DECIZIA Nr.149
din 18 martie 2014
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.7 alin.(1)
din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, ale
art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 privind
stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți
din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum și ale
art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență
Publicată în Monitorul Oficial nr.343 din 09.05.2014
Augustin Zegrean — președinte
Valer Dorneanu — judecător
Toni Greblă — judecător
Petre Lăzăroiu — judecător
Mircea Ștefan Minea — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Puskás Valentin Zoltán — judecător
Tudorel Toader — judecător
Ioana Marilena Chiorean —
magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen Cătălina
Gliga.
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr. 3 la această
ordonanță de urgență, excepție ridicată de Laurențiu Măcinic în Dosarul
nr.4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări
sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 710D/2013.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare
este legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului
Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate,
invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 10 octombrie 2013, pronunțată în Dosarul nr.4.637/63/2013,
Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de
urgență.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată
de contestatorul Laurențiu Măcinic într-o cauză având ca obiect soluționarea
contestației împotriva deciziei de revizuire a pensiei.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art.15
alin.(2) și art.16 alin.(1), precum și dispozițiilor art.14 din Convenția
pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
În acest sens, arată următoarele:
1. Dispozițiile art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 „sunt neconstituționale în
măsura în care de prevederile art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000 pot
beneficia și beneficiază în continuare numai cei care au obținut o pensie din
sistemul public de pensii”.
În acest sens, arată că art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și art.180
alin.(6) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte
drepturi de asigurări sociale contravin prevederilor art.16 alin.(1) din Constituție
și art.14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale. Astfel, dreptul la nediscriminare protejează persoanele fizice
aflate în situații asemănătoare împotriva aplicării unui tratament diferit. În
speță, discriminarea se referă la împrejurarea că beneficiari ai pensiei de
asigurări sociale au o rezolvare diferită a situației lor, lipsind justificarea
obiectivă și rezonabilă. Așadar, dacă cuantumul pensiei unui beneficiar din
sistemul public de pensie rezultat prin recalculare ar fi ieșit mai mic,
acestuia i s-ar menține în plată cuantumul mai avantajos dacă el a rezultat din
reglementarea mai veche.
De asemenea, apare o discriminare și între beneficiarii Legii nr.119/2010.
Astfel, dacă unuia dintre acești beneficiari i s-a putut calcula pensia
existând documentele doveditoare ale drepturilor bănești înainte de intrarea în
vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011, acesta poate beneficia
de prevederile art.7 alin.(1) ale Legii nr.119/2010, având ca rezultat
păstrarea în plată a cuantumului avantajos. În schimb, un beneficiar al Legii
nr.119/2010, căruia nu i s-au găsit documentele doveditoare ale drepturilor
bănești — situație care s-a dorit a fi reparată prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 1/2011, „nu ar putea beneficia de cuantumul mai avantajos în
accepțiunea Casei de pensii pe considerentul că Ordonanța de urgență a
Guvernului nr.1/2011 nu mai prevede cuantumul mai avantajos”. Invocă în acest
sens Decizia Curții Constituționale nr.120/2007 și Decizia Curții de Justiție a
Uniunii Europene în cauzele Saieva împotriva Caisse de compensation des
allocations familiales și Mario Viva împotriva Fonds National de Retraite des
Ouvriers Mineurs.
2. Dispozițiile art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011 sunt neconstituționale în condițiile în care prin sintagma „vechimea
în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii procesului
de recalculare” nu se înțelege vechimea luată în calculul pensiei
(valorificată) în ultima decizie de pensie.
În acest sens, arată că principiul neretroactivității legii și principiul
drepturilor câștigate sunt încălcate de Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011 în condițiile în care prin decizia de recalculare și prin hotărârea
contestată se consideră că vechimea care se ia în calcul la stabilirea
cuantumului pensiei este de 32 ani, 8 luni și 24 zile, iar decizia anterioară
stabilea că vechimea este de 33 ani. Astfel, noua lege nu poate interveni prin
modificarea acestei vechimi, fără încălcarea principiului neretroactivității
legii și a principiului drepturilor câștigate.
De altfel, din reglementarea art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de
urgență a Guvernului nr.1/2011 reiese că vechimea în muncă valorificată în
ultima decizie de pensie constituie vechimea în muncă, iar o altă interpretare
este neconstituțională.
Arată că măsura privind revizuirea și recalcularea pensiilor stabilite prin
legi speciale, aflate în plată la data introducerii sistemului unitar de pensii
publice, nu se poate face decât prin încălcarea principiului neretroactivității
legii. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr.9/1994,
nr.830/2008, nr. 375/2005, nr.57/2006 și nr.120/2007.
3. Dispozițiile art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011 contravin dispozițiilor art.16 alin.(1) din Constituție și ale art.14
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale. Astfel, în situația în care s-ar identifica pentru un beneficiar
al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011 venituri lunare pentru perioade
care constituie vechimea în muncă, dar acestea sunt sub cuantumul soldei de
grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut
conform anexei nr.1 și aceasta nu beneficiază de prevederile art.1 alin.(4) din
ordonanță, se creează o situație discriminatorie față de alte persoane cărora
nu le-au fost identificate niciun venit. Or, aceste venituri nu sunt reale,
pentru că persoana respectivă nu putea avea venituri mai mici decât cuantumul
minim al soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare gradului
militar deținut.
De altfel, chiar spiritul reglementării a fost de a corecta prevederile
anterioare care prevedeau calculul pensiei raportat la salariul mediu/brut pe
economie, iar art.1 alin.(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011
stipulează tocmai acest lucru. Astfel, neaplicarea textului de lege criticat și
în situația invocată ar crea o situație discriminatorie.
Tribunalul Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări sociale opinează în
sensul că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel,
criticile vizează o diferență de tratament juridic instituită între cadrele
militare titulare ale dreptului la pensie de serviciu și ceilalți beneficiari
ai pensiei de asigurări sociale de stat, numai aceștia din urmă beneficiind de
menținerea în plată a cuantumului mai avantajos. Instanța apreciază că în
realitate este vorba de critici legate de modul de aplicare și interpretare a
dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr. 119/2010. Cât privește criticile de
neconstituționalitate aduse dispozițiilor din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011, instanța consideră că acestea sunt neîntemeiate, sens în care invocă
deciziile Curții Constituționale nr.919/2011 și nr. 192/2013.
Potrivit prevederilor art.30 alin.(1) din Legea nr.47/1992, încheierea de
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului apreciază, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt
constituționale. Astfel, art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 nu reglementează
competența instanței în litigiile privind stabilirea pensiilor, ci instituie
doar o normă de trimitere către prevederile Legii nr.19/2000. Cu privire la
art.180 alin.(6) din Legea nr.19/2000, invocă Decizia Curții Constituționale
nr. 70/2003.
Referitor la dispozițiile art.3 alin.(1) din anexa nr. 3 la Ordonanța
de urgență a Guvernului nr.1/2011, apreciază că acestea nu conțin prevederi
care să indice aplicarea retroactivă a legii. Cu privire la art.1 alin.(4) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, invocă Decizia Curții
Constituționale nr. 107/2013.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat
punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului,
raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului,
dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr.47/1992, reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit
dispozițiilor art.146 lit.d) din Constituție, precum și ale art.1 alin.(2), ale
art.2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de
neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art.7
alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 30
iunie 2010, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate
beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.81 din 31
ianuarie 2011, aprobată prin Legea nr. 165/2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.511 din
19 iulie 2011, precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță
de urgență — „Metodologie de calcul privind revizuirea pensiilor acordate
beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță
națională”.
Dispozițiile de lege criticate au următorul cuprins:
— Art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010: „Procedura de stabilire, plată,
suspendare, recalculare, încetare și contestare a pensiilor recalculate
potrivit prezentei legi este cea prevăzută de Legea nr.19/2000, cu modificările
și completările ulterioare.”;
— Art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011:
„(1) Pensiile prevăzute la art.1 lit.a) și b) din Legea nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pentru care la
determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe
economie, potrivit art.5 alin.(4) din aceeași lege, se revizuiesc, din oficiu,
cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare
ale veniturilor realizate lunar de beneficiari.
[...]
(4) În cazul pensiilor prevăzute la alin.(1), pentru care, până cel mai târziu
la data de 31 octombrie 2011, nu pot fi identificate veniturile realizate lunar
pentru anumite perioade, la stabilirea punctajului mediu anual se utilizează
cuantumul soldei de grad și al soldei de funcție minime corespunzătoare
gradului militar deținut, conform anexei nr.1, dar nu mai puțin de salariul
mediu brut/net pe economie, iar pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează
salariul mediu brut pe economie.”;
— Art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011:
„(1) Constituie stagiu de cotizare vechimea în serviciu și, după caz, vechimea
în muncă valorificată în ultima decizie de pensie până la data încheierii
procesului de recalculare, respectiv perioadele în care beneficiarul:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
b) a avut calitatea de funcționar public cu statut special în instituțiile de
apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și în sistemul
administrației penitenciare;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen
redus, elev sau student al unei instituții militare de învățământ pentru
formarea cadrelor militare, respectiv elev sau student al unei instituții de
învățământ pentru formarea cadrelor militare/polițiștilor sau funcționarilor
publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare;
d) a fost concentrat sau mobilizat ca rezervist;
e) a fost în captivitate;
f) a realizat vechime în muncă recunoscută în condițiile legii, până la data
intrării în vigoare a Legii nr.164/2001 privind pensiile militare de stat,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
g) a realizat perioade asimilate vechimii în muncă, conform legii, până la data
intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, republicată, cu modificările și
completările ulterioare;
h) a realizat perioade de vechime în muncă recunoscute în baza Decretului-lege
nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice
de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor
deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat;
i) a realizat vechime în muncă, ca timp util, în fostele unități agricole
cooperatiste, calculat potrivit Legii nr.80/1992 privind pensiile și alte
drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările
și completările ulterioare;
j) a urmat, anterior datei intrării în vigoare a Legii nr.164/2001, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, cursurile de zi ale învățământului
superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective,
cu condiția absolvirii acestora, potrivit legii.”
În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege
criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art.15 alin.(2) privind
principiul neretroactivității legii și art. 16 alin.(1) privind egalitatea
în fața legii, precum și dispozițiilor art.14 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind interzicerea
discriminării.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia
nr.446 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr.770 din 10 decembrie 2013, s-a mai pronunțat asupra dispozițiilor
de lege criticate din perspectiva acelorași prevederi constituționale invocate
și în cauza de față, constatând constituționalitatea acestora, pentru
considerentele ce urmează.
În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate
aduse dispozițiilor art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 și celor ale art. 180 alin.(7) din Legea nr.19/2000, Curtea
s-a pronunțat prin Decizia nr.1.268 din 27 septembrie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.826 din 22 noiembrie 2011, reținând
că dreptul ca, în urma recalculării, să fie păstrat în plată cuantumul pensiei
cel mai avantajos „a fost prevăzut de Legea nr.19/2000 numai pentru pensiile
din sistemul public de pensii, respectiv cele întemeiate pe sistemul
contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat
ca fiind un drept câștigat”. Prin urmare, Curtea a reținut că „nu se poate
vorbi despre o identitate de situații între prevederile Legii nr. 19/2000 și dispozițiile de lege criticate
ale Legii nr.119/2010, astfel că tratamentul juridic diferit nu poate dobândi semnificația
unei încălcări a principiului egalității în drepturi a cetățenilor ori a
principiului neretroactivității legii civile”.
De asemenea, referitor la critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor art.1
alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea, prin Decizia
nr.192 din 2 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
I, nr.353 din 14 iunie 2013, a arătat că procedura reglementată de aceste texte
de lege „nu poate fi interpretată, însă, ca reprezentând o piedică pentru persoana
interesată de a solicita instituțiilor în care și-a desfășurat activitatea date
care privesc situația sa personală. În plus, corectitudinea datelor avute în
vedere în procesul de revizuire a pensiei poate fi verificată și contestată
ulterior stabilirii pensiei revizuite la comisiile de contestații care
funcționează în cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor
Interne și Serviciului Român de Informații, după caz, și apoi în justiție, după
cum dispune art.22 din anexa nr.3 la Ordonanța de urgentă a Guvernului
nr.1/2011”.
Prin aceeași decizie, referindu-se la actele doveditoare ce sunt avute în vedere
la stabilirea pensiei, Curtea a reținut că dispozițiile art.19 din anexa nr.3
la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011 nu disting între natura
documentelor care fac dovada veniturilor realizate de cadrele militare în
activitatea profesională.
Analizând în continuare critica de neconstituționalitate adusă dispozițiilor
art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011,
Curtea a constatat că, în realitate, autorul excepției solicită ca instanța de
contencios constituțional să confirme ceea ce textul de lege arată în mod
expres, și anume că vechimea în muncă ce va fi luată în calcul la stabilirea
pensiei este cea stabilită prin decizia de pensionare emisă până la data
încheierii procesului de recalculare prevăzut de Legea nr.119/2010, cu alte
cuvinte acea vechime stabilită anterior finalizării procedurii stabilite de
această lege.
În sfârșit, referitor la criticile care vizează dispozițiile art.1 alin.(4) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011, Curtea a constatat că autorul
excepției dorește, în realitate, extinderea acestor dispoziții și asupra
persoanelor pentru care s-au identificat veniturile realizate, dar pentru
anumite perioade acestea sunt mai mici decât cuantumul soldei de grad și de
funcție minime corespunzătoare gradului militar deținut. Or, ipoteza acestui
text de lege se referă doar la persoanele pentru care nu au putut fi
identificate veniturile realizate în timpul activității și pentru care legiuitorul
a înțeles să stabilească un nivel al veniturilor care va fi luat în calcul la
stabilirea pensiei. Aceste persoane, în mod evident, nu se află în aceeași
situație cu persoanele ale căror venituri au putut fi identificate și a căror
pensie se stabilește, în conformitate cu principiul contributivității, în funcție
de aceste venituri. Așadar, nu există niciun temei constituțional pentru care
Curtea ar putea reține existența vreunei discriminări generate de textul de
lege criticat.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea
jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, considerentele și soluțiile
deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Cu privire la celelalte critici aduse de autorul excepției de
neconstituționalitate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează
modul de interpretare și aplicare a prevederilor de lege criticate, ceea ce
intră în competența instanței judecătorești, iar nu a Curții Constituționale.
În final, Curtea observă că, potrivit art.1 din Legea nr. 241/2013
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor
proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.441 din 19 iulie 2013,
„(1) Pensiile recalculate sau revizuite, conform prevederilor Legii nr. 119/2010
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor și ale Ordonanței de
urgență a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine
publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr.165/2011, cu
modificările și completările ulterioare, ale căror cuantumuri sunt mai mici
decât cele cuvenite pentru luna decembrie 2010, se plătesc în cuantumul cuvenit
pentru luna decembrie 2010.
(2) Plata drepturilor bănești prevăzute la alin.(1) se efectuează începând cu
data de 1 octombrie 2013.
(3) În cazul în care beneficiarii pensiilor prevăzute la alin.(1) au realizat
stagii de cotizare după data înscrierii la pensie, cuantumul aferent acestora
se adaugă la cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, calculat
conform alin.(1).
(4) Cuantumul pensiei cuvenite pentru luna decembrie 2010, prevăzut la
alin.(1), se menține în plată până când cuantumul pensiei rezultat din
înmulțirea valorii punctului de pensie cu punctajul mediu anual acordat ca
urmare a recalculării sau revizuirii, conform prevederilor Legii nr.119/2010 și
ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr.1/2011, aprobată prin Legea
nr.165/2011, cu modificările și completările ulterioare, este mai mare decât
cuantumul cuvenit pentru luna decembrie 2010.”
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art.146 lit.d) și al art.147
alin.(4) din Constituție, precum și al art.1—3, al art.11 alin.(1) lit.A.d) și
al art.29 din Legea nr.47/1992,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
Decide:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate
ridicată de Laurențiu Măcinic în Dosarul nr.4.637/63/2013 al Tribunalului Dolj
— Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile
art.7 alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor, ale art.1 alin.(1) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.1/2011
privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor
proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională,
precum și ale art.3 alin.(1) din anexa nr.3 la această ordonanță de urgență
sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Dolj — Secția conflicte de muncă și asigurări
sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 18 martie 2014.
14.05.14
