Cultul Creştin
Baptist din România are sistem propriu de pensii şi asigurări sociale denumit
Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, Casă de
Pensii neintegrată în sistemul public de pensii şi care funcţionează ca
persoană juridică distinctă în cadrul cultului cu patrimoniu propriu.
Casa de Pensii
şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România (prescurtat C.P.A. a
C.C.B.R, scurt C.P.A.) a luat fiinţă prin Decretul nr. 718/1956 pentru
înfiinţarea caselor de pensii şi ajutoare în cadrul cultelor din România şi
funcţionează în baza art.24 al (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea
religioasă şi regimul general al cultelor şi a art.4 şi art.107 din Statutul de
organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist-Uniunea Bisericilor
Creştine Baptiste din România, recunoscut prin H.G. nr. 58/2008, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 59/25 ianuarie 2008.
Vârsta
de pensionare în sistemul cultului creştin baptist se aplică diferenţiat,
în funcţie de ocupaţie, astfel:
Pentru pastori:
Potrivit art. 39
din Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii
şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificările si
completările ulterioare din 2014
Art.
39 Asiguratii aflati in functia de pastor si care si-au
desfasurat activitatea ca pastori cel putin 20 de ani si au o vechime
totala in munca de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limita
de varsta incepand cu varsta de 60 de ani, cu reducerea stagiului complet de
cotizare la 30 de ani.
Dovada
faptul că solicitantul și-a desfășurat activitatea ca pastor se face printr-o
adeverință emisă în acest sens de către comunitatea teritoriala competentă.
Asiguraţii
aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au
realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere,
de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare
cu 13 ani.
Reducerile
vârstei standard de pensionare prevăzute pentru condiţii deosebite de muncă,
condiţii speciale precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi
cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.
Pentru alți asigurati din cultul baptist:
Pentru
alți asigurati din cultul baptist se aplică prevederile generale prevăzute în
Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
cu modificările si completările ulterioare.
Categorii de
pensii
În sistemul
propriu de asigurări sociale a C.C.B.R. se acordă următoarele categorii de
pensii:
- pensia pentru limită de vârstă;
- pensia anticipată;
- . pensia anticipată parţială;
- pensia de invaliditate;
- pensia de urmaş.
Pensia pentru
limita de vârstă
Pensia pentru
limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc la data pensionării
condiţia privind vârsta standard de pensionare, indiferent de stagiul de
cotizare in cadrul sistemului propriu.
Vârsta standard
de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.
Atingerea
vârstei standard de pensionare se realizează prin creşterea vârstelor de
pensionare conform eşalonărilor folosite în sistemul public de pensii.
Stagiul complet
de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru
bărbaţi.
Atingerea
acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare
conform eşalonărilor folosite în sistemul public de pensii.
Asiguratii
aflati in functia de pastor si care si-au desfasurat activitatea ca pastori cel
putin 20 de ani si au o vechime totala in munca de 30 de ani, pot
beneficia, la cerere, de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de
60 de ani, cu reducerea stagiului complet de cotizare la 30 de ani
Dovada faptul că solicitantul
și-a desfășurat activitatea ca pastor se face printr-o adeverință emisă în
acest sens de către comunitatea teritoriala competentă.
Asiguraţii
aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au
realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere,
de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare
cu 13 ani.
Reducerile
vârstei standard de pensionare prevăzute pentru condiţii deosebite de muncă,
condiţii speciale precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi
cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.
Pensia anticipată
Pensia
anticipată se cuvine cu cel mult 5 (cinci) ani înaintea împlinirii vârstei
standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu
cel puţin 8(opt) ani mai mare decât stagiul complet de cotizare.
Cuantumul
pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru
limită de vârstă.
La acordarea
pensiei anticipate reducerea vârstei standard de pensionare prevăzură la al.1
nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere.
La împlinirea
condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia
anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă şi se
recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de
cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.
Pensia anticipată parţială
Pensia
anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei
standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de
cotizare precum şi persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu
până la 8 (opt) ani.
La stabilirea
stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în
vedere perioadele asimilate reprezentând perioadele în care asiguratul a
satisfăcut serviciul militar ca militar în termen, sau militar cu termen redus,
a fost concentrat, mobilizat, sau împrizionerat, precum şi perioadele în care
asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
Cuantumul
pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de
vârstă prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare până
la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
La acordarea
pensiei anticipate parţiale reducerea vârstei standard de pensionare, prevăzută
mai sus, nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere.
La data
îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă
pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi
se recalculează prin eliminarea diminuărilor prevăzute la art. 41 al 3 din
prezentul Regulament[1],
şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare
realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.
Trecerea la
pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu.
Pensia de invaliditate
Pensia de
invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin
jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a) accidentelor
de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b) neoplaziilor
şi a celorlalte boli luate în considerare în sistemul public de pensii;
c) bolilor
obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
În raport cu
gradul de reducere a capacităţii de muncă invaliditatea este:
a. de
gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii
de autoîngrijire;
b. de
gradul II caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu
păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c. de
gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea
de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională
corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de muncă.
Criteriile şi
normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I , II şi III de
invaliditate, sunt cele aplicate în sistemul public de pensii şi asigurări
sociale.
Încadrarea sau
neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul
specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (medicul
expert al asigurărilor sociale) care activează pe lângă casele teritoriale de
pensii (din sistemul public de pensii), în termen de 45 zile de la data
înregistrării cererii însoţită de documentaţia necesară..
Împotriva
deciziei emise în conformitate cu alineatul precedent se poate face contestaţie
în condiţiile legii.
Decizia de
încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate necontestată în termen
este definitivă.
Asiguraţii care
şi-au pierdut capacitatea de muncă, datorită unei boli obişnuite sau unor
accidente care nu au legătură cu munca, beneficiază de pensie de invaliditate
dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform
criteriilor folosite în sistemul unitar de pensii publice.
Beneficiază de
pensie de invaliditate şi asiguraţii care până la data ivirii invalidităţii au
realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar şi aplicabil în
sistemul unitar de pensii publice.
Dreptul la
pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare
celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, decizie
emisă în urma revizuirii.
Nu mai sunt
supuşi revizuirii medicale pensionari de invaliditate care:
a.
prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
b.
au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
c.au
vârsta mai mică de până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au
realizat stagiile complete de cotizare conform legii.
Pensionarii de
invaliditate încadraţi în gradul I de muncă au dreptul la indemnizaţie pentru
însoţitor în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă
80% din valoarea unui punct de pensie şi se suportă din bugetul de stat,
respectiv bugetele locale a primariilor de pe raza teritoriala in care
domiciliaza persoana in cauza, in conformitate cu prevederile Legii nr.
448/2006.
Indemnizaţia
pentru însoţitor se menţine şi după obţinerea pensiei pentru limită de vârstă
pe toată durata acordării acestei pensii.
La îndeplinirea
condiţiilor pentru pensie pentru limită de vârstă, pensia pentru invaliditate
devine pensie pentru limită de vârstă.
Criteriile şi
elementele folosite în sistemul unitar de pensii publice, referitoare
la:
a) stagiul
potenţial;
b) revizuirea
medicală;
c) sancţiunile
pentru neprezentarea la revizuirea medicală;
d) revizuirea
medicală la cerere;
e) programele
de recuperare;
f) alte
elemente prevăzute de lege,
g) sunt
aplicabile în mod corespunzător şi în sistemul propriu de asigurări
sociale a C. C. B. R.
Pensia de
urmaş
Protecţia
urmaşilor, respectiv a copiilor minori şi a soţului supravieţuitor se
realizează prin pensia de urmaş.
Au dreptul la
pensie de urmaş copii şi soţul supravieţuitor dacă persoana decedată era
pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Copiii au
dreptul la pensie de urmaş:
a. până la
vârsta de 16 ani;
b. dacă îşi
continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la
terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c. pe
toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în
care se aflau în una din situaţiile prevăzute la literele a. sau b..
Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii la
împlinirea vârstei standard de pensionare dacă durata căsătoriei a fost de cel
puţin 15 ani.
În situaţia în
care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani,
cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5%
pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă pe perioada
invalidităţii de gradul I sau II dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1
an.
Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata
căsătoriei dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident
de muncă, a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare
dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau
acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege.
Pensia de urmaş
se stabileşte după caz din:
- pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat;
- pensia de invaliditate gradul I în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul
pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de
susţinător, aferent pensiei prevăzute la al.1 în funcţiei de
numărul urmaşilor îndreptăţiţi după cum urmează:
- pentru
un singur urmaş- 50%
- pentru
2 urmaşi-75%
- pentru
3 sau mai mulţi urmaşi- 100%.
Cuantumul pensiei de urmaş în cazul
orfanilor de ambii părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate
după fiecare părinte.
Soţul supravieţuitor care are
dreptul la o pensie proprie in cadrul sistemului,şi îndeplineşte condiţiile
prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate
opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Bibliografie:
- Decretul nr. 718 /1956 pentru
infiintarea caselor de pensii si ajutoare in cadrul cultelor din Republica
Populara Română;
- Legea nr. 489 din
28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă şi regimul
general al cultelor;
- Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010
privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile
ulterioare;
- Hotărârea Guvernului nr. 58/2008
privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului
Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;
- Regulamentul (statutul) de
organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin
Baptist din România, cu modificarile si completarile ulterioare din 2014;
- http://casadepensiiccb.ro/;
- http://casadepensiiccb.ro/informatii-utile/regulament-cpa/
[1] Regulamentul (Statutul) de Organizare si Functionare a Casei
de Pensii si Ajutoare a Cultului Crestin Baptist din Romania
