În România, orice persoană are dreptul să îşi manifeste credinţa religioasă în mod colectiv, conform propriilor convingeri, atât în structuri religioase cu personalitate juridică, cât şi în structuri fără personalitate juridică.
Comunităţile religioase îşi aleg în mod liber structura asociaţională în care îşi manifestă credinţa religioasă. Formele sub care pot funcționa acestea pot fi:
- culte,
- asociaţii religioase,
- grupări religioase.
Structurile religioase cu personalitate juridică reglementate de lege sunt:
- cultele,
- asociaţiile religioase.
Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
Cultele religioase sunt autonome față de stat, care însă trebuie să le sprijine.
La această dată, în România funcționează 17 culte, o organizație religioasă (http://www.culte.gov.ro/biserici-culte) și numeroase asociații religioase ( http://www.culte.gov.ro/asociatii-religioase ).
În conformitate cu prevederile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasa şi regimul general al cultelor, art. 40-48, a apărut o nouă structură religioasă cu personalitate juridică, „asociaţia religioasă”.
Asociaţia religioasă este o persoană juridică alcătuită din cel puţin 300 de membri, cetăţeni români cu domiciliul în România, care se asociază în vederea manifestării unei credinţe religioase. Pentru înfiinţarea unei asociaţii religioase, prin decizia instanţei de judecată, este necesar avizul consultativ al Ministerului Culturii şi Cultelor.
O asociaţie religioasă poate deveni cult, în condiţiile legii. Asociaţia religioasă care solicită recunoaşterea calităţii de cult va formula o cerere în acest sens la Ministerul Culturii şi Cultelor, însoţită de următoarea documentaţie:
a) dovada că este constituită legal şi funcţionează neîntrerupt pe teritoriul României ca asociaţie religioasă de cel puţin 12 ani;
b) listele originale cuprinzând adeziunile unui număr de membri cetăţeni români cu domiciliul în România cel puţin egal cu 0,1% din populaţia României, conform ultimului recensământ;
c) mărturisirea de credinţă proprie şi statutul de organizare şi funcţionare, care să cuprindă: denumirea cultului, structura sa de organizare centrală şi locală, modul de conducere, administrare şi control, organele de reprezentare, modul de înfiinţare şi desfiinţare a unităţilor de cult, statutul personalului propriu, precum şi prevederile specifice cultului respectiv.
Structurile religioase fără personalitate juridică sunt grupările religioase.
Gruparea religioasă este forma de asociere fără personalitate juridică a unor persoane fizice care, fără nici o procedură prealabilă şi în mod liber, adoptă, împărtăşesc şi practică o credinţă religioasă.
În activitatea lor, cultele, asociaţiile religioase şi grupările religioase au obligaţia să respecte Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.
