sâmbătă, decembrie 15, 2012

Metodologia pentru organizarea si desfasurarea examenului national de definitivare in invatamant


ORDIN nr. 6.193 din 13 noiembrie 2012
privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea si desfasurarea examenului national de definitivare in invatamant

 

    În baza prevederilor art. 241 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

     ART. 1
    Se aprobă Metodologia pentru organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
     ART. 2
    Direcţia generală resurse umane şi reţea şcolară din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
     ART. 3
    Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

           Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului,
                              Ecaterina Andronescu

    Bucureşti, 13 noiembrie 2012.
    Nr. 6.193.


                                                                                                                                                   ANEXĂ

                                                             METODOLOGIE
                                                   privind organizarea şi desfăşurarea
                                             examenului naţional de definitivare în învăţământ


     CAP. I
    Dispoziţii generale

     ART. 1
    Prevederile Metodologiei privind organizarea şi desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ, denumită în continuare metodologie, se aplică personalului didactic din învăţământul preuniversitar public şi privat, inclusiv personalului didactic din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională.
     ART. 2
    (1) Coordonarea metodologică a examenului naţional de definitivare în învăţământ este asigurată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin Comisia naţională de examen, numită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
    (2) Organizarea şi desfăşurarea examenului sunt asigurate de către inspectoratele şcolare, prin comisia de examen judeţeană/Comisia de examen a municipiului Bucureşti, numită prin decizie a inspectorului şcolar general.
     ART. 3
    (1) Examenul naţional de definitivare în învăţământ, denumit în continuare examen, se susţine în limba română.
    (2) Cadrele didactice care predau la clase cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale pot susţine probele examenului în limba de predare a disciplinei.
     ART. 4
    (1) Examenul se organizează distinct pe discipline sau pe specializări, în conformitate cu Calendarul desfăşurării examenului naţional de definitivare în învăţământ, denumit în continuare Calendar, prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta metodologie.
    (2) Definitivarea în învăţământ poate fi obţinută la una dintre specializările înscrise pe diploma/diplomele pe care candidatul le deţine sau la una dintre disciplinele pe care cadrul didactic le poate preda conform Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, precum şi probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, denumit în continuare Centralizator.
    (3) Specializările/Programele de studii şi formele de învăţământ pentru absolvenţii cu studii universitare de lungă/scurtă durată sau care au finalizat ciclul I de studii universitare de licenţă, înscrişi la examen, care au început studiile după intrarea în vigoare a Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor din învăţământul superior şi recunoaşterea diplomelor, trebuie să fi fost acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, în baza unei hotărâri a Guvernului.
     ART. 5
    Cadrele didactice care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar.

     CAP. II
    Organizarea şi desfăşurarea examenului

    Înscrierea candidaţilor
     ART. 6
    (1) Înscrierea la examen se face la unităţile de învăţământ, pe baza dosarului de înscriere, care conţine următoarele documente:
    a) fişa de înscriere - prevăzută în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezenta metodologie - completată şi confirmată de conducerea unităţii de învăţământ şi semnată de candidat;
    b) copii legalizate ale diplomelor de studii, însoţite de foaia matricolă/suplimentul la diplomă;
    c) document legalizat din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor legale privind absolvirea programului de pregătire psihopedagogică şi metodică;
    d) copii ale următoarelor documente, certificate "conform cu originalul" de către conducerea unităţii de învăţământ unde candidatul are norma de bază: buletin/carte de identitate, certificat de naştere, certificat de căsătorie, document privind schimbarea numelui - după caz;
    e) recomandare scrisă asupra activităţii candidatului din partea consiliului profesoral al unităţii de învăţământ unde acesta are norma de bază;
    f) adeverinţa privind calificativul parţial pentru anul şcolar în curs;
    g) adeverinţă din care să rezulte vechimea de predare efectivă la catedră a candidatului;
    h) procesele-verbale de la inspecţiile speciale la clasă, în copie autentificată prin ştampila şi semnătura conducătorului unităţii de învăţământ în care s-au efectuat inspecţiile.
    (2) Dosarele cadrelor didactice care conţin toate documentele menţionate la alin. (1) lit. a)-g) sunt transmise şi înregistrate la inspectoratul şcolar.
    (3) Înştiinţarea candidaţilor cu privire la admiterea sau respingerea dosarului de înscriere se realizează de către inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane, prin afişare la inspectoratul şcolar şi pe site-ul inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti. În caz de respingere a dosarului, candidatul este înştiinţat şi în scris, cu precizarea motivării respingerii dosarului, argumentată de articolul legislativ care prevede reglementări în acest sens.
     ART. 7
    Conducerile unităţilor de învăţământ răspund de corectitudinea datelor transmise şi de legalitatea actelor predate.
     ART. 8
    Pentru a se putea prezenta la proba scrisă din cadrul examenului, candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
    a) calificativul parţial pentru anul şcolar în curs: "Bine" sau "Foarte bine";
    b) cel puţin media 8 la inspecţiile speciale;
    c) stagiu efectiv de predare de cel puţin un an la catedră (sau ore de predare echivalente normei de un an).
     ART. 9
    Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate acorda derogare de maximum o lună de la vechimea la catedră de un an, prevăzută la art. 8.
     ART. 10
    Personalul didactic se poate prezenta la examen în 3 sesiuni, în cel mult 5 ani de la finalizarea stagiului.
     ART. 11
    Datele din fişa de înscriere a candidaţilor sunt introduse în sistemul informatizat. La înscriere, candidatul primeşte o copie a fişei de înscriere.

    Susţinerea examenului
     ART. 12
    Examenul constă în:
    a) susţinerea a două inspecţii speciale la clasă;
    b) o probă scrisă.
     ART. 13
    (1) Inspecţiile speciale se susţin în unitatea de învăţământ la care este încadrat candidatul sau, după caz, întro altă unitate de învăţământ, cu avizul inspectorului şcolar pentru dezvoltarea resursei umane şi al directorului unităţii de învăţământ primitoare.
    (2) Fiecare inspecţie specială se efectuează la 4 activităţi didactice şi este valabilă numai pentru anul şcolar în care a fost efectuată. Notele acordate la inspecţii nu pot fi contestate.
    (3) În situaţia în care candidatul este încadrat conform specializărilor/programelor de studiu înscrise pe diploma/ diplomele de absolvire/licenţă sau pe una dintre disciplinele pe care o poate preda conform Centralizatorului, inspecţiile la clasă se efectuează la disciplina pe care cadrul didactic este încadrat în anul şcolar respectiv.
    (4) În situaţia în care candidatul nu este încadrat conform specializărilor/programelor de studiu înscrise pe diploma/ diplomele de absolvire/licenţă sau pe una dintre disciplinele pe care le poate preda conform Centralizatorului, inspecţiile la clasă se efectuează la două activităţi didactice la disciplina pe care este încadrat în anul şcolar respectiv şi la două activităţi didactice la disciplina la care s-a înscris să susţină examenul.
    (5) Inspecţia specială la clasă este efectuată de o comisie formată din:
    - un inspector de specialitate/cadru didactic metodist delegat de inspectoratul şcolar, având cel puţin gradul didactic II şi aceeaşi specializare cu cea în care candidatul susţine inspecţia la clasă sau care poate preda disciplina celui inspectat potrivit Centralizatorului;
    - directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ.
    (6) Inspecţiile speciale la clasă se notează de la 10 la 1. Nota obţinută se trece în procesul-verbal de inspecţie la clasă, prevăzut în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezenta metodologie, şi se semnează de către comisie.
     ART. 14
    Proba scrisă a examenului se susţine astfel:
    a) pentru profesori din învăţământul de masă şi din învăţământul special, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii superioare - disciplina de specialitate, metodica predării acesteia, pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei;
    b) pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare română - limba şi literatura română şi matematică, metodica predării acestora, pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei;
    c) pentru învăţători, institutori şi profesori pentru învăţământul primar din unităţile şcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor - limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, matematică, metodica predării acestora la clasele cu predare în limbile minorităţilor, pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei;
    d) pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu predare în limba română - limba română şi literatura pentru copii, metodica activităţii instructiv-educative din învăţământul preşcolar, pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei;
    e) pentru educatoare, institutori şi profesori pentru învăţământul preşcolar din unităţile preşcolare cu limba de predare în una dintre limbile minorităţilor - limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, metodica predării acestora, pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei;
    f) pentru învăţători-educatori din învăţământul special - psihopedagogie specială, pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei potrivit programei valabile pentru învăţătorii-institutorii din învăţământul de masă;
    g) pentru învăţători, învăţători-itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în limba română - limba română şi literatura pentru copii, matematica, metodica predării acestora, pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, potrivit programei valabile pentru învăţători-institutori din învăţământul de masă sau psihopedagogie specială;
    h) pentru învăţători, învăţători-itineranţi, institutori, profesori pentru învăţământul primar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor - limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, matematica, metodica acestora la clasele cu predare în limbile minorităţilor, pedagogie şcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, potrivit programei valabile pentru învăţători-institutori din învăţământul de masă sau psihopedagogie specială;
    i) pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în limba română - limba română şi literatura pentru copii, metodica activităţii instructiv-educative în învăţământul preşcolar, pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, potrivit programei valabile pentru educatoare-institutor din învăţământul de masă sau psihopedagogie specială;
    j) pentru educatoare, institutori, profesori pentru învăţământul preşcolar din învăţământul special cu predare în una dintre limbile minorităţilor - limba şi literatura română şi universală pentru copii, limba şi literatura maternă, metodica predării acestora, pedagogie preşcolară şi elemente de psihologie a educaţiei, potrivit programei valabile pentru educatoare-institutor din învăţământul de masă sau psihopedagogie specială;
    k) pentru maiştri-instructori, antrenori şi cadre didactice medicale cu studii medii - disciplina de specialitate şi didactica acesteia, pedagogie şi elemente de psihologie a educaţiei.
     ART. 15
    (1) Se constituie prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului Comisia naţională de examen, în următoarea componenţă:
    a) preşedinte - secretar de stat cu atribuţii în coordonarea învăţământului preuniversitar;
    b) vicepreşedinţi - directori generali/directori ai direcţiilor generale/direcţiilor din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu atribuţii în învăţământul preuniversitar;
    c) secretari - inspectori/consilieri de specialitate;
    d) membri - coordonatorii comisiilor pentru elaborarea subiectelor şi baremelor de evaluare a lucrărilor scrise, experţi/ inspectori/consilieri/inspectori de specialitate desemnaţi pentru elaborarea subiectelor şi baremelor de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare.
    (2) Comisia naţională de examen prevăzută la alin. (1) are următoarele atribuţii:
    a) aprobă propunerile inspectoratelor şcolare privind centrele de examen;
    b) desemnează unităţile de învăţământ centre de evaluare a lucrărilor scrise/de soluţionare a contestaţiilor, denumite în continuare centre de evaluare, respectiv centre de contestaţii;
    c) controlează modul în care îşi desfăşoară activitatea comisiile judeţene/a municipiului Bucureşti;
    d) analizează desfăşurarea şi rezultatele examenului naţional de definitivare în învăţământ şi prezintă conducerii Ministerului, Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului concluziile analizei;
    e) emite note, precizări sau dispoziţii în vederea aplicării prevederilor prezentei metodologii;
    f) numeşte delegaţi în vederea monitorizării examenului.
     ART. 16
    (1) Preşedinţii comisiilor din centrele de examen/ evaluare/contestaţii se propun de către instituţiile de învăţământ superior din rândul cadrelor didactice universitare de predare având titlul ştiinţific de doctor şi se numesc de către Comisia naţională de examen, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
    (2) În situaţia în care preşedintele centrului de examen/evaluare/contestaţii desemnat nu se prezintă până în preziua începerii activităţii în centrul respectiv, inspectorul şcolar general numeşte un preşedinte din rândul cadrelor didactice titulare din învăţământul liceal, având gradul didactic I şi performanţe profesionale deosebite. Numirea este comunicată în scris Comisiei naţionale de examen.
    (3) Procedura menţionată la alin. (2) se aplică şi în situaţia în care, din motive obiective, comisia de examen judeţeană/ Comisia de examen a municipiului Bucureşti solicită Comisiei naţionale de examen înlocuirea preşedintelui.
     ART. 17
    Comisia de examen judeţeană/Comisia de examen a municipiului Bucureşti este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, în următoarea componenţă:
    a) preşedinte - inspector şcolar general adjunct;
    b) vicepreşedinte - inspector şcolar pentru dezvoltarea resursei umane;
    c) secretar - informatician;
    d) membri - inspectori şcolari de specialitate, informaticieni.
     ART. 18
    Comisia de examen judeţeană/a municipiului Bucureşti are următoarele atribuţii:
    a) realizează demersurile necesare pentru soluţionarea problemelor de finanţare a acţiunilor legate de organizarea şi desfăşurarea examenului şi pentru dotarea centrelor de examen cu tipizate, consumabile şi logistica necesară: camere video, calculatoare, copiatoare, imprimante, telefon, fax, conexiune internet, fişet metalic;
    b) solicită, în baza protocoalelor încheiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, autorităţilor locale/judeţene de sănătate publică, structurilor de poliţie şi de jandarmerie de la nivel local, prin adresă scrisă, asigurarea prezenţei personalului medical, a poliţiştilor sau a jandarmilor în fiecare centru în care se susţine proba scrisă; solicită prezenţa jandarmilor pentru paza lucrărilor scrise pe perioada transportului între centrele de examen şi centrele de evaluare/contestaţii;
    c) solicită operatorilor de energie electrică, de cablu şi de telefonie, prin adresă scrisă, asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru desfăşurarea examenului;
    d) asigură confidenţialitatea subiectelor din momentul transmiterii/preluării variantei de subiect extrase până în momentul când acestea devin publice;
    e) asigură tipărirea foilor tipizate de examen şi confecţionarea ştampilelor-tip, circulare, cu diametrul de 25 mm, cu înscrisul "DEFINITIVAT";
    f) comunică unităţilor de învăţământ şi afişează la avizierul inspectoratului şcolar centrele de examen stabilite;
    g) realizează instruirea tuturor persoanelor implicate la nivelul judeţului/municipiului Bucureşti în organizarea şi desfăşurarea examenului de definitivat;
    h) sesizează imediat Comisiei naţionale de examen orice situaţie a cărei rezolvare nu este prevăzută în metodologie;
    i) elaborează şi transmite Comisiei naţionale de examen listele şi rapoartele solicitate de aceasta sau prevăzute în prezenta metodologie, la termenele stabilite;
    j) poate decide prin consens suspendarea pe o perioadă de 1-5 ani a dreptului de participare în comisiile de examen din sesiunile următoare a cadrelor didactice care nu şi-au îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile în organizarea şi desfăşurarea examenului, atribuţii stabilite prin ordine, decizii şi/sau prin prezenta metodologie;
    k) poate dispune demararea procedurilor prevăzute de lege pentru cercetarea faptelor şi, după caz, pentru sancţionarea persoanelor care încalcă prevederile prezentei metodologii;
    l) transmite centrelor de examen stabilite datele candidaţilor admişi pentru a participa la proba scrisă, potrivit specializării pentru care a optat fiecare candidat;
    m) asigură transportul în deplină siguranţă şi predarea, pe bază de proces-verbal, la centrele de evaluare, a lucrărilor scrise.
     ART. 19
    Centrele de examen se stabilesc de consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar, în unităţile de învăţământ care permit organizarea, în aceeaşi clădire, a sălilor de examen şi a sălilor în care îşi desfăşoară activitatea comisia din centrul respectiv.
     ART. 20
    Comisia din centrul de examen este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, cu excepţia preşedintelui, în următoarea componenţă:
    a) preşedinte - un cadru didactic universitar, având titlul ştiinţific de doctor, numit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
    b) 1-2 vicepreşedinţi - inspectori de specialitate sau directori, al doilea vicepreşedinte fiind numit numai la comisiile de examen cu peste 450 de candidaţi;
    c) 1-2 secretari - cadre didactice titulare în învăţământul preuniversitar cu abilităţi de operare pe calculator sau informaticieni;
    d) membri - 1-5 profesori titulari din învăţământul preuniversitar, având gradul didactic I sau II.
     ART. 21
    Comisia din centrul de examen are următoarele atribuţii:
    a) asigură condiţiile necesare organizării şi desfăşurării examenului - sălile de examen, camere video, calculatoare şi imprimante, copiatoare, fişete pentru păstrarea documentelor în deplină siguranţă, telefon, fax, internet;
    b) preia, sub semnătura preşedintelui, de la directorul unităţii de învăţământ în care se află centrul de examen logistica necesară desfăşurării examenului;
    c) tipăreşte listele de candidaţi, pe baza datelor transmise de inspectoratul şcolar;
    d) afişează listele de candidaţi şi disciplina la care aceştia susţin examenul, cu 24 de ore înainte de începerea probei scrise, la avizier şi pe uşile sălilor de examen în care aceştia sunt repartizaţi;
    e) sesizează imediat comisiei de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti orice situaţie deosebită apărută în timpul desfăşurării probei scrise;
    f) stabileşte, prin tragere la sorţi, repartizarea pe săli a asistenţilor supraveghetori şi îi instruieşte;
    g) preia de la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, conform procedurilor aprobate, subiectele şi le multiplică pentru fiecare candidat, imediat după extragerea variantei de examen, asigurând confidenţialitatea subiectelor din momentul preluării acestora până în momentul când acestea devin publice;
    h) distribuie candidaţilor subiectele multiplicate pentru proba scrisă;
    i) afişează listele cu rezultatele obţinute de candidaţi la proba scrisă, după finalizarea evaluării lucrărilor scrise;
    j) primeşte contestaţiile la proba scrisă, transmite comisiilor din centrele de evaluare tabelele cuprinzând datele candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, conform procedurilor stabilite, şi, după soluţionarea contestaţiilor, afişează rezultatele definitive;
    k) în termen de 3 zile de la încheierea examenului, comisia din centrul de examen predă comisiei de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti, pe bază de proces-verbal, un exemplar tipărit al listei cu rezultatele finale, semnat de preşedintele comisiei din centrul de examen, un raport succint privind organizarea şi desfăşurarea examenului, precum şi celelalte documente întocmite pentru organizarea examenului.
     ART. 22
    (1) Subiectele, baremele de evaluare, modelele-cadru de subiecte şi bareme pentru proba scrisă se elaborează în conformitate cu tematica şi bibliografia aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pentru fiecare disciplină de examen, de către Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare, căruia îi revine integral responsabilitatea respectării legislaţiei şi a procedurilor privind securizarea subiectelor. Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare asigură traducerea subiectelor pentru proba scrisă, conform solicitărilor inspectoratelor şcolare, centralizate la Comisia naţională de examen.
    (2) Coordonatorii comisiilor pentru elaborarea subiectelor şi a baremelor de evaluare sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi răspund pentru adecvarea şi acurateţea subiectelor elaborate.
    (3) Subiectele pentru proba scrisă din cadrul examenului se transmit centrelor de examen în baza unei proceduri specifice, elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
     ART. 23
    (1) Lucrarea scrisă se desfăşoară în centrele de examen, începând cu ora 10,00, durata de redactare a lucrării fiind de 4 ore.
    (2) Prezentarea comisiei la centrul de examen se face în intervalul orar 7-7,30, pe baza buletinului/cărţii de identitate şi a delegaţiei de serviciu.
    (3) Accesul candidaţilor în centrul de examen la proba scrisă se face în intervalul 8,00-8,30, pe baza actului de identitate şi înainte de a fi deschis plicul cu subiecte.
    (4) Nu este permisă păstrarea în băncile sălii de examen a următoarelor materiale: genţi, poşete, telefoane mobile, mijloace electronice de calcul sau de comunicare, ziare, reviste, cărţi.
     ART. 24
    (1) În vederea desfăşurării probei scrise, se asigură supravegherea fiecărei săli de către 2-3 asistenţi supraveghetori, care verifică identitatea candidaţilor din sala respectivă, pe baza actului de identitate prezentat de aceştia, şi răspund de corectitudinea derulării lucrării scrise.
    (2) Asistenţii supraveghetori responsabili de săli primesc, sub semnătură, de la secretariatul comisiei de examen tabelul nominal cu candidaţii repartizaţi în sala respectivă, precum şi foile tipizate de examen şi ciornele necesare stampilate, în funcţiede numărul concurenţilor din sală.
    (3) Înainte de aducerea subiectelor în săli, supraveghetorii instruiesc candidaţii cu privire la modul de desfăşurare a probei scrise şi la modul de completare a datelor personale pe foaia tipizată.
     ART. 25
    (1) Membrii comisiei de examen desemnaţi pentru multiplicarea subiectelor asigură numărul necesar de exemplare, care se introduc în plicuri, se securizează, şi răspund de păstrarea secretizării.
    (2) Preşedintele comisiei de examen, împreună cu secretarul comisei, distribuie în sălile de examen plicurile secretizate cu subiecte, astfel încât la ora 10,00 acestea să poată fi desfăcute în prezenţa candidaţilor.
    (3) Din momentul deschiderii plicului cu subiecte niciun candidat nu mai poate părăsi sala decât dacă predă lucrarea şi semnează de predare. Candidaţii care nu se află în sală în momentul deschiderii plicului cu subiecte pierd dreptul de a mai susţine examenul în sesiunea respectivă.
     ART. 26
    (1) Pentru redactarea lucrărilor se foloseşte cerneală sau pix de culoare albastră; desenele/graficele se execută cu creion negru.
    (2) Candidaţii pot avea dicţionare pentru disciplinele latină sau greacă veche şi planuri de conturi pentru disciplinele economice.
    (3) Asistenţii supraveghetori care furnizează soluţii ale subiectelor de examen, falsifică lucrări, tolerează acţiuni sau intenţii de fraudă ale candidaţilor sau manifestă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor răspund disciplinar, în conformitate cu art. 280-282 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, sau penal, după caz.
    (4) Înscrierea numelui candidaţilor în afara spaţiului care se sigilează, precum şi orice alte semne distinctive pe foile de examen sau pe ciorne determină anularea lucrărilor scrise. Candidaţii care doresc să corecteze o greşeală taie fiecare rând din pasajul greşit cu o linie orizontală, iar schemele/desenele cu o linie oblică.
    (5) Candidaţii care în timpul desfăşurării probei scrise sunt surprinşi copiind, primind sau transmiţând soluţii cu privire la subiecte sunt eliminaţi din examen, încheindu-se un proces verbal în acest sens de către asistenţii supraveghetori sau membrii comisiei de examen. Candidaţii eliminaţi pierd dreptul de înscriere la examenul naţional de definitivare în învăţământ în sesiunea imediat următoare. Aceeaşi măsură se aplică şi pentru orice altă tentativă de fraudă.
     ART. 27
    (1) Candidatul care se retrage din proprie iniţiativă poate solicita anularea lucrării, pe baza unei declaraţii, şi părăseşte sala după cel puţin o oră de la deschiderea plicului cu subiecte. În acest caz, lucrarea scrisă nu este evaluată, iar în statistici candidatul respectiv se consideră retras, cu dreptul de a se înscrie în sesiunea imediat următoare, conform prevederilor legale.
    (2) În cazuri excepţionale, dacă un candidat solicită părăsirea temporară a sălii, el este însoţit de unul dintre asistenţii supraveghetori până la înapoierea în sala de examen, fără a beneficia de prelungirea timpului alocat rezolvării subiectelor.
     ART. 28
    (1) La expirarea timpului de examen, candidaţii predau responsabilului de sală lucrările şi semnează în borderoul de predare, menţionând numărul de pagini scrise. Spaţiile libere ale întregii lucrări se anulează de către unul dintre asistenţii supraveghetori cu linie frântă în forma literei "Z", în faţa candidatului. Până la predarea ultimei lucrări, în sală rămân cel puţin 3 candidaţi.
    (2) Ciornele se predau separat responsabilului de sală, odată cu lucrarea, fără să fie luate în considerare în evaluarea lucrării şi la eventualele contestaţii.
    (3) Supraveghetorii de sală predau comisiei de examen lucrările candidaţilor, borderourile de predare a lucrărilor, tipizatele anulate şi pe cele nefolosite, tabelele de prezenţă şi ciornele.
     ART. 29
    Rezultatele probei scrise se afişează la sediul centrului de examen şi se publică pe site-ul definitivat.edu.ro.
     ART. 30
    Comisia de examen judeţeană/Comisia de examen a municipiului Bucureşti avizează, la propunerea comisiilor din centrele de examen, procedurile de susţinere a examenului de către candidaţii cu deficienţe: utilizarea sistemului Braille de către candidaţii nevăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual de către candidaţii cu deficienţe de auz, mărirea timpului destinat efectuării lucrării scrise de către candidaţii cu deficienţe vizuale grave, asigurarea scrisului cu caractere mărite pentru candidaţii ambliopi, realizarea probei scrise prin dictarea conţinutului acesteia de către candidatul cu deficienţe către un supraveghetor de altă specialitate decât cea la care se desfăşoară proba respectivă. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este informat asupra soluţionării situaţiilor privind candidaţii cu deficienţe.
     ART. 31
    (1) Delegatul Comisiei naţionale de examen poate intra în centrele de examen/evaluare/contestaţii pe baza delegaţiei şi a cărţii de identitate şi poate verifica documentele comisiei de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti, spaţiile utilizate şi documentele comisiei din centrele de examen/evaluare/contestaţii inspectate.
    (2) Delegatul comisiei de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti are ca atribuţii monitorizarea desfăşurării examenului în centrele de examen şi sesizarea imediată a comisiei de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti asupra disfuncţiilor constatate, având aceleaşi drepturi de acces ca şi delegatul Comisiei naţionale de examen.

    Evaluarea lucrărilor
     ART. 32
    (1) Pentru evaluarea lucrărilor scrise şi soluţionarea contestaţiilor, se constituie centre de evaluare/ contestaţii la nivel naţional.
    (2) Arondarea disciplinelor de examen la centrele de evaluare/contestaţii şi procedura specifică pentru evaluarea lucrărilor scrise se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se comunică inspectoratelor şcolare.
    (3) Comisia din centrul de evaluare este numită prin decizie a inspectorului şcolar general, cu excepţia preşedintelui, în următoarea componenţă:
    a) preşedinte - profesor universitar/conferenţiar universitar, numit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
    b) vicepreşedinte - inspector şcolar de specialitate sau director;
    c) secretari - câte 2-3 cadre didactice sau informaticieni/ 1.000 de candidaţi;
    d) membri evaluatori - câte 4 profesori evaluatori, de regulă pentru 100 de lucrări scrise, organizaţi în două comisii, fiecare comisie fiind alcătuită din două cadre didactice, respectându-se următoarele criterii:
    - un profesor din învăţământul universitar şi un profesor titular din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II;
    - un evaluator pentru subiectele la disciplina de specialitate şi didactica/metodica predării disciplinei de specialitate şi un evaluator pentru subiectele de pedagogie şi psihologie a educaţiei. Evaluatorul pentru subiectele de pedagogie şi psihologie a educaţiei poate face parte din comisiile de la mai multe specializări.
    (4) Pentru disciplinele la care nu se înscriu profesori evaluatori din învăţământul universitar, inspectorul şcolar general va numi în comisie profesori titulari din învăţământul preuniversitar, având gradul didactic I sau II.
    (5) În mod excepţional, pentru disciplinele la care nu se identifică profesori evaluatori din învăţământul preuniversitar având gradul didactic I sau II, inspectorul şcolar general poate numi, cu avizul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, membri în comisiile de evaluare a lucrărilor scrise profesori titulari din învăţământul preuniversitar, având gradul didactic definitiv.
    (6) Din comisie nu pot face parte persoane care au în rândul candidaţilor soţul/soţia, rude sau afini până la gradul IV inclusiv, membrii comisiei semnând în acest sens o declaraţie pe propria răspundere.
     ART. 33
    Comisia de evaluare a lucrărilor scrise are următoarele atribuţii:
    a) primeşte, în ziua în care se susţine proba scrisă, pe bază de proces-verbal semnat de preşedinte şi secretar/membru, lucrările scrise aduse de delegaţii comisiilor de examen judeţene/Comisiei de examen a municipiului Bucureşti, spre a fi evaluate;
    b) asigură securitatea şi integritatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de evaluare;
    c) asigură evaluarea lucrărilor scrise, respectând baremul de evaluare, precum şi prevederile prezentei metodologii;
    d) înregistrează în aplicaţie nota obţinută de candidaţi la proba scrisă;
    e) primeşte de la delegaţii centrelor de examen arondate centrului de evaluare respectiv lista candidaţilor care contestă notele obţinute la evaluare, respectiv disciplina la care s-a depus contestaţia;
    f) predă către comisia de rezolvare a contestaţiilor, în deplină siguranţă, lucrările scrise ale căror note iniţiale au fost contestate, sigilate;
    g) primeşte de la comisia de rezolvare a contestaţiilor lucrările scrise care au fost reevaluate şi o copie a procesului-verbal cuprinzând deciziile acesteia;
    h) predă cu proces-verbal, prin preşedinte, lucrările scrise, borderourile de evaluare şi celelalte documente de examen către directorul instituţiei de învăţământ în care s-a organizat centrul de evaluare.
     ART. 34
    (1) Fiecare lucrare scrisă este evaluată independent, în săli separate, de cele două comisii şi apreciată cu note de 10 la 1, conform baremului de evaluare şi notare, fără a se face însemnări pe lucrare.
    (2) Fiecare comisie stabileşte, prin raportare la baremul de evaluare şi notare, nota lucrării scrise. Pentru validarea evaluărilor, diferenţa dintre notele celor două comisii nu trebuie să fie mai mare de un punct.
    (3) În cazul în care apar lucrări pentru care diferenţa dintre notele acordate de cele două comisii este mai mare de un punct, preşedintele comisiei de evaluare dispune reverificarea lucrărilor respective, în prezenţa sa, de către cele două comisii. În funcţie de rezultatele reverificării, se decide, prin consens, nota lucrării.
    (4) După finalizarea operaţiilor de evaluare, notele acordate de comisii se trec într-un borderou-centralizator de către profesorii evaluatori, care semnează în dreptul notei acordate. Preşedintele comisiei de evaluare calculează şi scrie, în borderoul-centralizator şi pe fiecare lucrare, media aritmetică a celor două note, cu două zecimale, fără rotunjire, aceasta reprezentând nota obţinută de candidat la proba scrisă.
    (5) Lucrările candidaţilor, împreună cu borderourile de corectare, sunt preluate de preşedintele comisiei de evaluare.
     ART. 35
    Nota obţinută la proba scrisă este nota la examen. Nota minimă de promovare a examenului este 8 (opt).
     ART. 36
    (1) Contestaţiile se depun la centrele de examen.
    (2) Lucrările scrise pentru care se depun contestaţii în termenul prevăzut în Calendar se resigilează în vederea reevaluării, secretizându-se şi nota acordată la prima evaluare.
     ART. 37
    Comisia de rezolvare a contestaţiilor, formată în întregime din alte persoane decât cele din comisia de evaluare a lucrărilor scrise, se constituie prin decizie a inspectorului şcolar general, cu excepţia preşedintelui, în componenţa prevăzută la art. 32 alin. (3) lit. d) şi alin. (4)-(6).
     ART. 38
    Comisia de rezolvare a contestaţiilor are următoarele atribuţii:
    a) primeşte, prin proces-verbal semnat de preşedinte şi secretar sau membru al comisiei din centrul de evaluare, lucrările scrise aduse spre a fi reevaluate;
    b) răspunde de securitatea lucrărilor scrise, pe perioada în care acestea se află în centrul de contestaţii;
    c) reevaluează lucrările scrise, respectând baremul de evaluare şi prevederile prezentei metodologii;
    d) înregistrează, pe lucrările scrise şi în procesul-verbal, notele acordate pentru fiecare lucrare scrisă contestată;
    e) predă, prin preşedinte, lucrările scrise reevaluate, în conformitate cu procesele-verbale de predare-primire menţionate la lit. a), împreună cu o copie a procesului-verbal, delegaţilor comisiei din centrul de evaluare.
     ART. 39
    (1) Recorectarea lucrărilor se face conform procedurii de evaluare a lucrărilor scrise, prevăzute în prezenta metodologie.
    (2) În cazul în care diferenţa - în plus sau în minus - dintre nota acordată de comisia de rezolvare a contestaţiilor şi nota acordată de comisia de evaluare este de cel mult 0,5 puncte, rămâne definitivă nota acordată de comisia de evaluare.
    (3) Dacă diferenţa dintre nota finală acordată de comisia de rezolvare a contestaţiilor şi nota finală stabilită în urma evaluării iniţiale este mai mare de 0,5 puncte, rămâne definitivă nota acordată de comisia de rezolvare a contestaţiilor.
    (4) În situaţia lucrărilor notate cu o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota finală atribuită la recorectare.
    (5) Hotărârea comisiei de rezolvare a contestaţiilor este definitivă.
     ART. 40
    Validarea rezultatelor examenului se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza tabelelor transmise de comisiile de examen judeţene/Comisia de examen a municipiului Bucureşti, întocmite după situaţia extrasă din aplicaţia electronică, semnate de inspectorul general şi stampilate.
     ART. 41
    Drepturile salariale se acordă cadrelor didactice care au promovat examenul, începând cu data de 1 septembrie a anului şcolar următor celui în care s-a desfăşurat examenul.

     CAP. III
    Dispoziţii finale

     ART. 42
    (1) Cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea examenului, precum şi plata cadrelor didactice care participă la organizarea şi desfăşurarea examenului se asigură de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare, în conformitate cu art. 111 din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
    (2) Normarea activităţii şi salarizarea membrilor comisiilor implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.


     ANEXA 1
    la metodologie


                                   CALENDARUL
         desfăşurării examenului naţional de definitivare în învăţământ



┌──────────────────────┬───────────────────────────────────────────────────────┐

│Până la 15 decembrie  │Depunerea dosarelor de înscriere la unităţile de       │

│                      │învăţământ, verificarea şi înregistrarea dosarelor la  │

│                      │inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al  │

│                      │Municipiului Bucureşti (ISJ/ISMB)                      │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│Până la 15 ianuarie   │Introducerea datelor candidaţilor în aplicaţie şi      │

│                      │validarea fişelor candidaţilor în aplicaţie            │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│10-15 februarie       │Elaborarea şi publicarea modelelor-cadru de subiecte   │

│                      │şi a baremelor                                         │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│Până la 20 iunie      │Efectuarea inspecţiilor speciale la clasă              │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│21 iunie              │Stabilirea centrelor de examen şi transmiterea către   │

│                      │Comisia naţională de examen a documentelor solicitate  │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│Până la 28 iunie      │Completarea dosarelor candidaţilor cu documentele      │

│                      │prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. g)-h) din Metodo-   │

│                      │logia privind organizarea şi desfăşurarea examenului   │

│                      │naţional de definitivare în învăţământ, aprobată prin  │

│                      │Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului │

│                      │şi sportului nr. 6.193/2012, şi finalizarea înscrierii │

│                      │candidaţilor în aplicaţie                              │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│10 iulie              │Transmiterea de către ISJ/ISMB către centrele de examen│

│                      │a datelor candidaţilor admişi pentru a participa la    │

│                      │proba scrisă                                           │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│18 iulie              │Susţinerea probei scrise                               │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│23 iulie              │Afişarea rezultatelor                                  │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│23-24 iulie           │Înregistrarea contestaţiilor şi transmiterea acestora  │

│                      │la centrele de evaluare                                │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│25-26 iulie           │Rezolvarea contestaţiilor                              │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│27 iulie              │Afişarea rezultatelor finale                           │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│29-31 iulie           │Transmiterea la Ministerul Educaţiei, Cercetării,      │

│                      │Tineretului şi Sportului a tabelelor nominale cu       │

│                      │candidaţii admişi şi validarea rezultatelor examenului │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│1-15 august           │Comunicarea către ISJ/ISMB a ordinului de validare a   │

│                      │rezultatelor examenului                                │

├──────────────────────┼───────────────────────────────────────────────────────┤

│15-31 august          │Eliberarea adeverinţelor de promovare a examenului de  │

│                      │definitivare în învăţământ                             │

└──────────────────────┴───────────────────────────────────────────────────────┘




     ANEXA 2
    la metodologie



    ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

    │INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI.............                            │

    │La data susţinerii examenului de definitivare în învăţământ, candidatul(a)│

    │are o vechime efectivă în activitatea de predare de......... ani........, │

    │luni............., zile*).                                                │

    │Inspectorul şcolar pentru dezvoltarea resursei umane:                     │

    │Numele şi prenumele .................................                     │

    │Semnătura ....................................                            │

    │Data .........................................                            │

    └──────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘



                               FIŞĂ DE ÎNSCRIERE
               la examenul naţional de definitivare în învăţământ

    în anul (sesiunea) ...................., în funcţia didactică de**) ......................, specialitatea .......................
    (numele, iniţiala tatălui, prenumele - cu majuscule) .....................................
    Instituţia de învăţământ absolvită: ........................................., cu durata de .............. ani.
    Specializările obţinute prin studii .........................................
    Vechime efectivă în activitatea didactică de predare la data înscrierii: ....... ani ......... luni ......... zile*).
    Prezentat la examenul de definitivare în învăţământ în următoarele sesiuni:
    sesiunea I ................ sesiunea a II-a ............. sesiunea a III-a ................

    Data ................... Semnătura ..................

    Se certifică datele din prezenta fişă de înscriere şi se adevereşte că, potrivit înscrisurilor din carnetul de muncă/documentelor prezentate, dl (dna) ........................ a funcţionat în învăţământ de la data obţinerii examenului de absolvire/licenţă ................................., după cum urmează:



┌────┬─────────────┬───────────┬─────────────────┬──────────────────┬──────────┐

│Nr. │  Unitatea     Funcţia       Perioada:      Total vechime            │

│crt.│de învăţământ│ didactică │ de la ......... │  în activitatea            │

│                            │ până la ....... │    didactică*)   │Observaţii│

├────┼─────────────┼───────────┼─────────────────┼─────┬──────┬─────┼──────────┤

│                                             │ ani │ luni │ zile│          │

├────┼─────────────┼───────────┼─────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────────┤

├────┼─────────────┼───────────┼─────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────────┤

├────┴─────────────┴───────────┴─────────────────┼─────┼──────┼─────┼──────────┤

│               TOTAL:                                                     │

└────────────────────────────────────────────────┴─────┴──────┴─────┴──────────┘



    În anul şcolar ........... este încadrat la unitatea noastră în funcţia didactică de**) ....................., la disciplina .................., cu activitatea de bază/normă întreagă, cu .............ore/săptămână.
    Candidatul solicită traducerea subiectelor în limba ...........................

           Director, Data ....................
       _________________

-----------
    *) Se calculează de la data începerii stagiului la catedră până la data de 31 august a anului în care se susţine proba scrisă.
    **) Educatoare, învăţător, maistru-instructor, antrenor, cadru didactic medical, învăţător-itinerant, institutor, profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor.


     ANEXA 3
    la metodologie

                     PROCES-VERBAL DE INSPECŢIE LA CLASĂ


    Unitatea de învăţământ: ............................................................
    Numele şi prenumele cadrului didactic inspectat: ...................................
    Funcţia didactică şi specialitatea: ................................................
    Data efectuării inspecţiei: ........................................................
    Inspecţia este efectuată de: .......................................................
                       (numele şi prenumele, funcţia, gradul didactic,
                    instituţia/unitatea de învăţământ de la care provine)

    I. Constatări şi aprecieri:
    1. Activitatea didactică:
    a) activităţi verificate;
    b) proiectarea activităţilor (creativitate în conceperea lecţiilor/activităţilor, corelaţia dintre componentele actului didactic, strategii didactice şi evaluare);
    c) desfăşurarea activităţilor (comportamentul cadrului didactic, utilizarea strategiilor didactice, integrarea mijloacelor de învăţământ în lecţie, creativitate în conducerea lecţiilor şi orientarea acţiunilor şi gândirii elevilor, gestionarea timpului didactic, atingerea performanţei);
    d) evaluarea randamentului şcolar - metode şi tehnici de evaluare a rezultatelor învăţării;
    e) nivelul pregătirii elevilor, apreciat pe baza observaţiei directe, a probelor de control aplicate şi a evaluării longitudinale;
    f) cunoaşterea elevilor (strategii de diferenţiere şi individualizare);
    g) competenţe psihorelaţionale (în raporturile cu elevii, cu părinţii, cu cadrele didactice şi cu comunitatea locală;
    h) autoevaluarea (capacitatea de a raporta propriul comportament didactic la exigenţele unui stil didactic elevat).
    2. Activitatea educativă în şcoală şi în afara ei
    3. Activitatea de perfecţionare (metodică şi ştiinţifică)
    4. Aprecierea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ cu privire la activitatea didactică şi la conduita în cadrul şcolii şi al comunităţii şcolare

    II. Concluzii şi recomandări:

      Inspector/Metodist,
    ....................... ............ ..................
    (numele şi prenumele) (nota) (semnătura)

    Director/Director adjunct,
    ......................... ............ ..................
    (numele şi prenumele) (nota) (semnătura)


                                                            ...............
                                                             (media finală)


                                    --------

Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor

Guvernul a aprobat metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor.
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) aprecizează că documentul aprobat de Executiv vine în completarea actualului cadru legislativ, prin introducerea de reglementări concrete care să asigure dreptul la educaţie şi la îngrijire de calitate a copiilor cu vârste până la trei ani, contribuind la o mai bună coordonare şi înţelegere a rolului şi responsabilităţilor ce revin fiecărei autorităţi sau instituţii de la nivel central sau local ori specialiştilor acestora care intervin în acest domeniu.
"Proiectul reglementează perioadele şi durata de desfăşurare a activităţilor ce au loc în cadrul unităţilor de educaţie preşcolare, în acord cu legislaţia şi standardele existente pe plan naţional şi internaţional şi în raport cu vârsta copilului şi aptitudinile acestuia. Mai mult, noile prevederi vin în sprijinul familiilor care apelează la acest tip de servicii, prin introducerea obligaţiei unităţilor de a organiza reţele de suport profesional care, prin servicii specializate de consiliere psihologică, socială şi de sănătate, ajută la îmbunătăţirea aptitudinilor parentale ale acestora", se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Acelaşi proiect prevede că programul de funcţionare a unităţilor/structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor şi poate fi normal (până la cinci ore pe zi, în funcţie de solicitările părinţilor), prelungit (10 ore pe zi) sau săptămânal (de luni până vineri).
Continuarea aici - http://www.mediafax.ro/social/guvernul-a-aprobat-metodologia-de-organizare-si-functionare-a-creselor-cat-au-de-platit-parintii-pentru-ingrijirea-copiilor-10390753  

Forma publicata in Monitorul Oficial o gasiti aici:


METODOLOGIE

de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

 

Art. 1. - (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.

(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.

(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la alin. (1) Împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.

Art. 2. - (1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.

(2) Grădiniţele în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară iau parte din sistemul de învăţământ preuniversitar, reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. - (1) Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară oferite în cadrul unităţilor publice prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt gratuite.

(2) Activitatea de educaţie antepreşcolară se organizează pe niveluri şi tipuri, în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea învăţământului.

Art. 4. - Obiectivele generale ale educaţiei timpurii antepreşcolare vizează următoarele aspecte:

a) stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia şi de potenţialul său evaluat;

b) realizarea unui demers educaţional bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă şi protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare;

c) promovarea jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârstele timpurii;

d) promovarea interacţiunii cu ceilalţi copii prin activităţi de grup specifice vârstei;

e) sprijinirea părinţilor şi familiei în educaţia timpurie a copiilor.

 
CAPITOLUL II

Organizarea şi funcţionarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

SECŢIUNEA 1

Înfiinţarea şi acreditarea creşelor şi a altor unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară

 

Art. 5. - (1} Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pot fi înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi înfiinţate de sine stătător sau ca structuri de educaţie antepreşcolară pe lângă grădiniţe.

(3) În cazul în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în grădiniţă sau în centru de zi, acestea sunt considerate ca secţii ale unităţii respective, finanţarea şi încadrarea personalului asigurându-se conform prevederilor prezentei hotărâri.

Art. 6. - (1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

(2) Unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, altele decât grădiniţele care înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară, se organizează cu avizul conform al autorităţii administraţiei publice locale a municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze şi cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

Art. 7. - (1) În vederea obţinerii avizului conform, prevăzut la art. 6 alin. (2), furnizorii de servicii prezintă serviciului public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze următoarele documente:

a) un raport care cuprinde o descriere succintă a unităţii, datele de identificare, amplasarea în localitate, regimul juridic al spaţiului, utilizarea spaţiului, structura şi numărul de personal, numărul de copii pentru care se furnizează servicii şi argumentarea necesităţii înfiinţării acestuia;

b) hotărârea organului de conducere al persoanei juridice cu privire la înfiinţarea unităţii;

c) copie după actele de înfiinţare ale furnizorului de servicii, persoană fizică sau juridică ori altele asemenea;

d) copie după titlul de proprietate asupra imobilului în care va funcţiona creşa sau, după caz, actul care atestă dreptul de folosinţă asupra imobilului respectiv.

(2) Pentru înfiinţarea creşelor ca unităţi care oferă servicii de educaţie antepreşcolară furnizorul de servicii prezintă serviciului public de asistenţă socială prevăzut la alin. (1) următoarele:

a) autorizaţia sanitară de funcţionare;

b) autorizaţia sanitar-veterinară;

c) autorizaţia de mediu;

d) autorizaţia de securitate la incendiu;

e) autorizaţia de funcţionare din punct de vedere al protecţiei muncii;

f) autorizaţia de funcţionare provizorie, eliberată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

g) certificatul de acreditare a furnizorului de servicii sociale. Art. 8. - Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) În calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Art. 9. - (1) Suspendarea sau retragerea acreditării/autorizării acordate în calitate de furnizor de servicii de educaţie timpurie se realizează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la solicitarea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerii autorităţilor administraţiei publice locale sau din proprie iniţiativă, în conformitate cu prevederile legale.

(2) În cazul suspendării sau anulării acreditării/autorizării, autorităţile administraţiei publice locale realizează transferarea antepreşcolarilor către alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie timpurie, cu respectarea interesului copiilor şi cu asigurarea logisticii necesare.

Art. 10. - (1) Unităţile private, care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, se organizează conform principiului nonprofit, cu respectarea legislaţiei în vigoare, şi trebuie să îndeplinească aceleaşi criterii, standarde şi indicatori de performanţă ca şi unităţile de învăţământ publice.

(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ particular şi confesional.

Art. 11. - Pentru asigurarea continuităţii şi unităţii de cerinţe în activitatea de educaţie timpurie, creşele şi grupele de educaţie antepreşcolară din centrele de zi sunt coordonate metodologic de unităţi de învăţământ preşcolar cu personalitate juridică desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

 

 

 

SECŢIUNEA a 2-a

Forme de organizare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Structura anului şcolar

 

Art. 12. - (1) La nivelul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară există următoarele documente de evidenţă:

a) registru de evidenţă/prezenţă a copiilor;

b) registru de evidenţă a meniurilor pe grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit sau săptămânal;

c) registru de evidenţă a stării de sănătate a copiilor;

d) dosar personal pentru fiecare copil.

(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puţin următoarele documente:

a) documentele prevăzute la art. 22 alin. (1);

b) rezultatele evaluării realizate de către psihologul cu care unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează;

c) jurnalul copilului;

d) evaluările periodice realizate de echipa multidisciplinară din centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

e) planul de servicii, în situaţia copilului expus riscului de separare de familie;

f) copie a dispoziţiei primarului privind susţinerea din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale a contribuţiei ce revine părinţilor/reprezentanţilor legali;

g) contractul privind furnizarea de servicii încheiat între părintele/reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii.

Art. 13. - (1) Programul de funcţionare al unităţilor/ structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor şi poate fi:

a) program normal, până la 5 ore pe zi, în funcţie de solicitările părinţilor;

b) program prelungit, 10 ore pe zi;

c) program săptămânal, de luni până vineri.

(2) Programul de funcţionare al creşelor, ca unităţi de educaţie timpurie, este de luni până vineri, în intervalul orar 6,00-18,00.

(3) În cadrul unităţilor/structurilor/secţiilor cu program săptămânal serviciile pot fi furnizate pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv:

a) program de lucru pe timpul nopţii pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale;

b) urgenţe medicale ale părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;

c) deces în familie.

(4) Se recomandă părinţilor ca, în limita posibilităţilor, sa nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară mai mult de 10 ore pe zi.

Art. 14. - (1) Tipurile de servicii pe care le oferă unităţile de educaţie antepreşcolară sunt:

a) servicii de educaţie timpurie realizate în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor dificultăţi/deficienţe de dezvoltare;

b) servicii de îngrijire, protecţie şi nutriţie a copiilor;

c) servicii de supraveghere a stării de sănătate a copilului;

d) servicii complementare pentru copil, familie, respectiv servicii de consiliere, de educaţie parentală, de informare.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) se oferă în baza unui contract, încheiat între părinte/reprezentantul legal al copilului şi conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi obligaţiile părţilor.

(3) Modelul-cadru al contractului prevăzut la alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

Art. 16. - (1} în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie, se recomandă următoarea modalitate de organizare:

a) grupa mică - copii până la 1 an;

b) grupa mijlocie - copii de 1-2 ani;

c) grupa mare - copii de 2-3 ani.

(2) Se recomandă constituirea grupelor eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi grupă.

Art. 16. - (1) Numărul copiilor la grupa de antepreşcolari este în medie de 7 copii, dar nu mai puţin de 5 copii şi nu mai mult de 9 copii,

(2) Raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei se stabileşte conform anexei 1a).

(3) Raportul adult/copil creşte atunci când în grupă există copii cu cerinţe educative speciale, conform prevederilor legale în vigoare.

Art. 17. - (1) La nivelul aceleiaşi unităţi de educaţie antepreşcolară pot funcţiona grupe cu forme de organizare diferite, cu program normal, prelungit sau săptămânal.

(2) Organizarea grupelor prevăzute la alin. (1) se va face în funcţie de solicitările părinţilor, de condiţiile materiale şi de funcţionare ale unităţii, de nivelul de protecţie şi educaţie pe care îl necesită copiii, precum şi de necesitatea asigurării coerenţei activităţii de educaţie timpurie, a protecţiei copiilor proveniţi din medii defavorizate şi dezvoltării relaţiilor socio-afective între aceştia.

(3) Pentru asigurarea continuităţii între învăţământul antepreşcolar şi cel preşcolar şi pentru a răspunde nevoii de educaţie şi îngrijire a copiilor, în grădiniţe se pot organiza grupe de nivel antepreşcolar, cu copii de 2-3 ani.

Art. 18. - (1) Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie nivel antepreşcolar prevăzute la art. 1 alin. (1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar.

(2) În situaţii cu totul excepţionale, inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau a părinţilor, cu respectarea numărului de săptămâni stabilit prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

(3) Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice activitatea de educaţie timpurie, realizarea planului de învăţământ, a prevederilor programei şcolare, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi activitatea personalului didactic din unităţile de educaţie antepreşcolară.

Art. 19, - (1) Planul de şcolarizare în unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, şi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

(2) Planul de şcolarizare a copiilor în unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se stabileşte de către persoana fizică sau juridică iniţiatoare, cu consultarea inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.

(3) Planul de şcolarizare prevăzut la alin. (1) şi (2) este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali prin afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.

Art. 20. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu program prelungit şi săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care nu se organizează proces instructiv-educativ,

(2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi creşelor cu program normal.

(4) La cererea părinţilor şi în măsura posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor de educaţie antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează servicii de educaţie timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia pot fi transferaţi temporar.

(5) Cheltuielile şi răspunderea corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada transferului, sunt în sarcina unităţii care preia copiii.

(6) Decontarea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care a preluat copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.

(7) Perioade/e prevăzute la alin. (2) se aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile înainte de închidere. Durata vacantei se stipulează în contractul prevăzut la art. 14 alin. (2).

 

SECŢIUNEA a 3-a

Înscrierea, transferul, scoaterea din evidenţă a copiilor în/din creşă şi din alte unităţi de educaţia timpurie antepreşcolară

 

Art. 21. - (1) Înscrierea copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face de regulă la începutul anului şcolar sau, în situaţii deosebite, în timpul anului şcolar, în ordinea depunerii dosarului şi în limita locurilor disponibile şi a planului de şcolarizare aprobat.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care se solicită înscrierea fraţilor sau a copiilor aflaţi în îngrijirea aceluiaşi părinte/reprezentant legal şi nu este liber decât un loc la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de locuri din grupa de vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această situaţie.

(3) Procedurile şi criteriile pentru departajarea copiilor la înscriere sunt stabilite de către conducerea unităţii în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care coordonează metodologic activitatea de educaţie antepreşcolară şi sunt făcute publice prin afişarea la sediul unităţii de educaţie antepreşcolară.

(4) La înscrierea copiilor în unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară nu se percep taxe de înscriere.

(5) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pe criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV ori apartenenţa la o categorie defavorizată.

(6) În unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2) se recomandă înscrierea copiilor după împlinirea vârstei de 3 luni.

Art. 22. - (1) Actele necesare înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:

a) cerere de înscriere;

b) copie de pe certificatul de naştere al copilului;

c) copie de pe actele de identitate ale părinţi lor/reprezentanţi lor legali, certificatele de naştere ale fraţilor minori şi, după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei de încredinţare în vederea adopţiei;

d) adeverinţă de venituri pentru fiecare dintre părinţi/reprezentanţii legali;

e) adeverinţă de la medicul de familie, în care să se menţioneze că respectivul copil este sănătos clinic;

f) fişa de imunizări, întocmită conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la intrarea copilului în colectivitate;

g) analize medicale: testare la tuberculină şi examen coproparazitologic pentru copil.

(2) Cererea de înscriere este însoţită de avizul epidemiologie, eliberat de medicul de familie al copilului cu 24-48 de ore înainte de a începe frecventarea unităţii.

(3) Avizul epidemiologie prevăzut la alin. (2) se prezintă şi în cazul absenţei copilului din unitate pentru o perioadă mai mare de 3 zile.

(4) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă/prezenţă a copiilor.

(5) Registrul prevăzut la alin (4) cuprinde: numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, numele şi prenumele părinţilor, locul de muncă al acestora, data intrării copilului în unitate, copiii prezenţi/absenţi şi, după caz, motivul absenţei şi o rubrică de observaţii, unde se va scrie data transferului copilului şi unitatea unde a fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi motivul acesteia.

(6) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a copiilor trebuie să se facă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 23. În vederea adaptării copilului, după înscriere, părintele/reprezentantul legal poate însoţi copilul la programul din creşă pe o perioadă de maximum 15 zile.

Art. 24. - Transferarea copilului de la o unitate care oferă servicii de educaţie antepreşcolară la alta se face la cererea părinţilor sau a reprezentantului legal, cu avizul unităţii primitoare, în limita locurilor aprobate prin planul de şcolarizare.

Art. 25. - Scoaterea copilului din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se face în următoarele situaţii:

a) în cazul unor afecţiuni cronice, la recomandarea medicului;

b) în cazul în care copilul absentează 4 săptămâni consecutiv, fără motivare;

c) la cererea părintelui sau a reprezentantului legal al copilului.

 

SECŢIUNEA a 4-a

Mediul educaţional în creşă şi În alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

Art. 26. - Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară respectă prevederile legale în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de funcţionare, la condiţiile igienico-sanitare, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu modificările ulterioare, precum şi la condiţiile de siguranţă care îi privesc pe copii.

Art. 27. - (1) În unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, mediul fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire şi să vină în întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora.

(2) Spaţiul trebuie organizat în aşa fel încât să asigure sănătatea şi protecţia copiilor, fără a le impune multe restricţii.

Art. 28. - (1) Spaţiul din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară va fi amenajat primitor şi atractiv şi va fi organizat astfel încât să existe: săli de grupă şi spaţii \r\ aer liber, încăperi pentru primire (vestiare), spaţii pentru servirea mesei, spaţii de somn şi, eventual, cameră/centru de resurse pentru părinţi.

(2) Spaţiul pentru întâlniri cu părinţii sau cu persoane din afara unităţii va fi amenajat în aşa fel încât să încurajeze şi să promoveze comunicarea şi valorile familiei şi ale comunităţii, precum şi pentru a stimula implicarea acestora în programul instituţiei.

(3) Spaţiul pentru desfăşurarea activităţilor în aer liber va asigura dezvoltarea, învăţarea activă a copilului şi promovarea stării de sănătate, fără risc de accidente şi îmbolnăviri.

Art. 29, - (1) Încăperea pentru primire, respectiv vestiarul va fi iluminat şi ventilat natural, dimensionat astfel încât să se evite aglomeraţia la orele de primire/plecare şi va fi dotat cu mobilier funcţional, adaptat vârstei copiilor şi uşor de igienizat.

(2) Încăperea va avea acces direct la un grup sanitar (cel puţin la o chiuvetă, pentru spălarea mâinilor) şi va conţine cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei copiilor în saci individuali, bănci de dimensiuni adecvate pa care să fie aşezaţi copiii pentru a fi îmbrăcaţi/încălţaţi,

Art. 30. - (1) Spaţiul sălii de grupă va fi împărţit în cel puţin două zone: zona pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai zgomotoase, şi zona pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită linişte şi concentrare.

(2) În afara celor două zone, în sala de grupă trebuie să existe şi cel puţin două colţuri privilegiate de joacă, dotate cu materiale şi jucării specifice activităţilor pe care copiii le vor desfăşura. Acestea pot fi înfiinţate şi amenajate în funcţie de nevoile şi interesele copiilor şi de conţinutul educativ parcurs cu aceştia la un moment dat.

(3) În zona pentru activitate trebuie să existe şi un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă. Acest spaţiu va fi dotat cu o saltea ori cu pernuţe moi pe care copiii se pot aşeza şi se pot odihni sau pot fi singuri cu ei înşişi atunci când simt nevoia.

Art. 31. - Microclimatul unităţii pentru educaţie antepreşcolară va fi realizat în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu modificările ulterioare.

Art. 32. - Mobilierul utilizat în serviciile de educaţie antepreşcolară trebuie să fie adecvat vârstei, să ofere copilului o ambianţă familială, sigură şi confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să permită modularea, după necesităţile grupei.

Art. 33. - Jucăriile, materialele şi echipamentele pentru dezvoltarea şi învăţarea copiilor vor fi adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare ale copiilor, vor asigura stimularea acestuia şi îi vor oferi ocazia să îşi exprime opţiunile şi să îşi dezvolte creativitatea. Ele nu vor constitui un pericol, prin formă, dimensiuni sau natura materialului.

 

CAPITOLUL IM

Conţinutul educativ al activităţii de educaţie timpurie

 

Art. 34. - (1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.

(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.

(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.

Art. 35. - Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 36. - În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.

Art. 37. - (1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu si mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.

(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:

a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;

b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;

c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;

d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;

e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;

f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor dejoacă.

(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1 c care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Art. 38. - (1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.

(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.

(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata activităţii.

Art. 39. - (1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.

(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.

(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.

Art. 40. - (1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.

(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului si sportului.

Art. 41. - (1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară. pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.

(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară. pe baza unui plan de intervenţie personalizat.

Art. 42.- Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.

 

CAPITOLUL IV

Resursa umană angajată în creşe şi în alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară

 

Art. 43. - (1) Activitatea unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează în baza prevederilor

prezentei metodologii şi a regulamentului intern, aprobat de consiliul de administraţie al acestora, în cazul grupelor de antepreşcolari din grădiniţe, sau de către autoritatea administraţiei publice locale în subordinea căreia funcţionează, în cazul grupelor de antepreşcolari din creşe sau centre de zi.

(2) Regulamentul intern stabileşte normele cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic, nedidactic şi voluntari din unitatea respectivă, pentru părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate, particularizând aspectele specifice educaţiei antepreşcolare.

(3) Personalul şi voluntarii îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu proiectul instituţional al unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, stabilit şi aprobat de către consiliul de administraţie al unităţilor sau, după caz, de către autoritatea administraţiei publice locale.

(4) Proiectul instituţional al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară cuprinde misiunea, scopul, obiectivele şi activităţile specifice.

Art. 44. - (1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:

a) personal de conducere: director/şef de centru;

b) personal didactic: educator-puericultor;

c) personal de specialitate: asistent medicali

d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.

(2) Structura orientativă a personalului din grădiniţe şi centre de zi, ca unităţi de educaţie antepreşcolară, este stabilită în conformitate cu prevederile legale în vigoare, cu obligativitatea respectării prevederilor prezentei metodologii în ceea ce priveşte personalul didactic.

Art. 45. - (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu serviciul public de asistenţă socială din cadrul autorităţii administraţiei publice locale, în situaţia în care au înscrişi copii cu risc de separare de familie.

(2) Pentru asigurarea îngrijirilor medicale în caz de urgenţă, unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară solicită servicii de urgenţă teritoriale.

(3) În vederea evaluării potenţialului copilului şi stimulării dezvoltării optime a acestuia, unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu psihologi, mentori, metodişti ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, precum şi cu alţi specialişti.

(4) Activităţile din cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară au ca principiu fundamental munca în echipă.

Art. 46. - Personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se normează pe ture în situaţia funcţionării acestora cu programul prelungit şi/sau săptămânal.

Art. 47. - (1) Numărul de personal şi funcţiile pentru unitatea cu o capacitate de 50 de copii se stabilesc conform anexei nr. 1b).

(2) Ponderea categoriilor de personal prevăzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptată nevoilor beneficiarilor unităţilor, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate si alte categorii de personal, în conformitate cu prevederile art. 45.

Art. 48. - (1) Asigurarea personalului didactic din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale împreună cu inspectoratele şcolare/al municipiului Bucureşti, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.

(2) Asigurarea personalului nedidactic din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi formarea continuă a acestuia sunt în responsabilitatea autorităţii administraţiei publice locale.

Art. 49. - (1) Personalul nedidactic al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul de formare continuă specifică privind educaţia timpurie, cu o durată de cel puţin 30 de ore.

(2) Modulul trebuie să cuprindă cel puţin următoarele teme:

a) principiile educaţiei timpurii;

b) abordarea globală a copilului şi munca în echipă;

c) educarea şi susţinerea familiilor pentru dezvoltarea competenţelor parentale.

(3) Pentru personalul existent în unităţi la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri a Guvernului, formarea profesională prevăzută la alin. (1) se va suporta de angajator şi se va realiza etapizat, până la data de 1 ianuarie 2015.

Art. 50. - (1) Organizarea şi coordonarea activităţii creşelor sau, după caz, a centrelor de zi care înfiinţează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru, iar în cazul grădiniţelor cu personalitate juridică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se asigură de consiliul de administraţie prin director.

(2) Coordonarea activităţii de educaţie timpurie desfăşurată în creşe sau, după caz, în centre de zi care înfiinţează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către director/şef de centru în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii coordonatoare, respectiv al grădiniţei, prin directorul acesteia.

Art. 51. - (1) Directorul/Şeful de centru asigură coordonarea activităţii din cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi răspunde de organizarea şi coordonarea activităţii personalului, de relaţia cu părinţii/reprezentantul legal, de activitatea metodică şi de perfecţionare, de păstrarea şi gestionarea patrimoniului unităţii respective.

(2) Directorul/Şeful de centru îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare sau prin hotărâre a autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, finanţează unitatea.

(3) Directorul/şeful de centru reprezintă unitatea în relaţia cu inspectoratul şcolar, cu autoritatea administraţiei publice locale, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor antepreşcolari.

(4) În cazul creşelor, directorul îndeplineşte următoarele atribuţii principale:

a) exercită atribuţiile ce revin creşei în calitate de persoană juridică;

b) exercită funcţia de ordonator de credite;

c) întocmeşte proiectul bugetului propriu al creşei şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;

d) propune autorităţilor sau persoanelor juridice cere au înfiinţat sau, după caz, finanţează creşa aprobarea structurii organizatorice şi a numărului de personal;

e) numeşte şi eliberează din funcţie personalul didactic şi nedidactic din cadrul creşei, în condiţiile legii;

f) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea creşei;

g) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii creşei în comunitate;

h) răspunde de calitatea serviciilor de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a personajului didactic si nedidactic;

i) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi aplică sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.

(5) Candidaţii pentru ocuparea postului de director de creşă trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului universitar de lungă durată într-unui din domeniile: ştiinţe economice, juridice, administrative, medicină, sociologie, psihologie şi ştiinţe ale educaţiei, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate.

(6) Prin excepţie, candidaţii prevăzuţi la alin. (5) pot fi absolvenţi cu diplomă de licenţă ai învăţământului superior, cu experienţa deminimum3aniTn unităţi în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară sau în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, cu condiţia respectării prevederilor art. 49.

(7) Şeful de centru pentru creşa fără personalitate juridică îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii principale:

a) exercită atribuţiile ce revin creşei fără personalitate juridică;

b) propune proiectul de buget al creşei;

c) propune autorităţilor sau persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează creşa aprobarea structurii organizatorice şi a numărului şi categoriilor de personal;

d) participă la selectarea personalului din cadrul creşei;

e) elaborează proiectele rapoartelor generale privind activitatea creşei;

f) desfăşoară activităţi pentru promovarea imaginii creşei în comunitate;

g) răspunde de calitatea serviciilor de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a personalului didactic şi nedidactic;

h) asigură coordonarea, îndrumarea şi controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi propune sancţiuni disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător atribuţiile.

Art. 52 - (1) Asistentul medical din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie are, în principal, următoarele atribuţii:

a) efectuează triajul zilnic al copiilor;

b) verifică avizele epidemiologice şi cauzele absenţei copiilor, colaborând cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;

c) asigură asistenţa medicală de urgenţă şi solicită serviciul de ambulanţă, când este cazul;

d) anunţă imediat părinţii privind situaţia de urgenţă în care se găseşte copilul;

e) colaborează cu medicul şcolar şi cu medicul de familie al copiilor;

f) administrează copiilor, cu acordul părinţilor, tratamentul prescris de medicul curant şi tratamentul în regim de urgenţă prescris de medicul de ambulanţă;

g) întocmeşte şi ţine evidenţa fişelor medicale ale copiilor; h) întocmeşte meniurile, respectând normativele nutriţionale

pentru fiecare categorie de copii în parte;

i) monitorizează modul în care se pregăteşte, se distribuie şi se administrează alimentaţia copiilor, în funcţie de vârsta acestora;

j) controlează zilnic condiţiile de funcţionare ale blocului alimentar şi verifică respectarea meniurilor;

k) controlează rezultatele evaluărilor periodice ale personalului;

l) controlează starea igienico-sanitară a tuturor încăperilor;

m) ţine evidenţa medicamentelor aflate în creşă, prin înscrierea acestora în centralizatorul de consum;

n) izolează copiii bolnavi sau suspecţi de a fi bolnavi/purtători de boli infecto-contagioase şi informează conducerea unităţii asupra acestor cazuri;

o) efectuează educaţia pentru sănătate a părinţilor şi copiilor;

p) efectuează termometrizarea copiilor, cântăreşte şi măsoară copiii, consemnând datele în fişa medicală.

(2) Activitatea asistentului medical este coordonată metodologic de medicul şcolar din unitatea administrativ-teritorială în care funcţionează unitatea.

Art. 53. - (1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principali următoarele atribuţii:

a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;

b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;

c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;

d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;

e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;

f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.

(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.

Art. 54. - (1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:

a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;

b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;

c) dificultăţi/deficienţe identificate;

d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legai este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.

(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.

Art. 55. - (1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.

(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea activităţilor educaţionale.

(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

 

CAPITOLUL V

Relaţia cu părinţii şi comunitatea

 

Art. 56. - (1) valorile şi misiunea unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, condiţiile de înscriere, programul de funcţionare, informaţiile cu privire la categoriile de personal şi atribuţiile acestora, drepturile şi obligaţiile părinţilor/reprezentanţilor legali vor fi aduse la cunoştinţa acestora de către conducerea unităţii, în momentul depunerii dosarului.

(2) Părinţilor/Reprezentanţilor legali li se vor pune la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor responsabile din creşă, precum şi regulamentul intern al acesteia.

Art. 57. - (1) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are dreptul la:

a) consiliere şi sprijin din partea personalului unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia timpurie a copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru probleme de ordin medical şi/sau social;

b) primirea oricăror informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul didactic şi nedidactic le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.

(2) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are următoarele obligaţii:

a) să comunice reprezentanţilor unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară orice informaţii cu privire la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare dezvoltării armonioase a copilului;

b) să respecte regulamentul intern al unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;

c) să achite contribuţia lunară pentru copilul/copiii înscris/înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară potrivit prevederilor prezentei metodologii.

Art. 58. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.

(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie antepreşcolară;

a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;

b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;

c) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului;

d) Direcţia de Sănătate Publică;

e) agenţia judeţeană de plăţi şi inspecţie socială;

f) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti;

g) inspectoratul pentru situaţii de urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti;

h) serviciul public de asistenţă socială;

i) autorităţi ale administraţiei publice locale;

j) instituţii de cult;

k) organisme private acreditate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului;

l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Art. 59. - (1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar, complementare serviciilor de educaţie timpurie, unitatea de educaţie antepreşcolară oferă:

a) îndrumare şi consiliere a părinţilor;

b) cursuri de educaţie parentală sau alte cursuri solicitate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;

c) materiale suport (broşuri, cărţi, studii, postere, pliante etc.) pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a cerinţelor educaţionale ale acestuia;

d) consilierea părinţilor/reprezentantului legal în vederea identificării de soluţii la problemele identificate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.

(2) Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi oferite de către instituţia de educaţie timpurie, independent sau prin centrele de resurse pentru părinţi, centrele de resurse pentru educaţie şi dezvoltare, centrele de resurse şi perfecţionare, centrele de documentare şi informare ori, în parteneriat, prin centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională, Casa Corpului Didactic sau alţi parteneri educaţionali cu preocupări în acest domeniu.

Art. 60. - (1) Orice persoană care lucrează în unitatea de educaţie antepreşcolară, precum şi părinţii/reprezentanţii legali pot identifica potenţiali parteneri comunitari, instituţii publice/ private sau persoane care să contribuie la creşterea calităţii îngrijirii copiilor în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi, eventual, să devină persoane de sprijin pentru perioadele de criză ale unora dintre familii.

(2) Unităţile de educaţie antepreşcolară pot încheia parteneriate cu partenerii identificaţi, cu respectarea prevederilor legale.

Art. 61. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară vor încuraja participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-se cont de corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile prestate.

(2) Voluntarii care doresc să participe la activităţile din unităţile de educaţie antepreşcolară vor solicita acest lucru, în scris, directorului/şefului de centru, urmând ca în contractul de voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se precizeze rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord.

(3) Voluntarii beneficiază de o formare de minimum 8 ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii de educaţie antepreşcolară şi prezintă un certificat medical din care să rezulte că acesta nu se află în evidenţele medicale cu boli transmisibile şi este apt să desfăşoare activităţi cu copii.

Art. 62. - În vederea asigurării transparenţei şi creşterii prestigiului social al unităţii şi al profesioniştilor care lucrează în ea, conducerea unităţii de educaţie antepreşcolară va aloca un spaţiu destinat promovării parteneriatului cu familia şi comunitatea, a serviciilor oferite, precum şi a altor informaţii utile legate de dezvoltarea şi educarea copilului în intervalul de la naştere la 4 ani.

 

 

CAPITOLUL VI

Monitorizarea activităţii din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară

 

Art. 63, - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.

(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor ante preşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.

(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.

Art. 64. - Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) asigură încadrarea cu personal didactica unităţilor îi care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;

b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;

c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;

d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;

e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;

f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;

g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.

Art. 65. - Direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) realizează supravegherea stării de sănătate a colectivităţilor de copii din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;

b) urmăreşte realizarea în perioadele stabilite a programului de vaccinări a copiilor;

c) urmăreşte participarea anuală a personalului medical la programe de perfecţionare a pregătirii profesionale;

d) controlează respectarea de către unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară a normelor igienico-sanitare;

e) controlează dacă meniurile sunt stabilite în conformitate cu normativele prevăzute de lege şi nevoile nutriţionale ale copiilor;

f) monitorizează activitatea specifică domeniului sănătăţii desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară din sistem public şi privat.

Art. 66. - Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) fundamentează şi propune spre aprobare primarului diminuarea procentului contribuţiei părinţilor/reprezentanţilor legali;

b) realizează planul de servicii pentru copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor înscrişi în unităţile de educaţie antepreşcolară;

c) realizează evidenţa creşelor existente în sistem public şi privat şi a numărului de locuri disponibile;

d) colaborează permanent cu inspectoratul şcolar judeţean şi autoritatea de sănătate publică a judeţului;

e) comunică trimestrial direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului numărul de creşe care funcţionează la nivel local şi numărul de copii înscrişi.

Art. 67. - Agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:

a) controlează respectarea prevederilor legale privind diminuarea contribuţiei părinţilor;

b) controlează respectarea prevederilor legale privind accesul egal şi nediscriminatoriu al copiilor la serviciile oferite de creşe;

c) controlează respectarea standardelor minime de calitate specifice creşelor;

d) constată contravenţii şi, după caz, aplică sancţiunile prevăzute de legile speciale care reglementează serviciile sociale, precum şi de art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012;

e) comunică trimestrial serviciilor publice de asistenţă socială, prin intermediul agenţiilor teritoriale, evidenţa furnizorilor de servicii sociale acreditaţi să înfiinţeze unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) şi (2).

Art. 68. - Se recomandă efectuarea misiunilor de inspecţie şi control în echipe mixte formate din reprezentanţi ai instituţiilor menţionate la art. 64-67.

 

CAPITOLUL VII

Finanţarea creşelor şi a altor unităţi de educaţie antepreşcolară

 

Art. 69. - Finanţarea unităţilor de educaţie antepreşcolară organizate în sistem public, prevăzute la art. 5 din prezenta metodologie, se realizează din următoarele surse:

a) bugete locale, pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a cheltuielilor de organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru grupele/structurile din grădiniţe şi centre de zi;

b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;

c) contribuţii lunare ale părinţilor/reprezentanţilor legali, stabilite conform prezentei metodologii;

d) donaţii;

e) sponsorizări;

f) alte surse legal constituite.

Art. 70. - (1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor şi al altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziţie a primarului, în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu lunar brut cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali calculat pe perioada de 6 luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. d).

(2) Sunt scutiţi de la plata contribuţiei, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentantul legal care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie şi au aprobate planuri de servicii.

(3) Contribuţia poate fi achitată şi prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Art. 71. - (1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se stabileşte în funcţie de numărul efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic.

(2) Numărul de zile în care copiii au frecventat unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de asistenta medicală în colaborare cu educatorul-puericultor.

(3) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică.

(4) Contribuţia lunară a părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor care au frecventat programul de creşă pe o perioadă de până la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna următoare.

Art. 72. - (1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, suportată de părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea, precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.

(2) Valoarea contribuţiei se stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul mediu lunar de întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.

 

Venit mediu brut lunar cumulat a părinţilor/reprezentanţilor legali
Număr copii
Cotă procentuală contribuţie părinţi
peste 700 lei
un copil
20%
2 sau mai mulţi copii
10%
între 225-699 lei
un copil
10%
2 sau mai mulţi copii
5%

 

(3) Costul mediu lunar de întreţinere se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi sau grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi seaprobă anual prin act administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.

 

CAPITOLUL VIII

Dispoziţii finale

 

Art. 73. - Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile şi creşelor înfiinţate conform Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 74. - La data aprobării prezentei metodologii, conducerile unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară vor lua toate măsurile necesare pentru reorganizarea acestora, cu sprijinul autorităţilor administraţiei publice locale şi al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, până la începerea anului şcolar 2013- 2014.

Art. 75. - Autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, cu participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, inclusiv hrana, odihna, transportul, protecţia vieţii şi sănătăţii antepreşcolarilor, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi a drepturilor copilului.

Art. 76. - Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară elaborează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii, Regulamentul intern.

Art. 77. - Anexele nr. 1a)-1c) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

 

ANEXA Nr. 1a)

la metodologie

 

Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei

 

Vârsta copiilor
Raport adult/copii pe tură
Mărimea maximă a grupei
Sugari (grupă mică)
1/4
7
Copii de 1-2 ani (grupă mijlocie)
1/5
9
Copii de 2-3 ani (grupă mare)
1/6
9

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

ANEXA Nr. 1b)

la metodologie

 

Estimarea numărului şi a structurii pe funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii

 

Funcţia
Nr. norme
Director/Şef centru
1 pe unitate
Administrator
1/2 pe unitate
Educator-puericultor
1 pe tură, la nivel de grupă
Medic
1/4 pe unitate
Asistent medical
1 pe tură, la nivel de unitate*
Bucătar
1 pe unitate
Ajutor bucătar
1 pe unitate
îngrijitor
1 pe tură, la nivel de grupă

 

În unităţile cu mai mult de 50 de copii se va adăuga cate 1/2 norma de asistent medical/tura pentru fiecare 50 de copii în plus.

 

ANEXA Nr. 1c)

la metodologie

 

Tipuri şi număr de activităţi

 

Nr. crt.
Categorii de activităţi de învăţare
Sugari
Copii de 1-2 ani
Copii de 2-3 ani
1
 Jocuri
2
4
6
2
 Activităţi artistice si de îndemânare
1
2
2
3
 Activităţi de muzică şi de mişcare
1
2
3
4
 Activităţi de creaţie şi de comunicare
1
3
4
5
Activităţi de cunoaştere
1
2
3
6
Activităţi în aer liber
3
4
6
 
Total activităţi/săptămână:
9
17
24

 

NOTA:

Numărul de activităţi menţionat în tabel este recomandat de specialişti ca minim.

Activităţile de învăţare prezentate se desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări, astfel încât să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.