AUTORIZAREA FURNIZORILOR DE EDUCATIE TIMPURIE ANTEPRESCOLARA

Care este procedura de autorizare a furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara?

Art. 27 din  Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 educaţiei naţionale prevede în acest sens:

     

Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi.

Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, conţinutul educativ, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.

Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanţarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, de stat sau privaţi.

Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

In Monitorul Oficial nr. 244 din 29 aprilie 2013 a fost publicat Ordinul nr. 3412/557/2013 al ministrului Educatiei Nationale si al ministrului Sanatatii privind aprobarea Metodologiei de evaluare institutionala in vederea autorizarii, acreditarii si evaluarii periodice a furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara.

In cadrul Metodologiei de evaluare institutionala in vederea autorizarii, acreditarii si evaluarii periodice a furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se arata:

Dispozitii generale

Activitatea de evaluare externa, pentru acordarea autorizatiei de functionare provizorie, a acreditarii, respectiv in vederea evaluarii externe periodice a furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara, este realizata de Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP).

Activitatea de evaluare externa se desfasoara cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calitatii educatiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare al Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP), cu modificarile ulterioare.

Activitatea de evaluare externa a furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara se realizeaza in baza unor criterii, indicatori si standarde de evaluare unice la nivel national, valabile atat pentru invatamantul preuniversitar de stat, cat si pentru invatamantul preuniversitar particular si confesional.

In intelesul prezentei metodologii:

• unitatile in care se ofera servicii de educatie timpurie anteprescolara, denumite in continuare unitati, sunt cresele sau, dupa caz, gradinita sau centrul de zi, in situatia in care se infiinteaza grupe de educatie anteprescolara in aceste unitati. In cazul in care se infiinteaza grupe de educatie anteprescolara in gradinita sau in centrul de zi, acestea sunt considerate ca sectii ale unitatii respective;
• cresa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de ingrijire, supraveghere si educatie timpurie copiilor de varsta anteprescolara.

Procedurile de autorizare de functionare provizorie, de acreditare si de evaluare externa periodica

ARACIP intocmeste registre speciale, denumite Registrul national al furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara autorizati sa functioneze provizoriu, precum si Registrul national al furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara acreditati.

Inscrierea furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara in aceste registre se realizeaza dupa emiterea ordinului ministrului educatiei nationale de autorizare, respectiv de acreditare.

Autorizarea de functionare provizorie certifica respectarea de catre furnizorii de educatie timpurie a standardelor minime de functionare, aprobate prin hotarare a Guvernului, si confera acestora dreptul de organizare si functionare provizorie si de a inscrie copii.

Autorizarea de functionare provizorie este obligatorie in cazul furnizorilor de educatie timpurie anteprescolara nou-infiintati, ca entitati distincte, de tip cresa, precum si pentru grupele de copii nou-infiintate in cadrul gradinitelor sau centrelor de zi autorizate.

Autorizarea de functionare provizorie va fi solicitata de catre conducerea furnizorului de educatie timpurie anteprescolara, respectiv cresa nou-infiintata, gradinita si/sau centru de zi autorizat/autorizata, dupa infiintarea, conform legii, in maximum 30 de zile.

In cazul in care educatia timpurie anteprescolara se infiinteaza de catre o unitate de invatamant preuniversitar acreditata de tip gradinita sau centru de zi, inscrisa in Registrul national al furnizorilor acreditati de educatie prescolara tinut de ARACIP, atunci grupele se considera de drept autorizate sa functioneze provizoriu si se vor supune doar procesului de evaluare in vederea acreditarii.

Furnizorii de educatie timpurie anteprescolara acreditati fac parte din sistemul national de invatamant si beneficiaza de toate drepturile si obligatiile conferite de lege.

Furnizorii de educatie timpurie anteprescolara autorizati sa functioneze provizoriu au obligatia de a solicita acreditarea in termen de maximum 2 ani de la data infiintarii.

Prin exceptie de la prevederile alin. (1), acreditarea grupelor de educatie timpurie anteprescolara, mentionate la art. 6 alin. (4), va fi solicitata de catre conducerea gradinitei sau a centrului de zi, cu avizul inspectoratului scolar, dupa infiintarea acestora, pana cel mai tarziu la sfarsitul primului an de functionare.

Dupa acreditare, toti furnizorii de educatie timpurie anteprescolara se supun procedurii de evaluare periodica, in conditiile prevazute de art. 33 si 40 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 75/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 87/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Contractul educaţional

Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în momentul înscrierii antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în registrul unic matricol, un contract educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.

Modelul contractului educaţional este prezentat în Anexa nr. 2 a  Ordinului nr. 5.115 din 15 decembrie 2014. 

Acesta este particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin decizia consiliului de administraţie, după consultarea consiliului reprezentativ al părinţilor.

Contractul educaţional este valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ.

Eventualele modificări se pot realiza printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi care se ataşează contractului educaţional.

  

Contractul educaţional va cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a părţilor semnatare - respectiv unitatea de învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei, părintele, tutorele sau susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii contractului, alte clauze.

Contractul educaţional se încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte, tutore sau susţinătorul legal, altul pentru unitatea de învăţământ şi îşi produce efectele de la data semnării.

Consiliul de administraţie monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional.

Comitetul de părinţi al clasei urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul educaţional de către fiecare părinte, tutore sau susţinător legal şi adoptă măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest document.

Inspectoratul Scolar Judetean sancţionează nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ pe care aceasta îl încheie cu părinţii în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol.

            Modelul contractului educaţional

                                                       Antet şcoală

  Având în vedere prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar aprobat prin OMEN nr. ....., ale Legii nr. 272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată,

  Se încheie prezentul:

                CONTRACT EDUCAŢIONAL

  I. Părţile semnatare

     1. (Unitatea de învăţământ)......, cu sediul în ......., reprezentată prin director, dna/dl. ........ .

     2. Beneficiarul indirect, dna/dl. ....... părinte/tutore/susţinător legal al elevului, cu domiciliul în .......,

     3. Beneficiarul direct al educaţiei, ........ elev.

  II. Scopul contractului: asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ prin implicarea şi responsabilizarea părţilor implicate în educaţia beneficiarilor direcţi ai educaţiei.

  III. Drepturile părţilor: drepturile părţilor semnatare ale prezentului contract sunt cele prevăzute în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi în Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

  IV. Părţile au cel puţin următoarele obligaţii:*)

──────────

  *) Contractul educaţional-tip urmează a fi particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.

──────────

    1. Unitatea de învăţământ se obligă:

    a) să asigure condiţiile optime de derulare a procesului de învăţământ;

    b) să răspundă de respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor în unitatea de învăţământ;

    c) să ia măsuri pentru aplicarea de sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în vigoare;

    d) să ia măsuri pentru aplicarea de sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de elevi, în limita prevederilor legale în vigoare;

    e) personalul din învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile educaţionale pe care le transmite elevilor şi un comportament responsabil;

    f) personalul din învăţământ are obligaţia să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului în legătură cu aspecte care afectează demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului;

    g) personalul din învăţământ trebuie să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi cu părinţii/reprezentanţii legali ai acestora;

    h) personalului din învăţământ îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia;

    i) personalului din învăţământ îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze verbal sau fizic elevii şi/sau colegii.

    j) se interzice personalului didactic să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la părinţii/aparţinătorii/reprezentanţii legali ai acestora.

    k) sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.

    2. Beneficiarul indirect - părintele/tutorele/susţinătorul legal al copilului/elevului are următoarele obligaţii:

    a) obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor;

    b) la înscrierea copilului/elevului în unitatea de învăţământ, părintele/tutorele/susţinătorul legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă pentru evitarea degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din colectivitate/unitatea de învăţământ;

    c) părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul preşcolar/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului;

    d) părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev;

    e) să respecte prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;

    h) părintelui/tutorelui/susţinătorului legal îi sunt interzise agresarea fizică, psihică, verbală a personalului unităţii de învăţământ.

    3. Beneficiarul direct are următoarele obligaţii:

    a) de a se pregăti la fiecare disciplină/modul de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare;

    b) de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat cu frecvenţă;

    c) de a se prezenta la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ, în cazul elevilor din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă;

    d) de a avea un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei;

    e) de a respecta regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ, regulile de circulaţie, normele de securitate şi de sănătate în muncă, de prevenire şi de stingere a incendiilor, normele de protecţie a mediului;

    f) de a nu distruge documentele şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliu educaţional etc.;

    g) de a nu deteriora bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale didactice şi mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);

    h) de a nu aduce sau difuza, în unitatea de învăţământ, materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi intoleranţa;

    i) de a nu organiza/participa la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la programul şcolar;

    j) de a nu deţine/consuma/comercializa, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări;

    k) de a nu introduce şi/sau face uz în perimetrul unităţii de învăţământ orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ;

    l) de a nu poseda şi/sau difuza materiale care au un caracter obscen sau pornografic;

    m) de a nu aduce jigniri şi de a nu manifesta agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau de a leza în orice mod imaginea publică a acestora;

    n) de a nu provoca/instiga/participa la acte de violenţă în unitate şi în afara ei;

    o) de a nu părăsi incinta şcolii în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul profesorului de serviciu sau a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar/profesorului diriginte.

  V. Durata contractului: prezentul contract se încheie, de regulă, pe durata unui nivel de învăţământ.

  VI. Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

  Încheiat azi, .........., în două exemplare, în original, pentru fiecare parte.

    Unitatea şcolară,                  Beneficiar indirect**),

    Am luat la cunoştinţă,

    Beneficiar direct, elevul,

    (în vârstă de cel puţin 14 ani)

──────────

  **) Părintele/tutorele/susţinătorul legal, pentru elevii din învăţământul antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, respectiv elevul, pentru învăţământul postliceal.

Frecventarea creşei de către un copil cu vârsta de peste 3 ani

Frecventarea creşei de către un copil cu vârsta de peste 3 ani  trebuie să ţină cont de următoarele considerente:

1. Vârsta

Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară[1] (0-3 ani).

Potrivit Legii nr. 1 din 5 ianuarie 2011   educaţiei naţionale actualizată, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde   şi nivelul educaţie timpurie (0-6 ani), format  din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare.

Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie nivel antepreşcolar este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul preuniversitar (1 septembrie - 31 august).
 
Excepţie: În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.

2. Alocarea  financiară   a mesei şi a altor cheltuieli

 Potrivit  Hotărârii nr. 904 din 15 octombrie 2014 pentru stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, este stabilit nivelul minim al alocaţiei zilnice de hrană pentru consumurile colective din instituţiile publice de asistenţă socială/creşe la un cuantum de 12 lei pe zi / copil.

Potrivit art.70 din Hotărârea nr.1252 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităti, părinţii/reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creşelor  sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, contribuţie lunară stabilită  în funcţie de numărul de copii din familie şi de venitul mediu lunar brut cumulat al părinţilor/reprezentanţilor legali calculat pe perioada de 6 luni anterioară înscrierii copilului, certificat prin adeverinţa prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. d) din Hotărârea nr. 1252 din 2012.

Prevederile mai sus menţionate sunt specifice copilului anteprescolar.

Copilul preşcolar nu  beneficiază  de masă oferită gratuit.

3. Curriculumul

Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.

Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.

Copilul preşcolar  beneficiază  de o educaţie specifică  vârstei, în baza altui curriculum.

4. Hrănirea

Conducerea creselor  asigură o alimentatie colectiva adaptată vârstei si starii de sanatate, specificului activitatii si anotimpului, asigurându-se un aport caloric si nutritiv în conformitate cu recomandarile Ministerului Sanatatii, cuprinse în tabelele nr. 2 si nr. 3 din Ordinul nr. 1955 / 1995 pentru aprobarea Normelor de igiena privind unitatile pentru ocrotirea, educarea si instruirea copiilor si tinerilor.

Necesarul estimativ zilnic	Copii
	1-3 ani	4-6 ani	7-10 ani
Calorii - necesar mediu	1.300	1.800	2.400
Proteine totale - necesar mediu	44-51 g	61-70 g	82-94 g
Glucide - necesar mediu	143-168 g	220-240 g	322-351 g
Grupa de alimente (g)	Copii
	1-3 ani	4-6 ani	7-10 ani
Lapte si produse lactate (în echivalent lapte) (ml)	700	700	800
Carne si preparate din carne (în echivalent carne) (g)	60	85	110
Peste si preparate din peste (în echivalent peste) (g)	0	15	25
Oua (g)	30	35	40
Grăsimi comerciale:
- total	25	32	40
- animale	15	20	25
- vegetale	10	12	15
Produse cerealiere (în echivalent faina) (g)	90	160	230
Cartofi(g)	110	150	180
Alte legume(g)	210	220	230
Leguminoase uscate(g)	0	5	5
Fructe(g)	100	130	150
Zahar si produse zaharoase(g)	35	45	50

Copilul preşcolar  beneficiază  de o alimentaţie diferentiată, specifică  vârstei,  cu alte costuri.

---

[1] Hotărârea nr.1252 din 12 decembrie 2012

TIPUL ŞI CONŢINUTUL DOCUMENTELOR MANAGERIALE ȘCOLARE

                  

Documentele de diagnoză ale unităţii de învăţământ sunt:

  a) rapoartele semestriale asupra activităţii desfăşurate;

  b) raportul anual asupra activităţii desfăşurate;

  c) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;

  d) raportul de evaluare internă a calităţii.

Conducerea unităţii de învăţământ poate elabora şi alte documente de diagnoză, dedicate unor domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.

Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate se întocmeşte de către echipa managerială, în general ca analiză de tip SWOT sau în conformitate cu alte tipuri de analize. Raportul este prezentat, de către director, spre validare, atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului profesoral. Validarea raportului semestrial/anual are loc la începutul semestrului al doilea/anului şcolar următor.

Raportul semestrial/anual asupra activităţii desfăşurate este postat, obligatoriu, pe site-ul unităţii de învăţământ, dacă acesta există, ori, în lipsa site-ului, este făcut cunoscut prin orice altă formă de mediatizare - tipărire, afişare etc. - devenind astfel document public.

  

Raportul de evaluare internă a calităţii se întocmeşte de către comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi este prezentat spre validare atât consiliului de administraţie, cât şi consiliului profesoral.

Documentele de prognoză ale unităţii de învăţământ se realizează pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare.

Documentele de prognoză sunt:

  a) planul de dezvoltare instituţională;

  b) programul managerial (pe an şcolar);

  c) planul operaţional al unităţii de învăţământ (pe an şcolar);

  d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.

Directorul poate elabora şi alte documente, în scopul optimizării managementului unităţii de învăţământ.

Planul de dezvoltare instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung al unităţilor din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi se elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de 5 ani, ţinând cont de indicatori naţionali şi europeni.

Planul de dezvoltare instituţională conţine:

  a) prezentarea unităţii de învăţământ: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale, relaţia cu comunitatea locală şi schema organizatorică;

  b) analiza de nevoi alcătuită din analiza mediului intern (de tip SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PEST);

  c) viziunea, misiunea şi obiectivele strategice ale unităţii de învăţământ;

  d) planul de dezvoltare, care conţine planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, fiind structurat astfel: funcţia managerială, obiective, termen, stadiu de realizare, resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluarea anuală;

  e) planul operaţional al etapei curente.

Planul de dezvoltare instituţională se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de consiliul de administraţie.

Planul de acţiune al şcolii este parte a planului de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ profesional şi tehnic, care corelează oferta în educaţie şi formare profesională cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivelul ariei de acţiune.

Planul de acţiune al şcolii se realizează în baza ghidului de elaborare emis de către Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.

  

Programul managerial constituie documentul de prognoză pe termen mediu şi se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar.

Programul managerial conţine adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi inspectoratului şcolar la contextul unităţii de învăţământ, precum şi a obiectivelor strategice ale planul de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv.

Programul managerial se avizează de către consiliul de administraţie şi se prezintă consiliului profesoral.

Directorul adjunct va întocmi propriul program managerial conform fişei postului, în concordanţă cu programul managerial al directorului şi cu planul de dezvoltare instituţională.

Planul operaţional constituie documentul de prognoză pe termen scurt, se elaborează de către director pentru o perioadă de un an şcolar şi conţine operaţionalizarea obiectivelor programului managerial şi ale planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei corespunzător etapei.

Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi. Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente ale măsurilor respective.

Activitatea de control intern este organizată şi funcţionează în cadrul comisiei de control managerial intern, subordonată directorului unităţii de învăţământ.

Documentele manageriale de evidenţă sunt:

  a) statul de funcţii;

  b) organigrama unităţii de învăţământ;

  c) schemele orare ale unităţii de învăţământ;

  d) planul de şcolarizare aprobat;

  e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului pentru îndrumare şi control/programe operative săptămânale;

  f) dosarul privind siguranţa în muncă;

  g) dosarul privind protecţia civilă;

  h) programele de cooperare şi parteneriat locale, naţionale şi internaţionale.

Checklist

Documentele manageriale:		Existent	Inexistent
Documente de diagnoză:	Rapoartele semestriale asupra activităţii desfăşurate;
	Raportul anual asupra activităţii desfăşurate;
	Rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;
	Raportul de evaluare internă a calităţii.
Documente de prognoză:	Planul de dezvoltare instituţională;
	Programul managerial (pe an şcolar);
	Planul operaţional al unităţii de învăţământ (pe an şcolar);
	Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.
Documente manageriale de evidenţă:	Statul de funcţii;
	Organigrama unităţii de învăţământ;
	Planul de şcolarizare aprobat;
	Dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului pentru îndrumare şi control/programe operative săptămânale;
	Dosarul privind siguranţa în muncă;
	Dosarul privind protecţia civilă;
	Programele de cooperare şi parteneriat locale, naţionale şi internaţionale.

Sursa: Art. 81-91 din Ordinul nr. 5.115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar