Noul Codul penal si Noul Cod de procedură penală – elemente de noutate

 Noul Codul penal, partea generală – elemente de noutate

Infracţiunea are o nouă definiţie: fapta prevăzută de legea penală (Codul penal şi legile speciale cu dispoziţii penale), comisă cu vinovăţie (intenţie, culpă, praeterintenţie), nejustificată (sunt cauze justificative: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii, consimţământul persoanei vătămare) şi imputabilă celui care a săvârşit-o (sunt cauze de neimputabilitate: constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicaţia, eroarea, cazul fortuit).

Pedepsele principale pentru persoana fizică sunt detenţiunea pe viaţă (care are o durată nedeterminată), închisoarea (între 15 zile - 30 ani) şi amenda (se introduce sistemul zilelor-amendă: pedeapsa este între 30-400 zile a câte 10-500 lei ziua). Dacă nu se plăteşte amenda, se înlocuieşte cu închisoarea (pentru rea-credinţă) sau cu muncă în folosul comunităţii (pentru imposibilitate de plată). În cazul unor infracţiuni comise pentru obţinerea unui folos material, judecătorul poate aplica pe lângă pedeapsa închisorii, şi pe cea a amenzii.

Dacă o persoană este găsită vinovată, judecătorul are posibilitatea să dispună condamnarea acesteia la pedeapsa închisorii cu executare în penitenciar, cu suspendare sub supraveghere, dacă pedeapsa aplicată este de cel mult 3 ani (termenul de încercare 2-4 ani; supravegherea revine serviciului de probaţiune; nu mai operează reabilitarea de drept la sfârşitul termenului de încercare; implică şi prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii), să renunţe la aplicarea pedepsei pentru infracţiunile sancţionate de lege cu închisoarea de maxim 5 ani închisoare (judecătorul aplică un avertisment) sau să amâne aplicarea pedepsei dacă a stabilit o pedeapsă de maxim doi ani închisoare pentru o infracţiune sancţionată de lege cu închisoarea de maxim 7 ani (judecătorul acordă un termen de supraveghere de doi ani în care condamnatul trebuie să îndeplinească anumite obligaţii).

Reţinerea circumstanţelor atenuante duce la reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime, iar în cazul celor agravante se poate aplica o pedeapsă până la maximul special, cu posibilitatea unui spor de 2 ani peste acest maxim. Cel care repară integral prejudiciul cauzat până la primul termen de judecată, beneficiază obligatoriu de reducerea limitelor de pedeapsă cu o treime.

Pluralitatea de infracţiuni se sancţionează mai aspru: dacă se comit mai multe infracţiuni în concurs, pedeapsa rezultantă e stabilită potrivit sistemului de cumul juridic, dar cu un spor obligatoriu şi fix – de exemplu, pentru pedepse cu închisoarea, judecătorul va aplica pedeapsa cea mai grea şi un spor de o treime din celelalte pedepse stabilite, iar pentru o pedeapsă cu închisoarea şi una cu amenda, se aplică amândouă; pentru recidivişti (primul termen al recidivei urcă de la 6 luni la 1 an închisoare), dacă noua infracţiune este comisă postcondamnatoriu, la noua pedeapsă se aplică restul neexecutat din pedeapsa anterioară, iar dacă noua infracţiune este comisă postexecutoriu, limitele pedepsei pentru noua infracţiune se majorează cu jumătate.

Pentru infracţiunile continuate şi cele complexe, pedeapsa poate urca până la maximul special, la care se poate adaugă un spor de 3 ani. Infracţiunea continuată a fost regândită, fapta nemaiputând fi calificată ca atare decât dacă este îndreptată împotriva aceleiaşi persoane vătămate.

Liberarea condiţionată: Condamnatul aflat în executarea pedepsei în penitenciar poate fi liberat înainte de executarea în întregime a pedepsei, dar numai dacă şi-a îndeplinit în totalitate obligaţiile civile şi a executat o durată minimă de 20 ani pentru condamnarea la detenţiune pe viaţă, 3/4 pentru închisoarea mai mare de 10 ani şi 2/3 pentru închisoarea până în 10 ani (pentru femeile şi bărbaţii de 60 ani fracţiile sunt 2/3 şi 1/2). Dacă perioada rămasă de executat este de minim 2 ani, cel liberat are de executat anumite măsuri de supraveghere şi obligaţii.

Pedepsele complementare sunt: interzicerea unor drepturi pe 1-5 ani indiferent de cuantumul pedepsei închisorii sau amenzii (dreptul de a fi ales, de a alege, de a avea drepturi părinteşti, de a purta arme, de a ocupa o funcţie, de a conduce un vehicul, de a se afla în anumite localităţi sau locuri publice, de a comunica sau de a se apropia de victimă), degradarea militară şi publicarea hotărârii de condamnare (într-un cotidian local sau central, pe cheltuiala condamnatului). Acestea se vor executa în cazul pedepsei cu închisoarea în penitenciar după executarea acesteia, iar în cazul amenzii sau pedepsei cu suspendarea sub supraveghere imediat după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

Măsurile de siguranţă sunt: obligarea la tratament medical, internarea medicală, interzicerea ocupării unei funcţii sau exercitării unei profesii, confiscarea specială, confiscarea extinsă (la care se adaugă interzicerea accesului la competiţiile sportive – Legea nr. 4/2008 şi ordinul de protecţie – Legea nr. 25/2012)

Minorii nu mai pot fi sancţionaţi cu închisoarea, ci li se pot aplica (dacă au peste 16 ani, iar cei între 14-16 ani doar dacă au discernământ) numai măsuri educative – unele sunt neprivative de libertate (stagiul de formare civică maxim 4 luni, supraveghere 2-6 luni, consemnarea la sfârşit de săptămână 4-12 săptămâni, asistarea zilnică 3-6 luni), altele privative de libertate (pentru minorii sancţionaţi în trecut şi dacă pedeapsa legală este mai mare de 7 ani: internarea într-un centru educativ 1-3 ani, internarea într-un centru de detenţie 2-5 ani sau 5-15 ani).

Pedepse aplicate persoanei juridice: cea principală a rămas amenda, iar cele complementare sunt dizolvarea, suspendarea activităţii 3 luni-3 ani, închiderea unor puncte de lucru 3 luni-3 ani, interzicerea de a participa la procedurile de achiziţii publice 1-3 ani, plasarea sub supraveghere judiciară 1-3 ani, afişarea sau publicarea hotărârii de condamnare.

Cauzele care înlătură răspunderea penală: Termenul de prescripţie penală pentru pedepsele cu închisoarea 15-20 ani se reduce la 10 ani. Pentru infracţiunile contra libertăţii şi integrităţii sexuale faţă de un minor, termenul curge de la data majoratului. Unele infracţiuni sunt urmăribile la plângerea prealabilă a victimei (aceasta îşi poate retrage plângerea oricând, iar în caz de deces a victimei până la formularea plângerii, procurorul poate declanşa procedura din oficiu), alte infracţiuni sunt urmăribile din oficiu, dar victima şi autorul se pot împăca (până la citirea rechizitoriului în instanţă).

Cauzele care înlătură sau modifică executarea pedepsei: Graţierea nu mai are efecte asupra pedepselor a căror executare este suspendată sub supraveghere. Termenele de prescripţie a executării pedepsei au rămas aceleaşi.

Reabilitarea: Pentru orice condamnare la pedeapsa amenzii ori a închisorii până la 2 ani sau cu suspendare sub supraveghere operează reabilitarea de drept dacă în curs de 3 ani condamnatul nu a mai comis o nouă infracţiune. Pentru celelalte condamnări, reabilitarea trebuie solicitată unui judecător; termenele de reabilitare sunt mai mici ca în Codul penal 1969.

Noul Codul penal, partea specială – elemente de noutate

Faţă de Codul penal 1969, sunt modificări în ce priveşte cuantumul pedepsei, care în general scade. Apar noi infracţiuni, altele sunt abrogate, iar pentru altele se modifică conţinutul constitutiv.

Modificare pedepse: Pentru unele infracţiuni limita superioară a pedepselor este mai mică decât în vechiul cod: de exemplu, pentru rele tratamente aplicate minorului scade maximul de la 15 la 7 ani, pentru furtul calificat scade de la 15 la 10 ani, pentru mărturia mincinoasă de la 5 la 3 ani, pentru hărţuirea sexuală de la 2 la un an, pentr înşelăciune de la 15 la 3 ani. Pentru alte infracţiuni scade atât minimul, cât şi maximul legal: pentru lipsirea de libertate în mod ilegal pedepsele erau 3-10 ani, acum vor fi 1-7 ani; pentru trafic de minori de la 5-15 ani scad la 3-10 ani închisoare; pentru violare de domiciliu de la 6 luni-4 ani la 3 luni-2 ani; delapidarea era sancţionată cu 1-15 ani închisoare, pe noul cod va fi 6 luni-7 ani.

Pentru un număr mai mic de infracţiuni, creşte minimul pedepsei: la determinarea sau înlesnirea sinuciderii creşte de la 2 la 3 ani, pentru şantaj de la 6 luni la un an. Pentru altele creşte doar maximul legal: la divulgarea secretului profesional şi la evadare creşte de la 2 la 3 ani. Iar pentru altele cresc ambele limite: la încăierare pedeapsa era o lună-6 luni, de acum va fi 3 luni-1 an; cercetarea abuzivă era sancţionată cu 1-5 ani închisoare, noua pedeapsă va fi 2-7 ani.

Pentru un alt set de infracţiuni creşte minimul şi scade maximul: infracţiunea de distrugere era sancţionată cu o lună-3 ani, de acum va fi 3 luni-2 ani; nedenunţarea unor infracţiuni era sancţionată cu 3 luni-3 ani, acum va fi 6 luni-2 ani; favorizarea infractorului şi tăinuirea erau sancţionate 3 luni-7 ani, acum vor fi 1-5 ani.

Cele mai multe infracţiuni se urmăresc din oficiu. Dintre acestea, pentru un număr de 5 infracţiuni din Codul penal şi mai multe infracţiuni din şase legi speciale, părţile pot pune capăt procesului prin împăcare. Există şi un număr de 25 de infracţiuni în Codul penal şi alte infracţiuni cuprinse în 9 legi speciale pentru care e necesară plângerea prealabilă a persoanei vătămate ca să înceapă urmărirea penală.

Infracţiuni contra persoanei: Eutanasia (ucidere la cererea victimei) este interzisă. Actele de violenţă care produc suferinţe fizice până în 90 zile, intră în conţinutul infracţiunii de „lovire sau alte violenţe”, iar peste 90 zile în infracţiunea de „vătămare corporală”. Fătul este ocrotit în mod special, fiind interzis în continuare avortul în alte condiţii decât cele medicale, dar acum este incriminată şi fapta de vătămare corporală a fătului. O nouă infracţiune este „hărţuirea”, contând în urmărirea unei persoane, ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje care îi cauzează o stare de temere, sancţionată cu 3-6 luni, respectiv 1-3 luni închisoare. Prostituţia nu va mai fi infracţiune, ci doar contravenţie.

Minorul este ocrotit în mod special: nu poate fi folosit în scop de cerşetorie, nu poate fi exploatat sexual, nu poate să îşi dea un acord valabil pentru acte sexuale dacă are sub 13 ani, nici măcar nu poate fi racolat pentru astfel de întâlniri convocate prin internet sau telefon. Comite infracţiunea de abandon de familie cel care nu plăteşte pensia de întreţinere timp de trei luni, nu două ca până acum.

Conţinutul infracţiunii de viol este mai bine definit: raportul sexual, actul sexual oral ori actul sexual anal, comise prin constrângere, iar pedeapsa este aceeaşi, de 3-10 ani. Restul actelor de natură sexuală comise prin constrângere constituie o nouă infracţiune numită „agresiune sexuală” pedepsită cu 2-7 ani. Pretinderea de favoruri sexuale nu doar de şefi, ci de acum şi de către colegi, intimidând sau umilind victima constituie infracţiunea de „hărţuire sexuală”.

Viaţa privată va fi mai bine ocrotită ca în prezent: Violarea domiciliului rămâne infracţiune, iar acum se incriminează şi violarea sediului unei persoane juridice. Fotografierea sau înregistrarea convorbirilor unor persoane în domiciliul lor, respectiv difuzarea imaginilor sau convorbirilor va fi infracţiunea de violarea vieţii private, sancţionată cu închisoare 3 luni-2 ani, respectiv 6 luni-3 ani.

Infracţiuni contra patrimoniului: Apar noi infracţiuni în acest domeniu: abuzul de încredere prin frauda creditorilor, înşelăciunea privind asigurările, deturnarea licitaţiilor publice, exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile.

Infracţiuni privind autoritatea: Autorităţile sunt ele ocrotite în mod special: orice ameninţare sau violenţă împotriva unei persoane care exercită o autoritate de stat, în timpul exercitării funcţiei, pentru intimidare sau răzbunare, duce la majorarea pedepsei cu o treime (infracţiunea se numeşte „ultraj”), iar dacă victima este judecător sau procuror, majorarea se face cu jumătate (infracţiunea este cea de „ultraj judiciar”).

Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei: Aici apar noi infracţiuni. Împiedicarea organului judiciar să efectueze un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informaţiile cerute la dispoziţia lor, va fi infracţiunea de „obstrucţionare a justiţiei” sancţionată cu pedeapsă de la 3 luni la un an închisoare. Intimidarea, ameninţarea sau constrângerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaraţie dată la organele judiciare, va fi infracţiunea de „influenţarea declaraţiilor”, iar pedeapsa de la 1 la 5 ani; răzbunarea pentru declaraţiile date va fi, de asemenea, infracţiune. Dacă organul judiciar este acuzat în mod public şi nereal că a comis o abatere disciplinară sau o infracţiune, aceasta va fi infracţiunea de „presiuni asupra justiţiei”, sancţionabilă cu închisoare de la 3 luni la un an.

„Nedenunţarea unor infracţiuni” va fi sancţionată numai dacă fapta nedenunţată este îndreptată contra vieţii sau a avut ca urmare moartea unei persoane. Denunţarea calomnioasă se va numi „inducerea în eroare a organelor judiciare”. Organul judiciar sau funcţionarul care divulgă informaţii confidenţiale dintr-un dosar, va fi „compromiterea intereselor justiţiei” sancţionată cu 3 luni-2 ani închisoare. Din infracţiunea de represiune nedreaptă s-a eliminat referirea la arestarea preventivă.

Va fi sancţionat cu închisoare 3 luni-1 an avocatul care face înţelegere cu partea adversă pentru fraudarea intereselor clientului său (infracţiunea de „asistenţa şi reprezentarea neloială”). Nerespectarea hotărârilor judecătoreşti cunoaşte o paletă mai largă de fapte care intră în conţinutul său constitutiv – de exemplu, intră aici orice formă de rezistenţă la organul de executare, nu doar ameninţarea.

Infracţiuni de corupţie şi de serviciu: Limita maximă a pedepsei legale pentru luare de mită este mai mică cu 2 ani, cumpărarea de influenţă mai mică cu 3 ani, pe când la darea de mită şi traficul de influenţă creşte limita maximă cu 2 ani; la infracţiunea de conflict de interese minimul creşte cu 6 luni. Apare o nouă infracţiune, „folosirea abuzivă a funcţiei în scop sexual”, comisă de către un funcţionar public care întocmeşte sau nu un act solicitând favoruri de natură sexuală şi sancţionată cu închisoare 6 luni-3 ani. Vor fi prevenite scurgerile de informaţii prin incriminarea a două noi infracţiuni: divulgarea informaţiilor secrete de stat, respectiv divulgarea informaţiilor secrete de serviciu sau nepublice.

Infracţiuni de fals: La unele infracţiuni de fals în înscrisuri creşte minimul special cu 3 luni. Apare o nouă infracţiune – falsificarea unei înregistrări tehnice.

Infracţiunile electorale: Scade cu 2 ani maximul special pentru infracţiunile de împiedicare a exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot.

Infracţiuni contra securităţii naţionale: Scade cu 5 ani minimul şi maximul pentru infracţiunile de trădare, trădare prin transmitere de informaţii secrete de stat, acţiuni ostile contra statului, spionaj, actele de diversiune – toate se vor sancţiona de acum cu închisoare 10-20 ani. Este incriminată pentru prima dată infracţiunea de înaltă trădare, la care face referire Constituţia şi care pot fi comise de Preşedintele ţării sau un membru al CSAT. Cresc limitele de pedeapsă pentru infracţiunea de constituire de structuri informative ilegale de la la 2-7 ani la 3-10 ani.

Noul Cod de procedură penală – elemente de noutate

Faze procesuale şi organe judiciare: 

Procesul penal va avea patru faze: 

-urmărirea penală (care se desfăşoară cu privire la faptă imediat după sesizare, şi apoi cu privire la persoana), 

-camera preliminară, 

-judecata (în primă instanţă şi, eventual, în calea de atac a apelului) şi 

-executarea a hotărârii judecătoreşti definitive.

Organele de urmărire penală sunt procurorul şi organele de cercetare penală (cele ale poliţiei judiciare şi cele speciale). În cursul urmăririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: măsurile preventive, măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, percheziţia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi, care apoi devine incompatibil să soluţioneze cauza pe fond. Acest judecător, la cererea procurorului, procedează şi la audierea anticipată a martorului dacă există riscul să nu mai poată fi audiat ulterior în faza de judecată.

Legalitatea probelor administrate şi a trimiterii în judecată sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instanţei de către un judecător în cadrul activităţii de cameră preliminară, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul să fie returnat de instanţa de judecată la procuror.

Judecata revine completului de judecată alcătuit dintr-un judecător în primă instanţă (3 la ICCJ) şi doi judecători în apel (5 la ICCJ).

Competenţă: S-a restrâns categoria infracţiunilor pentru care procurorul era obligat să efectueze urmărire penală proprie.

Tribunalul nu va mai judeca căi de atac, ci de la Judecătorii şi Tribunale, hotărârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinţează Tribunalul Militar Teritorial şi parchetul aferent. Dacă urmărirea penală este efectuată de DNA, procurorul DNA trebuie să participe la soluţionarea oricărei plângeri, cereri, contestaţii.

După începerea cercetării judecătoreşti nu mai este posibilă declinarea de competenţă decât în favoarea unei instanţe superioare. Dacă un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instanţei, dacă fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu sau deja s-a pronunţat prima hotărâre. Justiţia este lăsată aproape de cetăţean chiar şi în caz de strămutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinată, iar strămutarea de la o judecătorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanţă din circumscripţia ei şi numai pentru suspiciuni care vizează imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei. Şi procurorul poate cere de acum recuzarea judecătorului şi strămutarea judecării cauzelor, păstrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instanţe înainte de emiterea rechizitoriului.

Părţile şi subiecţii procesuali principali: Victima infracţiunii este introdusă în proces ca persoană vătămată, iar dacă nu vrea să participe, trebuie să declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiată ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vătămată se numeşte parte civilă.

Persoana cercetată se va numi suspect, iar când se pune în mişcarea acţiunea penală împotriva lui va fi inculpat. Asigurătorul va fi parte responsabilă civilmente.

Măsuri preventive: Reţinerea poate fi dispusă de poliţist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune nu mai sunt acum măsuri subsecvente arestării preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare fază procesuală de cel care exercită funcţia respectivă; cauţiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o nouă măsură preventivă: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecător pe 30 zile în cursul urmăririi penale, respectiv pe durată nedeterminată în cursul judecăţii.

Arestarea se poate dispune numai în patru situaţii (fugă, influenţare martori, presiuni victimă, altă infracţiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publică o persoană poate fi arestată numai în cazul suspectării de comitere a unor infracţiuni foarte grave enumerate expres de lege. Măsura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi 180 zile în cursul urmăririi penale, respectiv jumătatea maximului special (dar fără a depăşi 5 ani) în faza de primă instanţă.

Cu excepţia reţinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care să fundamenteze o suspiciune rezonabilă cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte măsuri sunt necesare neapărat probe. Împotriva Doar reţinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte măsuri numai contestaţie la judecător.

Forme restrânse ale procesului: Va fi posibilă desfăşurarea unui proces în formă abreviată: în faza de urmărire penală, pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani închisoare, între procuror şi inculpat se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei dacă inculpatul recunoaşte fapta, acceptă încadrarea juridică, şi e de acord cu cuantumul pedepsei şi modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior şi va fi încuviinţat de instanţa de judecată.

E posibil ca procesul să se desfăşoare în formă simplificată: în faţa instanţei, pentru orice infracţiune în afară de cele sancţionate cu detenţiune pe viaţă, inculpatul poate recunoaşte învinuirea şi judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsă legale.

Nesancţionarea inculpatului: Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani, procurorul poate decide în anumite condiţii să renunţe la urmărirea penală dacă nu există interes public (principiul oportunităţii urmăririi penale), dispunând ca inculpatul să îndeplinească anumite obligaţii.

Dacă dosarul ajunge totuşi în faţa instanţei, aceasta poate decide renunţarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment dacă pedeapsa legală este până în 5 ani. Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani şi dacă pedeapsa stabilită este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecătorul poate constata vinovăţia inculpatului şi acorda un termen de doi ani în care el să îndeplinească anumite obligaţii, iar la finalul perioadei va decide dacă va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicării pedepsei.

Apărarea are noi drepturi şi obligaţii faţă de acum: avocatul are dreptul să participe la audierea oricărei persoane în cursul procesului şi are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte strictă; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmărire penală.

Când avocatul ales nu se prezintă şi este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se dă un termen pentru a pregăti apărarea, care în faza de judecată este de minim 3 zile. Dacă persoana ascultată de organul judiciar este obosită sau bolnavă şi îi este afectată astfel capacitatea fizică sau psihică, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecată, lui i se va comunica rechizitoriul. Părţilor li se comunică sub semnătură drepturile şi obligaţiile procesuale. Orice audiere în această fază procesuală este, de regulă, înregistrată audio sau chiar audiovideo, în declaraţia luată se consemnează cine a pus întrebarea şi se semnează declaraţia de avocaţii tuturor părţilor, prezenţi.

Medierea: Dreptul la un mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală) – în latura civilă a procesului aceasta va duce la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor, iar în latura penală a procesului va constitui un element ca judecătorul să dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ori să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime şi chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Noul cod permite şi medierea penală, iar din acest punct de vedere vor exista două categorii de infracţiuni. O primă categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar: Apar modificări la plângerea prealabilă: de la termenul de 2 luni de la data cunoaşterii făptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoaşterii comiterii faptei.

Celeritate: Sunt prevederi care va duce la urgentarea soluţionării unui dosar: Când dosarul ajunge în faţa completului de judecată după ce a trecut de camera preliminară, cauza nu mai poate fi restituită la procuror. Orice schimbare de domiciliu a părţii se comunică în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul iniţial rămâne valabilă. Dacă inculpatul este arestat, termenele de judecată se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita să fie judecat în lipsă. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea apărătorului. În faza de judecată se vor readministra probele din faza de urmărire penală numai dacă acestea sunt contestate. Dacă urmărirea penală sau judecata în primă instanţă durează mai mult de un an, respectiv în apel durează mai mult de 6 luni, se poate face contestaţie cu privire la durată la judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv la instanţa ierarhic superioară.

Minorii: Dacă victima este o persoană fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, acordarea asistenţei juridice este obligatorie. Pentru minorul păgubit, procurorul este cel care poate exercita acţiunea civilă dacă nu o face reprezentantul legal.

Dacă suspectul/inculpatul este minor, în proces se citează Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a minorului (în faza de urmărire penală), respectiv Serviciul de probaţiune (în faza de judecată) şi e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de către acest serviciu. Reţinerea şi arestarea pot fi dispune numai excepţional. Minorii pot fi condamnaţi doar la măsuri educative neprivative sau privative de libertate.

Soluţionare: Procurorul poate dispune netrimiterea în judecată prin clasare (când sunt impedimente legale la declanşarea sau desfăşurarea urmăririi penale) sau renunţare la urmărirea penală (când nu există interes public) – aceste soluţii pot fi atacate cu plângere la judecătorul de cameră preliminară. Trimiterea în judecată se dispune prin rechizitoriu, şi numai ulterior punerii în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţă care se emite obligatoriu când există probe de vinovăţie a inculpatului.

În faţa instanţei de judecată sarcina probei revine în principal acuzării, iar inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Probele nelegal obţinute sunt excluse din proces. Instanţa poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îşi formează convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă), amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileşte anumite obligaţii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanţa de judecată pot stabili prestarea unei munci în folosul comunităţii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligaţie în caz de renunţare la urmărire penală, de amânare a executării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplătite din motive neimputabile). Atunci când amenda penală nu se plăteşte cu rea-credinţă, sancţiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Căi de atac: Dispare calea de atac a recursului, astfel că sentinţele pronunţate în primă instanţă vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotărârea astfel pronunţată este definitivă şi se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizează doar legalitatea poate fi exercitată calea extraordinară de atac numită recurs în casaţie, care se soluţionează de ICCJ. Mai sunt căi extraordinare contestaţia în anulare (pentru vicii de procedură, nelegală constituire sau compunere a completului, lipsa asistenţei juridice) şi revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronunţării hotărârii definitive, inclusiv declararea ca neconstituţională a textului de lege pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanţă. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsă, dacă nu a ştiut de proces.

Practică unitară: Ca şi până acum, pentru soluţii definitive diferite în ce priveşte dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizată să pronunţe o decizie în interesul legii. Noul cod prevede că pentru procesele pe rol, instanţei de control judiciar unde se află cauză poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă cu privire la chestiunea în drept ce comportă discuţii.

Executarea Executarea pedepsei închisorii poate fi amânată sau întreruptă numai pentru două motive: boală gravă care nu poate fi tratată nici în sistemul penitenciar, nici sub pază permanentă în sistemul civil şi dacă lăsarea în libertate a condamnatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de muncă.

Strategia anticorupţie în educaţie



Ordin nr. 5.144 din 26 septembrie 2013 privind aprobarea Strategiei anticorupţie în educaţie

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale

PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 714 din 20 noiembrie 2013

Data Intrarii in vigoare: 20 Noiembrie 2013
 Forma consolidată valabilă la data de 11 Decembrie 2014

Prezenta formă consolidată este valabilă începând cu data de 20 Noiembrie 2013 până la data selectată

  În conformitate cu prevederile:

  - Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  - Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicatã, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  - Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduitã a funcţionarilor publici, republicatã;

  - Legii nr. 477/2004 privind Codul de conduitã a personalului contractual din autoritãţile şi instituţiile publice;

  - Legii nr. 251/2004 privind unele mãsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei;

  - Legii nr. 161/2003 privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnitãţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  - Legii nr. 115/1996 pentru declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, a unor persoane cu funcţii de conducere şi de control şi a funcţionarilor publici, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  - Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  - Legii nr. 571/2004 privind protecţia personalului din autoritãţile publice, instituţiile publice şi din alte unitãţi care semnaleazã încãlcãri ale legii;

  - Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitãţii educaţiei, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 87/2006, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  - Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici nr. 1.200/2013 privind monitorizarea respectãrii normelor de conduitã de cãtre funcţionarii publici şi a implementãrii procedurilor disciplinare;

  - Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitãţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificãrile ulterioare;

  - Hotãrârii Guvernului nr. 185/2013 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

  ministrul educaţiei naţionale emite prezentul ordin.

  ART. 1

  Se aprobã Strategia anticorupţie în educaţie, prevãzutã în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.

  ART. 2

  Secretarul general adjunct, direcţiile generale/ direcţiile/serviciile din Ministerul Educaţiei Naţionale, precum şi instituţiile aflate în subordinea/coordonarea ministerului vor aduce la cunoştinţa personalului prevederile prezentului ordin.

  ART. 3

  Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei naţionale,

Remus Pricopie

  Bucureşti, 26 septembrie 2013.

  Nr. 5.144.

  

 ANEXĂ "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare"

- Proiect cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacitãţii Administrative" - Cod SMIS 30342

STRATEGIA

anticorupţie în educaţie 2013-2015

-------------

  CUPRINS

  1. Introducere

  1.1. Despre strategie

  1.2. Corupţia în România şi indicatori de percepţie a corupţiei în educaţie

  1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente

  2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de strategie

  2.1. Valori fundamentale

  2.2. Principii

  3. Scopul strategiei, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

  3.1. Scopul strategiei

  3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

  4. Obiectivele generale

  4.1. Prevenirea corupţiei la nivelul sectorului educaţional

  4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

  4.3. Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi a cooperãrii inter-instituţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei

  4.4. Aprobarea planului sectorial aferent sectorului educaţional şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementãrii strategiei şi planului

  5. Implicaţii juridice

  6. Implicaţii bugetare

  7. Coordonarea implementãrii strategiei şi monitorizarea

  7.1. Responsabili cu coordonarea şi monitorizarea implementãrii strategiei

  7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual

  7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

  Anexã - Plan sectorial pentru implementarea strategiei anticorupţie în educaţie

  ABREVIERI

  SNA - Strategia naţionalã anticorupţie

  MCV - Mecanismul de cooperare şi verificare

  CE - Comisia Europeanã

  MEN - Ministerul Educaţiei Naţionale

  IDC - indicele de percepţie a corupţiei

  ISJ - inspectorat şcolar judeţean

  ISMB - Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

  MAI - Ministerul Afacerilor Interne

  MJ - Ministerul Justiţiei

  MFP - Ministerul Finanţelor Publice

  ROFUIP - Regulamentul de organizare şi funcţionare a unitãţilor de învãţãmânt preuniversitar

  ARACIP - Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Preuniversitar

  ARACIS - Agenţia Românã de Asigurare a Calitãţii în Învãţãmântul Superior

  1. Introducere

  1.1. Despre strategie

  În contextul eforturilor României de prevenire şi combatere a corupţiei din ultimii ani, dar şi al necesitãţii adecvãrii acestor eforturi în vederea adoptãrii unei abordãri bine planificate şi sustenabile pe termen mediu şi lung în domeniul prevenirii corupţiei, rolul sectorului educaţional se contureazã a fi unul fundamental pentru asigurarea succesului acestor demersuri.

  Începând cu anul 2007, în paralel cu aderarea României la Uniunea Europeanã, Comisia Europeanã a instituit MCV, mecanism ce vizeazã monitorizarea progreselor realizate de România în vederea atingerii anumitor obiective de referinţã specifice în domeniul reformei sistemului judiciar şi al luptei împotriva corupţiei şi care se materializeazã prin publicarea periodicã a unor rapoarte de progres. Iniţiativele aferente sectorului educaţional se încadreazã în Condiţionalitatea 4 - Adoptarea unor mãsuri suplimentare de prevenire şi combatere a corupţiei, în special în cadrul administraţiei locale şi au menţionat pozitiv pânã în prezent unele iniţiative şi proiecte ale Ministerului Educaţiei Naţionale în domeniul prevenirii corupţiei.

  Raportul de progres al Comisiei Europene din iulie 2012 menţiona:

  "În alte sectoare ale activitãţii guvernamentale nu au fost obţinute rezultate comparabile. Cazurile de corupţie sunt numeroase în domenii precum administraţia fiscalã, educaţia, sãnãtatea şi investiţiile în infrastructurã. Cu toate acestea, activitatea de analizare a riscurilor în aceste sectoare a fost demaratã abia de curând (...).

  În sectorul educaţiei au fost introduse câteva mãsuri-pilot de prevenire, cum ar fi propunerile Centrului Naţional de Integritate (de exemplu, supravegherea video la examenele de bacalaureat), şi este în curs de elaborare o strategie sectorialã în contextul unui proiect anticorupţie finanţat de UE.

  Alte domenii-cheie de risc care trebuie avute în vedere sunt investiţiile în infrastructura şcolarã şi corupţia în cadrul sistemului de examinare în şcoli şi al sistemului de acordare a diplomelor în unitãţile de învãţãmânt superior. (...)

  Aceste activitãţi-pilot desfãşurate în domenii sensibile din punctul de vedere al corupţiei au fost utile şi au avut un impact important asupra bugetului de stat, însã ele trebuie continuate pentru a deveni parte dintr-o abordare sistematicã."

  Sectorul educaţional prezintã, alãturi de alte sectoare, o serie de vulnerabilitãţi la corupţie. Strategia naţionalã anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publicã localã pe perioada 2008-2010 situa educaţia în lista sectoarelor vulnerabile. Cu toate acestea, nu a existat o evaluare a nivelului corupţiei în cadrul sectorului educaţional comparativ cu alte sectoare ale administraţiei publice din România. Ulterior, în cadrul Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2012-2015 s-a renunţat la abordarea sectorialã, responsabilitatea implementãrii mãsurilor vizate de SNA 2012-2015 fiind în acest moment în sarcina tuturor instituţiilor din sectorul public, inclusiv a celor din sectorul educaţional.

  Strategia naţionalã anticorupţie pe perioada 2012-2015 constituie cadrul de implementare a prezentei strategii. Documentul strategic naţional are la bazã o schimbare de abordare în demersurile anticorupţie, bazatã pe promovarea intensificãrii eforturilor de prevenire prin asumarea problematicii anticorupţie la nivel instituţional. Astfel, toate instituţiile publice au obligaţia de a adopta propriile planuri anticorupţie, prin mãsuri de intervenţie care sã vizeze prevenirea corupţiei, educaţia anticorupţie şi combaterea fenomenului de corupţie.

  Strategia anticorupţie în educaţie promoveazã aplicarea bunelor practici avansate de SNA 2012-2015, precum aplicarea unei metodologii unitare de evaluare a riscurilor instituţionale de corupţie.

  În acelaşi timp, Strategia anticorupţie în educaţie asigurã implementarea recomandãrilor formulate de CE în cadrul MCV privind consolidarea politicii generale anticorupţie, cât şi a unor recomandãri specifice formulate în cadrul Evaluãrii independente privind implementarea Strategiei naţionale anticorupţie 2005-2007 şi a Strategiei naţionale anticorupţie privind sectoarele vulnerabile şi administraţia publicã localã pe perioada 2008-2010.

  Prezenta strategie aplicã o abordare comprehensivã, cu implicarea activã a factorilor cointeresaţi atât în cadrul procesului de elaborare a documentului de politicã publicã, cât şi în etapele ulterioare, de consultare, promovare, implementare şi monitorizare. În cadrul procesului de elaborare a prezentei strategii, douã etape importante au fost reprezentate de realizarea unei diagnoze a fenomenului de risc care favorizeazã proliferarea vulnerabilitãţii la fapte de corupţie, existente la nivelul învãţãmântului preuniversitar şi de organizarea unui seminar naţional anticorupţie, având ca obiect dezvoltarea conţinutului strategiei anticorupţie în educaţie, cu participarea unor factori reprezentativi ai sectorului educaţional de la nivel local şi central. În urma seminarului naţional au rezultat o serie de propuneri ale factorilor din sectorul educaţional, cu privire la conţinutul strategiei anticorupţie în educaţie.

  Elaborarea proiectului strategiei s-a realizat în cadrul proiectului "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare", proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul operaţional "Dezvoltarea capacitãţii administrative" şi implementat de MEN în parteneriat cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei şi Universitatea Titu Maiorescu, în perioada iunie 2011-septembrie 2013.

  Ulterior, în cadrul procesului de consultare publicã cu privire la proiectul Strategiei anticorupţie în educaţie au fost organizate o serie de dezbateri publice cu privire la conţinutul documentului strategic, dar şi acţiuni de promovare a acestuia cãtre factorii cointeresaţi.

  Strategia cuprinde ca anexã Planul sectorial pentru implementarea Strategiei anticorupţie în educaţie.

  1.2. Corupţia în România şi indicatori de percepţie a corupţiei în educaţie

  Instrumentele de evaluare a percepţiei publice cu privire la nivelul corupţiei situeazã România, an de an, în sfera statelor cu un nivel crescut de corupţie, în ciuda demersurilor realizate în plan legislativ şi a celor de combatere a acestui fenomen de corupţie. La nivelul anului 2012, IDC al Transparency International situa România, cu un scor de 44 din 100, mult sub media ţãrilor membre UE (60-64). De asemenea, conform Barometrului global al corupţiei, la nivelul anului 2010, 87% dintre români considerau cã fenomenul de corupţie s-a extins în ultimii 3 ani, în timp ce cercetarea naţionalã "Percepţii şi atitudini privind corupţia din România", coordonatã de Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei în anul 2011, releva faptul cã aproximativ douã treimi dintre români (67%) considerau cã în ultimul an corupţia a crescut, 6% - cã aceasta a scãzut şi 26% - cã nivelul corupţiei nu s-a modificat.

  O altã cercetare a Asociaţiei pentru Implementarea Democraţiei din anul 2007 releva faptul cã 66% dintre tinerii între 18 şi 28 de ani considerau cã o persoanã nu poate avea succes în România fãrã a fi coruptã. Acelaşi demers realizat la nivel naţional în anul 2011 indica faptul cã 57% dintre români împãrtãşesc aceastã credinţã.

  În acest context, se contureazã necesitatea consolidãrii şi intensificãrii eforturilor preventive sustenabile şi a valorizãrii rolului educaţiei în cadrul acestui demers.

  În ceea ce priveşte nivelul corupţiei în cadrul sectorului educaţional, nu au fost realizate cercetãri consistente în vederea evaluãrii acestuia sau a evaluãrii comparative cu alte sectoare.

  Conform Eurobarometrului special al Comisiei Europene cu nr. 374 din februarie 2012, europenii considerau cã veniturile necuvenite şi abuzurile de putere sunt prezente în toate domeniile ce implicã servicii publice. Cu toate acestea, actorii din zona educaţionalã sunt percepuţi ca mai puţin vulnerabili la a fi implicaţi în aceste tipuri de activitãţi (17%), comparativ cu politicienii, funcţionarii şi oficialii din domeniul achiziţiilor publice ş.a.

  1.3. Politicile publice şi cadrul juridic existente

  Strategia anticorupţie în educaţie este un document strategic pe termen mediu, care creeazã cadrul de implementare a mãsurilor de promovare a integritãţii prin procesul educaţional, cât şi la nivelul instituţiilor din cadrul sectorului educaţional.

  Prezenta strategie asigurã cadrul de implementare şi dezvoltare a obiectivelor Strategiei naţionale anticorupţie 2012-2015 la nivelul sectorului educaţional şi a direcţiilor de acţiune asumate prin Programul de Guvernare 2013-2016, Capitolul "Justiţie".

  Strategia are la bazã, în acelaşi timp, Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificãrile şi completãrile ulterioare, pornind de la misiunea asumatã de lege: "de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societãţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţarã membrã a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizãrii, şi de generare sustenabilã a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilã sã funcţioneze eficient în societatea actualã şi viitoare" [Art. 2 alin. (2)]. De asemenea, art. 2 alin. (3) din acelaşi act normativ prevede cã "Idealul educaţional al şcolii româneşti constã în dezvoltarea liberã, integralã şi armonioasã a individualitãţii umane, în formarea personalitãţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personalã, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetãţeneascã activã în societate, pentru incluziune socialã şi pentru angajare pe piaţa muncii."

  Totodatã, art. 4 prevede cã "Educaţia şi formarea profesionalã a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principalã formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilitãţi şi aptitudini, necesare pentru: (...) b) integrarea socialã şi participarea cetãţeneascã activã în societate; (...) e) educarea în spiritul demnitãţii, toleranţei şi respectãrii drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilitãţii faţã de problematica umanã, faţã de valorile moral-civice şi a respectului pentru naturã şi mediul înconjurãtor natural, social şi cultural."

  2. Valorile fundamentale şi principiile promovate de strategie

  2.1. Valori fundamentale

  - Educaţia - promovarea rolului fundamental al educaţiei în societate

  - Integritatea - promovarea responsabilitãţii morale, civice, sociale şi profesionale a personalului implicat în sistemul educaţional

  - Transparenţa - asigurarea vizibilitãţii şi accesibilitãţii deciziilor, cu informarea şi coparticiparea societãţii civile

  - Obiectivitatea - asigurarea imparţialitãţii şi nediscriminãrii în întreaga activitate desfãşuratã la nivelul sistemului educaţional

  - Prioritatea interesului public - datoria responsabililor din cadrul sistemului educaţional de a considera interesul public mai presus de orice alt interes

  2.2. Principii

  - Principiul prevenirii corupţiei pe termen mediu şi lung, în baza cãruia demersurile de prevenire a corupţiei fac obiectul unei abordãri strategice, bine planificate şi sustenabile.

  - Principiul calitãţii actului educaţional, în baza cãruia activitãţile din învãţãmântul preuniversitar şi universitar se raporteazã la standarde de calitate şi la bune practici naţionale şi internaţionale.

  - Principiul echitãţii, nediscriminãrii şi al egalitãţii de şanse, în baza cãruia accesul la învãţare, cât şi procesele de selecţie, promovare şi evaluare a personalului din sistemul de învãţãmânt se realizeazã în mod echitabil, fãrã discriminare.

  - Principiul statului de drept, în baza cãruia este consacratã supremaţia legii, toţi cetãţenii fiind egali în faţa acesteia.

  - Principiul responsabilitãţii, potrivit cãruia autoritãţile statului rãspund pentru îndeplinirea atribuţiilor ce le revin în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

  - Principiul cooperãrii şi coerenţei, ce vizeazã necesitatea cooperãrii cu instituţiile cu competenţe în prevenirea şi combaterea corupţiei.

  - Principiul consultãrii societãţii civile şi al dialogului social, care impune transparenţa deciziilor şi a rezultatelor şi consultarea membrilor societãţii civile în cadrul acestui proces.

  - Principiul comportamentului etic, care presupune ca personalul din sectorul educaţional sã acţioneze într-o manierã responsabilã din punct de vedere etic.

  - Principiul proporţionalitãţii în elaborarea şi punerea în aplicare a procedurilor anticorupţie, conform cãruia instituţiile publice trebuie sã elaboreze şi sã aplice proceduri proporţionale cu riscurile şi vulnerabilitãţile instituţionale la corupţie.

  3. Scopul strategiei, instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

  3.1. Scopul strategiei

  Scopul strategiei este prevenirea şi reducerea fenomenului corupţiei la nivelul sectorului educaţional şi valorizarea rolului important al procesului educaţional în demersurile de prevenire a corupţiei pe termen mediu şi lung, la nivelul societãţii româneşti.

  Documentul se adreseazã întregului sistem de educaţie şi formare profesionalã.

  3.2. Instrumentele şi tipurile de intervenţii propuse

  Aşa cum se menţioneazã în Strategia naţionalã anticorupţie pe perioada 2012-2015, dar şi în rapoartele periodice ale Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în domeniul anticorupţie, cadrul legislativ anticorupţie existent în România este suficient dezvoltat la acest moment, iar eforturile instituţionale trebuie sã se concentreze pe implementarea eficientã a standardelor anticorupţie la nivel instituţional-administrativ, pe promovarea integritãţii la nivelul fiecãrei organizaţii, având ca obiective: implementarea codurilor etice, îmbunãtãţirea mecanismelor de control administrativ şi a celor de sancţionare, remedierea vulnerabilitãţilor specifice.

  În acelaşi timp, mãsurile vizate de strategie promoveazã utilizarea rolului fundamental pe care educaţia îl deţine în societate şi în cadrul demersurilor de prevenire a corupţiei pe termen mediu şi lung, având ca obiective: creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului ce activeazã în cadrul procesului educaţional, creşterea gradului de educaţie anticorupţie a tinerei generaţii, implicarea factorilor cointeresaţi aferenţi sectorului educaţional în demersuri comune de informare şi prevenire a corupţiei şi informarea adecvatã a publicului.

  Strategia susţine implementarea instrumentelor SNA, precum aplicarea metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie la nivelul sectorului educaţional, asumarea la nivelul fiecãrei instituţii din sectorul educaţional a planului propriu de mãsuri şi monitorizarea implementãrii mãsurilor anticorupţie prin intermediul inventarului mãsurilor preventive anticorupţie instituit de SNA, asigurând dezvoltarea şi adaptarea obiectivelor şi mãsurilor vizate de SNA la nivelul sectorului educaţional.

  4. Obiectivele generale

  4.1. Prevenirea corupţiei la nivelul sectorului educaţional

  Sectorul educaţional prezintã, alãturi de celelalte sectoare, unele vulnerabilitãţi la fenomenul de corupţie.

  Instituţiile din sectorul educaţional au responsabilitatea asigurãrii condiţiilor necesare pentru punerea în aplicare a cadrului normativ la nivelul sectorului educaţional, cât şi a monitorizãrii şi evaluãrii periodice a eficienţei mãsurilor adoptate.

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1: Remedierea vulnerabilitãţilor specifice sectorului   │

    │educaţional prin implementarea sistematicã a mãsurilor preventive         │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. autoevaluarea periodicã a gradului de implementare a mãsurilor preventive obligatorii aferente Inventarului mãsurilor preventive aferent SNA;

  2. elaborarea şi implementarea Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale prin adoptarea la nivelul tuturor structurilor MEN a unor mãsuri de control şi/sau prevenire, în vederea menţinerii la un nivel acceptabil al probabilitãţii de apariţie a riscurilor, cât şi a impactului acestora la nivelul sectorului educaţional;

  3. operaţionalizarea aplicaţiei informatice dezvoltate de cãtre MEN de monitorizare a riscurilor de corupţie în vederea implementãrii Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale, prelucrãrii automate a datelor şi reprezentãrii statistice şi grafice a riscurilor de corupţie.

  Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 2: Creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea │

    │gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la dispoziţie │

    │de cãtre instituţiile din sectorul educaţional                            │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. asigurarea respectãrii prevederilor privind accesul la informaţii de interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional la nivelul sectorului educaţional, prin implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a riscurilor de corupţie dezvoltate de cãtre MEN în vederea implementãrii Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor Ministerului Educaţiei Naţionale;

  2. dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare şi e-administrare ca platforme de accesare a serviciilor publice de cãtre cetãţeni;

  3. identificarea de resurse financiare prin accesarea fondurilor structurale pentru implementarea de proiecte în domeniul promovãrii integritãţii şi a bunei guvernãri la nivelul sectorului educaţional, în parteneriat cu societatea civilã;

  4. creşterea gradului de accesibilizare a informaţiilor de la nivelul autoritãţilor implicate în sistemul educaţional în vederea informãrii corecte şi eficiente a actorilor implicaţi în actul educaţional şi a publicului larg;

  5. îmbunãtãţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie la nivelul unitãţilor de învãţãmânt, care sã ia în calcul potenţialele riscuri şi vulnerabilitãţi la corupţie;

  6. crearea unei structuri minime pentru siturile web ale unitãţilor de învãţãmânt şi pentru inspectoratele şcolare şi asigurarea actualizãrii permanente a acestora;

  7. asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer şi absolvire a elevilor şi studenţilor în sistemul de învãţãmânt.

  Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/ coordonarea MEN

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 3: Consolidarea integritãţii personalului din sectorul  │

    │educaţional prin promovarea standardelor etice profesionale şi prin       │

    │stimularea comportamentului etic, a profesionalismului şi a rezultatelor  │

    │obţinute                                                                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicãrii Codului de eticã pentru învãţãmântul preuniversitar şi a Codului de referinţã al eticii şi deontologiei universitare, cât şi monitorizarea activitãţii Consiliului Naţional de Eticã pentru Învãţãmântul Preuniversitar şi a Consiliului de eticã şi management universitar;

  2. aprobarea şi implementarea codului etic/deontologic pentru personalul din educaţie care lucreazã în proiecte cu finanţare externã;

  3. desfãşurarea de acţiuni de promovare a prevederilor Codului de eticã pentru învãţãmântul preuniversitar şi ale Codului de referinţã al eticii şi deontologiei universitare destinate personalului vizat din cadrul învãţãmântului preuniversitar şi universitar;

  4. consolidarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calitãţii la nivelul unitãţilor şcolare şi universitãţilor care sã asigure transparenţa şi responsabilitatea instituţionalã cu privire la aspectele legate de etica profesionalã şi de performanţele profesionale;

  5. introducerea în fişa de evaluare a cadrelor didactice a unui criteriu privind respectarea standardelor etice profesionale;

  6. profesionalizarea managementului învãţãmântului preuniversitar prin introducerea unor criterii standardizate privind pregãtirea profesionalã şi managerialã.

  Responsabili: MEN, Consiliul de Eticã şi Management Universitar, ARACIP, ARACIS.

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 4: Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a     │

    │corupţiei în materia achiziţiilor publice şi a utilizãrii fondurilor      │

    │publice în general, la nivelul sectorului educaţional                     │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice la nivelul sectorului educaţional prin elaborarea şi implementarea unor proceduri specifice;

  2. elaborarea de materiale cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice şi diseminarea acestora la nivelul personalului cu funcţii de conducere din cadrul unitãţilor de învãţãmânt şi al altor instituţii din sectorul educaţional;

  3. asigurarea implicãrii tuturor factorilor cointeresaţi în procesul de elaborare a planului de achiziţii al unitãţii de învãţãmânt;

  4. publicarea unui raport anual, la nivelul MEN, cu privire la modul de alocare a fondurilor publice la nivelul sistemului educaţional;

  5. asigurarea transparenţei resurselor bugetare şi extrabugetare prin publicarea anualã a informaţiilor la avizierul şcolii/pe site-ul web al unitãţii de învãţãmânt.

  Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

  4.2. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

  Diminuarea incidenţei fenomenului de corupţie în societatea româneascã implicã planificarea şi aplicarea unor mãsuri preventive solide şi sustenabile pe termen mediu şi lung care, raportat la sectorul educaţional, trebuie sã vizeze 3 arii de intervenţie:

  I. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a personalului şi responsabililor implicaţi din sectorul educaţional

  II. Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a beneficiarilor educaţiei

  III. Informarea, formarea, responsabilizarea şi implicarea activã a instituţiilor educaţionale, a beneficiarilor actului educaţional şi a societãţii civile pentru prevenirea corupţiei în educaţie

  În termeni de dezvoltare durabilã, promovarea integritãţii în societatea româneascã nu se poate realiza fãrã asigurarea unei bune educaţii anticorupţie mai întâi la nivelul cadrelor didactice, apoi la nivelul tinerei generaţii, prin adaptarea şi utilizarea rolului procesului educativ, precum şi fãrã informarea, implicarea şi contribuţia activã a beneficiarilor serviciului educaţional şi a societãţii civile.

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1: Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a        │

    │personalului instituţiilor educaţionale şi a personalului din             │

    │administraţia publicã cu roluri în educaţie                               │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. organizarea periodicã de cursuri privind respectarea normelor de eticã şi conduitã moralã pentru personalul angajat din sectorul educaţional;

  2. introducerea în tematica de formare profesionalã a unor module privind normele de conduitã moralã, eticã şi de integritate;

  3. formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publicã cu roluri în domeniul educaţiei, privind anticorupţia şi managementul educaţional;

  4. elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau ale incidentelor de integritate.

  Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 2: Creşterea gradului de educaţie anticorupţie la       │

    │nivelul beneficiarilor educaţiei                                          │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. introducerea tematicii anticorupţie (cu caracter teoretic şi practic, adaptatã vârstei elevilor) în cadrul programelor şcolare şl al activitãţilor extracurriculare;

  2. stimularea organizãrii periodice şi sistematice, la nivelul învãţãmântului preuniversitar, a unor programe extracurriculare şi extraşcolare destinate creşterii nivelului educaţiei anticorupţie a tinerei generaţii, prin parteneriate cu instituţii având competenţe în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei;

  3. monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale organizate în sistemul educaţional;

  4. derularea de programe şi campanii de informare şi responsabilizare a elevilor şi studenţilor cu privire la riscurile şi consecinţele negative ale corupţiei;

  5. elaborarea unui Cod etic al elevilor, raportat la Codul etic pentru învãţãmântul preuniversitar.

  Responsabili: MEN şi structurile aflate în subordinea/coordonarea MEN

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 3: Creşterea gradului de informare a publicului cu      │

    │privire la impactul fenomenului de corupţie şi a gradului de implicare a  │

    │factorilor cointeresaţi şi societãţii civile în demersurile de prevenire  │

    │şi combatere a corupţiei                                                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice anticorupţie, cu participarea factorilor cointeresaţi de la nivelul sectorului educaţional;

  2. desfãşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate şcoalã - comunitate - familie;

  3. iniţierea şi derularea de proiecte comune în acest domeniu cu organizaţii neguvernamentale specializate în domeniul anticorupţie;

  4. elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în educaţie.

  Responsabil: MEN

  4.3. Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi a cooperãrii interinstituţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în educaţie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1: Întãrirea rolului structurilor de control, audit şi  │

    │de promovare a integritãţii din cadrul MEN şi monitorizarea activitãţii   │

    │acestora                                                                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. evaluarea impactului sistemului sancţiunilor administrative la nivelul sistemului educaţional;

  2. consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control şi audit din cadrul MEN;

  3. implementarea şi dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial la nivelul MEN şi la nivelul structurilor aflate în subordinea/coordonarea MEN, respectiv al structurilor subordonate acestora ai cãror conducãtori au calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activitãţilor de prevenire a corupţiei;

  4. publicarea anualã a unui raport privind sancţiunile disciplinare aplicate la nivelul sectorului educaţional legate de fapte de corupţie;

  5. introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a rãspunde într-un mod mai elaborat la întrebãrile adresate de cetãţean şi de a oferi îndrumãri adecvate care sã depãşeascã nivelul rãspunsurilor-tip sau al sintagmelor-şablon;

  6. operaţionalizarea Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie.

  Responsabil: MEN

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 2: Intensificarea cooperãrii în domeniul combaterii     │

    │corupţiei cu instituţiile competente                                      │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. încheierea de protocoale de colaborare şi comunicare între MEN şi instituţii furnizoare de date din teritoriu (inspectorate şcolare judeţene, consilii locale, unitãţi de învãţãmânt), în vederea operaţionalizãrii bazei de date cu proceduri şi instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din domeniul educaţiei, susceptibili de a genera fapte de corupţie în rândul personalului din structura MEN şi structurile subordonate (inspectorate), precum şi din şcoli şi consiliile locale - reprezentanţi în consiliul de administraţie al şcolii;

  2. intensificarea cooperãrii cu organele judiciare prin valorificarea rezultatelor activitãţilor de audit şi control.

  Responsabili: MEN - Comisia Naţionalã de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, Corpul de control al ministrului educaţiei naţionale, Serviciul de audit, ISJ/ISMB, unitãţi de învãţãmânt

  4.4. Aprobarea, implementarea şi actualizarea planului sectorial aferent sectorului educaţional, precum şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementãrii strategiei şi planului aferent

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1: Aprobarea, promovarea şi implementarea planului      │

    │aferent strategiei şi autoevaluarea periodicã a gradului de implementare a│

    │mãsurilor preventive                                                      │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. informarea personalului MEN, a personalului din sectorul educaţional şi a reprezentanţilor administraţiei publice cu roluri în educaţie cu privire la procesul de elaborare a planului sectorial;

  2. iniţierea unui proces de consultare publicã cu privire la conţinutul strategiei şi planului sectorial aferent sectorului educaţional;

  3. aprobarea şi promovarea planului sectorial la nivelul sectorului educaţional;

  4. desfãşurarea de acţiuni de informare şi promovare a strategiei anticorupţie în educaţie şi a responsabilitãţilor ce revin instituţiilor educaţionale, în vederea asigurãrii aplicãrii mãsurilor anticorupţie la nivelul instituţiilor din cadrul sistemului educaţional.

  Responsabili: conducerea MEN, coordonatorul planului sectorial, Comisia Naţionalã de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 2: Monitorizarea implementãrii planului sectorial şi    │

    │participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA                   │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Mãsuri:

  1. adoptarea de cãtre ministrul educaţiei naţionale a declaraţiei de aderare la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de monitorizare a SNA şi comunicarea cãtre Secretariatul tehnic al SNA (realizatã);

  2. colectarea datelor necesare autoevaluãrii şi comunicarea rapoartelor cãtre Secretariatul tehnic al SNA (semestrial/anual);

  3. organizarea de misiuni tematice de evaluare a implementãrii mãsurilor preventive la nivelul instituţiilor din sistemul educaţional, formate din experţi ai MEN şi reprezentanţi ai organizaţiilor;

  4. contribuţia la elaborarea Raportului naţional anticorupţie;

  5. participarea la activitãţile de monitorizare a SNA.

  Responsabili: conducerea MEN, coordonatorul planului sectorial, Comisia Naţionalã de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie

  5. Implicaţii juridice

  Aşa cum se precizeazã şi în SNA 2012-2015, cadrul normativ general în domeniul anticorupţie este considerat a fi suficient dezvoltat, iar în acest context Strategia anticorupţie în educaţie vizeazã în special intensificarea eforturilor de prevenire a corupţiei, atât la nivelul sectorului educaţional, cât şi la nivelul societãţii, prin valorizarea rolului educaţiei, dar şi aplicarea efectivã la nivelul fiecãrei instituţii educaţionale a mãsurilor anticorupţie, îmbunãtãţirea demersurilor în plan administrativ, a cooperãrii interinstituţionale şi a informãrii şi implicãrii societãţii civile.

  Ca urmare a monitorizãrii implementãrii şi eficienţei mãsurilor anticorupţie vizate, este posibil ca pe perioada de implementare a prezentei strategii sã fie formulate propuneri de politici publice şi/sau propuneri de amendare a legislaţiei sau a codurilor etice. De asemenea, la nivel instituţional, implementarea prezentei strategii şi a planului aferent presupune adoptarea de acte administrative în vederea realizãrii mãsurilor anticorupţie vizate.

  Strategia anticorupţie în educaţie va fi aprobatã prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

  6. Implicaţii bugetare

  Implicaţiile bugetare sunt conform bugetului aprobat pentru MEN.

  7. Coordonarea implementãrii strategiei şi monitorizarea

  7.1. Responsabili cu coordonarea şi monitorizarea implementãrii strategiei

  Implementarea strategiei se realizeazã sub autoritatea şi în coordonarea ministrului educaţiei naţionale.

  Ministrul educaţiei naţionale va organiza, cel puţin o datã la 6 luni, reuniuni de coordonare la care vor participa coordonatorul planului sectorial, reprezentanţi ai structurilor de specialitate din cadrul MEN (Comisia Naţionalã de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie, Consiliul Naţional de Eticã pentru Învãţãmântul Preuniversitar, Consiliul de Eticã şi Management Universitar, Corpul de control al ministrului educaţiei naţionale, Serviciul audit, Comisia de control managerial intern), reprezentanţi ai altor instituţii şi factorilor cointeresaţi relevanţi şi ai societãţii civile.

  7.2. Rapoartele periodice, metodologia de monitorizare şi publicarea raportului anual

  Obiectivele procesului de monitorizare şi raportare sunt:

  - identificarea progreselor înregistrate în implementarea strategiei;

  - identificarea şi colectarea problemelor practice apãrute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie;

  - identificarea soluţiilor şi a bunelor practici;

  - propunerea de mãsuri în vederea actualizãrii planului sectorial;

  - raportarea în cadrul SNA;

  - informarea publicului cu privire la progresele înregistrate.

  Coordonatorul planului va realiza semestrial rapoarte de monitorizare a stadiului de implementare a strategiei şi planului sectorial (raport intermediar şi raport anual), ce vor fi prezentate conducerii MEN şi transmise MJ. Rapoartele vor conţine evaluãri privind stadiul implementãrii strategiei, deficienţele constatate şi recomandãrile pentru remediere.

  7.3. Evaluarea ex-post a impactului strategiei

  Evaluarea ex-post a impactului strategiei va fi realizatã în conformitate cu metodologia agreatã la nivelul SNA şi va viza evaluarea factorilor de succes sau de eşec, sustenabilitatea rezultatelor şi impactul strategiei.

  ANEXĂ

  la strategie

               PLANUL SECTORIAL

    pentru implementarea Strategiei anticorupţie în educaţie

  Obiectiv general 1 - Prevenirea corupţiei la nivelul sectorului educaţional

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1.1 - Remedierea vulnerabilitãţilor specifice           │

    │instituţiilor publice prin implementarea sistematicã a mãsurilor          │

    │preventive                                                                │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 1.1.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Autoevaluarea periodicã a gradului de implementare a mãsurilor preventive │

    │obligatorii la nivelul MEN, precum şi a unui eşantion stabilit de         │

    │conducerea MEN din cadrul structurilor aflate în subordonarea/coordonarea │

    │MEN                                                                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: date şi informaţii colectate pentru toţi indicatorii cuprinşi în inventar la nivelul MEN, precum şi al structurilor selectate

  Riscuri: absenţa procedurilor de lucru

  Responsabili:

  1. conducerile direcţiilor generale/direcţiilor din cadrul MEN;

  2. conducerile structurilor selectate;

  3. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: rapoarte de autoevaluare privind gradul de implementare a mãsurilor preventive obligatorii prevãzute în SNA

  Nivel: Mãsura 1.1.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Elaborarea şi implementarea Metodologiei privind managementul riscurilor  │

    │de corupţie în cadrul structurilor MEN prin adoptarea la nivelul tuturor  │

    │structurilor MEN a unor mãsuri de control şi/sau prevenire, în vederea    │

    │menţinerii la un nivel acceptabil a probabilitãţii de apariţie a          │

    │riscurilor, precum şi a impactului acestora la nivelul sectorului         │

    │educaţional                                                               │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. MEN şi cel puţin 4 instituţii subordonate/coordonate, selectate pentru testarea metodologiei de evaluare a riscurilor;

  2. gradul de implementare a etapelor ciclului de evaluare în instituţiile selectate;

  3. numãrul şi tipurile de riscuri identificate;

  4. numãrul şi tipurile de mãsuri preventive adoptate.

  Riscuri:

  1. resurse umane insuficiente;

  2. aplicarea superficialã a prevederilor metodologice.

  Responsabili:

  1. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie din cadrul MEN şi grupurile de lucru pentru prevenirea corupţiei din instituţiile selectate;

  2. conducerile instituţiilor selectate.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: decembrie 2013

  Surse de verificare:

  1. raport final privind rezultatele testãrii metodologiei de evaluare a riscurilor de corupţie;

  2. planuri de integritate elaborate şi implementate de cãtre cele 5 instituţii;

  3. proiectul actului normativ de aprobare a Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul structurilor MEN, ca instrument obligatoriu.

  Nivel: Mãsura 1.1.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Operaţionalizarea aplicaţiei informatice dezvoltate de cãtre MEN de       │

    │monitorizare a riscurilor de corupţie în vederea implementãrii            │

    │Metodologiei privind managementul riscurilor de corupţie în cadrul        │

    │structurilor MEN, prelucrãrii automate a datelor şi reprezentãrii         │

    │statistice şi grafice a riscurilor de corupţie                            │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de accesãri/numãrul de soluţionãri

  Riscuri: nealocarea resurselor umane şi financiare necesare funcţionãrii acestui call center.

  Responsabili:

  1. direcţiile/direcţiile generale din cadrul MEN;

  2. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene.

  Resurse: finanţare MEN

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: rapoarte semestriale şi anuale

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1.2 - Creşterea transparenţei instituţionale prin       │

    │sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice deschise puse la   │

    │dispoziţie de cãtre instituţiile din sectorul educaţional                 │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 1.2.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Asigurarea respectãrii prevederilor privind accesul la informaţii de      │

    │interes public şi a celor privind transparenţa procesului decizional la   │

    │nivelul sectorului educaţional, prin implementarea aplicaţiei informatice │

    │de monitorizare a riscurilor de corupţie, dezvoltatã de cãtre MEN în      │

    │vederea implementãrii Metodologiei privind managementul riscurilor de     │

    │corupţie în cadrul structurilor MEN                                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  NOTĂ:

  În scopul prevenirii corupţiei, activitatea MEN de asigurare a unui management transparent va fi organizatã cu respectarea principiului transparenţei în actul managerial. O astfel de administrare de tip eficient va presupune: administrarea transparentã a resurselor, transparenţa procesului decizional, utilizarea transparentã a procedurilor de utilizare a resurselor (materiale, financiare, umane, informaţionale, logistice, relaţionale etc.), integrarea feedbackului societãţii civile.

  Indicatori:

  1. numãrul de solicitãri de informaţii formulate în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  2. rata de rãspuns la solicitãri în baza Legii nr. 544/2001, cu modificãrile şi completãrile ulterioare;

  3. numãrul de sancţiuni dispuse pentru încãlcarea obligaţiilor legale;

  4. rata de implementare a recomandãrilor cuprinse în rapoartele anuale, conform art. 27 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, aprobate prin Hotãrârea Guvernului nr. 123/2002.

  Riscuri:

  1. acces limitat la paginile de internet;

  2. inexistenţa personalului calificat pentru realizarea site-urilor şcolilor;

  3. durata proceselor.

  Responsabili:

  1. Direcţia strategii, politici publice şi comunicare din cadrul MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerea unitãţii de învãţãmânt.

  Resurse:

  1. în limita bugetului aprobat;

  2. finanţare fonduri structurale.

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. siteurile oficiale ale MEN, inspectoratelor şcolare, unitãţilor de învãţãmânt;

  2. rapoarte de activitate publicate anual;

  3. raport de evaluare a instituţiei.

  Nivel: Mãsura 1.2.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Dezvoltarea soluţiilor de e-guvernare şi e-administrare ca platforme de   │

    │accesare a serviciilor publice de cãtre cetãţeni                          │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de platforme dezvoltate;

  2. numãrul/tipul de utilizatori;

  3. numãrul/tipul de solicitãri.

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. Direcţia generalã economic, finanţe, resurse umane din cadrul MEN;

  2. Direcţia informatizare şi dezvoltarea infrastructurii şcolare şi universitare din cadrul MEN.

  Resurse:

  1. în limita bugetului aprobat;

  2. finanţare fonduri structurale.

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. Existenţa sistemelor informatice funcţionale şi accesibile;

  2. Rapoarte referitoare la volumul accesãrilor şi la mãsurile adoptate/dispuse.

  Nivel: Mãsura 1.2.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Identificarea de resurse financiare prin accesarea fondurilor structurale │

    │pentru implementarea de proiecte în domeniul integritãţii şi bunei        │

    │guvernãri la nivelul sectorului educaţional, în parteneriat cu societatea │

    │civilã.                                                                   │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proiecte depuse;

  2. numãrul de proiecte finanţate;

  3. numãrul de proiecte finalizate.

  Riscuri: nealocarea resurselor umane necesare

  Responsabili:

  1. MEN;

  2. inspectoratele şcolare judeţene;

  3. unitãţile de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut şi din fonduri structurale

  Termen: permanent

  Surse de verificare: raportãri

  Nivel: Mãsura 1.2.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Creşterea gradului de accesibilitate a informaţiilor de la nivelul        │

    │autoritãţilor implicate în sistemul educaţional în vederea informãrii     │

    │corecte şi eficiente a actorilor implicaţi în actul educaţional şi a      │

    │publicului larg.                                                          │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de proceduri

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili: direcţiile generale ale MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: permanent

  Surse de verificare: proceduri aprobate

  Nivel: Mãsura 1.2.5

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Îmbunãtãţirea strategiilor de comunicare pe teme anticorupţie la nivelul  │

    │unitãţilor de învãţãmânt, care sã ia în calcul potenţialele riscuri şi    │

    │vulnerabilitãţi la corupţie.                                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de comunicate de presã;

  2. numãrul de emisiuni radio, tv;

  3. numãrul de rãspunsuri la solicitãrile media.

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. Unitatea de strategii şi politici publice din cadrul MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: strategia de informare publicã sã fie actualizatã

  Nivel: Mãsura 1.2.6

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Crearea unei structuri minime pentru site-urile web ale unitãţilor de     │

    │învãţãmânt şi pentru inspectoratele şcolare şi asigurarea actualizãrii    │

    │permanente a acestora.                                                    │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri elaborate;

  2. numãrul de site-uri web cu structura minimã funcţionale.

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabil:

  1. Unitatea de Strategii şi Politici Publice din cadrul MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: site-urile web ale unitãţilor de învãţãmânt

  Nivel: Mãsura 1.2.7

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Asigurarea transparenţei în procesele de înscriere, admitere, transfer   │

    │ şi absolvire a elevilor şi studenţilor.                                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de accesãri/numãrul de soluţionãri

  Riscuri: nealocarea resurselor umane şi financiare funcţionãrii liniei telverde şi portalului online prin care se pot sesiza faptele de corupţie

  Responsabili:

  1. direcţiile/direcţiile generale din cadrul MEN;

  2. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene.

  Resurse: finanţare MEN

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: rapoarte semestriale şi anuale referitoare la funcţionarea liniei verzi şi a bazei de date

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectivul specific 1.3 - Consolidarea integritãţii personalului din     │

    │ sectorul educaţional prin promovarea standardelor etice profesionale şi  │

    │ prin stimularea comportamentului etic, a profesionalismului şi a         │

    │ rezultatelor obţinute                                                    │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 1.3.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Aprobarea, implementarea şi monitorizarea aplicãrii Codului etic pentru  │

    │ învãţãmântul preuniversitar şi a Codului de referinţã al eticii şi       │

    │deontologiei universitare, precum şi monitorizarea activitãţii Consiliului│

    │ Naţional de Eticã pentru Învãţãmântul Preuniversitar şi a Consiliului de │

    │ eticã şi management universitar.                                         │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. gradul de cunoaştere de cãtre angajaţi a normelor şi prevederilor codului;

  2. numãrul de informãri periodice asupra aspectelor de încãlcare a prevederilor codului;

  3. regulamente interne;

  4. numãrul de diseminãri de bune practici.

  Riscuri: resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a formatorilor/diseminare

  Responsabili:

  1. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie (grupul restrâns);

  2. direcţiile generale din cadrul MEN;

  3. instituţiile de învãţãmânt superior;

  4. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  5. conducerile unitãţilor de învãţãmânt;

  6. comisiile judeţene de eticã.

  Resurse:

  1. bugetul MEN, în limita fondurilor existente;

  2. finanţare fonduri structurale.

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. formarea membrilor comisiilor judeţene de eticã;

  2. diseminarea prevederilor Codului de eticã în cadrul consiliilor profesorale;

  3. includerea în planul de management al instituţiei necesitatea diseminãrii prevederilor Codului de eticã;

  4. diseminarea prevederilor Codului de eticã prin intermediul programelor de formare continuã a personalului didactic;

  5. introducerea unor teme vizând deontologia profesionalã în activitatea de mentorat şi în cursuri de formare continuã.

  Nivel: Mãsura 1.3.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Aprobarea şi implementarea codului etic/deontologic pentru personalul din│

    │educaţie care lucreazã în proiecte cu finanţare externã.                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de chestionare privind gradul de cunoaştere de cãtre angajaţi a prevederilor codului;

  2. numãrul de informãri periodice asupra aspectelor de încãlcare a prevederilor codului;

  3. numãrul de informãri periodice asupra prevederilor codului de eticã;

  4. numãrul de diseminãri de bune practici.

  Riscuri: resurse financiare insuficiente pentru componenta de formare a personalului implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare

  Responsabili:

  1. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie;

  2. direcţiile/direcţiile generale din cadrul MEN implicate în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene implicate în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare;

  4. conducerile instituţiilor/unitãţilor de învãţãmânt implicate în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare.

  Resurse:

  1. finanţare MEN, în limita bugetului aprobat;

  2. finanţare fonduri structurale.

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. diseminarea prevederilor Codului de conduitã pentru evitarea situaţiilor de incompatibilitate şi conflict de interese de cãtre personalul implicat în gestionarea programelor finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare în cadrul consiliilor profesorale;

  2. includerea în planul de management al instituţiei a necesitãţii diseminãrii prevederilor Codului de eticã;

  3. diseminarea prevederilor codului de eticã prin intermediul programelor de formare continuã a personalului didactic.

  Nivel: Mãsura 1.3.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Desfãşurarea de acţiuni de promovare a prevederilor Codului de eticã     │

    │pentru învãţãmântul preuniversitar şi ale Codului de referinţã al eticii  │

    │şi deontologiei universitare destinate personalului vizat din cadrul      │

    │învãţãmântului preuniversitar şi universitar                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de acţiuni de promovare, de prezentare şi dezbatere a codurilor;

  2. rapoartele de activitate publicate anual;

  3. numãrul de sisteme interne de management şi asigurare a calitãţii implementate la nivelul unitãţilor şi instituţiilor de învãţãmânt;

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. MEN, Consiliul Naţional de Eticã din Învãţãmântul Preuniversitar, Consiliul de eticã şi management universitar;

  2. ARACIP;

  3. ARACIS;

  4. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  5. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare:

  1. rapoarte de activitate publicate anual;

  2. raport de evaluare a instituţiei.

  Nivel: Mãsura 1.3.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Consolidarea unor sisteme interne de management şi asigurare a calitãţii  │

    │la nivelul unitãţilor şcolare şi universitãţilor care sã asigure          │

    │transparenţa şi responsabilitatea instituţionalã cu privire la aspectele  │

    │legate de etica profesionalã şi de performanţele profesionale             │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri;

  2. rapoartele de activitate publicate anual;

  3. numãrul de sisteme interne de management şi asigurare a calitãţii implementate la nivelul unitãţilor şi instituţiilor de învãţãmânt;

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. MEN, Consiliul Naţional de Eticã din Învãţãmântul Preuniversitar, Consiliul de eticã şi management universitar;

  2. ARACIP;

  3. ARACIS;

  4. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  5. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut.

  Termen: anual.

  Surse de verificare:

  1. rapoarte de activitate publicate anual;

  2. raport de evaluare a instituţiei.

  Nivel: Mãsura 1.3.5

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Introducerea în fişa de evaluare a cadrelor didactice a unui criteriu     │

    │privind respectarea standardelor etice profesionale                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. actualizarea procedurii interne de evaluare a cadrelor didactice

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. MEN, Consiliul Naţional de Eticã din Învãţãmântul Preuniversitar, Consiliul de eticã şi management universitar.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare:

  1. raport de activitate a unitãţii/instituţiei de învãţãmânt.

  Nivel: Mãsura 1.3.6

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Profesionalizarea managementului învãţãmântului preuniversitar prin       │

    │introducerea unor criterii standardizate privind pregãtirea profesionalã  │

    │şi managerialã                                                            │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri;

  2. rapoartele de activitate publicate anual.

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili: MEN, Consiliul Naţional de Eticã din Învãţãmântul Preuniversitar, Consiliul de eticã şi management universitar

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare: raport de evaluare a instituţiei

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Obiectiv specific 1.4 - Creşterea eficienţei mecanismelor de prevenire a  │

    │corupţiei în materia achiziţiilor publice şi a utilizãrii fondurilor      │

    │publice în general, la nivelul sectorului educaţional                     │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 1.4.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Prevenirea conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice la  │

    │nivelul sectorului educaţional prin elaborarea şi implementarea unor      │

    │proceduri specifice                                                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri specifice elaborate;

  2. Rapoartele de activitate publicate anual.

  Riscuri: elaborarea şi/sau implementarea superficialã de proceduri specifice

  Responsabili:

  1. MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor/instituţiilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare:

  1. rapoarte de activitate publicate anual;

  2. raport de evaluare a instituţiei.

  Nivel: Mãsura 1.4.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Elaborarea şi diseminarea de materiale cu caracter de îndrumare privind   │

    │achiziţiile publice şi diseminarea acestora la nivelul personalului cu    │

    │funcţii de conducere din cadrul unitãţilor de învãţãmânt şi al altor      │

    │instituţii din sectorul educaţional                                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de materiale cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice elaborate şi diseminate;

  Riscuri:

  1. nealocarea resurselor necesare privind acţiunile de diseminare şi dezbatere a materialelor cu caracter de îndrumare privind achiziţiile publice;

  2. elaborarea şi/sau implementarea superficialã de proceduri specifice.

  Responsabili:

  1. MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor/instituţiilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare:

  1. rapoarte de activitate publicate anual;

  2. raport de evaluare a instituţiei.

  Nivel: Mãsura 1.4.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │Asigurarea implicãrii tuturor factorilor cointeresaţi în procesul de      │

    │elaborare a planului de achiziţii al unitãţii de învãţãmânt               │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de consultãri

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare privind acţiunile de consultare

  Responsabili:

  1. MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor/instituţiilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare:

  1. rapoarte de activitate publicate anual.

  Nivel: Mãsura 1.4.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Publicarea unui raport anual, la nivelul MEN, cu privire la modul de     │

    │ alocare a fondurilor publice din cadrul sistemului educaţional           │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de rapoarte publicate

  Riscuri: nealocarea resurselor umane necesare

  Responsabil: MEN

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare: rapoarte publicate anual

  Nivel: Mãsura 1.4.5

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Asigurarea transparenţei resurselor bugetare şi extrabugetare prin       │

    │ publicarea anualã a informaţiilor la avizierul şcolii/pe site-ul web al  │

    │ unitãţii de învãţãmânt                                                   │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de rapoarte publicate

  Riscuri: nealocarea resurselor umane necesare

  Responsabili: unitãţile de învãţãmânt

  Resurse: în limita bugetului prevãzut

  Termen: anual

  Surse de verificare: rapoarte publicate anual

  Obiectiv general 2 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 2.1 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie a    │

    │ personalului instituţiilor educaţionale şi a personalului din adminis-   │

    │ traţia publicã cu roluri în educaţie publicã                             │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 2.1.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Organizarea periodicã de cursuri privind respectarea normelor de eticã şi│

    │ conduitã moralã pentru personalul angajat din sectorul educaţional       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de persoane formate

  Riscuri: absenţa resurselor bugetare

  Responsabil: MEN

  Resurse: finanţare fonduri structurale

  Termen: periodic

  Surse de verificare: rapoarte privind activitãţile de formare desfãşurate

  Nivel: Mãsura 2.1.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Introducerea în tematica de formare profesionalã a unor module privind   │

    │ normele de conduitã moralã, eticã şi de integritate                      │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de persoane formate

  Riscuri: absenţa resurselor bugetare

  Responsabil: MEN

  Resurse: finanţare fonduri structurale

  Termen: periodic

  Surse de verificare: rapoarte privind activitãţile de formare desfãşurate

  Nivel: Mãsura 2.1.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Formarea de cadre didactice şi personal din administraţia publicã, cu    │

    │ roluri în domeniul educaţiei, privind anticorupţia şi managementul       │

    │ educaţional                                                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de persoane formate

  Riscuri: absenţa resurselor bugetare

  Responsabil: MEN

  Resurse: finanţare fonduri structurale

  Termen: periodic

  Surse de verificare: rapoarte privind activitãţile de formare desfãşurate

  Nivel: Mãsura 2.1.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Elaborarea şi diseminarea de ghiduri şi materiale cu caracter informativ │

    │ privind riscurile şi consecinţele faptelor de corupţie sau a incidentelor│

    │ de integritate                                                           │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de ghiduri şi alte materiale diseminate

  Riscuri: absenţa resurselor bugetare

  Responsabil: MEN

  Resurse: finanţare fonduri structurale

  Termen: periodic

  Surse de verificare: rapoarte privind activitãţile desfãşurate

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 2.2 - Creşterea gradului de educaţie anticorupţie la   │

    │ nivelul beneficiarilor educaţiei                                         │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 2.2.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Introducerea tematicii anticorupţie în cadrul activitãţilor extracurri-  │

    │ culare şi al programelor şcolare (promovarea unei discipline opţionale în│

    │ cadrul CDŞ - curriculum la decizia şcolii - din ariile curriculare Om şi │

    │ societate şi Consiliere şi orientare)                                    │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proiecte/programe;

  2. numãrul de elevi beneficiari ai noii tematici;

  3. evoluţia percepţiei privind corupţia.

  Riscuri: reducerea numãrului de ore de şcoalã/sãptãmânã

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt;

  4. comisiile judeţene de eticã.

  Resurse: în limita bugetului aprobat; programe cu finanţare externã

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. planul de învãţãmânt;

  2. programa şcolarã.

  Nivel: Mãsura 2.2.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Stimularea organizãrii periodice şi sistematice, la nivelul învãţãmân-   │

    │ tului preuniversitar, a unor programe extracurriculare şi extraşcolare   │

    │ destinate creşterii nivelului educaţiei anticorupţie a tinerei generaţii,│

    │ prin parteneriate cu instituţii având competenţe în domeniul prevenirii  │

    │ şi combaterii corupţiei                                                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proiecte/programe;

  2. numãrul de elevi beneficiari;

  3. evoluţia percepţiei privind corupţia.

  Riscuri: reducerea numãrului de ore de şcoalã/sãptãmânã

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt;

  4. comisiile judeţene de eticã.

  Resurse: în limita bugetului aprobat; programe cu finanţare externã

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. acorduri de parteneriat/protocol/colaborare;

  2. planul de învãţãmânt;

  3. programa şcolarã.

  Nivel: Mãsura 2.2.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Monitorizarea video şi audio a concursurilor şi examenelor naţionale     │

    │ organizate în sistemul educaţional                                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de camere video montate;

  2. numãrul de sisteme audio montate;

  3. numãrul de încãlcãri ale prevederilor metodologiei de organizare şi desfãşurare a examenelor naţionale surprinse pe camerele video sau de sistemele audio;

  4. evoluţia percepţiei privind corupţia.

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse:

  1. în limita bugetului aprobat;

  2. programe cu finanţare externã.

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. înregistrãrile video/audio;

  2. rapoartele de monitorizare a concursurilor şi examenelor naţionale.

  Nivel: Mãsura 2.2.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Derularea de programe şi campanii de informare şi responsabilizare a     │

    │ elevilor şi studenţilor cu privire la riscurile şi consecinţele negative │

    │ ale corupţiei                                                            │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de campanii derulate;

  2. numãrul de programe implementate.

  Riscuri: nealocarea resurselor necesare

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse:

  1. în limita bugetului aprobat;

  2. programe cu finanţare externã.

  Termen: permanent

  Surse de verificare: rapoarte privind derularea campaniilor

  Nivel: Mãsura 2.2.5

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Elaborarea unui Cod etic al elevilor, raportat la Codul etic pentru      │

    │ învãţãmântul preuniversitar                                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de informãri periodice asupra aspectelor de încãlcare a prevederilor codului;

  2. numãrul de diseminãri de bune practici.

  Riscuri: resurse financiare insuficiente.

  Responsabili:

  1. Comisia Naţionalã pentru Prevenirea Actelor de Corupţie în Educaţie (grupul restrâns);

  2. direcţiile generale MEN;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  4. conducerile unitãţilor de învãţãmânt;

  5. comisiile judeţene de eticã.

  Resurse:

  1. bugetul MEN, în limita fondurilor existente;

  2. finanţare fonduri structurale.

  Termen: ianuarie 2015

  Surse de verificare: rapoarte referitoare la diseminarea prevederilor Codului de eticã la nivelul unitãţilor de învãţãmânt

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 2.3 - Creşterea gradului de informare a publicului cu  │

    │ privire la impactul fenomenului de corupţie şi a gradului de implicare a │

    │ factorilor cointeresaţi şi societãţii civile în demersurile de prevenire │

    │ şi combatere a corupţiei                                                 │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 2.3.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Organizarea la nivel naţional şi local a dezbaterilor publice            │

    │ anticorupţie, cu participarea factorilor cointeresaţi de la nivelul      │

    │ sectorului educaţional                                                   │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de dezbateri/evenimente organizate;

  2. numãrul de participanţi;

  3. numãrul de propuneri pentru îmbunãtãţirea activitãţii;

  4. materialele promoţionale utilizate.

  Riscuri: nivel scãzut de participare şi implicare a reprezentanţilor instituţiilor publice la dezbaterile organizate.

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. grupul de lucru pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  4. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse:

  1. veniturile proprii, în limita bugetului.

  2. finanţare din fonduri structurale.

  Termen: semestrial

  Surse de verificare:

  1. raportãri anuale;

  2. monitorizarea evenimentelor şi promovarea exemplelor de bunã practicã de cãtre inspectoratele şcolare judeţene.

  Nivel: Mãsura 2.3.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Desfãşurarea de campanii naţionale şi locale pentru promovarea unui      │

    │ comportament de recunoaştere şi respingere a corupţiei, inclusiv prin    │

    │ dezvoltarea de parteneriate şcoalã - comunitate - familie                │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de parteneriate;

  2. numãrul de acţiuni cu caracter informativ;

  3. numãrul de factori implicaţi.

  Riscuri: nivelul scãzut de participare şi implicare a reprezentanţilor celor 3 segmente vizate: şcoalã - comunitate - familie

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. grupul de lucru pentru prevenirea actelor de corupţie în educaţie;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  4. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse:

  1. finanţare MEN;

  2. finanţare fonduri structurale.

  Termen: permanent

  Surse de verificare:

  1. încheierea unor acorduri-cadru (parteneriate, aprobate prin ordine comune între ministere) care sã prevadã acţiuni comune şi termene de realizare concrete pentru toate instituţiile implicate având ca scop prezentarea activitãţilor de prevenire şi combatere a corupţiei, inclusiv de prezentare a formelor de corupţie;

  2. organizarea de campanii de conştientizare prin dezbateri (prezenţa personalului din MAI, MJ, MFP în faţa cadrelor didactice şi elevilor), conferinţe, prezentarea filmuleţelor având la bazã scenarii bazate pe cazuri instrumentate, evidenţierea de bune practici în domeniu, schimburi de experienţã, prezentarea conceptului de conflict de interese;

  3. rapoarte de feedback;

  4. publicarea în revistele şcolilor a unor sondaje de opinie referitoare la partenerii sociali;

  5. postarea pe site-urile şcolilor a proiectelor comune, sugestiilor, iniţiativelor, apelurilor pentru proiecte comune, serbarea şcolii, "Ziua Porţilor Deschise", organizarea de târguri, de oferte educaţionale.

  Nivel: Mãsura 2.3.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Iniţierea şi derularea de proiecte comune cu organizaţii neguvernamentale│

    │ specializate în domeniul anticorupţie                                    │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proiecte implementate;

  2. numãrul de parteneri neguvernamentali.

  Riscuri:

  1. insuficienţa resurselor umane alocate la nivelul instituţiilor din sectorul educaţional

  Responsabil: MEN

  Resurse: finanţare din fonduri structurale

  Termen: periodic

  Surse de verificare: rapoarte privind implementarea proiectelor

  Nivel: Mãsura 2.3.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Elaborarea de ghiduri metodologice privind prevenirea corupţiei în       │

    │ educaţie                                                                 │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de ghiduri publicate

  Riscuri: expertizã insuficientã

  Responsabil: MEN

  Resurse: finanţare prin fonduri structurale

  Termen: periodic

  Surse de verificare: rapoarte periodice de monitorizare şi evaluare ale proiectelor

  Obiectiv general 3 - Consolidarea mecanismelor de control administrativ şi a cooperãrii interinstituţionale în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în educaţie

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 1 - Întãrirea rolului structurilor de control, audit şi│

    │ de promovare a integritãţii din cadrul MEN şi monitorizarea activitãţii  │

    │ acestora                                                                 │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 3.1.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Evaluarea impactului sistemului sancţiunilor administrative la nivelul   │

    │ sistemului educaţional                                                   │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri elaborate;

  2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

  Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. comisia de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învãţãmânt superior;

  4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: decembrie 2014

  Surse de verificare: raport de evaluare

  Nivel: Mãsura 3.1.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Consolidarea autonomiei operaţionale a structurilor de control şi audit  │

    │ din cadrul MEN                                                           │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri elaborate;

  2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

  Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. Comisia de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: decembrie 2014

  Surse de verificare: raport de evaluare

  Nivel: Mãsura 3.1.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Implementarea şi dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial la  │

    │ nivelul MEN şi la nivelul structurilor aflate în subordinea/coordonarea  │

    │ MEN, respectiv structurilor subordonate acestora ai cãror conducãtori au │

    │ calitatea de ordonatori de credite, pentru sprijinirea activitãţilor de  │

    │ prevenire a corupţiei                                                    │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri elaborate raportat la numãrul de activitãţi procedurabile;

  2. situaţii de raportare semestriale/anuale;

  3. gradul de conformitate a sistemului de control intern/managerial cu standardele de control intern/managerial, la nivelul aparatului central al MEN şi al instituţiilor aflate în subordine.

  Riscuri: neimplementarea unora dintre standardele de control intern/managerial prevãzute de Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 946/2005 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial, cuprinzând standardele de control intern/managerial la entitãţile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, republicat, cu modificãrile ulterioare

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. Comisia de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învãţãmânt superior;

  4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: mãsurã cu caracter permanent; evaluare semestriala şi anualã din partea Ministerului Finanţelor Publice

  Surse de verificare:

  1. implementarea procedurilor elaborate;

  2. planul de acţiune şi Programul de dezvoltare a Sistemului de control managerial intern la nivelul MEN, aprobate odatã cu Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 6.411/2011*) pentru aprobarea comisiei de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al Ministerului Educaţiei Naţionale;

  3. aplicarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 3.852/2010*) privind aprobarea normelor metodologice proprii referitoare la documentele, circuitul acestora şi persoanele împuternicite sã efectueze operaţiunile legate de angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor, precum şi organizarea, evidenţa şi raportarea angajamentelor bugetare şi legale;

  4. aplicarea Ordinului pentru actualizarea cadrului specific din normele metodologice specifice de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv din cadrul MEN, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.977/2003*) şi Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului nr. 4.748/2008*);

  5. aplicarea Ordinului ministrului educaţiei, cercetãrii şi tineretului nr. 4.748/2008 privind actualizarea Cadrului specific din normele metodologice specifice de organizare şi exercitare a controlului financiar preventiv din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.977/2003;

  6. aplicarea prevederilor ordinelor privind elaborarea listelor de verificare (check-list), a obiectivelor controlului financiar preventiv cuprinse în cadrul specific al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din Ministerul Educaţiei Naţionale, aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.977/2003 şi Ordinul ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.618/2004*);

  7. aplicarea prevederilor Ordinului ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.977/2003 şi Ordinului ministrului educaţiei şi cercetãrii nr. 4.618/2004 privind elaborarea listelor de verificare (check-list), a obiectivelor controlului financiar preventiv cuprinse în cadrul specific al operaţiunilor supuse controlului financiar preventiv propriu din Ministerul Educaţiei, Cercetãrii şi Tineretului;

  8. procedurã privind gestionarea documentelor neclasificate (redactarea, evidenţa, primirea, înregistrarea, trierea, repartizarea, urmãrirea soluţionãrii, multiplicarea, transportul, selecţionarea, pãstrarea) şi activitatea de registraturã/secretariat din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, anexa nr. 2 la Ordinul ministrului educaţiei, cercetãrii, tineretului şi sportului nr. 5.650/2011*) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a MEN;

  9. stadiul implementãrii standardelor de control intern/managerial, conform rezultatelor autoevaluãrii anuale;

  10. situaţii semestriale/anuale privind stadiul implementãrii standardelor de control intern/managerial, conform prevederilor Ordinului ministrului finanţelor publice nr. 946/2005, republicat, cu modificãrile ulterioare.

____________

  *) Ordinele nr. 6.411/2011, nr. 3.852/2010, nr. 4.977/2003, nr. 4.748/2008, nr. 4.618/2004 şi nr. 5.650/2011 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  Nivel: Mãsura 3.1.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Publicarea anualã a unui raport privind sancţiunile disciplinare aplicate│

    │ la nivelul sectorului educaţional, legate de fapte de corupţie           │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de rapoarte publicate;

  2. numãrul de sancţiuni aplicate.

  Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. Comisia de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învãţãmânt superior;

  4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: permanent

  Surse de verificare: raportãri

  Nivel: Mãsura 3.1.5

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Introducerea în competenţa organelor de control a obligaţiei de a        │

    │ rãspunde în mod mai elaborat la întrebãrile adresate de cetãţean şi de a │

    │ oferi îndrumãri adecvate care sã depãşeascã nivelul rãspunsurilor-tip    │

    │ sau a sintagmelor-şablon                                                 │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri elaborate/dezvoltate;

  2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

  Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. Comisia de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al MEN;

  3. conducerile inspectoratelor şcolare/instituţiilor de învãţãmânt superior;

  4. conducerile instituţiilor subordonate/coordonate MEN.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: permanent

  Surse de verificare: raportãri

  Nivel: Mãsura 3.1.6

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Operaţionalizarea Comisiei Naţionale de Prevenire a Actelor de Corupţie  │

    │ în Educaţie                                                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de proceduri elaborate/dezvoltate;

  2. situaţii de raportare semestriale/anuale.

  Riscuri: insuficienţa resurselor umane alocate

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. Comisia Naţionalã de Prevenire a Actelor de Corupţie în Educaţie;

  3. comisia de monitorizare şi îndrumare metodologicã cu privire la sistemul de control managerial al MEN.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: permanent

  Surse de verificare: raportãri

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 2 - Intensificarea cooperãrii în domeniul combaterii   │

    │ corupţiei cu instituţiile competente                                     │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 3.2.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Încheierea de protocoale de colaborare şi comunicare între MEN şi        │

    │ instituţii furnizoare de date din teritoriu (ISJ, consilii locale,       │

    │ unitãţi de învãţãmânt), în vederea operaţionalizãrii bazei de date cu    │

    │ proceduri şi instrumente de monitorizare a factorilor vulnerabili din    │

    │ domeniul educaţiei, susceptibili de a genera fapte de corupţie în rândul │

    │ personalului din structura MEN şi structurile subordonate (inspectorate),│

    │ precum şi din şcoli şi consiliile locale - reprezentanţi în consiliul de │

    │ administraţie al şcolii                                                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate;

  2. numãrul de ghiduri realizate;

  3. întâlniri de lucru organizate (focus-grupuri, ateliere de lucru, seminare, dezbateri);

  Riscuri: expertizã insuficientã

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: permanent

  Surse de verificare: numãr de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate

  Nivel: Mãsura 3.2.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Intensificarea cooperãrii cu organele judiciare prin valorificarea       │

    │ rezultatelor activitãţilor de audit şi control                           │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate;

  2. numãrul de cazuri semnalate organelor judiciare;

  3. întâlniri de lucru organizate (focus grupuri, ateliere de lucru, dezbateri).

  Riscuri: expertizã insuficientã

  Responsabil:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: permanent

  Surse de verificare: numãr de protocoale de colaborare şi comunicare încheiate

  Obiectiv general 4 - Aprobarea, implementarea şi actualizarea planului sectorial aferent sectorului educaţional, precum şi dezvoltarea sistemului de monitorizare a implementãrii strategiei şi planului aferent

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 1 - Aprobarea, promovarea şi implementarea planului    │

    │ sectorial şi autoevaluarea periodicã a gradului de implementare a        │

    │ mãsurilor preventive                                                     │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 4.1.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Informarea personalului MEN, a personalului din sectorul educaţional şi  │

    │ a reprezentanţilor administraţiei publice cu roluri în educaţie cu       │

    │ privire la procesul de elaborare a planului sectorial                    │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: elaborarea planului sectorial

  Riscuri: insuficienţa activitãţilor de promovare a planului sectorial

  Responsabili:

  1. conducerea MEN;

  2. conducerile inspectoratelor şcolare judeţene;

  3. conducerile unitãţilor de învãţãmânt.

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: planul sectorial

  Nivel: Mãsura 4.1.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Iniţierea unui proces de consultare publicã cu privire la conţinutul     │

    │ strategiei şi planului sectorial aferent sectorului educaţional          │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de evenimente de consultare organizate;

  2. numãrul de factori relevanţi implicaţi în evenimentele de consultare organizate.

  Riscuri: interes insuficient al factorilor cointeresaţi cu privire la demers

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: semestrial

  Surse de verificare: rapoarte de evaluare

  Nivel: Mãsura 4.1.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Aprobarea şi promovarea planului sectorial la nivelul sectorului         │

    │ educaţional                                                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: documentul de adoptare

  Riscuri: neaprobarea planului sectorial

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: 2013

  Surse de verificare: site-ul web al MEN

  Nivel: Mãsura 4.1.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Desfãşurarea de acţiuni de informare şi promovare a strategiei           │

    │ anticorupţie în educaţie şi a responsabilitãţilor ce revin instituţiilor │

    │ educaţionale, în vederea asigurãrii aplicãrii mãsurilor anticorupţie la  │

    │ nivelul instituţiilor din cadrul sistemului educaţional                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de acţiuni de informare şi promovare a strategiei anticorupţie în educaţie şi a responsabilitãţilor ce revin instituţiilor educaţionale

  Riscuri: lipsa acţiunilor de promovare a planului sectorial

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: finanţare din fonduri structurale

  Termen: permanent

  Surse de verificare: site-ul proiectului "Prevenirea corupţiei în educaţie prin informare, formare şi responsabilizare"- www.educatiepentruviitor.ro

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Obiectiv specific 2 - Monitorizarea implementãrii planului sectorial şi  │

    │ participarea la sistemul naţional de monitorizare a SNA                  │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Nivel: Mãsura 4.2.1

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Adoptarea de cãtre ministrul educaţiei naţionale a declaraţiei de aderare│

    │ la valorile fundamentale, principiile, obiectivele şi mecanismul de      │

    │ monitorizare al SNA şi comunicarea cãtre Secretariatul tehnic al SNA     │

    │ (realizatã)                                                              │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: declaraţia adoptatã

  Termen: septembrie 2013

  Surse de verificare: site-ul MEN

  Nivel: Mãsura 4.2.2

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Colectarea datelor necesare autoevaluãrii şi comunicarea rapoartelor     │

    │ cãtre Secretariatul tehnic al SNA (semestrial/anual)                     │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori:

  1. numãrul de chestionare de autoevaluare colectate

  2. rapoarte de autoevaluare

  Riscuri: angajament insuficient la nivel teritorial

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: semestrial/anual

  Surse de verificare: raportãri cãtre Secretariatul tehnic al SNA

  Nivel: Mãsura 4.2.3

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Organizarea de misiuni tematice de evaluare a implementãrii mãsurilor    │

    │ preventive la nivelul instituţiilor din sistemul educaţional, formate din│

    │ experţi ai MEN şi reprezentanţi ai organizaţiilor                        │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de misiuni tematice organizate

  Riscuri:

  1. angajament insuficient la nivel teritorial;

  2. resurse umane insuficiente.

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: periodic

  Surse de verificare: raportãri cãtre Secretariatul tehnic al SNA

  Nivel: Mãsura 4.2.4

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Contribuţia la elaborarea Raportului naţional anticorupţie               │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de mãsuri cu progrese înregistrate în perioada de raportare, realizate.

  Riscuri:

  1. angajament insuficient la nivel teritorial;

  2. resurse umane insuficiente.

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: periodic

  Surse de verificare: raportãri cãtre Secretariatul tehnic al SNA

  Nivel: Mãsura 4.2.5

    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │ Participarea la activitãţile de monitorizare a SNA                       │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘

  Indicatori: numãrul de participãri la activitãţile de monitorizare a SNA

  Riscuri:

  1. angajament insuficient la nivel teritorial;

  2. resurse umane insuficiente.

  Responsabil: conducerea MEN

  Resurse: în limita bugetului aprobat

  Termen: periodic

  Surse de verificare: raportãri cãtre Secretariatul tehnic al SNA

                    ____________