(1) Examenele organizate de unităţile de
învăţământ sunt:
a) examen de
corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi
pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea
pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei menţionaţi la art. 201, alin. (2),
lit. a), pentru care se organizează o sesiune specială;
b) examen de
încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform
prevederilor art. 200, alin. (3);
c) examen de
diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este
condiţionată de promovarea unor astfel de examene;
d)
examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa I,
respectiv în clasa a V-a.
(2) Organizarea,
în unităţile de învăţământ, a examenelor de admitere în învăţământul liceal sau
profesional, precum şi a examenelor şi evaluărilor naţionale, se face conform
metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Se interzice
organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a
învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face
numai în situaţia în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal decide
înscrierea copilului în clasa întâi, respectiv în clasa pregătitoare, înainte
de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de către Centrul Judeţean de
Resurse şi Asistenţă Educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională.
(4) Fac excepţie
de la prevederile alin. (3) unităţile de învăţământ cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, care pot organiza testări ale nivelului cunoaşterii
limbii de predare, în cazul în care numărul candidaţilor la înscrierea în clasa
pregătitoare/clasa I depăşeşte numărul de locuri, în baza metodologiei de înscriere
în învăţământul primar aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(5) Organizarea
unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa I este permisă pentru
unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării
aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul
primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(6) Organizarea
unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în
următoarele situaţii:
a) pentru
unităţile de învăţământ care nu şcolarizează clase de învăţământ primar, iar
numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor
oferite;
b) pentru
unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea
testării aptitudinilor specifice;
c) pentru
unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim
intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea verificării
nivelului de cunoaştere a limbii respective.
Elevii care
anterior admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a
unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă
lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă
nivel A1 sau nivel superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de
aptitudini şi cunoştinţe la limba modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare,
nota 10 la respectiva probă.
(7) Orice altă
formă de concurs/examinare a elevilor în vederea înscrierii în clasa a V-a,
precum şi organizarea claselor pe orice criterii de ierarhizare a elevilor este
interzisă.
(8) Elevii care,
anterior înscrierii la admiterea în liceu, în clasa a IX-a, la clasele cu
predare în regim intensiv sau bilingv a unei limbi de circulaţie internaţională,
au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie
internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A2 sau superior, pot fi admişi
fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor la limba modernă
respectivă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.
ART. 211
Desfăşurarea
examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.
ART. 212
La examenele de
diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ
la alta nu se acordă reexaminare.
ART. 213
(1) Pentru
desfăşurarea examenelor există 3 tipuri de probe: scrise, orale şi practice,
după caz.
La toate
examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe - proba scrisă şi
proba orală.
(2) Pentru
disciplinele/modulele de studiu la care, datorită profilului sau/şi
specializării/calificării profesionale, este necesară şi proba practică,
modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen
sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ împreună cu membrii
catedrei de specialitate.
(3) Proba
practică se susţine la disciplinele/modulele care au, preponderent, astfel de
activităţi.
(4) Directorul
unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii consiliului
de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Sesiunea
de corigenţe are un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru
fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.
(5) La toate
examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi
specialitate sau după caz specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.
(6) Pentru
examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a
predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În
mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict
care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examinare este numit un
alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau după caz de specialităţi
înrudite din aceeaşi arie curriculară.
ART. 214
(1) Proba scrisă
a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90
de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii
subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de
subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
(2) Proba orală
a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor
de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul
elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare
bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o
dată.
(3) Fiecare
cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă
susţinută de aceasta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele
de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate
la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată,
reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi
rotunjindu-se în favoarea elevului.
(4) Media
obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu
două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între
notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare
de un punct. În caz
contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
(5) La
clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedează
astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral
fiecare examinator acordă calificativul său global; calificativul final al
elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei 2
examinatori.
ART. 215
(1) Elevul
corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine
cel puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.
(2) Sunt
declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la
care susţin examenul de corigenţă, cel puţin calificativul
"Suficient"/media 5,00.
(3) Media
obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare
pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de diferenţă care echivalează
o disciplină studiată timp de un an şcolar, constituie media anuală a
disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.
(4) La
examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al
doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe
intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a
elevului la disciplina respectivă.
ART. 216
(1) Elevii
corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice,
dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului,
sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administraţie,
dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an şcolar.
(2) În
situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc.,
dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi
după începerea cursurilor noului an şcolar.
ART. 217
(1)
Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la
examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele
de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadre didactice
examinatoare şi se trec în catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul
unităţii de învăţământ, în termen de maximum 5 zile de la afişarea
rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar,
cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216 alin. (2), când rezultatele se
consemnează în catalogul clasei în termen de 5 zile de la afişare.
(2)
Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în
catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul
matricol şi în catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul unităţii de
învăţământ.
(3) În catalogul
de examen se consemnează calificativele/notele acordate la fiecare probă, nota
finală acordată de fiecare cadru didactic examinator sau calificativul global,
precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final.
Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele
comisiei, imediat după terminarea examenului.
(4) Preşedintele
comisiei de examen predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele
specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi
însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau
imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii
cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216
alin. (2).
(5) Lucrările
scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se
păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.
(6) Rezultatul
la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru
elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la
loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în
procesul-verbal al primei şedinţe a consiliului profesoral.
ART. 218
După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a
situaţiei de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/institutorul/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul dirigintele consemnează în catalog
situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.
Ordinul nr. 5.115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea
Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ
preuniversitar
Regulamentul de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ preuniversitar
