Aici https://sinvlex.files.wordpress.com/2014/11/contractul-colectiv-de-munca.pdf
sâmbătă, noiembrie 15, 2014
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate – învăţământ preuniversitar – 2014-2015
Aici https://sinvlex.files.wordpress.com/2014/11/contractul-colectiv-de-munca.pdf
Cadrul juridic existent pentru creșele din domeniul public care reglementează activitatea educațională
1.Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 educaţiei naţionale, cu modificările și completările ulterioare
ART. 23
(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
ART. 27
(1) Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi.
(2) Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, conţinutul educativ, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(4) Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanţarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, de stat sau privaţi.
(5) Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(6) Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaţional, conform legislaţiei în domeniul asistenţei sociale, în funcţie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale*).
(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
2. Legea nr. 263 din 19 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor
ART. 1
(1) Creşele sunt instituţii publice sau private specializate în servicii cu caracter social, medical, educaţional pentru creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor de vârstă antepreşcolară.
ART. 3
(1) În îndeplinirea scopului lor, creşele realizează, în principal, următoarele activităţi:
a) asigură servicii de îngrijire, supraveghere şi educaţie a copiilor de vârstă antepreşcolară, prin personalul angajat specializat şi/sau protocoale cu structuri specializate;
b) asigură un program de educaţie timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor copiilor de vârstă antepreşcolară, prin personalul angajat specializat şi/sau protocoale cu structuri specializate;
(...)
(2) Evidenţa îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza unor documente, care se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
3. Hotararea nr. 1.252 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolaraART. 1
(1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la alin. (1) împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
(1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la alin. (1) împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
ART. 2
(1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.
(1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.
ART. 6
(1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 8
Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) în calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.[1]
(1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 8
Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) în calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.[1]
ART. 34
(1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
(1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
ART. 35
Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 36
În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.
În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.
ART. 37
(1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1c care face parte integrantă din prezenta metodologie.
(1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1c care face parte integrantă din prezenta metodologie.
ART. 38
(1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.
(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata activităţii.
(1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.
(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata activităţii.
ART. 39
(1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.
(1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.
ART. 40
(1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
ART. 41
(1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară, pe baza unui plan de intervenţie personalizat.
(1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară, pe baza unui plan de intervenţie personalizat.
ART. 42
Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.
Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.
ART. 44
(1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:
a) personal de conducere: director/şef de centru;
b) personal didactic: educator-puericultor; c) personal de specialitate: asistent medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
(1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:
a) personal de conducere: director/şef de centru;
b) personal didactic: educator-puericultor; c) personal de specialitate: asistent medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
ART. 53
(1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principal, următoarele atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;
b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.
(1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principal, următoarele atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;
b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.
ART. 54
(1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.
(1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.
ART. 55
(1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
(1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
ART. 58
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie antepreşcolară:
a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;
(...)
l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 63
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie antepreşcolară:
a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;
(...)
l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 63
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.
ART. 64
Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal didactic a unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;[2]
b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.
Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal didactic a unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;[2]
b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.
ANEXA 1a)
la metodologie
Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei
la metodologie
Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei
┌───────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┐
│ Vârsta copiilor │ Raport adult/│Mărimea maximă │
│ │ copii pe tură│ │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Sugari (grupă mică) │ 1/4 │ 7 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Copii de 1-2 ani (grupă mijlocie) │ 1/5 │ 9 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Copii de 2-3 ani (grupă mare) │ 1/6 │ 9 │
└───────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┘
ANEXA 1b)
la metodologie
Estimarea numărului şi a structurii pe funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Funcţia │ Nr. norme │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Director/Şef centru │1 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Administrator │1/2 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Educator-puericultor │1 pe tură, la nivel de grupă │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Medic │1/4 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Asistent medical │1 pe tură, la nivel de unitate*) │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Bucătar │1 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Ajutor bucătar │1 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Îngrijitor │1 pe tură, la nivel de grupă │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
__________
*) În unităţile cu mai mult de 50 de copii se va adăuga câte \'bd normă de asistent medical/tură pentru fiecare 50 de copii în plus.
ANEXA 1c)
la metodologie
Tipuri şi număr de activităţi
la metodologie
Tipuri şi număr de activităţi
┌────┬────────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │ │ │ Copii de │ Copii de │
│crt.│ Categorii de activităţi de învăţare │ Sugari │ 1-2 ani │ 2-3 ani │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 1 │Jocuri │ 2 │ 4 │ 6 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 2 │Activităţi artistice şi de îndemânare │ 1 │ 2 │ 2 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 3 │Activităţi de muzică şi de mişcare │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 4 │Activităţi de creaţie şi de comunicare │ 1 │ 3 │ 4 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 5 │Activităţi de cunoaştere │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 6 │Activităţi în aer liber │ 3 │ 4 │ 6 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ │ Total activităţi/săptămână: │ 9 │ 17 │ 24 │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴──────────┘
NOTĂ
Numărul de activităţi menţionat în tabel este recomandat de specialişti ca minim.
Activităţile de învăţare prezentate se desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări, astfel încât să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.
[1] Ordinul nr. 3412_557 din 19 martie 2013 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară
[2] ORDIN nr. 5.453 din 12 noiembrie 2013 privind aprobarea Programei valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, specialitatea postului educator-puericultor
sâmbătă, noiembrie 08, 2014
Care sunt infracțiunile și contravențiile electorale ?
Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României nu prevede infracțiuni specifice, ci doar contravenții. Ca de altfel și Legea nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, Legea nr. 35/2008 privind alegerile parlamentare și nici Legea nr. 67/2004 privind alegerile locale nu (mai) prevăd infracțiuni specifice.
Aceasta înseamnă că, dacă se comit fapte mai grave decât contravențiile în legătură cu alegerile, caracterul lor penal va fi stabilit numai prin raportare la infracțiunile existente în Codul penal. În acest sens, trebuie precizat că în noul Cod penal (Legea nr. 286/2009), intrat în vigoare la 1.02.2014, titlul IX (art. 385-393) din partea specială este dedicat infracțiunilor electorale.
Contul de Facebook este un spaţiu public sau privat?
I: Profilul de utilizator de cont Facebook este un spaţiu public sau privat?
R: Curtea de Apel a decis însă că profilul de Facebook este un spaţiu public şi că un mesaj postat pe wall nu poate fi asimilat unui mail privat.
“Astfel, reţeaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o căsuţă poştală electronică.
Profilul său personal pe Facebook, chiar dacă este accesibil doar prietenilor, adică unui grup restrâns de persoane, tot public este, oricare dintre „prieteni” putând distribui informaţiile postate de titularul paginii” , a reţinut instanţa.
Contravenţii şi sancţiuni privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
Contravenţii şi sancţiuni prevăzute de către Ordonanţa de urgenţă nr. 34
din 19 aprilie 2006 privind atribuirea
contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii (actualizată până la data
de 10 iulie 2014) si Hotărârea nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea
normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie
publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de
concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare
ART. 66^4 [1]
(1) Nerespectarea obligaţiei prevăzute la
art. 66^1[2]
constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 35.000
lei.
(2)
Contravenţiei prevăzute la alin. (1) îi sunt aplicabile dispoziţiile secţiunii
a 2-a «Sancţionarea contravenţiilor» a cap. X «Contravenţii şi sancţiuni» din
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor
de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a
contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al
contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002,
cu modificările şi completările ulterioare.
Contravenţii şi sancţiuni [3]
SECŢIUNEA 1
Contravenţii
ART. 293
Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au
fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii
penale, infracţiuni:
a) încălcarea
prevederilor art. 23;
b) încălcarea
prevederilor art. 33, precum şi a regulilor de elaborare a specificaţiilor
tehnice;
c) încălcarea
prevederilor art. 20 alin. (2), art. 142 alin. (2) şi ale art. 251 alin. (2);
d) aplicarea
altor proceduri de atribuire decât a celor care sunt prevăzute de prezenta
ordonanţă de urgenţă;
e) încălcarea
regulilor de publicitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă, cu
excepţia celor referitoare la anunţul de atribuire, şi/sau neîndeplinirea de
către autorităţile contractante a obligaţiei de înregistrare în SEAP, astfel
cum este prevăzut de legislaţia în materia achiziţiilor publice;
e^1)
încălcarea regulilor de publicitate prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă
cu privire la anunţul de atribuire;
f)
nerespectarea regulilor speciale prevăzute la art. 58;
g) aplicarea
incorectă a regulilor de comunicare şi transmitere a datelor, având ca efect
restricţionarea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire,
încălcarea principiului tratamentului egal şi/sau încălcarea principiului
transparenţei;
h) utilizarea
altor criterii de calificare şi selecţie decât a celor prevăzute în prezenta
ordonanţă de urgenţă;
i) încălcarea
principiului proporţionalităţii prin utilizarea criteriilor de calificare şi
selecţie ca mijloc de a restricţiona concurenţa;
i^1) depăşirea
termenelor prevăzute la art. 80^1, 86^1, 93^1, 102^1, 106^1, 109^1, 117^1 sau
121^1.
j) utilizarea
altor criterii de atribuire a contractului de achiziţie publică decât a celor
prevăzute la art. 198, inclusiv utilizarea criteriilor de calificare şi
selecţie ca factori de evaluare a ofertelor;
j^1)
schimbarea criteriului de atribuire precizat la nivelul invitaţiei/anunţului de
participare şi în documentaţia de atribuire pe parcursul aplicării procedurii
de atribuire;
k) aplicarea
unor factori de evaluare ce nu reflectă avantaje pentru autoritatea
contractantă;
l) aplicarea
incorectă, în cadrul procesului de selecţie şi/sau de evaluare, a criteriilor
stabilite prin documentaţia de atribuire ori aplicarea altor criterii decât a
celor stabilite la nivelul invitaţiei/anunţului de participare şi prin
documentaţia de atribuire;
l^1)
netransmiterea notificării prevăzute la art. 19^1;
m) încălcarea
dispoziţiilor art. 295 alin. (5).
m^1)
netransmiterea informaţiilor referitoare la atribuirea contractelor de
achiziţie publică în termen de 5 zile de la primirea solicitării scrise a
Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice;
n) încălcarea
obligaţiei prevăzute la art. 80, 93 şi 129;
o) anularea
unei proceduri de atribuire în alte cazuri decât cele prevăzute la art. 209;
p) încălcarea
prevederilor art. 204 alin. (1);
q) încălcarea
prevederilor art. 204 alin. (1^1);
r) încălcarea
prevederilor art. 206-207;
s) neducerea
la îndeplinire a deciziei Consiliului în termenul stabilit în condiţiile
prezentei ordonanţe, după data la care aceasta rămâne definitivă şi
irevocabilă;
t) încălcarea
prevederilor art. 211-213, referitoare la întocmirea şi/sau păstrarea dosarului
achiziţiei publice;
u)
neînfiinţarea compartimentului prevăzut la art. 304^1;
v) orice altă
încălcare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a actelor normative
emise în aplicarea acesteia, având ca efect încălcarea dispoziţiilor art. 2, cu
excepţia alin. (2) lit. f).
w)
nesolicitarea de către autoritatea contractantă a informaţiilor necesare pentru
evaluarea ofertelor care prezintă un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu
ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat.
SECŢIUNEA a
2-a
Sancţionarea contravenţiilor
ART. 294
(1)
Contravenţia prevăzută la art. 293 lit. l^1) se sancţionează cu amendă de la
2.000 lei la 5.000 lei.
(2)
Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. f), i^1), n), u) şi v) se
sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei.
(3)
Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. c), k), m^1), q), s), t) şi w) se
sancţionează cu amendă de la 40.000 lei la 80.000 lei.
(3^1)
Contravenţia prevăzută la art. 293 lit. a) se sancţionează cu amendă de la
50.000 lei la 100.000 lei.
(3^2)
Contravenţia prevăzută la art. 293 lit. e^1) se sancţionează cu amendă de la
20.000 lei la 100.000 lei.
(4)
Contravenţiile prevăzute la art. 293 lit. b), d), e), g), h), i), j), j^1), l),
m), o), p) şi r) se sancţionează cu amendă de la 80.000 lei la 100.000 lei.
(5) Amenzile
pentru săvârşirea contravenţiilor de la art. 293 pot fi aplicate atât
persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice.
(6)
Contravenientul persoană fizică şi/sau juridică poate achita în termen de cel
mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la
data comunicării acestuia jumătate din minimul amenzilor prevăzute la art. 294
alin. (1)-(4).
(7) Prin
derogare de la prevederile art. 8 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare,
sumele provenite din amenzile prevăzute la art. 294 alin. (1)-(4) aplicate
persoanelor fizice se fac integral venit la bugetul de stat.
(8) Pentru
contractele a căror valoare estimată este mai mică decât pragurile valorice
prevăzute la art. 55 alin. (2), amenda prevăzută ca sancţiune pentru săvârşirea
contravenţiilor prevăzute la art. 293 reprezintă 50% din sumele prevăzute la alin.
(2), (3), (3^2) şi (4). Prevederile alin. (3^1) rămân aplicabile.
(9) În cazul
contractelor finanţate din fonduri europene şi/sau din fonduri publice
naţionale aferente acestora, prevederile alin. (1)-(8) se aplică doar
contravenţiilor care nu constituie abatere potrivit anexei la Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea şi
sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene
şi/sau a fondurilor naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 142/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(10) În cazul
prevăzut la alin. (9), constatările Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea
şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, ca urmare a acţiunii de supraveghere a
modului de atribuire a contractului de achiziţie publică, sunt transmise, spre
valorificare, autorităţilor cu competenţe în gestionarea fondurilor europene.
Art. 294^1
Depăşirea
termenelor prevăzute la art. 80^1, 86^1, 93^1, 102^1, 106^1, 109^1, 117^1 sau
121^1 constituie abatere disciplinară gravă.
ART. 295
(1)
Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către
persoane împuternicite ale Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
(2) Aplicarea
sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de 36 de luni de la
data săvârşirii faptei.
(3) Abrogat.
(4) Orice
persoană are dreptul de a sesiza Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi
Monitorizarea Achiziţiilor Publice cu privire la încălcarea dispoziţiilor
legale în materia achiziţiilor publice. În vederea exercitării acestui drept
persoanele respective vor transmite Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea
şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice împreună cu sesizarea şi
datele/documentele relevante, în vederea susţinerii acesteia.
(5)
Autoritatea contractantă pune la dispoziţia persoanelor precizate la alin. (1)
documentele solicitate şi le permite accesul la sediul acesteia.
(6) Procedura
de supraveghere prevăzută la art. 3 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 74/2005 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru
Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, aprobată cu modificări
prin Legea nr. 111/2006, cu modificările ulterioare, se desfăşoară în
conformitate cu regulamentul aprobat prin ordin al preşedintelui Autorităţii
Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice.
ART. 296
(1) Contravenţiilor
prevăzute la art. 293 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu
modificările şi completările ulterioare.
(2) Prin
derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, plângerile formulate împotriva proceselor-verbale de
constatare şi sancţionare a contravenţiilor încheiate de persoanele împuternicite
din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea
Achiziţiilor Publice se soluţionează de Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti.
ART. 296^1
Abrogat.
08.11.2014
[2] art. 66^1 Începând cu anul 2010, autoritatea contractantă are
obligaţia de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de
atribuire şi pentru realizarea achiziţiilor directe, reprezentând 40% din
valoarea totală a achiziţiilor publice finalizate de aceasta în cursul anului
respectiv, care se pot efectua prin utilizarea mijloacelor electronice.
miercuri, noiembrie 05, 2014
Descrierea situaţiei actuale în domeniul creșelor din România (r)
Descrierea situaţiei actuale în domeniul creșelor din România
Ministerul Educatiei Nationale a publicat
un proiect de Hotarare a Guvernului de aprobare a continutului educativ
si a standardelor de calitate pentru serviciile de educatie timpurie anteprescolara aici http://edu.ro/index.php/articles/20521
In nota de fundamentare, la aspectul
Descrierea situaţiei actuale se precizează:
Legea educației
naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 23
alin.(1) lit.a), stabilește faptul că sistemul național de învățământ
preuniversitar cuprinde nivelul educației timpurii
(0—6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0—3 ani) și învățământul preșcolar
(3—6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare.
De asemenea,
art. 27 lit (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, prevede că“organizarea unităților de
educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate
și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale” .
Așadar, conform
Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările
ulterioare, copiii pot fi înscrişi în învăţământul preşcolar la vârsta de 3
ani, iar pentru copiii sub 3 ani există posibilitatea înscrierii acestora în
unități de educație timpurie antepreșcolară.
În acest
context, educaţia timpurie este crucială pentru dezvoltarea şi educaţia
ulterioară a copilului şi se realizează prin folosirea unei metodologii şi
a unui curriculum adecvate, precum şi a unor standarde de
calitate care necesită o abordare integrată a nevoilor și intereselor
copilului, în strânsă colaborare cu familia şi serviciile de sănătate şi
protecţie a copilului.
Prin politicile
sale educaţionale promovate şi prin alocarea resurselor financiare necesare,
Guvernul României şi-a propus să asigure, în mod efectiv, accesul
egal şi sporit la educaţie al tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de
apartenenţa socială, etnică, de gen, confesiune, zonă de
rezidenţă. Totodată, dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii
flexibilă şi globalizată, reprezintă obiective majore ale programului de
guvernare.
O caracteristică
a sistemului existent de educaţie timpurie din România este aceea că, datorită
lipsei de până acum a legislaţiei privind educaţia copiilor de la 0 la 3 ani,
un număr de creşe/grădiniţe cu creșe, centre de zi etc. s-au dezvoltat fără o
structură organizatorică reglementată sau fără standarde educaţionale
clare. Există o
diversitate de instituţii pentru educaţie timpurie, după cum urmează:
- Centre de zi pentru copii sub 6
ani aflaţi în situaţie de risc, coordonate de Direcţia Judeţeană de
Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului;
- Centre de zi sau
grădiniţe particulare pentru copiii sub 6 ani, aprobate de Agenția Română
de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), care
oferă exemple de bună practică în domeniu;
- Grădiniţe cu creşă pentru
copiii din aceeaşi grupă de vârstă ca şi cei din centrele de zi (sub 6
ani);
- Grădiniţe pentru copiii de la 3
la 6/7 ani. Acestea sunt finanţate de consiliile locale şi sunt coordonate
de Ministerul Educaţiei Naționale;
- Creşe pentru copiii de la 4 luni la 3
ani, care primesc copii şi peste 3 ani. Acestea sunt finanţate şi
coordonate de consiliile locale, fără o supervizare din punct de vedere
profesional şi fără standarde educaţionale sau de alt tip.
Serviciile pentru copiii cu vârste între 0 şi 3
ani sunt furnizate prin sistemul creşelor, care oferă câteva forme de îngrijire
medicală fără nici o componentă de educaţie timpurie.
În trecut, creşele au fost în responsabilitatea
Ministerului Sănătăţii, în schimb, din 2002, Ministerul Sănătăţii
nu a mai avut atribuții în acest sens şi creşele au fost lăsate fără
nici o identitate formală şi fără sprijin guvernamental.
În prezent, creşele sunt finanţate de autoritățile
administrației publice locale. Totodată, adesea, în cazul în care creșa este
cuplată cu o grădiniță (funcționează în aceeași incintă) directorul grădiniţei
este responsabil de calitatea îngrijirii furnizate în creşă.
Studiul “Educaţia Timpurie în România”, elaborat
în anul 2004 cu sprijinul UNICEF, arată că la nivelul ţării existau
287 de creşe cu aproximativ 11,000 de copii(înainte de 1989 erau 902 creşe cu
90,000 de copii).
De asemenea, studiul arată că marea majoritate a
părinţilor care îşi trimit copiii la creşă sunt părinţi care lucrează şi nu pot
sau nu intenţionează să-şi părăsească serviciul pentru concediul de
maternitate/paternitate pentru îngrijirea copilului până la 2 ani (numai 8 %
dintre taţii copiilor din creşe sunt neangajaţi şi 4% dintre mame sunt
neangajate/casnice).
În același
studiu este evidențiat și faptul că nu există un organism reglator responsabil
în problema creşelor şi, de aceea, responsabilitatea administrativă rămâne în
grija autorităţilor locale.
În acest
context, sistemul anterior care furniza numai servicii de supraveghere și
sprijin medical predomină încă, iar aspectele care ţin de educaţie şi de
îngrijirea psihologică a copiilor nu sunt îndreptate către acei copii care
frecventează aceste instituţii.
Un alt aspect pe
care studiul “Educaţia Timpurie în România” îl analizează este și acela al
formării continue a personalului din creșe. Datele din analiza prezentată arată
că:
·
nu
există un sistem de formare continuă a personalului, care este alcătuit în
principal din lucrători în domeniul sănătăţii;
·
42%
din personalul creşelor se înscrie în categoria îngrijitorilor primari
(infirmiere), cărora le lipseşte calificarea profesională;
·
32.5%
din personalul creşelor este compus din surori şi 97% din creşe sunt conduse de
acestea, iar restul de 3% dintre manageri este compus din medici;
·
procentul
personalului calificat pentru educaţie timpurie este în jur de 4%;
·
50%
din personalul creşelor nu a participat la nici un program de formare continuă
sau pentru împrospătarea cunoştinţelor, iar cealaltă jumătate a parcurs variate
programe de formare numai în domeniul sănătăţii sau pe probleme înrudite.
Pentru punerea în aplicare a prevederilor
Legii educației naționale nr.1/2011, precum și pentru încurajarea participării
copiilor la educația timpurie antepreșcolară în vederea atingerii țintei
europene de 95% rată de participare a copiilor preșcolari la servicii de
educație până în 2020 este necesară elaborarea conținutului educativ și a
standardelor de calitate pentru serviciile de educație timpurie antepreșcolară.
sâmbătă, noiembrie 01, 2014
Cadrul juridic care trebuie respectat pentru executarea unor lucrãri de intervenţii la lucrãrile la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente
Î.
Care este cadrul juridic care
trebuie respectat pentru executarea unor
lucrãri de
intervenţii la lucrãrile la
construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente?
R.
Cadrul legal este Hotararea nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru
al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a
structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investitii si lucrari de interventii.
Prevederile prezentei hotãrâri se
aplicã pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi lucrãrilor
de intervenţii la construcţii existente, finanţate, total sau parţial, din
bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificãrile ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) din Legea nr.
273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile
ulterioare.
Potrivit Hotararii
nr. 28 din 9 ianuarie 2008, prin lucrãri
de intervenţii la lucrãrile la construcţii existente, inclusiv instalaţiile
aferente, asimilate obiectivelor de investiţii,
se înțelege:
a) executarea de reparaţii
capitale,
b) transformãri,
c) modificãri,
d) modernizãri,
e) consolidãri,
f) reabilitãri termice,
g) precum şi lucrãri de intervenţii pentru
prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi
calamitãţi naturale, efectuate în scopul asigurãrii cerinţelor esenţiale de
calitate şi funcţionale ale construcţiilor, potrivit destinaţiei lor.
Hotararea nr. 28 din 9 ianuarie 2008 prevede si:
1.
conţinutul-cadru al studiului de
prefezabilitate, prevãzut în anexa nr. 1
2.
conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate,
prevãzut în anexa nr. 2;
3.
conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a
lucrãrilor de intervenţii, prevãzut în anexa nr. 3.
Cheltuielile de investiţii aferente
lucrãrilor de intervenţii se aprobã de cãtre ordonatorul principal de credite,
conform prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificãrile ulterioare.
Mai jos gasiti actul normativ mentionat:
Hotararea nr. 28 din 9 ianuarie 2008 privind aprobarea continutului-cadru
al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice, precum si a
structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de
investitii si lucrari de interventii
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 22 ianuarie 2008
DATA INTRARII IN VIGOARE: 22 Ianuarie 2008
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
Se aprobã conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice, dupã cum urmeazã:
a) conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate, prevãzut în anexa nr. 1;
b) conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate, prevãzut în anexa nr. 2;
c) conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrãrilor de intervenţii, prevãzut în anexa nr. 3.
ART. 2
(1) Se aprobã Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii, prevãzutã în anexa nr. 4.
(2) Se aprobã structura devizului general, prevãzutã în anexa nr. 5.
(3) Se aprobã structura devizului pe obiect, prevãzutã în anexa nr. 6.
ART. 3
În sensul prezentei hotãrâri, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) analizã cost-beneficiu: instrumentul de evaluare a avantajelor investiţiilor din punctul de vedere al tuturor grupurilor de factori interesaţi, pe baza valorilor monetare atribuite tuturor consecinţelor pozitive şi negative ale investiţiei;
b) documentaţie de avizare pentru lucrãri de intervenţii: documentaţia tehnico-economicã similarã studiului de fezabilitate, elaboratã pe baza concluziilor raportului de expertizã tehnicã şi, dupã caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrãrilor de intervenţii la construcţii existente;
c) investiţie publicã majorã: investiţia publicã al cãrei cost total depãşeşte echivalentul a 25 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în domeniul protecţiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în alte domenii;
d) lucrãri de intervenţii: lucrãrile la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, asimilate obiectivelor de investiţii, care constau în: reparaţii capitale, transformãri, modificãri, modernizãri, consolidãri, reabilitãri termice, precum şi lucrãri de intervenţii pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitãţi naturale, efectuate în scopul asigurãrii cerinţelor esenţiale de calitate şi funcţionale ale construcţiilor, potrivit destinaţiei lor;
e) studiu de fezabilitate: documentaţia tehnico-economicã prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesitãţii şi oportunitãţii realizãrii acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmeazã a fi supuse aprobãrii;
f) studiu de prefezabilitate: documentaţia tehnico-economicã prin care se fundamenteazã necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bazã de date tehnice şi economice.
ART. 4
Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi lucrãrilor de intervenţii la construcţii existente, finanţate, total sau parţial, din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 5
(1) Proiectarea lucrãrilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi, inclusiv extinderi, se elaboreazã în urmãtoarele faze:
a) studiu de fezabilitate;
b) proiect tehnic;
c) detalii de execuţie.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale cãror documentaţii tehnico-economice intrã în competenţa de aprobare a Guvernului, se elaboreazã un studiu de prefezabilitate anterior elaborãrii studiului de fezabilitate.
(3) Proiectarea lucrãrilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, se elaboreazã în urmãtoarele faze:
a) expertizã tehnicã şi, dupã caz, audit energetic;
b) documentaţie de avizare a lucrãrilor de intervenţii;
c) proiect tehnic;
d) detalii de execuţie.
ART. 6
Prin excepţie de la prevederile art. 4, prezenta hotãrâre nu se aplicã:
a) obiectivelor de investiţii/lucrãrilor de intervenţii aflate în curs de execuţie la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, care se supun prevederilor actelor normative în vigoare la data aprobãrii;
b) obiectivelor de investiţii/lucrãrilor de intervenţii pentru ale cãror studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrãrilor de intervenţii au fost demarate procedurile de achiziţie publicã, în condiţiile legii;
c) obiectivelor de investiţii noi şi/sau lucrãrilor de intervenţii la construcţii existente, cuprinse în programele instituţiilor care fac parte din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.
ART. 7
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 8
Pentru aplicarea unitarã a prevederilor prezentei hotãrâri, Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, poate emite instrucţiuni care se aprobã prin ordin al ministrului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 9
Pentru realizarea obiectivelor prevãzute la art. 6 lit. c), conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice se aprobã prin ordin al ministrului/conducãtorului organului de specialitate al administraţiei publice centrale interesat, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
ART. 10
(1) Prevederile prezentei hotãrâri intrã în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, cu completãrile ulterioare.
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 48 din 22 ianuarie 2008
DATA INTRARII IN VIGOARE: 22 Ianuarie 2008
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicatã,
Guvernul României adoptã prezenta hotãrâre.
ART. 1
Se aprobã conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice, dupã cum urmeazã:
a) conţinutul-cadru al studiului de prefezabilitate, prevãzut în anexa nr. 1;
b) conţinutul-cadru al studiului de fezabilitate, prevãzut în anexa nr. 2;
c) conţinutul-cadru al documentaţiei de avizare a lucrãrilor de intervenţii, prevãzut în anexa nr. 3.
ART. 2
(1) Se aprobã Metodologia privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii, prevãzutã în anexa nr. 4.
(2) Se aprobã structura devizului general, prevãzutã în anexa nr. 5.
(3) Se aprobã structura devizului pe obiect, prevãzutã în anexa nr. 6.
ART. 3
În sensul prezentei hotãrâri, termenii şi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaţii:
a) analizã cost-beneficiu: instrumentul de evaluare a avantajelor investiţiilor din punctul de vedere al tuturor grupurilor de factori interesaţi, pe baza valorilor monetare atribuite tuturor consecinţelor pozitive şi negative ale investiţiei;
b) documentaţie de avizare pentru lucrãri de intervenţii: documentaţia tehnico-economicã similarã studiului de fezabilitate, elaboratã pe baza concluziilor raportului de expertizã tehnicã şi, dupã caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici aferenţi lucrãrilor de intervenţii la construcţii existente;
c) investiţie publicã majorã: investiţia publicã al cãrei cost total depãşeşte echivalentul a 25 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în domeniul protecţiei mediului, sau echivalentul a 50 milioane euro, în cazul investiţiilor promovate în alte domenii;
d) lucrãri de intervenţii: lucrãrile la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, asimilate obiectivelor de investiţii, care constau în: reparaţii capitale, transformãri, modificãri, modernizãri, consolidãri, reabilitãri termice, precum şi lucrãri de intervenţii pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi calamitãţi naturale, efectuate în scopul asigurãrii cerinţelor esenţiale de calitate şi funcţionale ale construcţiilor, potrivit destinaţiei lor;
e) studiu de fezabilitate: documentaţia tehnico-economicã prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii pe baza necesitãţii şi oportunitãţii realizãrii acestuia şi care cuprinde soluţiile funcţionale, tehnologice, constructive şi economice ce urmeazã a fi supuse aprobãrii;
f) studiu de prefezabilitate: documentaţia tehnico-economicã prin care se fundamenteazã necesitatea şi oportunitatea investiţiei pe bazã de date tehnice şi economice.
ART. 4
Prevederile prezentei hotãrâri se aplicã pentru realizarea obiectivelor de investiţii noi, precum şi lucrãrilor de intervenţii la construcţii existente, finanţate, total sau parţial, din bugetele prevãzute la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare, şi la art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare.
ART. 5
(1) Proiectarea lucrãrilor de construcţii pentru obiective de investiţii noi, inclusiv extinderi, se elaboreazã în urmãtoarele faze:
a) studiu de fezabilitate;
b) proiect tehnic;
c) detalii de execuţie.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru obiectivele de investiţii noi, inclusiv extinderi, ale cãror documentaţii tehnico-economice intrã în competenţa de aprobare a Guvernului, se elaboreazã un studiu de prefezabilitate anterior elaborãrii studiului de fezabilitate.
(3) Proiectarea lucrãrilor de construcţii pentru intervenţii la construcţii existente, inclusiv instalaţiile aferente, se elaboreazã în urmãtoarele faze:
a) expertizã tehnicã şi, dupã caz, audit energetic;
b) documentaţie de avizare a lucrãrilor de intervenţii;
c) proiect tehnic;
d) detalii de execuţie.
ART. 6
Prin excepţie de la prevederile art. 4, prezenta hotãrâre nu se aplicã:
a) obiectivelor de investiţii/lucrãrilor de intervenţii aflate în curs de execuţie la data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri, care se supun prevederilor actelor normative în vigoare la data aprobãrii;
b) obiectivelor de investiţii/lucrãrilor de intervenţii pentru ale cãror studii de fezabilitate/documentaţii de avizare a lucrãrilor de intervenţii au fost demarate procedurile de achiziţie publicã, în condiţiile legii;
c) obiectivelor de investiţii noi şi/sau lucrãrilor de intervenţii la construcţii existente, cuprinse în programele instituţiilor care fac parte din sistemul de apãrare, ordine publicã şi siguranţã naţionalã.
ART. 7
Anexele nr. 1-6 fac parte integrantã din prezenta hotãrâre.
ART. 8
Pentru aplicarea unitarã a prevederilor prezentei hotãrâri, Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor, poate emite instrucţiuni care se aprobã prin ordin al ministrului şi se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.
ART. 9
Pentru realizarea obiectivelor prevãzute la art. 6 lit. c), conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente investiţiilor publice se aprobã prin ordin al ministrului/conducãtorului organului de specialitate al administraţiei publice centrale interesat, cu avizul Ministerului Economiei şi Finanţelor şi al Ministerului Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice şi Locuinţelor, în conformitate cu reglementãrile în vigoare.
ART. 10
(1) Prevederile prezentei hotãrâri intrã în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Pe data intrãrii în vigoare a prezentei hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr. 1.179/2002 privind aprobarea Structurii devizului general şi a Metodologiei privind elaborarea devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 5 noiembrie 2002, cu completãrile ulterioare.
ANEXA 1
CONŢINUTUL-CADRU
al studiului de prefezabilitate
A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Necesitatea şi oportunitatea investiţiei
1. necesitatea investiţiei:
a) scurtã prezentare privind situaţia existentã, din care sã rezulte necesitatea investiţiei;
b) tabele, hãrţi, grafice, planşe desenate, fotografii etc., care sã expliciteze situaţia existentã şi necesitatea investiţiei;
c) deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;
d) prognoze pe termen mediu şi lung;
2. oportunitatea investiţiei:
a) încadrarea obiectivului în politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale;
b) actele legislative care reglementeazã domeniul investiţiei, dupã caz;
c) acorduri internaţionale ale statului care obligã partea românã la realizarea investiţiei, dupã caz.
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse:
1. scenarii propuse (minimum douã);
2. scenariul recomandat de cãtre elaborator;
3. avantajele scenariului recomandat.
Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmeazã sã se amplaseze obiectivul de investiţie
Informaţii despre terenul din amplasament:
1. situaţia juridicã privind proprietatea asupra terenului care urmeazã a fi ocupat - definitiv şi/sau temporar - de obiectivul de investiţii;
2. suprafaţa estimatã a terenului;
3. caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate în baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiţii privind:
a) zona seismicã de calcul şi perioada de colţ;
b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare şi presiunea convenţionalã;
c) nivelul maxim al apelor freatice;
4. studiile topografice preliminare;
5. datele climatice ale zonei în care este situat amplasamentul.
Costul estimativ al investiţiei
1. Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnicoeconomice:
a) cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertizã tehnicã, proiect tehnic şi detalii de executie), dupã caz;
b) cheltuieli pentru activitatea de consultanţã şi asistenţã tehnicã;
c) cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu necesare elaborãrii studiului de prefezabilitate;
d) cheltuieli pentru pregãtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrãri şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.).
2. Valoarea totalã estimatã a investiţiei
Avize şi acorduri de principiu, dupã caz
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonã (1:25.000 - 1:5.000);
2. plan general (1:2.000 - 1:500).
ANEXA 2
CONŢINUTUL-CADRU
al studiului de fezabilitate
A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Informaţii generale privind proiectul
1. situaţia actualã şi informaţii despre entitatea responsabilã cu implementarea proiectului;
2. descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actualã, necesitatea şi oportunitatea promovãrii investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum douã);
- scenariul recomandat de cãtre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructivã, funcţionalã şi tehnologicã, dupã caz;
3. date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmeazã sã fie ocupat;
c) situaţia ocupãrilor definitive de teren: suprafaţa totalã, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţã naţional;
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinãrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandãrile pentru fundare şi consolidãri;
- alte studii de specialitate necesare, dupã caz;
e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;
f) situaţia existentã a utilitãţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilitãţi pentru varianta propusã promovãrii;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilitãţi;
g) concluziile evaluãrii impactului asupra mediului;
4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.
Costurile estimative ale investiţiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.
Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţã;
2. analiza opţiunilor*1);
-----------
*1) Varianta zero (variantã fãrã investiţie), varianta maximã (variantã cu investiţie maximã), varianta medie (variantã cu investiţie medie); se va preciza varianta selectatã.
3. analiza financiarã, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţã financiarã: fluxul cumulat, valoarea actualã netã, rata internã de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economicã*2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţã economicã: valoarea actualã netã, rata internã de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
-----------
*2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
CONŢINUTUL-CADRU
al studiului de prefezabilitate
A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Necesitatea şi oportunitatea investiţiei
1. necesitatea investiţiei:
a) scurtã prezentare privind situaţia existentã, din care sã rezulte necesitatea investiţiei;
b) tabele, hãrţi, grafice, planşe desenate, fotografii etc., care sã expliciteze situaţia existentã şi necesitatea investiţiei;
c) deficienţele majore ale situaţiei actuale privind necesarul de dezvoltare a zonei;
d) prognoze pe termen mediu şi lung;
2. oportunitatea investiţiei:
a) încadrarea obiectivului în politicile de investiţii generale, sectoriale sau regionale;
b) actele legislative care reglementeazã domeniul investiţiei, dupã caz;
c) acorduri internaţionale ale statului care obligã partea românã la realizarea investiţiei, dupã caz.
Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse:
1. scenarii propuse (minimum douã);
2. scenariul recomandat de cãtre elaborator;
3. avantajele scenariului recomandat.
Date privind amplasamentul şi terenul pe care urmeazã sã se amplaseze obiectivul de investiţie
Informaţii despre terenul din amplasament:
1. situaţia juridicã privind proprietatea asupra terenului care urmeazã a fi ocupat - definitiv şi/sau temporar - de obiectivul de investiţii;
2. suprafaţa estimatã a terenului;
3. caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate în baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investiţii privind:
a) zona seismicã de calcul şi perioada de colţ;
b) datele preliminare asupra naturii terenului de fundare şi presiunea convenţionalã;
c) nivelul maxim al apelor freatice;
4. studiile topografice preliminare;
5. datele climatice ale zonei în care este situat amplasamentul.
Costul estimativ al investiţiei
1. Cheltuieli pentru elaborarea documentaţiei tehnicoeconomice:
a) cheltuieli pentru elaborarea documentaţiilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertizã tehnicã, proiect tehnic şi detalii de executie), dupã caz;
b) cheltuieli pentru activitatea de consultanţã şi asistenţã tehnicã;
c) cheltuieli pentru obţinerea avizelor şi acordurilor de principiu necesare elaborãrii studiului de prefezabilitate;
d) cheltuieli pentru pregãtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrãri şi a contractului de servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instrucţiuni pentru ofertanţi, publicitate, onorarii şi cheltuieli de deplasare etc.).
2. Valoarea totalã estimatã a investiţiei
Avize şi acorduri de principiu, dupã caz
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonã (1:25.000 - 1:5.000);
2. plan general (1:2.000 - 1:500).
ANEXA 2
CONŢINUTUL-CADRU
al studiului de fezabilitate
A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul studiului.
Informaţii generale privind proiectul
1. situaţia actualã şi informaţii despre entitatea responsabilã cu implementarea proiectului;
2. descrierea investiţiei:
a) concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investiţii pe termen lung (în cazul în care au fost elaborate în prealabil) privind situaţia actualã, necesitatea şi oportunitatea promovãrii investiţiei, precum şi scenariul tehnico-economic selectat;
b) scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investiţii pot fi atinse (în cazul în care, anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investiţii pe termen lung):
- scenarii propuse (minimum douã);
- scenariul recomandat de cãtre elaborator;
- avantajele scenariului recomandat;
c) descrierea constructivã, funcţionalã şi tehnologicã, dupã caz;
3. date tehnice ale investiţiei:
a) zona şi amplasamentul;
b) statutul juridic al terenului care urmeazã sã fie ocupat;
c) situaţia ocupãrilor definitive de teren: suprafaţa totalã, reprezentând terenuri din intravilan/extravilan;
d) studii de teren:
- studii topografice cuprinzând planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere în sistem de referinţã naţional;
- studiu geotehnic cuprinzând planuri cu amplasamentul forajelor, fişelor complexe cu rezultatele determinãrilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandãrile pentru fundare şi consolidãri;
- alte studii de specialitate necesare, dupã caz;
e) caracteristicile principale ale construcţiilor din cadrul obiectivului de investiţii, specifice domeniului de activitate, şi variantele constructive de realizare a investiţiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;
f) situaţia existentã a utilitãţilor şi analiza de consum:
- necesarul de utilitãţi pentru varianta propusã promovãrii;
- soluţii tehnice de asigurare cu utilitãţi;
g) concluziile evaluãrii impactului asupra mediului;
4. durata de realizare şi etapele principale; graficul de realizare a investiţiei.
Costurile estimative ale investiţiei
1. valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.
Analiza cost-beneficiu:
1. identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinţã;
2. analiza opţiunilor*1);
-----------
*1) Varianta zero (variantã fãrã investiţie), varianta maximã (variantã cu investiţie maximã), varianta medie (variantã cu investiţie medie); se va preciza varianta selectatã.
3. analiza financiarã, inclusiv calcularea indicatorilor de performanţã financiarã: fluxul cumulat, valoarea actualã netã, rata internã de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
4. analiza economicã*2), inclusiv calcularea indicatorilor de performanţã economicã: valoarea actualã netã, rata internã de rentabilitate şi raportul cost-beneficiu;
-----------
*2) Este obligatorie doar în cazul investiţiilor publice majore.
5. analiza de senzitivitate;
6. analiza de risc.
Sursele de finanţare a investiţiei Sursele de finanţare a investiţiilor se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau din fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Estimãri privind forţa de muncã ocupatã prin realizarea investiţiei
1. numãr de locuri de muncã create în faza de execuţie;
2. numãr de locuri de muncã create în faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei
1. valoarea totalã (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna, anul, 1 euro = ..... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II
............;
3. durata de realizare (luni);
4. capacitãţi (în unitãţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizatã investiţia, dupã caz.
Avize şi acorduri de principiu
1. avizul beneficiarului de investiţie privind necesitatea şi oportunitatea investiţiei;
2. certificatul de urbanism;
3. avize de principiu privind asigurarea utilitãţilor (energie termicã şi electricã, gaz metan, apã-canal, telecomunicaţii etc.);
4. acordul de mediu;
5. alte avize şi acorduri de principiu specifice.
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonã (1:25000 - 1:5000);
2. plan general (1: 2000 - 1:500);
3. planuri şi secţiuni generale de arhitecturã, rezistenţã, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitãţilor ce concurã la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupã caz.
ANEXA 3
CONŢINUTUL-CADRU
al documentaţiei de avizare a lucrãrilor de intervenţii
A. Piese scrise
Date generale:
1. denumirea obiectivului de investiţii;
2. amplasamentul (judeţul, localitatea, strada, numãrul);
3. titularul investiţiei;
4. beneficiarul investiţiei;
5. elaboratorul documentaţiei.
Descrierea investiţiei:
1. situaţia existentã a obiectivului de investiţii:
- starea tehnicã, din punctul de vedere al asigurãrii cerinţelor esenţiale de calitate în construcţii, potrivit legii;
- valoarea de inventar a construcţiei;
- actul doveditor al forţei majore, dupã caz;
2. concluziile raportului de expertizã tehnicã/audit energetic:
- prezentarea a cel puţin douã opţiuni;
- recomandarea expertului/auditorului energetic asupra soluţiei optime din punct de vedere tehnic şi economic, de dezvoltare în cadrul documentaţiei de avizare a lucrãrilor de intervenţii.
Date tehnice ale investiţiei:
1. descrierea lucrãrilor de bazã şi a celor rezultate ca necesare de efectuat în urma realizãrii lucrãrilor de bazã;
2. descrierea, dupã caz, a lucrãrilor de modernizare efectuate în spaţiile consolidate/reabilitate/reparate;
3. consumuri de utilitãţi:
a) necesarul de utilitãţi rezultate, dupã caz în situaţia executãrii unor lucrãri de modernizare;
b) estimãri privind depãşirea consumurilor iniţiale de utilitãţi.
Durata de realizare şi etapele principale:
- graficul de realizare a investiţiei:
Costurile estimative ale investiţiei:
1. valoarea totalã cu detalierea pe structura devizului general;
2. eşalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investiţiei.
Indicatori de apreciere a eficienţei economice:
- analiza comparativã a costului realizãrii lucrãrilor de intervenţii faţã de valoarea de inventar a construcţiei.
Sursele de finanţare a investiţiei
Sursele de finanţare a investiţiei se constituie în conformitate cu legislaţia în vigoare şi constau în fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile şi alte surse legal constituite.
Estimãri privind forţa de muncã ocupatã prin realizarea investiţiei:
1. numãr de locuri de muncã create în faza de execuţie;
2. numãr de locuri de muncã create în faza de operare.
Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei:
1. valoarea totalã (INV), inclusiv TVA (mii lei)
(în preţuri - luna, anul, 1 euro =..... lei),
din care:
- construcţii-montaj (C+M);
2. eşalonarea investiţiei (INV/C+M):
- anul I;
- anul II;
.................;
3. durata de realizare (luni);
4. capacitãţi (în unitãţi fizice şi valorice);
5. alţi indicatori specifici domeniului de activitate în care este realizatã investiţia, dupã caz.
Avize şi acorduri de principiu:
1. certificatul de urbanism;
2. avize de principiu privind asigurarea utilitãţilor (energie termicã şi electricã, gaz metan, apã-canal, telecomunicaţii etc.);
3. acordul de mediu;
4. alte avize şi acorduri de principiu specifice tipului de intervenţie.
B. Piese desenate:
1. plan de amplasare în zonã (1: 25000-1:5000);
2. plan general (1: 2000-1:500);
3. planuri şi secţiuni generale de arhitecturã, rezistenţã, instalaţii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitãţilor ce concurã la realizarea proiectului;
4. planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupã caz.
NOTĂ:
Cheltuielile de investiţii aferente lucrãrilor de intervenţii se aprobã de cãtre ordonatorul principal de credite, conform prevederilor art. 46 alin. (3) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificãrile ulterioare.
ANEXA 4
METODOLOGIE
privind elaborarea devizului general pentru obiective
de investiţii şi lucrãri de intervenţii
A. Prevederi generale
ART. 1
Devizul general este documentaţia economicã prin care se stabileşte valoarea totalã estimativã a cheltuielilor necesare realizãrii obiectivelor de investiţii sau a cheltuielilor asimilate investiţiilor, necesare realizãrii lucrãrilor de intervenţii la construcţii şi instalaţii, în faza de proiectare studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrãrilor de intervenţii.
ART. 2
Devizul general se structureazã pe capitole şi subcapitole de cheltuieli.
ART. 3
În cadrul fiecãrui capitol/subcapitol de cheltuieli se înscriu obiectele de investiţie (la cap. 4 şi, dupã caz, cap./subcap. 1.2, 1.3, 2, 3.1, 5.1), sau natura cheltuielilor (la celelalte capitole/subcapitole).
ART. 4
Compensarea cheltuielilor între capitolele/ subcapitolele de cheltuieli cuprinse în devizul general, pe parcursul derulãrii investiţiei, în cadrul aceleiaşi valori totale, se face prin actualizarea devizului general, prin grija beneficiarului.
ART. 5
Devizul general întocmit la faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrãrilor de intervenţii se actualizeazã prin grija beneficiarului ori de câte ori este necesar, dar de regulã în urmãtoarele situaţii:
a) la data supunerii spre aprobare a studiului de fezabilitate/documentaţiei de fezabilitate;
b) la data solicitãrii autorizaţiei de construire;
c) la data organizãrii procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publicã pentru execuţia de lucrãri;
d) dupã încheierea contractelor de achiziţie, rezultând valoarea de finanţare a obiectivului de investiţie/lucrãrilor de intervenţii;
e) la data întocmirii sau modificãrii de cãtre ordonatorul principal de credite, potrivit legii, a listei obiectivelor de investiţii, anexã la bugetul de stat sau la bugetul local, atât pentru obiective de investiţii noi, cât şi în continuare.
ART. 6
Valoarea actualizatã a obiectivelor de investiţii se aprobã de ordonatorii principali de credite, potrivit prevederilor legale în vigoare.
ART. 7
(1) Elaborarea devizului general se face conform precizãrilor prezentate la lit. B din prezenta anexã.
(2) Structura devizului general pentru obiective de investiţii şi lucrãri de intervenţii este prezentatã în anexa nr. 5 la hotãrâre.
B. Structura devizului general pe capitole de cheltuieli
ART. 8
În capitolele/subcapitolele devizului general prevãzut în anexa nr. 5 se cuprind urmãtoarele cheltuieli:
CAP. 1
Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului
1.1. Obţinerea terenului
Se includ cheltuielile efectuate pentru cumpãrarea de terenuri, plata concesiunii (redevenţei) pe durata realizãrii lucrãrilor, exproprieri, despãgubiri, schimbarea regimului juridic al terenului, scoaterea temporarã sau definitivã din circuitul agricol, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi naturã.
1.2. Amenajarea terenului
Se includ cheltuielile efectuate la începutul lucrãrilor pentru pregãtirea amplasamentului şi care constau în demolãri, demontãri, dezafectãri, defrişãri, evacuãri materiale rezultate, devieri reţele de utilitãţi din amplasament, sistematizãri pe verticalã, drenaje, epuismente (exclusiv cele aferente realizãrii lucrãrilor pentru investiţia de bazã), devieri de cursuri de apã, strãmutãri de localitãţi sau monumente istorice etc.
1.3. Amenajãri pentru protecţia mediului şi aducerea la starea iniţialã
Se includ cheltuielile efectuate pentru lucrãri şi acţiuni de protecţia mediului, inclusiv pentru refacerea cadrului natural dupã terminarea lucrãrilor, precum plantare de copaci, reamenajare spaţii verzi, şi reintroducerea în circuitul agricol a suprafeţelor scoase temporar din uz.
CAP. 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitãţilor necesare obiectivului
Se includ cheltuielile aferente asigurãrii cu utilitãţile necesare funcţionãrii obiectivului de investiţie, precum: alimentare cu apã, canalizare, alimentare cu gaze naturale, agent termic, energie electricã, telecomunicaţii, drumuri de acces, cãi ferate industriale, care se executã pe amplasamentul delimitat din punct de vedere juridic, ca aparţinând obiectivului de investiţie, precum şi cheltuielile aferente racordãrii la reţelele de utilitãţi.
CAP. 3
Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţã tehnicã
3.1. Studii de teren
Se cuprind cheltuielile pentru studii geotehnice, geologice, hidrologice, hidrogeotehnice, fotogrammetrice, topografice şi de stabilitate ale terenului pe care se amplaseazã obiectivul de investiţie.
3.2. Obţinere avize, acorduri, autorizaţii
Se includ cheltuielile pentru:
a) obţinerea/prelungirea valabilitãţii certificatului de urbanism;
b) obţinerea/prelungirea valabilitãţii autorizaţiei de construire/desfiinţare;
c) obţinerea avizelor şi acordurilor pentru racorduri şi branşamente la reţele publice de apã, canalizare, gaze, termoficare, energie electricã, telefonie etc.;
d) obţinerea certificatului de nomenclaturã stradalã şi adresã;
e) întocmirea documentaţiei, obţinerea numãrului cadastral provizoriu şi înregistrarea terenului în cartea funciarã;
f) obţinerea acordului de mediu;
g) obţinerea avizului P.S.I.;
h) alte avize, acorduri şi autorizaţii.
3.3. Proiectare şi inginerie
Se includ cheltuielile pentru elaborarea tuturor fazelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic şi detalii de execuţie), pentru plata verificãrii tehnice a proiectãrii şi pentru plata elaborãrii certificatului de performanţã energeticã a clãdirii, precum şi pentru elaborarea documentaţiilor necesare obţinerii acordurilor, avizelor şi autorizaţiilor aferente obiectivului de investiţie (documentaţii ce stau la baza emiterii avizelor şi acordurilor impuse prin certificatul de urbanism, documentaţii urbanistice, studii de impact, studii/expertize de amplasament, studii de trafic etc.).
Pentru lucrãrile de intervenţii la construcţii existente sau pentru continuarea lucrãrilor la obiective începute şi neterminate, se includ cheltuielile efectuate pentru expertizarea tehnicã.
Pentru lucrãrile de creştere a performanţei energetice a clãdirilor ca urmare a modernizãrilor/reabilitãrilor, se includ cheltuielile pentru efectuarea auditului energetic.
3.4. Organizarea procedurilor de achiziţie
Se includ cheltuielile aferente organizãrii şi derulãrii procedurilor de achiziţii publice, precum: cheltuieli aferente întocmirii documentaţiei de atribuire şi multiplicãrii acesteia (exclusiv cele cumpãrate de ofertanţi); cheltuielile cu onorariile, transportul, cazarea şi diurna membrilor desemnaţi în comisiile de evaluare; anunţuri de intenţie, de participare şi de atribuire a contractelor, corespondenţã prin poştã, fax, poştã electronicã etc., în legãturã cu procedurile de achiziţie publicã.
3.5. Consultanţã
Se includ cheltuielile efectuate, dupã caz, pentru:
a) plata serviciilor de consultanţã la elaborarea studiilor de piaţã, de evaluare etc.;
b) plata serviciilor de consultanţã în domeniul managementului execuţiei investiţiei sau administrarea contractului de execuţie.
3.6. Asistenţã tehnicã
Se includ cheltuielile efectuate, dupã caz, pentru:
a) asistenţã tehnicã din partea proiectantului pe perioada de execuţie a lucrãrilor (în cazul în care aceasta nu intrã în tarifarea proiectului);
b) plata diriginţilor de şantier, desemnaţi de autoritatea contractantã, autorizaţi conform prevederilor legale pentru verificarea execuţiei lucrãrilor de construcţii şi instalaţii.
CAP. 4
Cheltuieli pentru investiţia de bazã
4.1. Construcţii şi instalaţii
Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei tuturor obiectelor cuprinse în obiectivul de investiţie: clãdiri, construcţii speciale, instalaţii aferente construcţiilor, precum instalaţii electrice, sanitare, instalaţii interioare de alimentare cu gaze naturale, instalaţii de încãlzire, ventilare, climatizare, P.S.I., telecomunicaţii şi alte tipuri de instalaţii impuse de destinaţia obiectivului.
Cheltuielile se desfãşoarã pe obiecte de construcţie, iar delimitarea obiectelor se face de cãtre proiectant.
Cheltuielile aferente fiecãrui obiect de construcţie sunt estimate prin devizul pe obiect.
4.2. Montajul utilajelor tehnologice
Se cuprind cheltuielile aferente montajului utilajelor tehnologice şi al utilajelor incluse în instalaţiile funcţionale, inclusiv reţelele aferente necesare funcţionãrii acestora.
Cheltuielile se desfãşoarã pe obiecte de construcţie.
4.3. Utilaje, echipamente tehnologice şi funcţionale cu montaj
Se cuprind cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor tehnologice, precum şi a celor incluse în instalaţiile funcţionale.
Cheltuielile se desfãşoarã pe obiecte de construcţie.
4.4. Utilaje fãrã montaj şi echipamente de transport
Se includ cheltuielile pentru achiziţionarea utilajelor şi echipamentelor care nu necesitã montaj, precum şi a echipamentelor şi a echipamentelor de transport tehnologic.
Cheltuielile se desfãşoarã pe obiecte de construcţie.
4.5. Dotãri
Se cuprind cheltuielile pentru procurarea de bunuri care, conform legii, intrã în categoria mijloacelor fixe sau obiecte de inventar, precum: mobilier, dotãri P.S.I., dotãri de uz gospodãresc, dotãri privind protecţia muncii.
Cheltuielile se desfãşoarã pe obiecte de construcţie.
4.6. Active necorporale
Se cuprind cheltuielile cu achiziţionarea activelor necorporale: drepturi referitoare la brevete, licenţe, know-how sau cunoştinţe tehnice nebrevetate.
La TOTAL şi TOTAL GENERAL din devizul general se precizeazã partea de cheltuieli care reprezintã construcţii-montaj (C+M). Lucrãrile de construcţii-montaj sunt cele prevãzute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 4.1, 4.2 şi 5.1.1 din devizul general.
CAP. 5
Alte cheltuieli
5.1. Organizare de şantier
Se cuprind cheltuielile estimate ca fiind necesare contractantului în vederea creãrii condiţiilor de desfãşurare a activitãţii de construcţii-montaj.
5.1.1. Lucrãri de construcţii şi instalaţii aferente organizãrii de şantier
Se cuprind cheltuielile aferente construirii provizorii sau amenajãrii la construcţii existente pentru vestiare pentru muncitori, grupuri sanitare, rampe de spãlare auto, depozite pentru materiale, fundaţii pentru macarale, reţele electrice de iluminat şi forţã, cãi de acces - auto şi cãi ferate -, branşamente/racorduri la utilitãţi, împrejmuiri, panouri de prezentare, pichete de incendiu şi altele asemenea. Se includ, de asemenea, cheltuielile de desfiinţare de şantier.
5.1.2. Cheltuieli conexe organizãrii de şantier
Se cuprind cheltuielile pentru: obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare aferente lucrãrilor de organizare de şantier, taxe de amplasament, închirieri semne de circulaţie, întreruperea temporarã a reţelelor de transport sau distribuţie de apã, canalizare, agent termic, energie electricã, gaze naturale, a circulaţiei rutiere, feroviare, navale sau aeriene, contractele de asistenţã cu poliţia rutierã, contract temporar cu furnizorul de energie electricã, cu unitãţi de salubrizare, taxe depozit ecologic, taxe locale; chirii pentru ocuparea temporarã a domeniului public, costul energiei electrice şi al apei consumate în incinta organizãrii de şantier pe durata de execuţie a lucrãrilor, costul transportului muncitorilor nelocalnici şi/sau cazarea acestora, paza şantierului, asigurarea pompierului autorizat etc.
5.2. Comisioane, cote, taxe, costul creditului
Se cuprind, dupã caz: comisionul bãncii finanţatoare, cota aferentã Inspectoratului de Stat în Construcţii pentru controlul calitãţii lucrãrilor de construcţii, cota pentru controlul statului în amenajarea teritoriului, urbanism şi pentru autorizarea lucrãrilor de construcţii, cota aferentã Casei Sociale a Constructorilor, valoarea primelor de asigurare din sarcina autoritãţii contractante, taxe pentru acorduri, avize şi autorizaţia de construire/desfiinţare, precum şi alte cheltuieli de aceeaşi naturã, stabilite în condiţiile legii. În costul creditului se cuprind comisioanele şi dobânzile aferente creditului pe durata execuţiei obiectivului.
5.3. Cheltuieli diverse şi neprevãzute
a) Estimarea acestora se face procentual din valoarea cheltuielilor prevãzute la capitolele/subcapitolele 1.2, 1.3, 2, 3 şi 4 ale devizului general, în funcţie de natura şi complexitatea lucrãrilor.
b) În cazul obiectivelor de investiţii noi, precum şi al reparaţiilor capitale, extinderilor, transformãrilor, modificãrilor, modernizãrilor, reabilitãrii la construcţii şi instalaţii existente, se aplicã un procent de pânã la 10%.
c) În cazul lucrãrilor de intervenţii de natura consolidãrilor la construcţii existente şi instalaţiile aferente, precum şi în cazul lucrãrilor pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi/sau calamitãţi naturale, se aplicã un procent de pânã la 20%, în funcţie de natura şi complexitatea lucrãrilor.
d) Din procentul stabilit se acoperã, dupã caz, cheltuielile rezultate în urma modificãrilor de soluţii tehnice, cantitãţi suplimentare de lucrãri, utilaje sau dotãri ce se impun pe parcursul derulãrii investiţiei, precum şi cheltuielile de conservare pe parcursul întreruperii execuţiei din cauze independente de autoritatea contractantã.
CAP. 6
Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar
6.1. Pregãtirea personalului de exploatare
Se cuprind cheltuielile necesare instruirii/şcolarizãrii personalului în vederea utilizãrii corecte şi eficiente a utilajelor şi tehnologiilor.
6.2. Probe tehnologice şi teste
Se cuprind cheltuielile aferente execuţiei probelor/încercãrilor, prevãzute în proiect, rodajelor, expertizelor la recepţie, omologãrilor etc.
În situaţia în care se obţin venituri ca urmare a probelor tehnologice, în devizul general se înscrie valoarea rezultatã prin diferenţa dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor şi veniturile realizate din acestea.
C. Structura devizului pe obiect
ART. 9
Obiectul de construcţie este o parte a obiectivului de investiţie, cu funcţionabilitate distinctã în cadrul ansamblului acestuia.
ART. 10
Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investiţie se face la faza de proiectare - studiu de fezabilitate de cãtre proiectant, iar valoarea fiecãrui obiect se estimeazã prin devizul pe obiect.
ART. 11
Devizul pe obiect este sintetic şi valoarea sa se obţine prin însumarea valorilor categoriilor de lucrãri ce compun obiectul.
ART. 12
Valoarea categoriilor de lucrãri din devizul pe obiect se stabileşte estimativ, pe baza cantitãţilor de lucrãri şi a preţurilor acestora, la faza studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrãrilor de intervenţii.
ART. 13
Devizul pe obiect întocmit la faza de proiectare - studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare a lucrãrilor de intervenţii se reface avându-se în vedere cantitãţile de lucrãri rezultate la faza de proiect de execuţie şi preţurile unitare rezultate în urma aplicãrii procedurilor de achiziţie publicã.
ART. 14
Devizul pe obiect se structureazã cu respectarea conţinutului-cadru prevãzut în anexa nr. 6.
ANEXA 5
DEVIZ GENERAL
privind cheltuielile necesare realizãrii .............*)
În mii lei/mii euro la cursul ....... lei/euro din data de ........
┌────┬──────────────────────────────────────────┬───────────┬─────┬────────────┐
│Nr. │ │ Valoare │ │ Valoare │
│crt.│ Denumirea capitolelor şi subcapitolelor │ (fãrã │ TVA │(inclusiv │
│ │ de cheltuieli │ TVA) │ │ TVA) │
│ │ ├──────┬────┼─────┼─────┬──────┤
│ │ │ Mii │Mii │ Mii │ Mii │ Mii │
│ │ │ lei │euro│ lei │ lei │ euro │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
├────┴──────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│ CAPITOLUL 1 │
│ Cheltuieli pentru obţinerea şi amenajarea terenului │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│1.1 │Obţinerea terenului │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│1.2 │Amenajarea terenului │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│1.3 │Amenajãri pentru protecţia mediului │ │ │ │ │ │
│ │şi aducere la starea iniţialã │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL CAPITOL 1 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│ CAPITOLUL 2 │
│ Cheltuieli pentru asigurarea utilitãţilor necesare obiectivului │
├───────────────────────────────────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│TOTAL CAPITOL 2 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│ CAPITOLUL 3 │
│ Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţã tehnicã │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│3.1 │Studii de teren │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│3.2 │Taxe pentru obţinerea de avize, acorduri │ │ │ │ │ │
│ │şi autorizaţii │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│3.3 │Proiectare şi inginerie │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│3.4 │Organizarea procedurilor de achiziţie │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│3.5 │Consultanţã │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│3.6 │Asistenţã tehnicã │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL CAPITOL 3 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│ CAPITOLUL 4 │
│ Cheltuieli pentru investiţia de bazã │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│4.1 │Construcţii şi instalaţii │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│4.2 │Montaj utilaj tehnologic │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│4.3 │Utilaje, echipamente tehnologice şi │ │ │ │ │ │
│ │funcţionale cu montaj │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│4.4 │Utilaje fãrã montaj şi echipamente de │ │ │ │ │ │
│ │transport │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│4.5 │Dotãri │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│4.6 │Active necorporale │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL CAPITOL 4 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│ CAPITOLUL 5 │
│ Alte cheltuieli │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│5.1 │Organizare de şantier │ │ │ │ │ │
│ │5.1.1. Lucrãri de construcţii │ │ │ │ │ │
│ │5.1.2. Cheltuieli conexe organizãrii │ │ │ │ │ │
│ │ şantierului │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│5.2 │Comisioane, taxe, cote legale, costul │ │ │ │ │ │
│ │creditului │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│5.3 │Cheltuieli diverse şi neprevãzute │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL CAPITOL 5 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┤
│ CAPITOLUL 6 │
│ Cheltuieli pentru probe tehnologice şi teste şi predare la beneficiar │
├────┬──────────────────────────────────────────┬──────┬────┬─────┬─────┬──────┤
│6.1 │Pregãtirea personalului de exploatare │ │ │ │ │ │
├────┼──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│6.2 │Probe tehnologice şi teste │ │ │ │ │ │
├────┴──────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL CAPITOL 6 │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│TOTAL GENERAL │ │ │ │ │ │
├───────────────────────────────────────────────┼──────┼────┼─────┼─────┼──────┤
│ Din care C + M │ │ │ │ │ │
└───────────────────────────────────────────────┴──────┴────┴─────┴─────┴──────┘
-----------
*) Se înscrie denumirea obiectivului de investiţie/lucrãrilor de intervenţie.
NOTĂ:
În cazul lucrãrilor de intervenţii de natura consolidãrilor la construcţii existente şi instalaţiile aferente, precum şi în cazul lucrãrilor pentru prevenirea sau înlãturarea efectelor produse de acţiuni accidentale şi/sau calamitãţi naturale valoarea cheltuielilor aferente se va evidenţia distinct în devizul general pe fiecare capitol/subcapitol de cheltuieli, atât în lei, cât şi în euro.
ANEXA 6
DEVIZUL
obiectului ................*)
În mii lei/mii euro la cursul ......lei/euro din data de .........
┌────┬───────────────────────────────────────────────┬────────┬────┬─────────┐
│Nr. │ │Valoare │ │ Valoare │
│crt.│ Denumirea capitolelor şi subcapitolelor │(fãrã │TVA │(inclusiv│
│ │ de cheltuieli │ TVA) │ │ TVA) │
│ │ ├───┬────┼────┼───┬─────┤
│ │ │Mii│Mii │ Mii│Mii│ Mii │
│ │ │lei│euro│ lei│lei│ euro│
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 1 │ 2 │ 3│ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │
├────┴───────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴───┴─────┤
│ I - LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII │
├────┬───────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬───┬─────┤
│ 1 │Terasamente │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 2 │Construcţii: rezistenţã (fundaţii, structurã de│ │ │ │ │ │
│ │rezistenţã) şi arhitecturã (închideri │ │ │ │ │ │
│ │exterioare, compartimentãri, finisaje) │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 3 │Izolaţii │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 4 │Instalaţii electrice │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 5 │Instalaţii sanitare │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 6 │Instalaţii de încãlzire, ventilare,climatizare,│ │ │ │ │ │
│ │PSI, radio-tv, intranet │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 7 │Instalaţii de alimentare cu gaze naturale │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ 8 │Instalaţii de telecomunicaţii │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ ...│ ................................ │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ TOTAL I │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴───┴─────┤
│ II. - MONTAJ │
├────┬───────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬───┬─────┤
│ ...│Montaj utilaje şi echipamente tehnologice │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ TOTAL II │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴───┴─────┤
│ III - PROCURARE │
├────┬───────────────────────────────────────────────┬───┬────┬────┬───┬─────┤
│ ...│Utilaje şi echipamente tehnologice │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ ...│Utilaje şi echipamente de transport │ │ │ │ │ │
├────┼───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ ...│Dotãri │ │ │ │ │ │
├────┴───────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ TOTAL III │ │ │ │ │ │
├────────────────────────────────────────────────────┼───┼────┼────┼───┼─────┤
│ TOTAL (TOTAL I + TOTAL II + TOTAL III) │ │ │ │ │ │
└────────────────────────────────────────────────────┴───┴────┴────┴───┴─────┘
------------
*) Se înscrie denumirea obiectului.
PRIM-MINISTRU
CĂLIN POPESCU-TĂRICEANU
Contrasemneazã:
---------------
Ministrul dezvoltãrii,
lucrãrilor publice şi locuinţelor,
Laszlo Borbely
Ministrul economiei şi finanţelor,
Varujan Vosganian
Bucureşti, 9 ianuarie 2008.
Nr. 28. ----------
Abonați-vă la:
Postări (Atom)