Scopul inspecţiei şcolare generale îl constituie:
a) evaluarea şi monitorizarea
activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată prin
furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie;
b) îmbunătăţirea rezultatelor
şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor
de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare,
cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi
cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul
educaţiei;
c) consilierea şi sprijinirea
unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic
auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi.
Inspecţia şcolară generală se realizează de către MECTS şi
inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului
Bucureşti (ISMB), în toate unităţile de învăţământ preuniversitar care
formează sistemul naţional de învăţământ, vizând aspectele şi ariile tematice
nominalizate în prezentul regulament.
Perioada
dintre două inspecţii şcolare generale ale unităţilor de învăţământ
preuniversitar va fi stabilită în urma unor constatări şi analize
fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS.
Inspectorii vor face aprecieri asupra următoarelor 7 arii tematice/domenii:
a) managementul şcolar,
managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi
folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale),
respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;
b) modul de aplicare a
curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia
şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare
realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic
auxiliar;
c) activitatea personalului
didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere,
diferenţiere a demersului educaţional);
d) nivelul performanţelor
realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale
(curriculare şi de evaluare);
e) modul în care unitatea de
învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia
acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă
individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea
egalităţii de şanse;
f) relaţiile unităţii de
învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală;
g) atitudinea elevilor faţă de
educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ.
Lista unităţilor de învăţământ
preuniversitar în care urmează să se desfăşoare inspecţia şcolară generală
împreună cu perioadele din graficul de activităţi semestriale ale ISJ/ISMB
alocate acestui tip de inspecţie sunt propuse de către inspectorul şcolar
general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul
asigurării calităţii şi avizate în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la
începutul fiecărui semestru.
Dimensiunea echipei de inspectori
şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mărimea şi
complexitatea unităţii de învăţământ (număr de elevi, număr de structuri
arondate unei unităţi cu personalitate juridică, distribuţia geografică).
Inspecţia şcolară generală este
realizată, de regulă, de o echipă formată din 2 până la 8 inspectori şi va fi condusă de un coordonator numit
dintre aceştia.
Echipa va cuprinde inspectori care
au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin 6 discipline incluse în
curriculum.
În şcolile cu limba de predare a
unei minorităţi naţionale, echipa de inspectori va fi însoţită de inspectorul
de minorităţi/de specialitate pentru limba maghiară, germană, români etc.,
respectiv de metodişti vorbitori ai limbilor minorităţilor.
Durata inspecţiei şcolare generale
este de 1-2 săptămâni, în funcţie
de mărimea şi complexitatea activităţilor educaţionale ale unităţii de
învăţământ preuniversitar inspectate.
Etape:
I. Activitatea de preinspecţie
Inspectorul coordonator al echipei
realizează următoarele activităţi
preparatoare pentru inspecţie:
a) informează unitatea de
învăţământ preuniversitar care va fi inspectată şi stabileşte împreună cu
directorul modul în care vor fi predate documentele instituţiei, precum şi
data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecţiei;
b) prezintă unităţii de învăţământ
lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi
stabileşte împreună cu directorul unităţii de învăţământ data-limită până la
care toate documentele vor fi pregătite;
c) stabileşte responsabilităţile ce
revin fiecărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile
inspectate. Stabilirea responsabilităţilor se va realiza după consultarea
membrilor echipei de inspecţie. Inspectorul coordonator va furniza unităţii
de învăţământ preuniversitar lista cu numele şi responsabilităţile membrilor
echipei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate,
precum şi eşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor
grupurilor-ţintă (elevi, cadre didactice, părinţi etc.) şi colectarea
datelor. Unitatea de învăţământ va fi informată dacă apar schimbări în
componenţa echipei de inspectori;
d) vizitează unitatea de învăţământ
înainte de inspecţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspecţiei,
pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecţiei şi pentru
a răspunde la întrebările puse de acesta. Inspectorul coordonator explică modul în
care va fi analizată documentaţia şi cum va fi folosită de către echipă;
e) în urma vizitei în unitatea
de învăţământ, poate solicita centrului judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-ţintă,
particularizat, în funcţie de specificul şi problemele-cheie identificate în
unitatea de învăţământ care va fi inspectată.
Pentru inspecţia realizată de
ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învăţământ va putea
solicita schimbarea perioadei de inspecţie sau datele/orele de desfăşurare a
unor activităţi specifice (din activitatea de preinspecţie, de inspecţie şi
de postinspecţie), adresându-se în scris consiliului de administraţie al
ISJ/ISMB.
În cuprinsul solicitării, unitatea
de învăţământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfăşurarea
activităţilor respective. Planul modificat de inspecţie devine efectiv în
momentul aprobării lui de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB.
Inspectorul coordonator al
echipei solicită conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar
documentele necesare pregătirii activităţii de inspecţie, cu cel puţin 7 zile înainte de
începerea inspecţiei.
Directorul instituţiei de educaţie
pregăteşte documentele solicitate şi le pune la dispoziţia echipei de
inspecţie.
Inspectorul coordonator şi
membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât să se
colecteze un eşantion suficient de date, să aibă ocazia să discute despre
situaţia constatată şi să emită aprecieri ca echipă.
Înainte de inspecţie,
inspectorul coordonator al echipei colectează următoarele date şi informaţii:
a) o prezentare scrisă de
director asupra activităţii unităţii de învăţământ (maximum două pagini),
care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socioeconomice a zonei,
elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementului
resurselor financiare, încadrării cu personal, materialului didactic, clădirilor,
curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie;
b) un formular cu date statistice
privind unitatea de învăţământ, completat de către director;
c) rezultatele obţinute de elevi la
examenele naţionale şi testele naţionale în ultimii 3 ani, comparativ cu
media la nivel judeţean şi naţional;
d) raportul de evaluare internă al
unităţii de învăţământ preuniversitar;
e) documentele unităţii de învăţământ
privind încadrarea personalului angajat şi managementul general;
f) documentele privind politica unităţii
de învăţământ;
g) cel mai recent raport de inspecţie
şcolară generală;
h) orarul unităţii de învăţământ în
perioada inspecţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice);
i) orice altă informaţie pe care
personalul instituţiei de educaţie doreşte să o furnizeze inspectorilor.
După
colectarea acestor date de către inspectorul coordonator, documentele vor fi
analizate şi vor fi comunicate celorlalţi membri ai echipei de inspecţie.
Dosarul activităţii de preinspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat
numai de inspectori.
II. Desfăşurarea inspecţiei
Inspecţia şcolară generală va fi
deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunţă
consiliului profesoral domeniile şi activităţile care vor fi inspectate de
către membrii echipei de inspectori.
Inspectorul coordonator al echipei are următoarele atribuţii:
a) reprezintă instituţia din care
provine, ISJ/ISMB sau MECTS, şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea
de învăţământ inspectată;
b) supraveghează şi monitorizează
derularea inspecţiei şcolare generale;
c) analizează şi soluţionează, împreună
cu directorul unităţii de învăţământ inspectate, orice neconcordanţă sau
problemă ivită în legătură cu organizarea şi desfăşurarea inspecţiei;
d) organizează şi conduce întâlnirile cu
reprezentanţii părinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic
auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunităţii locale;
e) coordonează colectarea
documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unităţii de
învăţământ inspectate;
f) coordonează elaborarea,
aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, părinţi şi
cadrele didactice privind activitatea şcolară şi extraşcolară a unităţii de
învăţământ inspectate;
g) organizează întâlniri de lucru
cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecăţi comune;
h) stabileşte datele la care se
desfăşoară întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspecţie pe
discipline (catedre/comisii) şi pe aspecte (consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ);
i) derulează activităţile care îi
revin, în conformitate cu responsabilităţile specifice stabilite pentru
fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţia necesară;
j) pe baza documentelor şi
analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează, elaborează
raportul final al inspecţiei şcolare generale.
Inspecţia şcolară generală se va
desfăşura după programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unităţii de
învăţământ.
În cadrul inspecţiei şcolare generale
pot fi realizate următoarele activităţi:
a) observarea activităţilor
desfăşurate la clasă prin inspecţie/asistenţă la lecţii şi a altor activităţi
desfăşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat
observării/asistării diferitelor activităţi educaţionale de la nivelul
unităţii de învăţământ inspectate;
b) discuţii cu
directorul/directorii unităţii de învăţământ preuniversitar, cu membrii
consiliului de administraţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor
comisii constituite la nivelul unităţilor de învăţământ, între care cei ai
comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ai comisiei pentru prevenirea
şi combaterea violenţei în mediul şcolar etc.;
c) discuţii cu cadrele didactice,
cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfăşurare
a inspecţiei va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor
didactice din unitatea de învăţământ inspectată;
d) întâlniri, inclusiv informale, cu
reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;
e) întâlniri cu reprezentanţi ai
autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai
comunităţii locale;
f) aplicarea de chestionare;
g) analiza documentelor.
În timpul inspecţiei, inspectorii vor
colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea
şi eficienţa utilizării lor.
Din categoria acestor documente fac
parte:
a) planul de dezvoltare
instituţională (PDI)/planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS);
b) raportul anual de evaluare
internă (RAEI)/raportul de autoevaluare (RA);
c) rapoartele scrise ale evaluărilor
externe şi ale inspecţiilor din ultimii 3 ani;
d) cataloagele, registrele matricole;
e) condica profesorilor;
f) planurile operaţionale ale
diferitelor comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;
g) documentele catedrelor/comisiilor
metodice;
h) portofoliile profesorilor;
i) caietele elevilor, documentele care
vizează rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor;
j) alte documente relevante pentru
politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate;
k) orice fel de documente/informaţii
scrise distribuite părinţilor;
l) documentele şedinţelor consiliului de
administraţie, planul financiar al instituţiei de educaţie şi orice alt
document considerat necesar.
Inspectorii vor inspecta/asista toate
cadrele didactice din unitatea de învăţământ, astfel încât fiecare cadru
didactic să fie observat la cel puţin
o lecţie şi, în final, să rezulte un eşantion reprezentativ pentru
specificul unităţii de învăţământ respective.
Cadrele didactice au obligaţia să primească inspectorul pentru observarea lecţiei,
conform orarului anunţat.
Când observă o lecţie, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a
întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând să distragă atenţia
elevilor.
Inspectorii vor discuta cu
profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clasă.
Aspectele urmărite prin activitatea de observare sunt următoarele:
a) relaţia profesor-elev şi
aplicarea sistematică a strategiilor didactice centrate pe elevi;
b) utilizarea achiziţiilor
anterioare de învăţare ale elevilor;
c) concordanţa dintre
strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi;
d) individualizarea sarcinilor
şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de nevoile identificate;
e) caracterul interdisciplinar şi
transdisciplinar - legături cu alte discipline de studiu, în cadrul aceleiaşi
arii, şi legături cu discipline din arii curriculare diferite;
f) modul de selecţie şi utilizare a
auxiliarelor curriculare în funcţie de specificul unităţii de învăţământ
preuniversitar şi de achiziţiile anterioare de învăţare ale educabililor;
g) dezvoltarea capacităţii
elevilor de a învăţa din experienţă şi din practică;
h) modul de răspuns al
cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părinţilor privind acordarea
de sprijin individual în învăţare;
i) includerea, dacă este
cazul, în cadrul activităţilor de predare-învăţare-evaluare a elementelor
specifice ale minorităţilor etnice, religioase sau de altă natură existente
în instituţia de educaţie;
j) utilizarea formelor de
evaluare formativă şi sumativă a rezultatelor învăţării;
k) respectarea recomandărilor
de igienă şcolară privind echilibrul dintre activitatea şcolară a elevului şi
celelalte tipuri de activităţi specifice vârstei (inclusiv în privinţa
temelor pentru acasă);
l) respectarea drepturilor şi
îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de
predare-învăţare-evaluare;
m) utilizarea autoevaluării şi
interevaluării elevilor în activităţile de învăţare;
n) prezentarea produselor
activităţii elevilor în sălile de clasă/grupă şi în celelalte spaţii ale
unităţii de învăţământ preuniversitar;
o) caracterul obiectiv al
evaluării formative şi sumative.
În timpul inspecţiei,
inspectorul coordonator al echipei organizează întâlniri cu beneficiarii
direcţi şi indirecţi ai educaţiei furnizate de unitatea şcolară.
La aceste întâlniri vor fi
prezenţi 2-3 inspectori, în funcţie de aria tematică de responsabilitate,
pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinţi, elevi, personal,
reprezentanţi ai comunităţii) în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru
a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ.
Inspectorii iau cunoştinţă de
opiniile participanţilor, comunicându-le faptul că opiniile lor despre
instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate.
Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile participanţilor
(părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) despre activitatea
unităţii de învăţământ.
Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi
informale pentru a discuta cu aceştia.
Discuţiile le vor permite inspectorilor să
aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unităţii de
învăţământ, precum şi modul în care acestea sunt puse în practică.
Inspectorii vor evalua dacă personalul acţionează ca o echipă şi contribuie
la crearea unui etos pozitiv al unităţii de învăţământ preuniversitar.
Echipa de inspectori îşi
planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează
documentaţia colectată în perioada de preinspecţie.
De asemenea, aceştia se
întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au
constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unităţii de
învăţământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta în continuare.
În cadrul şedinţei vor fi analizate următoarele documente:
a) RAEI;
b) rezultatele evaluărilor externe şi
inspecţiilor din ultimii 3 ani;
c) proiectul de dezvoltare
instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ, împreună cu
planurile operaţionale/de implementare pe anul în curs;
d) documentele consiliului de
administraţie;
e) planul managerial;
f) documentele care să ateste
monitorizarea şi controlul activităţii metodice din partea conducerii
unităţii de învăţământ (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la
ore etc.);
g) portofoliile catedrelor/comisiilor
metodice;
h) portofoliile cadrelor didactice -
inclusiv rezultatele evaluărilor;
i) portofoliile elevilor;
j) documente referitoare la participarea
cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;
k) raportul de analiză al activităţii
din anul şcolar/semestrul precedent;
l) organigrama unităţii de învăţământ;
m) raportările statistice obligatorii
(SC);
n) orarul instituţiei de
educaţie/schemele orare ale claselor;
o) programele activităţilor
extracurriculare;
p) instrumente de monitorizare şi
evaluare internă specifice unităţii de învăţământ;
q) documente privind progresul în
dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare,
biblioteca/centrul de documentare şi informare (CDI);
r) documentele şcolare prevăzute de
lege;
s) alte
documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale).
III. Activitatea de postinspecţie
În urma derulării activităţilor de inspecţie, vor fi prezentate
următoarele rapoarte:
1. rapoartele
verbale parţiale.
Acestea sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei,
sunt prezentate de către fiecare inspector, la finalul fiecărei activităţi
desfăşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor/catedrelor
metodice/membrilor consiliului de administraţie, cadrelor didactice
inspectate, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai părinţilor, în funcţie
de aria tematică şi disciplina inspectată;
2. raportul
verbal general.
În perioada imediat următoare încheierii inspecţiei, dar nu mai târziu de 4
zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport
verbal general, în cadrul unei întâlniri/şedinţe la care vor fi prezenţi
directorul/directorii, şefii de catedre, membrii consiliului de administraţie
şi profesorii inspectaţi. Raportul este confidenţial, în sensul că
participanţii la întâlnire/şedinţă nu vor discuta despre acesta în afara
unităţii de învăţământ inspectate;
3. rapoartele verbale parţiale şi raportul verbal general vor prezenta, în mod concis,
punctele tari ale unităţii de învăţământ şi aspectele care trebuie
ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate şi nu vor fi
modificate decât dacă directorul sau personalul unităţii de învăţământ va
demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rapoartele
verbale oferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care este
necesar să fie remediate;
4. rapoartele scrise individuale ale inspecţiei şcolare generale. Acestea reprezintă
rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru
fiecare arie tematică/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplină
inspectată. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de
inspectori, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2, sunt predate
inspectorului coordonator;
5. raportul scris final al inspecţiei şcolare generale.
Raportul scris final va fi
redactat de inspectorul coordonator al echipei.
El trebuie să fie în concordanţă cu rapoartele
verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei.
Raportul scris final, al cărui model este
prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma
stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în
metodologia de aplicare a acestuia.
Raportul este evaluativ, fiind structurat în
două părţi:
·
raportul
pe arii tematice şi raportul pe discipline;
·
echipa
de inspecţie acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv
fiecărei discipline inspectate.
Managerii şi personalul unităţii de învăţământ
trebuie să poată identifica în raport, pe baza recomandărilor realizate,
priorităţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătăţire.
Raportul scris final va fi semnat de către
inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de către acesta
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în termen de cel mult 3 săptămâni de la
finalizarea activităţii de inspecţie.
O copie a raportului scris final va fi
înaintată inspectorului general şi,
la cerere, MECTS.
Raportul scris final va fi însoţit de un rezumat al acestuia.
Pe baza raportului scris final, rezumatul va
include în formă sintetică constatări/aprecieri, recomandări şi
calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematică şi fiecare disciplină
inspectată.
Rezumatul
va fi prezentat de către directorul unităţii de învăţământ consiliului
profesoral în cadrul unei şedinţe în care vor fi invitaţi reprezentanţii
părinţilor, reprezentanţii elevilor, precum şi ai personalului didactic
auxiliar şi ai personalului nedidactic.
Rezumatul raportului scris final al inspecţiei
şcolare generale elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 conţine
numai informaţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de
instituţiile autorităţilor publice locale cu atribuţii în domeniul
educaţional.
Dacă inspecţia este realizată de către MECTS,
copii ale raportului scris final vor putea fi transmise, la cerere:
·
ISJ/ISMB de unde provine unitatea şcolară inspectată,
·
secretarului
de stat pentru învăţământul preuniversitar,
·
ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Raportul scris final al inspecţiei şcolare generale reprezintă documentul
oficial referitor la rezultatele inspecţiei. Acest raport se înregistrează
atât la ISJ/ISMB, după ce a fost avizat de către inspectorul şcolar general
adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării
calităţii, cât şi la unitatea de învăţământ preuniversitar inspectată. Cu această ocazie, în
registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ inspectate se încheie un
proces-verbal la care raportul general este anexat.
Raportul scris final al inspecţiei trebuie să precizeze:
a) denumirea unităţii de
învăţământ şi perioada în care s-a desfăşurat inspecţia;
b) componenţa echipei de
inspecţie, cu menţionarea responsabilităţii fiecărui membru al echipei
(aspect şi discipline inspectate);
c) obiectivele inspecţiei;
d) descrierea pe scurt a
contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic,
geografic, economic, social, cultural etc.);
e) datele generale statistice privind
unitatea şcolară - inclusiv indicatorii relevanţi din Sistemul Naţional de
Indicatori pentru Educaţie (SNIE);
f) activităţile desfăşurate pe parcursul
inspecţiei;
g) constatările rezultate din aplicarea
instrumentelor de inspecţie şi din colectarea eşantionului de date, precum şi
aprecierile şi recomandările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile
evaluate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre
calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);
h) constatările, aprecierile,
recomandările specifice fiecărei discipline, precum şi calificativul acordat
pe disciplină, respectiv unul dintre calificativele bine: (B), acceptabil
(A), slab (S).
(1) În termen de două săptămâni de la
primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de
învăţământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de
recomandările făcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului
coordonator.
În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunătăţire a activităţii
va include:
·
obiective,
·
activităţi/acţiuni/măsuri,
·
termene/perioade concrete de realizare,
·
desemnarea responsabililor,
·
indicatori de măsurare a realizării obiectivelor propuse, fiind
asumat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar
inspectate.
În termen de cel mult o
săptămână de la primirea planului de îmbunătăţire a activităţii inspectorul
coordonator poate face observaţiîn legătură cu acesta, observaţii de care
unitatea de învăţământ are obligaţia să ţină cont. După aprobare, unitatea de
învăţământ va începe aplicarea primelor activităţi/acţiuni/măsuri din cadrul
planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora.
Planul de îmbunătăţire a
activităţii, aprobat de către inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului
de inspecţie. Instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală va urmări
aplicarea planului de îmbunătăţire a activităţii prin inspecţia de revenire.
Inspecţia de revenire are un caracter
obligatoriu şi va fi realizată la o dată/perioadă stabilită de către
instituţia care a efectuat inspecţia şcolară generală a respectivei unităţii
de învăţământ.
Cu cel puţin o săptămână
înainte de efectuarea inspecţiei de revenire, unitatea de învăţământ vizată
va fi informată în legătură cu data/perioada în care se va realiza această
inspecţie.
Dacă în urma inspecţiei de
revenire se constată neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului
de îmbunătăţire, instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală
iniţială şi, respectiv, inspecţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea
demarării de către această instituţie a procedurilor de evaluare
instituţională specifice.
|
