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g)poate adresa în mod direct întrebări
sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii
autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului
care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora
despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituţia publică
respectivă.
Evaluarea activităţii
consilierului de etică
Articolul 455
(1) Exercitarea atribuţiilor de
consiliere etică prevăzute la art. 454 lit. a) şi b) nu face obiectul evaluării
performanţelor profesionale individuale ale consilierului de etică.
(2)Evaluarea performanţelor
profesionale individuale pentru îndeplinirea de către consilierul de etică a
atribuţiilor prevăzute la art. 454, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) şi b), se face de către conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(3) Evaluarea performanţelor
profesionale individuale se face de către conducătorul autorităţii sau
instituţiei publice cu luarea în considerare a raportului de evaluare întocmit
în condiţiile legii de superiorul ierarhic nemijlocit al funcţionarului public
care deţine calitatea de consilier de etică, în condiţiile art. 485. În acest caz, decizia asupra
calificativului final al evaluării performanţelor profesionale individuale
aparţine conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.
Încetarea calităţii de consilier
de etică
Articolul 456
(1) Calitatea de consilier de etică
încetează în următoarele situaţii:
a)prin renunţarea expresă a
consilierului de etică la această calitate, pe baza cererii scrise adresate
conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;
b)prin expirarea perioadei pentru care
a fost desemnat consilier de etică în condiţiile prevăzute de prezentul cod;
c)în cazul intervenirii unei situaţii
de incompatibilitate prevăzute la art. 453;
d)prin revocare de către conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice, pentru activitate necorespunzătoare a
consilierului de etică sau în cazul în care acesta nu mai îndeplineşte oricare
dintre condiţiile prevăzute la art. 452 alin. (6);
e)în caz de încetare sau de modificare
a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public care are calitatea de
consilier de etică prin ocuparea unei funcţii în cadrul altei autorităţi sau
instituţii publice, precum şi în caz de suspendare a raporturilor de serviciu
pe o perioadă mai mare de o lună.
(2) Încetarea calităţii de consilier de
etică prin revocare în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se poate dispune numai după
sesizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de către conducătorul
autorităţii sau instituţiei publice cu privire la activitatea considerată
necorespunzătoare a consilierului de etică şi cercetarea situaţiei de către
Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu luarea în considerare a
propunerilor formulate de aceasta.
(3)Încetarea calităţii de consilier de
etică în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e) se dispune direct de către
conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
Informarea publicului cu privire
la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduit
Articolul 457
(1) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) conţine informaţii cu caracter
public, se elaborează în baza rapoartelor autorităţilor şi instituţiilor
publice privind respectarea normelor de conduită transmise Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici şi cuprinde cel puţin următoarele date:
a)numărul şi obiectul sesizărilor
privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b)categoriile şi numărul de
funcţionari publici care au încălcat principiile şi normele de conduită;
c)cauzele şi consecinţele
nerespectării normelor de conduită;
d)evidenţierea cazurilor în care
funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului
politic.
(2) Rapoartele autorităţilor şi
instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită se publică pe
site-ul propriu şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.
(3) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) se publică pe site-ul Agenţiei
Naţionale a Funcţionarilor Publici şi se comunică la cererea oricărei persoane
interesate.
(4) Informarea publicului cu privire la
respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduită în exercitarea funcţiilor
publice constituie parte integrantă din raportul anual privind managementul
funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, care se elaborează de Agenţia
Naţională a Funcţionarilor Publici. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care
prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.
Atribuţiile Agenţiei Naţionale a
Funcţionarilor Publici
Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici are următoarele atribuţii:
a)elaborează şi propune politicile şi
strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b)elaborează şi avizează proiecte de
acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
c)emite, la solicitarea autorităţilor
şi instituţiilor publice, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte
normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
d)realizează evidenţa şi managementul
funcţiei publice şi ale funcţionarilor publici;
e)monitorizează şi controlează modul
de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică, funcţionarii publici, precum
şi respectarea aplicării normelor de conduită în cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice şi înaintează ministerului de resort propuneri privind
măsurile ce se impun;
f)colaborează cu instituţiile publice
cu atribuţii în domeniul politicilor salariale şi fiscal-bugetare, în vederea
elaborării cadrului normativ privind salarizarea funcţionarilor publici;
g)centralizează nevoile de instruire a
funcţionarilor publici, pe baza planurilor de perfecţionare profesională a
funcţionarilor publici transmise de autorităţile şi instituţiile publice şi le
pune la dispoziţia Institutului Naţional de Administraţie şi a altor furnizori
de formare şi perfecţionare profesională, în condiţiile legii;
h)colaborează cu Institutul Naţional
de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare
specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;
i)administrează Sistemul electronic
naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public şi realizează evidenţa
personalului plătit din fonduri publice;
j)furnizează ministerului de resort
date statistice prelucrate, în condiţiile legii, pe baza informaţiilor cuprinse
în Sistemul electronic naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public,
pentru fundamentarea politicilor de resurse umane cu privire la personalul
plătit din fonduri publice;
k)asigură baza de date pentru
redistribuirea, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor publice, a
funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu prin
eliberare din funcţia publică din motive neimputabile lor;
l)acordă, la cerere, asistenţă de
specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor şi
instituţiilor publice referitor la aplicarea legislaţiei privind funcţia
publică şi funcţionarii publici;
m)elaborează cadre de competenţă, în
condiţiile legii;
n)reglementează şi monitorizează
aplicarea normelor privind conduita funcţionarilor publici şi activitatea
consilierilor de etică din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
o)întocmeşte raportul anual cu privire
la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl
prezintă ministerului de resort, care conţine şi informaţii cu privire la
reorganizările instituţionale, precum şi cu privire la aplicarea şi respectarea
normelor de conduită în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
p)elaborează reglementări comune,
aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile
publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în
domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
q)organizează etapa de recrutare din
cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor publice prevăzute la art. 467 alin. (3) lit. a);
r)planifică recrutarea în funcţiile
publice prevăzute la art. 385 alin. (1) şi (2), cu excepţia celor care beneficiază
de statute speciale în condiţiile legii, pe baza unui plan de recrutare.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) Cadrele de competenţă prevăzute la alin. (1) lit. m) constituie cadrul de referinţă
pentru organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, exprimat
prin totalitatea standardelor, indicatorilor şi descriptorilor utilizaţi cu
referire la capacitatea unei persoane de a selecta, combina şi utiliza
cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru
rezolvarea cu succes a sarcinilor stabilite în exercitarea unei funcţii
publice, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de
eficacitate şi eficienţă. Normele privind conţinutul, competenţa şi procedura
de elaborare şi avizare a cadrelor de competenţă se aprobă prin hotărâre a
Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
Pentru cititorii fideli ai LegisTM, la adresa https://legistm.ro/ punem la dispoziție:
1. Ghid de
bune practici şi instrumente de lucru pentru prevenirea corupţiei în
administraţia publică, realizat
de Centrul de resurse juridice în cadrul proiectului:,,Formare și
dezvoltare pentru asigurarea eticii și integrității în administrația publică”,
SMIS 22242 - http://www.crj.ro/wp-content/uploads/2016/03/ghid-de-bune-practici.pdf
2. Raportul privind respectarea
normelor de conduită prevăzut de Ordinul nr. 1200/2013
privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcționarii
publici și a implementării procedurilor disciplinare
3. Raportul privind situația
implementării procedurilor disciplinare prevăzut de Ordinul nr. 1200/2013
privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcționarii
publici și a implementării procedurilor disciplinare
La cerere, la adresa academiacetateanului@gmail.com punem la
dispoziție informații, proceduri
și alte documente utile privind consilierea
etică, asigurarea informării şi a raportării cu privire la normele de conduită
Abonați-vă la:
Postări (Atom)






