Cum ia fiinţă şi cum funcţionează o institutie de invatamant particular preuniversitar?(r1)

Infiintarea si functionarea unei unitati particulare de invatamant preuniversitar, furnizoare de educatie presupune indeplinirea unui set de formalitati la diverse institutii ale statului roman, pentru asigurarea atat a standardelor de calitate solicitate de lege, cat si indeplinirea cumulativa a prevederilor legale in acest sens privind infiintarea.

Prezentarea etapelor pentru deschiderea efectiva a unei unitati particulare de invatamant preuniversitar.

In Romania, o unitate de invatamant particular poate fi deschisa prin initiativa unei biserici, a unei societati comerciale inregistrata la Registrul Comertului cu cod CAEN specific, prin decizia unei fundatii/ asociatii.

O asociatie/fundatie ia nastere prin hotarare judecatoreasca a Judecatoriei in a carei raza teritoriala se va infiinta unitatea de invatamant.

O conditie elementara pentru ca o societate comerciala, asociatie/fundatie sa poata fi gradinita/scoala, este ca aceasta sa fie una non-profit.

Astfel, se va constitui societatea comerciala ca societate cu raspundere limitata la Registrul Comertului sau se vor face demersurile necesare pentru a constitui o asociatie sau fundatie la Judecatoria/Administratia Financiara unde se doreste sediul gradinitei/scolii, cu singura conditie ca aceasta sa fie non-profit.

Un pas important este obtinerea autorizatiei sanitare, obtinuta in baza urmatoarelor formalitati:

* cerere adresata Directiei Judetene de Sanatate Publica

* dosar tehnic, care va cuprinde avizul sanitar

* dovada de achitare a tarifului de autorizare sanitara

* declaratie pe proprie raspundere referitoare la asigurarea conformarii la conditiile igienico-sanitare

Ulterior constituirii societatii, respectiv a asociatiei/fundatiei, urmeaza a se declansa procedura de obtinere a autorizatiei provizorie de functionare de la Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar, conform mentiunilor urmatoare.

Fara autorizatie de la ARACIP,  nu se poate incepe activitatea de prestari servicii.

Obtinerea autorizatiei si acreditarii de la ministerul educatiei ( ARACIP)

Ce este ARACIP?

ARACIP – Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar este instituie publica de interes national, in subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu personalitate juridica si cu buget propriu de venituri si cheltuieli, infiintata prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata prin Legea nr. 87/2006. ARACIP are sediul in Str. Spiru Haret, nr. 12, Sector 1, Bucuresti, raspunde la tel. 021.3104213 are nr. de fax 021. 3192096 si adresa de mail aracip@mec.edu.ro.


Atributii ARACIP

-ARACIP realizeaza evaluarea externa a calitatii oferite de institutiile de invatamant particular si de alte organizatii furnizoare de educatie,

- Emite autorizarile, acreditarile si evaluarea periodica a unitatilor de invatamant particular;

- Efectueaza pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educatiei si cercetarii, evaluarea calitatii educatiei din invatamantul preuniversitar;

- Realizeaza impreuna cu inspectoratele scolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei şi Cercetării activitatea de monitorizare şi control al calităţii;

- Efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate;

- Propune Ministerului Educatiei şi Cercetării înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz;

- Elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii invăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.

Conform art. 29 alin. 4 din OUG 75/2005, acreditarea presupune parcurgerea a doua etape succesive:

a) autorizarea de functionare provizorie, care reprezinta actul de infiintare si acorda dreptul de a desfasura activitatea de invatamant si de a organiza, dupa caz, admiterea la studii;

b) acreditarea, care acorda – alaturi de drepturile prevazute la litera a) – si dreptul de a emite diplome, certificate si alte studii recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de a organiza, dupa caz, examenul de absolvire.

Intr-adevar, fiecare institutie de învatamânt nou înfiintata va fi supusa unei proceduri de evaluare în doua faze: autorizarea provizorie si acreditarea.

Autorizatia provizorie de functionare a institutiei.

Persoana care intentioneaza sa desfasoare activitatea de educatie si invatamant prescolar prin infiintarea unei gradinite particulare, trebuie sa stie ca nu este suficienta constituirea unei societati comerciale sau asociatie/ fundatie, pentru a desfasura aceasta activitate.

Prin autorizarea provizorie se certifica faptul ca exista toate premisele pentru ca oferta de educatie a respectivei institutii sa fie conforma cu cerintele legale.

Evaluarea în vederea autorizarii va avea urmatoarele tinte:

- procedurile pentru dezvoltarea institutionala - de planificarea strategica si operationala;

- managementul (conducerea) si structura institutionala;

- resursele umane proiectate;

- facilitatile (spatii de joaca, auxiliare etc.), resursele materiale si cele financiare;

- oferta educationala - inclusiv curriculum-ul adoptat de institutia scolara si auxiliarele curriculare prevazute;

- sistemul informational;

- procedurile de asigurare si de management al calitatii;

- prognozele si asteptarile privind rezultatele copiilor la studii.

Pentru înfiintarea de noi unitati de învatamânt preuniversitar - prescolar in cazul de fata, perioada de depunere, la ARACIP, a cererii de declansare a procedurii de evaluare externa în vederea autorizarii, însotite de raportul de evaluare interna pentru fiecare nivel de învatamânt, specializare si/sau calificare profesionala, întocmit conform prevederilor legale corespunzatoare este 15.03- 15.04. a anului din care se solicita inceperea functionarii.

Componenta dosarului pentru obtinerea autorizatiei de functionare provizorie.

Dosarul depus la ARACIP, in vederea autorizarii de functionare provizorie trebuie sa contina o Cerere tip pentru declansarea procedurii de autorizare de functionare provizorie pentru unitate de invatamant particular precum si Raportul de evaluare interna.

Acest raport de evaluare interna trebuie sa contina la randul lui urmatoarele documente:

a) fişa – tip a raportului de evaluare interna în vederea autorizării de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar pentru care se solicită înfiinţarea;

b) proiect privind dezvoltarea, pe termen mediu de 3-5 ani, a unitatii de invatamant;

c) planuri operationale pentru primul an de functionare a unitatii de invatamant;

d) oferta educationala;

e) acte privind persoana juridical initiatoare:

- actele care atesta infiintarea si/sau dobandirea personalitatii juridice dupa caz;

- actul constitutiv si statutul de organizare si functionare a persoanei juridice;

- certificate de inregistrare fiscala a persoanei juridice;

f) acte privind spatiile de invatamant si baza materiala, precum si regimul de detinere al acestora detinerea in proprietate, in administrare sau in folosinta, dupa caz, a spatiilor si a bazei materiale; se vor anexa copii de pe actele de provenienta, respectiv copii de pe contractele de inchiriere);

g) lista dotarilor disponibile (mobilier si echipament didactic), regimul juridic al acestora (pentru calculatoare se vor mentiona numarul acestora si generatia) si valoarea totala a acestora;

h) lista cu fondul de carte propriu (numar de volume, domeniul de referinta, valoare totala) din dotarea bibliotecii;

i) autorizatie sanitara de functionare, vizata pe anul in curs (pentru spatiul in care se va desfasura activitatea instructiv-educativa);

j) aviz PSI (pentru spatiul in care se va desfasura activitatea instructive-educativa), daca este cazul, conform legislatiei in vigoare;

K) acte privind curriculumul:

- lista planurilor de invatamant si a programelor prescolare aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, ce vor fi utilizate (ghiduri, culegeri si alte asemenea), conform normativelor in vigoare la acea data, corespunzatoare tipului, nivelului si formei de invatamant;

L) acte privind personalul didactic:

- lista cadrelor didactice care vor functiona in unitatea de invatamant;

- declaratia – angajament a fiecarui cadru didactic care urmeaza sa desfasoare activitati de invatamant in gradinita respectiva;

- stat de functii pentru personalul ce urmeaza a fi angajat in unitatea de invatamant;

m) modelul de contract de scolarizare ce va fi utilizat, daca este cazul;

n) proiectul de regulament intern al gradinitei;

o) ordinul de plata a tarifului de evaluare, dupa caz.



Dupa ce organizatia furnizoare de invatamant si educatie depune dosarul cu actele necesare, va iesi in evidenta rolul deosebit de important al expertilor ARACIP, care au principala atributie de a analiza raportarea standardelor gradinitei in constituire la standardele de evaluare solicitate de minister. Astfel, acesti experti analizeaza raportul de evaluare interna, urmand ca ARACIP sa declanseze procedurile de evaluare externa.



Comisiile de experţi desemnati verifică îndeplinirea standardelor de evaluare de către organizaţia respectivă, iar ulterior experţii ARACIP verifică raportul de evaluare externă întocmit de membrii comisiilor de experţi. Acestia validează raportul de evaluare externă.

Urmeaza ca Biroul executiv al ARACIP sa analizeze si avizeze rapoartele de evaluare externă. Apoi, Consiliul ARACIP analizează şi aprobă rapoartele de evaluare externă si tot acesta – consiliul propune acordarea / neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării. In functie de acest raspuns de la Consiliul ARACIP, Ministerul Educaţiei şi Cercetării emite ordinul de acordare/ neacordare –dupa caz- a autorizaţiei de funcţionare provizorie.

Standardele de evaluare solicitate pentru autorizare de functionare provizorie



Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi de educaţie. Standardele de autorizare sunt standarde naţionale, care se aplică învăţământului preuniversitar de stat şi particular, şi se referă la domeniile prevăzute de art. 10 din O.UG 75/2005, aprobată cu completări şi modificări prin Legea nr. 87/2006.

La evaluarea interna a gradinitei, necesara pentru obtinerea autorizatiei provizorie de functionare, sunt urmarite a fi indeplinite mai multe obiective, astfel:

- Existenţa unui proiect de dezvoltare pe termen mediu (3-5 ani) pentru gradinita;

- Prezentarea bugetului (estimat) necesar pentru realizarea proiectului de dezvoltare şi a bugetului (detaliat) pentru programele / acţiunile cuprinse în planul operaţional pentru primul an de funcţionare. Adecvarea acestuia la dezvoltarea preconizată a unităţii de învăţământ;

- Elaborarea “fişei postului” pentru toate posturile prevăzute în organigramă conform modelelor stabilite prin prevederile legislaţiei în vigoare;

- Definirea sistemului de comunicare formală externă cu părinţii, angajatorii şi cu alte instituţii şi grupuri semnificative de interes;

- Existenţa spaţiilor preşcolare în care va funcţiona gradinita (proprii şi / sau închiriate, concesionate, în comodat sau deţinute sub orice altă formă legală);

- Adecvarea numărului sălilor de lectii, al salilor de masa, al atelierelor – daca e cazul, al sălilor de festivitati etc. la planul prognozat, la nivelul si profilul modulelor cuprinse in planul de invatamant prescolar pe care legea il vizeaza;

- Respectarea, în spaţiile preşcolare deţinute, a normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor, conform legislaţiei în vigoare (norme generale şi specifice);

- Adecvarea mijloacelor de învăţământ prescolar şi a auxiliarelor curriculare deţinute la planul si nivelul de preşcolarizare prognozat, existente în oferta educaţională;

- Constituirea cel puţin a unui organism colectiv de conducere, dintre cele prevăzute de legislaţia în vigoare;

- Stabilirea, în statul de funcţiuni, a necesarului de personal didactic auxiliar şi personal nedidactic necesar funcţionării gradinitei, în funcţie de planul de şcolarizare prognozat, de nivelul de preşcolarizare, de profilul şi de specializările / calificările profesionale existente în oferta educaţională;

- Existenţa unui proiect de regulament intern de funcţionare;

- Asigurarea serviciilor medicale pentru copii;

- Evidenţierea procedurilor de asigurare a serviciilor medicale de urgenţă;

- Proiectarea sistemelor de sănătate şi securitate a muncii şi de PSI prevăzute de legislaţia în vigoare pentru activităţile desfăşurate în tipul respectiv de gradinita;

- Existenţa, în bugetul primului an de funcţionare, a liniei bugetare destinată achiziţiei documentelor preşcolare respectarea, în spaţiile deţinute, a normativelor de dotare, conform legislaţiei în vigoare;

- Existenţa unei oferte educaţionale, care cuprinde nivelurile şi formele de învăţământ în care se face şcolarizare, specializările / calificările obţinute de absolvenţi, resursele educaţionale (umane şi materiale) puse la dispoziţie pentru activităţile curriculare şi extracurriculare, programul şcolii şi facilităţile puse la dispoziţia elevilor etc;

- Constituirea bugetului gradinitei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, indicându-se sursele de finanţare;

- Existenţa materialelor promoţionale privind oferta educaţională, pe suport convenţional şi electronic.



Tarife de evaluare percepute de ARACIP în baza Legii nr.87/2006 pentru aprobarea cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei Pretul perceput de ARACIP, pentru autorizarea provizorie de functionare a gradinitei in cuantum de 2 salarii de bază ptr. funcţia de profesor gr. didactic I şi vechime peste 40 de ani.


Acreditarea unei institutii de invatamant particulare

În vederea acreditarii, unitatile de învatamânt preuniversitar particular autorizate, care îndeplinesc conditiile prevazute de lege, trebuie sa depuna la ARACIP, cererea de declansare a procedurii de evaluare externa, însotita de raportul de evaluare interna, întocmit conform prevederilor legale corespunzatoare, începând cu data de 15.08. a anului in curs.

Acreditarea institutiilor de învatamânt certifica, în afara existentei si reînnoirii premiselor si faptul ca procesele educationale, în special procesele de predare si de învatare, respecta reglementarile legale iar rezultatele sunt cele asteptate si se înscriu, totodata, în limitele considerate ca acceptabile la nivel national.

Aceste rezultate se refera la:

- rezultatele scolare propriu-zise - indicatorii de "reusita" scolara;

- satisfactia beneficiarilor directi si indirecti (elevi, parintii acestora, angajatori sau, dupa caz, alte institutii care scolarizeaza absolventii etc.) fata de educatia oferita;

- rezultatele privind dezvoltarea personalului si dezvoltarea manageriala;

- cresterea rolului si a raspunderii sociale si comunitare;

- raportarea la principalii indicatori stabiliti la nivel national.

Institutiile acreditate se supun evaluarii periodice la fiecare 5 ani.

Scopul evaluarii periodice este de a verifica daca institutia scolara se mentine la nivelul standardelor nationale de acreditare. Ca urmare, evaluarea periodica va fi echivalenta cu o reacreditare.

Procedura de acreditare

Conform art. 31 din OUG 75/2005, institutia autorizata sa functioneze provizoriu elaboreaza un raport de evaluare interna folosind ca termeni de referinta standardele specifice etapei de acreditare; raportul de evaluare interna se depune la departamentul de ARACIP împreuna cu o cerere de declansare a procedurii de evaluare externa si de acreditare.

Termenul de depunere a cererii în vederea acreditarii nu poate depasi 2 ani de la data absolvirii primei promotii, sub sanctiunea ridicarii autorizatiei de functionare provizorie; Departamentul de acreditare numeste o comisie de experti în evaluare si acreditare care analizeaza raportul de evaluare interna, verifica prin vizite la institutia solicitanta îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile si criteriile prevazute la art. 10 si elaboreaza propriul raport de evaluare.

Departamentul de acreditare al ARACIP valideaza raportul expertilor prin verificarea respectarii metodologiei de evaluare externa, iar agentia propune Ministerului Educatiei si Cercetarii acreditarea sau, dupa caz, neacreditarea institutiei solicitante. Pentru gradinite, acreditarea se acorda prin ordin al ministrului educatiei si cercetarii, în baza avizului ARACIP.

Componenta dosarului pentru acreditarea unei institutii particulare

Dosarul depus la ARACIP, in vederea acreditarii trebuie sa contina cererea tip pentru declansarea procedurii de acreditare a gradinitei precum si raportul de evaluare interna.

Raportul de evaluare interna la randul lui, va contine:

a) fisa - tip a raportului de evaluare interna;

b) studiu diagnostic privind stadiul de dezvoltare a gradinitei precum si eficienta interna si externa a acesteia;

c) noul proiect de dezvoltare institutionala, în baza diagnozei realizate si prin comparative cu proiectul initial, realizat pe termen de 5 ani;

d) planurile operationale pe ultimii 3 ani, care sa cuprinda si evaluarea atingerii obiectivelor propuse;

e) oferta educationala pentru anul prescolar în curs/urmator, dupa caz;

f) actul de înfiintare a gradinitei respective;

g) lista protocoalelor, acordurilor de colaborare, parteneriatelor încheiate de gradinita;

h) modelul de contract de scolarizare utilizat în unitatea de învatamânt, daca este cazul;

i) situatiile privind rezultatele si performantele obtinute de copii pe parcursul perioadei anterioare celei depunerii dosarului pentru acreditare;

j) lista planurilor de învatamânt si a programelor aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si utilizate în cadrul unitatii de învatamânt;

k) oferta curriculara (curriculumul diferentiat/curriculumul la decizia gradinitei/ curriculumul în dezvoltare locala pentru nivelul de învatamânt);

l) actele privind încadrarea cu personal, pe ultimul ciclu de învatamânt (copii de pe statele de functii);

m) acte privind detinerea în proprietate sau în folosinta a bazei materiale (se vor anexa copii de pe actele de provenienta, respectiv copii de pe contractele de închiriere, în forma autentificata);

n) lista obiectelor de inventar si a mijloacelor fixe aflate în proprietatea unitatii de învatamânt (se va mentiona provenienta acestora, data de înregistrare, valoarea acestora);

o) acte privind evaluarea interna a calitatii si functionarea structurilor responsabile cu asigurarea calitatii (se vor anexa regulamentul de functionare a comisiei pentru evaluarea si asigurarea calitatii si strategia de asigurare a calitatii);

p) acte privind inspectiile si controalele efectuate în unitatea de învatamânt conform Registrului de procese - verbale de inspectii;

q) acte privind asigurarea conditiilor de securitate si igienico - sanitare, respective autorizatia sanitara de functionare pentru fiecare dintre spatiile utilizate în procesul instructiv - educativ (vizata pentru anul în curs), Avizul PSI pentru fiecare dintre spatiile utilizate în procesul instructiv - educativ (în perioada de valabilitate), precum si acte privind asigurarea securitatii si sanatatii elevilor si personalului în incinta scolii si în vecinatatea acesteia (protocoale si contracte privind asistenta medicala, paza si altele asemenea);

r) certificatul de atestare fiscala;

s) ordinul de plata a tarifului de evaluare, dupa caz.
Standarele de evaluare solicitate pentru acreditare

Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termeni de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi de educaţie. Standardele de acreditare sunt standarde naţionale, care se aplică învăţământului preuniversitar de stat şi particular, şi se referă la domeniile prevăzute de art. 10 din O.U.G. nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006.

La evaluarea interna a gradinitei, necesara pentru obtinerea acreditarii se urmareste a fi indeplinite mai multe obiective, din care selectam, astfel:

- Existenţa proiectului de dezvoltare pe termen mediu (3-5 ani) pentru organizaţia furnizoare de educaţie, având cel puţin elementele prevăzute la autorizare;

- Îndeplinirea scopurilor şi a obiectivelor stabilite prin proiectul de dezvoltare şi prin planurile de implementare, pentru întreaga perioadă de autorizare provizorie, după caz;

- Cunoaşterea misiunii şi a ţintelor strategice de către cadrele didactice, elevi, părinţi, autorităţi locale, comunitatea în general;

- Concordanţa viziunii, misiunii şi ţintelor strategice cu tipul organizaţiei furnizoare de educaţie, cu forma şi nivelul de educaţie la care aceasta funcţionează;

- Precizarea indicatorilor de realizare şi a modalităţilor de evaluare a atingerii ţintelor propuse;

- Existenţa, cel puţin, a regulamentelor interne de funcţionare prevăzute de legislaţia în vigoare;

- Existenţa organigramei organizaţiei furnizoare de educaţie, cu linii clare de decizie, comunicare şi raportare;

- Funcţionarea eficientă a sistemului de comunicare formală internă cu personalul propriu şi cu copii;

- Existenţa unui sistem şi a procedurilor de asigurare a securităţii tuturor celor implicaţi în activitatea şcolară, în timpul desfăşurării programului (pază proprie, acorduri / contracte cu firme specializate, cu jandarmeria sau cu poliţia;

- Respectarea sistemelor şi a procedurilor de sănătate şi securitate a muncii şi de PSI prevăzute de legislaţia în vigoare pentru activităţile desfăşurate în tipul respectiv de organizaţie;

- Existenţa şi caracteristicile spaţiilor şcolare adecvate unei gradinite;

- Utilizarea spaţiilor şcolare în procesul didactic conform destinaţiei lor şi planificării întocmite la nivelului organizaţiei şcolare;

- Corelarea spaţiilor auxiliare - săli de mese, dormitoare, vestiare, bucătărie, spălătorie, cu planul de învăţământ, cu numărul elevilor şi cu tipul, nivelul şi forma de învăţământ;

- Existenţa spaţiilor sanitare şi dotarea lor în conformitate cu normativele de igienă în vigoare;

- Respectarea, de către personalul de conducere angajat, a condiţiilor prevăzute de Legea Învăţământului, precum şi de Statutul personalului didactic;

- Constituirea bugetului unităţii de învăţământ în conformitate cu prevederile legale în vigoare, indicându-se sursele de finanţare;

- Existenţa unor demersuri concrete pentru diversificarea şi /sau suplimentarea surselor de finanţare;

- Existenţa “fişei postului” pentru toate posturile prevăzute în organigramă. Fişa postului va cuprinde, cel puţin: numele postului, locul de muncă, condiţiile de ocupare (pregătire, experienţă, calificări, competenţe etc.), locul în structura organizaţiei şi relaţiile cu alte posturi din organigramă (subordonare, coordonare sau supervizare), scopul activităţii şi funcţia / funcţiile îndeplinite, atribuţiile specifice cu standardele şi descriptorii de nivel asociaţi, limitele autorităţii;

- Promovarea ofertei educaţionale;

- Respectarea condiţiilor şi procedurilor legale şi privind siguranţa şi confidenţialitatea în activitatea de colectare, prelucrare şi utilizare a informaţiei;

- Existenţa procedurilor de asigurare a serviciilor medicale de urgenţă;

- Asigurarea serviciilor medicale pentru copii, conform legislaţiei în vigoare.

Tarife de evaluare percepute de ARACIP în baza Legii nr.87/2006 pentru aprobarea cu modificări şi completări a Ordonanţei Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei. Pretul perceput de ARACIP, pentru acreditarea gradinitei este in cuantum de 3 salarii de bază pentru funcţia de profesor gr. didactic I şi vechime peste 40 de ani.


Efectuarea formalitatilor prevazute de lege pentru infiintarea institutiei, concomitent cu respectarea standardelor de evaluare, conduc la functionarea in bune conditii a unitatii furnizatoare de invatamant.


Mai multe detalii si documente privind procedura de autorizare/acreditare puteti afla scriind la adresa inistor@gmail.com.

Aspecte fiscal - contabile privind unitatile de cult din Romania

Conform prevederilor legale, structurile religioase cu personalitate juridica sunt cultele si asociatiile religioase, iar structurile fara personalitate juridica sunt gruparile religioase.
Cultele recunoscute de lege sunt persoane juridice de utilitate publica. Ele se organizeaza si functioneaza potrivit legii si in baza prevederilor constitutionale, in mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
De asemenea, sunt persoane juridice si unitatile componente ale cultelor, asa cum sunt mentionate in statutele sau codurile canonice proprii, daca indeplinesc cerintele prevazute in acestea.
Avand in vedere rolul important al cultelor religioase in viata sociala a unui popor, statul, pe langa subventionarea de la bugetul de stat a activitatilor desfasurate in calitate de autoritati de utilitate publica, sprijina unitatile de cult prin acordarea de facilitati fiscale, in conditiile legii. De asemenea, statul promoveaza sprijinul acordat de cetateni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit si incurajeaza sponsorizarile catre culte.
Prevederi fiscale privind unitatile de cult
1. Cultele religioase sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmatoarele venituri: venituri obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult, venituri obtinute din chirii, alte venituri obtinute din activitati economice, venituri din despagubiri in forma baneasca, obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate.
Aceste venituri sunt scutite cu conditia ca sumele respective sa fie utilizate, in anul curent si/sau in anii urmatori, pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrari de constructie, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant, inclusiv pentru intretinerea si functionarea bazei materiale a invatamantului, pentru furnizarea de servicii sociale, pentru actiuni specifice si alte activitati non-profit ale cultelor religioase.
Baza materiala a invatamantului cuprinde: spatii pentru procesul de invatamant si cercetare stiintifica, mijloace de invatamant si de cercetare aferente, biblioteci, edituri si tipografii, statiuni didactice si de cercetare, unitati de microproductie, ateliere scolare, ferme didactice, gradini botanice, terenuri agricole, camine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, case de cultura ale studentilor, case ale corpului didactic, case universitare, tabere scolare, baze si complexuri cultural-sportive, palate si case ale copiilor si elevilor, baze de odihna si tratament, spatii cu destinatia de locuinta, precum si orice alt obiect de patrimoniu destinat invatamantului si salariatilor din invatamant.
De asemenea, unitatile de cult sunt scutite de la plata impozitului pe profit si pentru veniturile din activitati economice realizate pana la nivelul echivalentului in lei a 15.000 euro, intr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale obtinute din activitati fara scop patrimonial scutite de la plata impozitului pe profit.
Unitatile de cult datoreaza impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce depaseste plafonul de scutire de 15.000 de euro sau partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor altele decat cele neimpozabile.
Veniturile care nu se iau in calcul la stabilirea profitului impozabil sunt urmatoarele:
• cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor;
• contributiile banesti sau in natura ale membrilor;
• taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
• donatiile si banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
• dividendele si dobanzile obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din venituri scutite;
• resursele obtinute din fonduri publice sau din finantari nerambursabile;
• veniturile exceptionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea unitatilor de cult, altele decat cele care sunt sau au fost folosite intr-o activitate economica;
• sumele primite ca urmare a nerespectarii conditiilor cu care s-a facut donatia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective sa fie utilizate in anul curent sau in anii urmatori, pentru realizarea scopului si obiectivelor acestora, potrivit statutelor proprii sau codurilor canonice, dupa caz;
• veniturile realizate din despagubiri de la societatile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decat cele care sunt utilizate in activitatea economica;
• sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice.
La determinarea profitului impozabil se vor avea in vedere urmatoarele:
1. stabilirea veniturilor neimpozabile enumerate mai sus;
2. determinarea veniturilor neimpozabile din activitati economice, prin parcurgerea urmatorilor pasi:
• calculul echivalentului in lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru anul fiscal respectiv;
• calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile determinate la pct. 1;
• stabilirea veniturilor neimpozabile ca fiind valoarea cea mai mica dintre sumele stabilite anterior;
3. stabilirea veniturilor neimpozabile prin adunarea sumelor de la pct. 1 si 2;
4. determinarea veniturilor impozabile prin scaderea din totalul veniturilor a celor de la pct. 3;
5. calculul profitului impozabil corespunzator veniturilor impozabile de la pct. 4, avandu-se in vedere urmatoarele:
• stabilirea cheltuielilor efectuate in scopul realizarii veniturilor impozabile de la pct. 4. Pentru acesta este necesara utilizarea unor chei corespunzatoare de repartizare a cheltuielilor comune;
• stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor determinate conform prevederilor art. 21 din Codul fiscal.
Profitul impozabil se determina ca diferenta intre veniturile impozabile de la pct. 4 si cheltuielile deductibile stabilite conform pct. 5. Impozitul pe profit se stabileste prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil.
Unitatile de cult au obligatia de a declara si a plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
2. Din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, livrarea obiectelor de cult religios (vasele liturgice, icoanele metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciulitele si medalioanele cu imagini religioase specifice cultului, calendarele religioase etc.) nu este considerata activitate economica. Fac exceptie de la aceste prevederi obiectele decorative si cele pentru nunti si botezuri.
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor unitatilor de cult in interesul lor colectiv, conform statutelor proprii de organizare sau codurilor canonice.
Este scutita de TVA furnizarea de personal de catre unitatile de cult in scopul urmatoarelor activitati:
 spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;
 activitatea de invatamant, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati (efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate);
 prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala (efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social), inclusiv cele livrate de caminele de batrani;
 prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de protectia copiilor si a tinerilor (efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social).
Unitatile de cult care desfasoara activitati economice a caror cifra de afaceri anuala este inferioara plafonului de 35.000 euro sunt scutite de la plata TVA. Echivalentul in lei al plafonului se stabileste la cursul de schimb comunicat de BNR la data aderarii. Unitatile de cult care incep o activitate economica in cursul anului si estimeaza ca vor realiza o cifra de afaceri inferioara plafonului de scutire pot opta pentru aplicarea regimului normal de taxare. De asemenea, dupa infiintare, daca cifra de afaceri realizata in cursul unui an este inferioara plafonului de scutire, pot opta oricand pentru aplicarea regimului normal de taxare.
Daca, in cursul anului, unitatile de cult ating sau depasesc plafonul de scutire, sunt obligate sa solicite inregistrarea in scopuri de TVA in termen de 10 zile de la sfarsitul lunii in care s-a atins sau depasit acest plafon.
Unitatilor de cult care solicita inregistrarea in scopuri de TVA li se va atribui un cod de inregistrare in scopuri de TVA numai pentru activitatea pentru care au calitatea de persoana impozabila, in timp ce pentru activitatile fara scop patrimonial li se va atribui un cod de inregistrare fiscala distinct. Dupa atribuirea codului de inregistrare in scopuri de TVA, acesta va fi valabil pentru orice alte operatiuni taxabile, scutite cu sau fara drept de deducere, pe care le va realiza ulterior.
O problema ce, de asemenea, necesita analiza este legata de regimul de TVA al prestarilor realizate de catre unitatile de cult in favoarea elevilor din unitatile de invatamant proprii, respectiv serviciile si livrari constand, in general, in masa servita la cantine si cazarea in caminele proprii ale cultelor religioase.
Astfel, intrucat nu exista prevederi speciale in acest sens, apreciem ca acestor servicii le vor fi aplicabile prevederile generale ale art. 141 alin. 1 lit g) din Codul fiscal, conform carora sunt scutite de taxa „livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate pe langa institutile publice si entitatiile autorizate prevazute la lit. f) (nr. Unitatiile autorizate, conform Legii nr. 84/1995 ce desfasoara activitati de invatamant) in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite conform literei f)“.
Prin urmare, pentru ca prestarilor/livrarilor in discutie sa le fie aplicabila scutirea sus-mentionata este necesarca unitatiile de invatamant din cadrul cultelor religioase sa fie autorizate conform prevederilor legale in vigoare, in caz contrar acestea devenind impozabile din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.
3. Orice produs energetic achizitionat direct de la operatori economici producatori, importatori sau distribuitori, utilizat drept combustibil pentru incalzirea unitatilor de cult, inclusiv furnizarea gazului natural, este scutit de la plata accizelor. Scutirea se acorda direct in baza autorizatiei de utilizator final emisa de autoritatea fiscala teritoriala la care este inregistrata fiscal unitatea de cult.
4. De asemenea, unitatile de cult sunt scutite de la plata impozitului pentru:
a) cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
b) cladirile care constituie patrimoniul unitatilor si institutiilor de invatamant confesional, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice;
c) cladirile funerare din cimitire si crematorii;
d) cladirile retrocedate cultelor religioase din Romania, potrivit legii;
e) cladirile utilizate pentru activitati social umanitare, potrivit hotararii consiliului local;
f) orice teren al unei unitati de cult religios recunoscut de lege si al unei unitati locale a acesteia, cu personalitate juridica;
g) orice teren al unui cimitir, crematoriu;
h) terenul aferent cladirilor retrocedate, potrivit legii, pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mentina afectatiunea de interes public.
Prin sintagma „cladirile care, prin destinatie, constituie lacasuri de cult“ se intelege bisericile, locasurile de inchinaciune, casele de rugaciuni si anexele acestora. Termenul „lacas“ este o varianta a termenului „locas“.
Anexele bisericilor se refera la orice incinta care are elementele constitutive ale unei cladiri, proprietatea oricarui cult recunoscut oficial in Romania, cum ar fi: clopotnita, cancelaria parohiala, agheasmatarul, capela mortuara, casa parohiala cu dependintele sale, destinata ca locuinta a preotului/preotilor slujitori/personalului deservent, incinta pentru aprins lumanari, pangarul, troita, magazia pentru depozitat diverse obiecte de cult, asezamantul cu caracter social-caritabil, arhondaricul, chilia, trapeza, incinta pentru desfasurarea activitatilor cu caracter administrativ-bisericesc, resedinta chiriarhului, precum si altele asemenea; prin asezamant cu caracter socialcaritabil se intelege caminul de copii, azilul de batrani, cantina sociala sau orice alta incinta destinata unei activitati asemanatoare.

Organizarea si conducerea contabilitatii:
Unitatile de cult sunt obligate sa organizeze si sa conduca contabilitatea activitatilor desfasurate potrivit reglementarilor contabile aprobate de Ministerul Economiei si Finantelor.
Reglementarile contabile se refera in principal la activitatile fara scop patrimonial, inclusiv activitatile cu destinatie speciala, desfasurate de catre persoanele juridice fara scop patrimonial, si in subsidiar la activitatile economice desfasurate, potrivit legii, de catre aceste persoane juridice.
Pentru activitatile economice desfasurate aceste reglementari se completeaza cu Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
Contabilitatea veniturilor se tine distinct pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala potrivit legii si activitati economice, iar in cadrul acestora pe feluri de venituri, dupa natura lor.
Veniturile din activitatile fara scop patrimonial cuprind:
• venituri din cotizatiile si contributiile banesti sau in natura ale membrilor si simpatizantilor;
• venituri din taxele de inregistrare stabilite potrivit legislatiei in vigoare;
• venituri din donatii si sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
• venituri din dobanzile si dividendele obtinute din plasarea disponibilitatilor rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
• venituri pentru care se datoreaza impozit pe spectacole;
• resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale si subventii pentru venituri;
• venituri din actiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare si functionare;
• venituri rezultate din cedarea activelor corporale aflate in proprietatea persoanelor juridice fara scop patrimonial, altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economica;
• alte venituri din activitatile fara scop patrimonial, care cuprind:
• venituri din cote-parti primite potrivit statutului;
• ajutoare si imprumuturi nerambursabile din tara si din strainatate si subventii pentru venituri;
• venituri din despagubiri de asigurare – pagube si din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare;
• venituri din diferente de curs valutar rezultate din activitatile fara scop patrimonial;
• venituri din provizioane si ajustari pentru depreciere privind activitatea de exploatare;
• venituri financiare din ajustari pentru pierdere de valoare;
• venituri obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si demonstratii sportive;
• veniturile obtinute din reclama si publicitate, potrivit legislatiei in vigoare;
• alte venituri din activitatile fara scop patrimonial.
Veniturile cu destinatie speciala, cuprind venituri reglementate de legi speciale si cuprind: venituri cu destinatie speciala din aplicarea timbrului literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment si alte venituri cu destinatie speciala, potrivit legii.
Veniturile din activitati economice sunt similare cu cele cuprinse in clasificarea comuna pe economie, incluzand venituri din exploatare, venituri financiare si venituri extraordinare.

Contabilitatea cheltuielilor
1. Contabilitatea activitatilor desfasurate se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor, astfel: cheltuieli de exploatare, cheltuieli financiare, cheltuieli extraordinare.
a) cheltuieli de exploatare, care cuprind:
• cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate; costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si al ambalajelor;
• cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, redevente, locatii de gestiune si chirii; prime de asigurare; studii si cercetari; cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori); comisioane si onorarii; cheltuieli de protocol, reclama si publicitate; transportul de bunuri si personal; deplasari, detasari si transferari; cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele;
• cheltuieli cu personalul (salariile, asigurarile si protectia sociala si alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);
• alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creante si debitori diversi; despagubiri, amenzi si penalitati; donatii si alte cheltuieli similare; ajutoare si imprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital etc.);
• cheltuieli financiare, care cuprind: pierderi din creante legate de participatii; cheltuieli privind investitiile financiare cedate; diferentele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exercitiul financiar in curs; sconturile acordate clientilor; pierderi din creante de natura financiara si altele;
• cheltuieli extraordinare (calamitati si alte evenimente extraordinare).
Cheltuielile cu provizioanele, amortizarile si ajustarile pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum si cheltuielile cu impozitul pe profit si alte impozite se evidentiaza distinct, in functie de natura lor.
b) In cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli se dezvolta obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activitati, respectiv activitati fara scop patrimonial, activitati cu destinatie speciala, potrivit legii, si activitati economice. In continuare se pot dezvolta in analitic in functie de necesitatile impuse de anumite reglementari sau potrivit necesitatilor proprii ale persoanei juridice fara scop patrimonial.
Principala problema de rezolvat consta in separarea cheltuielilor in cheltuieli aferente activitatilor cu scop patrimonial si cheltuieli aferente cu scop nepatrimonial, aceasta operatiune fiind mai dificila decat cea de separare a veniturilor.
In materia veniturilor, art. 15 alin. (2) din Codul fiscal contine o enumerare a 11 categorii de venituri scutite de la plata impozitului pe profit. Aceste surse de venit sunt prezumate a reprezenta activitati cu scop nepatrimonial, desi unele dintre acestea reprezinta in mod evident activitati economice.(spre exemplu cele din spectacole).
Avand in vedere si dispozitiile art. 15 alin. (3) din Codul fiscal (care se refera la veniturile din activitati economice), rezulta, per a contrario, ca intreaga enumerare de la art. 15 alin. (2) se refera la venituri din activitati, altele decat activitatile economice.
In ceea ce priveste cheltuielile, dispozitiile O.M.F.P. nr. 1.829/2003 (Ordin nr. 1969 din 09/11/2007) prevad ca persoanele cu scop nepatrimonial au obligatia organizarii unei adevarate „contabilitati de gestiune“, deci a delimitarii veniturilor, dar si a cheltuielilor din activitatea economica de cele ce nu sunt aferente activitatii economice.
In aceasta situatie, exista evident cheltuieli care se pot identifica direct, chiar in momentul efectuarii (inregistrarii) lor, ca aferente uneia dintre cele doua componente.
O alta parte priveste insa cheltuielile comune, care nu pot fi alocate direct uneia sau alteia dintre activitati, ci doar prin intermediul unei chei de repartizare care trebuie selectata de la caz la caz, astfel incat sa surprinda cat mai corect realitatea economica.
O prima cheie de repartizare poate fi reprezentata de cuantumul veniturilor; deoarece veniturile pot fi mai usor repartizate intre cele doua tipuri de activitati – gratie listei din art. 15 alin. (2) din Codul fiscal – prezumtia conform careia cheltuielile sunt proportionale cu veniturile poate constitui o cheie de repartizare corespunzatoare.
O alta metoda consta in identificarea celor mai mari cheltuieli direct repartizabile (identificate) pe cele doua tipuri de activitati. Spre exemplu, in activitatea fotbalistica, la un club important, salariile jucatorilor (toate costurile cu salariile si contributiile aferente) reprezinta cel mai important element al costurilor directe (cheltuielile cu munca vie). Asemanator, la un ansamblu artistic la care majoritatea cheltuielilor directe sunt cele de transport, cazare etc. Acestea pot constitui o baza corecta de repartizare a cheltuielilor comune (de regula, administrative, regii etc.)
3. Unitatile de cult care desfasoara si activitati economice intocmesc situatii financiare anuale care cuprind:
• bilant;
• contul rezultatului exercitiului;
• notele explicative la situatiile financiare anuale.
Unitatile de cult care desfasoara exclusiv activitati fara scop patrimonial conduc contabilitatea in partida simpla.
Aceste unitati nu au obligatia de a intocmi situatii financiare anuale.


Concluzii
Avand in vedere rolul important al cultelor religioase in viata sociala a unui popor, statul sprijina unitatile de cult si prin acordarea unor facilitati fiscale. Astfel, cultele religioase recunscute de lege sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obtinute din producerea si valorificarea obiectelor si produselor specifice unitatilor de cult, dar si pentru anumite venituri obtinute din desfasurarea de activitati economice.
De asemenea, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata pentru veniturile obtinute din valorificarea obiectelor de cult religios, precum si de la plata impozitului pe anumite cladiri si terenuri aflate in patrimoniul acestora.
Pentru activitatile economice desfasurate, cu unele exceptii, unitatile de cult sunt tratate ca si ceilalti operatori economici. Unitatile de cult sunt obligate sa conduca contabilitatea in partida dubla daca desfasoara si activitati de natura economica. Daca nu desfasoara astfel de activitati, pot conduce contabilitatea in partida simpla.

Sursa: http://www.contabilul.ro/a/2796/aspecte-fiscal_contabile-privind-unitatile-de-cult-din-romania.html
dr. Mihai Antonescu
drd. Ligia Antonescu