joi, septembrie 25, 2014

Regulamentul de organizare și funcționare/Regulamentul de ordine interioară

   

  

Aspecte generale privind Regulamentul de organizare si funcţionare

Potrivit Codului Civil, orice persoană juridică este obligată să aibă o organizare de sine stătătoare. Organizarea aceasta se poate regăsi în documentul denumit Regulament de Organizare si Funcţionare (numit în continuare ROF).

Acest regulament descrie atât modul cum este structurată o organizație cu compartimente, birouri, servicii, secţii, direcții, agenţii, sucursale - cât si atribuţiile si competențele acestor subunități, raporturile dintre ele, raporturile cu conducerea organizației, felul cum se iau și se aplică deciziile.

ROF este vital pentru stabilirea conţinutului fiselor posturilor. El oferă  totodată toate informaţiile necesare redactării acestor fișe, prezentând în detaliu atribuţiile, competentele, nivelurile de autoritate, responsabilităţile si mecanismele de relaţii din organizație.

ROF este un instrument de conducere care descrie structura unei organizaţii, prezentând pe diferitele ei componente atribuţii, competenţe, niveluri de autoritate, responsabilităţi, mecanisme de relaţii.

Pentru a fi un instrument eficient de organizare şi conducere ROF trebuie îndeplinească următoarele calități:

a)      să fie uşor de folosit ca instrument cadru de conducere;
b)      să conţină reglementări cuantificabile, cu elemente de evaluare concretă;
c)      să fie concis;
d)     să fie adaptat, mai ales prin conţinut, unor situaţii specifice;
e)      să permită valorificarea optimă a potenţialului uman;
f)       să fie perfectibil în raport cu schimbările ce se produc;
g)      să ofere elemente concrete de evaluare a performanţelor.

Construirea unui ROF trebuie să aibă la bază informaţiile relevante legate de modul de funcţionare al organizaţiei, gruparea și analizarea informațiilor împreună cu managerii, specialiştii şi persoanele implicate în activitatea organizaţiei. În acest sens, instrumente de lucru pot fi: fişa de lucru pentru ROF, fişa compartimentului, fişa de atribuţii, fişa de sarcini individuale, etc.

Actualizarea ROF trebuie să se realizeze ori de câte ori este necesar. Pentru actualizare se pot folosi aceleaşi documente de lucru ca şi la întocmire, menţionate mai sus.

Structura organizatorică a organizației este constituită din ansamblul persoanelor şi subdiviziunilor astfel organizate încât să asigure realizarea obiectivelor propuse.

Principalele componente ale structurii organizatorice, care se regăsesc în orice organizaţie indiferent dacă are sau nu caracter industrial, sunt: postul, funcţia, ponderea ierarhică (aria de control), compartimentul, nivelul ierarhic şi relaţiile organizatorice.

Posturile sunt  pietrele ce compun structurile organizatorice. Postul reprezintă cea mai simplă subdiviziune organizatorică a organizaţiei. El poate fi definit ca fiind ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor care revin unui angajat.

Postul este componenta cea mai importantă a structurii. De modul în care se realizează analiza şi proiectarea acestora depinde de cele mai multe ori succesul unei organizaţii.

Componentele postului formează aşa-numitul  triunghi de aur  al organizării unei instituții.
Totalitatea posturilor care prezintă aceleaşi caracteristici formează o funcţie. Funcțiile pot fi de conducere sau de execuţie.

Ponderea ierarhică o reprezintă numărul de salariaţi conduşi nemijlocit de un manager.

Acest număr poate varia de la 4-8 subalterni pentru un manager de pe nivelul superior până la 20-30 pentru unul de la baza piramidei organizaţionale.

Compartimentul reprezintă  ansamblul persoanelor care efectuează sarcini omogene şi/sau complementare  și care contribuie la realizarea aceloraşi obiective şi care sunt subordonate nemijlocit unui manager.

Totalitatea subdiviziunilor organizatorice situate la aceeaşi distanţă de vârful piramidei organizatorice formează un nivel ierarhic.

Într-o organizaţie există de regulă trei niveluri manageriale: superior, de mijloc şi inferior.

Relaţiile organizatorice pot fi definite ca raporturile dintre celelalte subdiviziuni organizatorice instituite prin reglementări oficiale. Acestea se divid în trei categorii: de autoritate, de cooperare și de control.

Structura organizatorică şi un ROF se poate construi  pornind de la însumarea sarcinilor şi a grupurilor de sarcini din cadrul posturilor unui compartiment.

Compartimentele de muncă sunt definite ca grupări de persoane cu atribuţii şi sarcini identice sau complementare cu caracter cvasistabil, subordonate unei unice autorităţi (şeful compartimentului), care acţionează în scopul realizării unor lucrări specifice şi care, de regulă, îşi desfăşoară activitatea într-un spaţiu dat.

Fiecare membru al grupării se supune, în egală măsură, autorităţii şefului de compartiment.

În cadrul compartimentelor de bază, simple, subalternii au doar atribuţii de execuţie, supunându-se autorităţii şefului.

Conducătorul/șeful este deţinătorul autorităţii nivelului ierarhic al compartimentului de bază; acesta este abilitat să repartizeze sarcinile, să facă evaluări, să propună mijloace de stimulare sau sancţiuni pentru subordonaţi.

Conducătorul/șeful este răspunzător în faţa şefului ierarhic superior pentru toate activităţile desfăşurate în cadrul compartimentului şi pentru nivelul performanţelor înregistrate de către subordonaţi.

În cadrul compartimentelor complexe, unii dintre salariaţi se supun şefului direct iar alţii se supun superiorului acestuia care are atribuţii integratoare.

După anvergura autorităţii pe care o reprezintă conducătorii, compartimentele sunt funcţionale și ierarhice.

Compartimentele funcţionale se caracterizează prin autoritatea pe care o au conducătorii acestora de a îndruma şi de a dirija procesele de muncă aflate în sfera lor de activitate.

Compartimentele ierarhice se caracterizează prin nivelul superior de autoritate; şefii acestor compartimente adoptă decizii privind activitatea eşaloanelor inferioare, dau ordine, coordonează, controlează şi evaluează, pe baza analizelor efectuate de lucrătorii din compartimentele respective.

Din punctul de vedere al formalismului relaţiilor, între compartimente se stabilesc legături formale, statuate prin ROF; aceste legături pun în evidenţă fluxurile de informaţii şi de resurse şi permit realizarea cooperării, în vederea realizării sarcinilor adoptate de organizaţie. Legăturile informale sunt expresia socializării muncii şi a solidarităţii umane.

Din punct de vedere funcţional, legăturile dintre compartimente sunt:

·  de autoritate ierarhică (manager – subaltern, managerul transferând, după caz, autoritatea subordonatului);
·         de autoritate funcţională (în vederea coordonării şi conducerii operative a proceselor);
·         de legături de  cooperare.

Nivelurile ierarhice de distribuire a autorităţii sunt, evident, invers proporţionale cu numărul persoanelor aflate în diferite compartimente. Pentru o structură standard, simplificată, la nivelul inferior se află compartimentele direct productive iar deasupra acestora se găsesc structurile care formează conducerea operativă.

Eşaloanele superioare sunt direcţiile de specialitate și managerul general.

Înălţimea piramidei ierarhice este dată de numărul nivelurilor de conducere iar baza acesteia este proporţională cu numărul de salariaţi ai organizaţiei.

În ROF aşadar, sunt precizate atribuţiile și conducerea fiecărui compartiment, birou, serviciu, secţie, direcție, agenţie, unitate, sediu secundar, sucursală, cu sau fără personalitate juridică, etc. De asemenea, trebuie  precizat raportul dintre subunități si organismele de conducere din  unitate, luarea deciziilor si aplicarea lor.

ROF priveşte deci mai puţin raportul dintre angajator si salariaţi, ci vizează mai mult structura internă a unității angajatoare.

Angajatorul privat are dreptul, nu obligaţia întocmirii acestuia, iar inspectorul de muncă nu va putea pretinde prezentarea acestui document și nu va putea sancţiona angajatorul care nu l-a elaborat.

Totuşi, întocmirea ROF poate fi extrem de utilă, îndeosebi în cazul companiilor de dimensiuni medii și mari, deoarece:

a)      fundamentează fișele posturilor;
b)      cuprinde statul  de funcții și organigrama organizației;
c)      va putea fi folosit în ipoteza unei concedieri colective, pentru identificarea posturilor care se desfiinţează;
d)     reprezintă expresia personalităţii juridice a angajatorului.

Intr-adevăr, potrivit Codului civil, orice persoană juridică trebuie sa aibă o organizare de sine stătătoare, aceasta organizare este stabilită tocmai prin ROF.

In unităţile de stat, Regulamentul de organizare si funcţionare se stabileşte prin act normativ.

Pentru domeniul educaţie, există un Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (numit ROFUIP), aprobat prin ordin al  ministrului (Ordinul nr. 4925/2005 al ministrului educației si cercetării privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar).

Acest ordin   a fost completat şi modificat  ulterior de către:

a)      Ordinul nr. 4106/2010 privind modificarea și completarea Ordinului nr. 4925/2005 al ministrului educației și cercetării privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar;
b)      Ordinul nr. 4714/2010 privind modificarea si completarea Ordinului nr. 4925/2005 al ministrului educației si cercetării privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar;
c)      Ordinul nr. 5619/2010 privind modificarea și completarea Ordinului nr. 4925/2005 al ministrului educației și cercetării privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar;
d)     Ordinul nr. 6152/2012 privind modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar aprobat prin ordinul ministrului educației și cercetării nr. 4925/2005.

Potrivit art. 80 alin.(2) din Legea nr. 1 din 2011 a educaţiei naţionale cu modificările si completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, împreună cu Consiliul Naţional al Elevilor şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un Statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.

În baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul şcolar propriu care se aprobă de Consiliul de administrație.

Potrivit art. 97 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 1 din 05/01/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare  directorul unităţii de învăţământ de stat propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.

Pentru buna desfăşurare a activităţii unității şcolare, existența unui ROF care să conţină elementele de bază ale ROFUIP cât şi cele specifice unităţii este o condiție de bază pentru funcționarea corectă a unității de învățământ.

Prevederile   Legii nr. 1 din 05/01/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare  cu privire la Regulamentul   de organizare și funcționare (ROF)

Legea nr. 1 din 05/01/2011 a educației naționale a fost publicată în  Monitorul Oficial nr. 18 din 10 ianuarie 2011.

Conform art. 361, Legea nr. 1 din  2011 a educaţiei naţionale,   a intrat  în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. 

La data intrării  acesteia în vigoare,  au fost abrogate:

         Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările ulterioare,
         Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare,
         art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare,
         Ordonanţa Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009,
         orice alte dispoziţii contrare. [1]

Potrivit prevederilor art. 361 alin.  (6), după  intrarea în vigoare a Legii nr. 1 din 05/01/2011 a educației naționale, Ministerul Educației  elaborează metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea acestei legi şi stabileşte totodată și măsurile tranzitorii de aplicare.

Regulamentele despre care LEN face referire în cuprinsul acesteia sunt:

a) Regulamente aprobate de ministrul educației, cercetării, tineretului şi sportului privind:

o       organizarea învățământului de artă şi a învățământului sportiv;
o       inițierea şi organizarea de alternative educaționale;
o       organizarea şi funcționarea bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare;
o       organizarea, acreditarea, controlul şi competențele unităților care oferă educație extraşcolară;
o       organizarea şi funcționarea unităților subordonate şi a unităților conexe;
o       asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaționale naționale;
o       organizarea şi competențele palatelor şi cluburilor copiilor;
o       organizarea şi funcționarea consiliului de administrație/consiliului consultativ al Inspectoratului şcolar;
o       normele privind componența, organizarea şi funcționarea, precum şi atribuțiile colegiului de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

b) Regulamente aprobate de către fiecare inspectorat şcolar:

o       regulamentul propriu al consiliului de administrație/consiliu consultativ, elaborat şi aprobat de consiliul de administrație al inspectoratului școlar, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului şi sportului.

c) Regulamente aprobate de către fiecare unitate de învățământ:

o       regulamentul şcolar propriu emis în baza unui statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului şi sportului;
o       regulamentul de organizare şi funcționare al unității de învățământ propus  spre aprobare consiliului de administrație de către directorul unității de învățământ;
o       regulamentul de organizare şi funcționare al consiliul de administrație pentru unitățile  învățământ de stat;
o       regulamentul de organizare şi funcționare al structurilor şi funcțiilor de conducere ale unităților de învățământ particular şi confesional.


3  Prevederi ale Codului Muncii cu privire la Regulamentul de ordine interioară (ROI)

Pentru buna organizare  și funcționare a unei organizații, trebuie să existe acte care să reglementeze activitatea personalului.

 Unul dintre actele cele mai folosite de către organizații este Regulamentul de ordine interioară.  Denumirea logică a actului este  Regulament de ordine interioară (ROI). Cu toate acestea, legislația muncii l-a denumit Regulament Intern. Consider că denumirea stabilită prin legislația muncii este improprie  deoarece orice regulament al unei organizații este intern, inclusiv Regulamentul de organizare și functionare (ROF), care însă cuprinde în principal detalierea structurii organizației.      
     
Regulamentul intern este documentul unei organizații care se întocmeste de către angajator, cu consultarea sindicatului sau a reprezentanților salariaților, se întocmeste și se aprobă de către conducerea organizației și este afișat în mod obligatoriu în cadrul unității respective.

Regulamentul intern, conform Codului muncii reprezintă actul intern al unei organizații prin care se stabilesc, în conformitate cu prevederile legale, îndatoririle salariaților, măsurile ce se impun în vederea organizării muncii si asigurării disciplinei muncii, recompensele si sancțiunile, modul de cercetare al abaterilor disciplinare și procedura aplicării sancțiunilor disciplinare.

Regulamentul de ordine interioară este un izvor specific al dreptului muncii care  reglementează în mod concret, în baza legislatiei muncii și problemele de ordin disciplinar din cadrul unității respective. 

Aceste prevederi sunt obligatorii atât pentru salariați, voluntari cât și pentru părinți, elevi, ucenici și  persoane delegate/detașate în organizație.

Potrivit Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, întocmirea regulamentului intern la nivelul fiecărui angajator a revenit în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a acestui cod. În cazul angajatorilor înființați după intrarea în vigoare a prezentului cod, termenul de 60 de zile prevăzut începe să curgă de la data dobândirii personalității juridice.

  Regulamentul intern se aduce la cunoştință salariaților şi produce efecte față de salariați din momentul informării acestora.

Obligația de informare a salariaților cu privire la conținutul regulamentului intern trebuie îndeplinită de angajator.

Modul concret de informare a fiecărui salariat cu privire la conținutul regulamentului intern se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau, după caz, în cadrul conținutului acestui regulament.

Orice modificare care intervine în conținutul regulamentului intern este supusă procedurilor de informare.

Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozițiile regulamentului intern, în măsura în care face dovada încălcării unui drept al său.

Controlul legalității dispozițiilor cuprinse în regulamentul intern este de competența instanțelor judecătoreşti, care pot fi sesizate în termen de 30 de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluționare a sesizării formulate.

Regulamentul intern al unei organizații cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:

  • reguli privind protecția, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unității;
  • reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
  • drepturile şi obligațiile angajatorului şi ale salariaților;
  • procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
  • reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
  • abaterile disciplinare şi sancțiunile aplicabile;
  • reguli referitoare la procedura disciplinară;
  • modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
  • criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaților.
 În domeniul școlar, Regulamentul intern poate cuprinde prevederi specifice privind:

  • accesul, paza și siguranța în scoli;
  • prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
  • proceduri de monitorizare permanentă privind prevenirea introducerii și comercializării produselor etnobotanice în perimetrul scolii;
  • reguli privind părăsirea unității școlare de către elevi, în mod organizat, în timpul orelor de curs;
  • diverse proceduri specifice.

Baza legală:
·        Legea nr. 1 din 2011 a educației naționale,  cu modificările şi completările ulterioare
·        Legea nr. 53 din 2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare

Articolul face parte din lucrarea  Resursele umane in invatamantul preuniversitar  care poate fi achizitionată de la editura LBW, împreună cu un CD cu anexele, editabile,  de aici http://edituralbw.ro/educational/pachete-de-consultanta/resursele-umane-in-invatamantul-preuniversitar-ab-anual.html

Autor: Ion Nistor



marți, septembrie 23, 2014

Evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditarii şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ

A. Cadrul legislativ, termeni și definiții

Prezenta metodologie are ca bază:

a)   Legea nr. 1 din 05/01/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;
b)  O.U.G. nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare;
c)   H.G. nr. 1258 din 18/10/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP);
d)  H.G. nr. 21 din 10/01/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în M.O., Partea I nr. 38 din 18/01/2007;
e)   H.G. nr. 22 din 10/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, publicată în M.O., Partea I nr. 59 din 25/01/2007;
f)   H.G. nr. 320/2007 din 28/03/2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare externă periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în M.O., Partea I nr. 234 din 04/04/2007;
g)  H.G. nr. 366/2007 din 18/04/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, publicată în M.O., Partea I nr. 277 din 25/04/2007;
h)  H.G. nr. 1534 din 25/11/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publicată în M.O., Partea I nr. 822 din 08/12/2008;
i)    Metodologia din 19/12/2012 aprobată prin Ordinul nr. 6517 din 19/12/2012-Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 11 din 08/01/2013;
j)    Declaraţia de principii a ARACIP publicată la adresa http://www.edu.ro/index.php/articles/4928;
k)  Comunicatul ARACIP nr. 181 din 31 ianuarie 2012 este publicată Lista documentelor solicitate de ARACIP unităților de învățământ preuniversitar precum și cadrul juridic din Romania care stipulează obligația întocmirii acestor documente la nivelul fiecărei scoli;
l)    Notele ARACIP publicate la adresa http://aracip.edu.ro.
B.  Explicarea definiţiilor şi a termenilor

Orice organizaţie din România (persoană juridică, publică sau privată) care are în statutul său activităţi de învăţământ şi care este interesată în furnizarea de servicii de educaţie, se supune obligatoriu procesului autorizării, acreditării şi evaluării periodice.
Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
Aceste obiective nu se pot realiza în practică decât pe un învăţământ bazat pe calitate corelat cu criterii clare de control a calităţii.

Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în care un furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă.
Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta însăşi ia forma evaluării interne, iar când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
 Evaluarea externă în vederea acreditării se declanşează la cererea furnizorului de educaţie care îşi propune să ofere unul sau mai multe programe de educaţie iniţială sau continuă şi se bazează pe un ansamblu de standarde referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 10 din O.U.G. nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.
Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial şi sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituţii, sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
Standardele naţionale specifice fiecărei etape de acreditare, metodologiile de evaluare externă, eşalonarea în timp a procesului de acreditare, precum şi tarifele percepute în vederea autorizării şi acreditării se stabilesc periodic, la propunerea agenţiilor de asigurare a calităţii şi a Ministerul Educaţiei Naționale, prin hotărâre a Guvernului.
Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile legii, de către agenţiile de asigurare a calităţii autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, dobândeşte calitatea de furnizor de educaţie, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale competente, respectiv prin hotărâre a Guvernului.
Autorizarea de funcţionare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ.
Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate în condiţiile legii, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de desfăşurare a procesului de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei Naționale.
Acreditarea presupune parcurgerea a două etape succesive:
a)    autorizarea de funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi de a organiza, după caz, admiterea la studii;
b)    acreditarea, care acordă - alături de drepturile prevăzute la lit. a) - şi dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei Naționale şi de a organiza, după caz, examen de absolvire.
Principii de evaluare
Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei se va derula cu respectarea următoarelor două categorii de principii:
a)    principiile implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii, definite ca principii generale;
b)    principii specifice evaluării externe periodice a calităţii
educaţiei.
Principiile implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii[1]

a)      educaţia de calitate este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale - toate organizaţiile depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească aşteptările;
b)      educaţia de calitate este oferită de instituţii responsabile - responsabilitatea socială devine fundamentul managementului calităţii la nivelul organizaţiei şcolare. Toate instituţiile de educaţie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod public, pentru calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin instituţiile abilitate de lege, este garantul calităţii educaţiei oferite prin sistemul naţional de învăţământ;
c)      educaţia de calitate este orientată pe rezultate - rezultatele, înţelese în termeni de ,,valoare adăugată” şi de ,,valoare creată” sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea şi excelenţa;
d)     educaţia de calitate respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională - educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmări dezvoltarea autonomiei individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile de educaţie se vor bucura de o autonomie sporită în elaborarea unei oferte educaţionale adecvate nevoilor individuale şi comunitare, autonomie corespunzătoare creşterii răspunderii acestor instituţii pentru calitatea ofertei educaţionale;
e)      educaţia de calitate este promovată de lideri educaţionali - liderii sunt cei care asigură unitatea şi continuitatea scopurilor şi a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei creând şi menţinând mediul propice pentru participarea tuturor celor interesaţi la decizie şi pentru realizarea obiectivelor organizaţionale;
f)       educaţia de calitate asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane. Oamenii sunt esenţa oricărei organizaţii. De implicarea lor şi de dezvoltarea lor profesională depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei;
g)      educaţia de calitate se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie - sistemul de asigurare a calităţii nu este doar apanajul şcolii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în acest proces. Ca urmare, dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta dezvoltarea educaţiei la nivel naţional şi local;
h)      educaţia de calitate se bazează pe inovaţie şi pe diversificare - în interiorul cadrului legal existent, vor fi stimulate abordările educaţionale inovative, originale şi creative, aplicarea celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie şi a noilor metode şi tehnici de educaţie şi formare, introducerea noilor tehnologii de informare şi comunicare etc.;
i)        educaţia de calitate abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic. Un rezultat dorit nu poate fi atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod unitar, iar procesele derulate sunt planificate şi manageriate în mod sistemic. Totodată, decizia educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent, credibil şi transparent de indicatori;
j)        educaţia de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor. Având în vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea şi dezvoltarea continuă devin principii fundamentale ale funcţionării şi dezvoltării instituţiilor şcolare. Asigurarea calităţii va fi privită ca un proces de învăţare individuală şi instituţională, ea având ca scop identificarea ariilor de dezvoltare şi orientarea dezvoltării personale şi instituţionale spre direcţii benefice;
k)      educaţia de calitate înţelege interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie. O organizaţie şi furnizorii ei sunt interdependenţi, iar avantajul reciproc întăreşte capacitatea instituţională de a crea valoare. Primul pas în asigurarea calităţii îl reprezintă procesul de autorizare/acreditare/evaluare instituţională. Numai după ce instituţiile de educaţie îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare, putem începe să vorbim, cu adevărat, de calitate.

Principiile specifice evaluării externe periodice a calităţii

a)      principiul corelării autoevaluării/evaluării interne cu evaluarea externă - în evaluarea externă, punctul de plecare îl reprezintă datele, concluziile obţinute în urma autoevaluării (evaluării interne). Identificarea exactă a ariilor de îmbunătăţire, precum şi implementarea măsurilor de îmbunătăţire optime reprezintă un punct forte al autoevaluării;
b)      principiul triangulaţiei - în timpul evaluării externe periodice, varietatea metodelor, precum şi existenţa cel puţin a două surse de dovezi, vor duce la realizarea unei imagini cât mai apropiate de realitate a nivelului calităţii serviciului de educaţie furnizat;
c)      principiul implicării beneficiarilor atât în evaluarea internă, cât şi în cea externă - furnizarea serviciului educaţional răspunde nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi. Implicarea acestora în autoevaluare (evaluarea internă) este realizată atât pentru culegerea feed-back-ului şi depistarea nevoilor acestora, cât şi pentru stabilirea măsurilor optime de îmbunătăţire. Participarea beneficiarilor la evaluarea externă periodică contribuie la oferirea unei imagini complete privind nivelul calităţii serviciului educaţional furnizat;
d)     principiul valorizării furnizorului de servicii educaţionale - în evaluarea externă periodică se au în vedere cu precădere aspectele pozitive ale furnizorului de educaţie şi programelor acestuia. 
     
     Prin evaluarea externă periodică, personalul furnizorului de educaţie nu este pedepsit, oamenii nu sunt umiliţi şi criticaţi. Exemplele de bună practică vor fi cunoscute pe plan local, regional, naţional şi internaţional;
e)      principiul acordării încrederii - datele prezentate ca urmare a autoevaluării (evaluării interne) sunt bazate pe realitatea percepută de către furnizorul de servicii educaţionale;
f)       principiul evaluării externe de tip constructivist, care presupune următoarele aspecte:
·       în derularea evaluării externe, evaluatorii şi evaluaţii agreează principiile evaluării externe;
·       prin evaluarea externă se construieşte realitatea furnizorului de servicii educaţionale, pe baza colectării de dovezi şi a interpretării acestora;
·       rezultatele evaluării externe se raportează la factorii de context care le pot influenţa, neputând fi transferate într-un context nou;
·       evaluarea este un proces de învăţarea atât pentru evaluatori, cât şi pentru evaluaţi, în termenii schimbării mentalităţii;
·    evaluarea este un proces continuu, întrucât rezultatele obţinute reprezintă ţinte ale îmbunătăţirii;
·       evaluare bună ridică mai multe întrebări decât
răspunsuri;
·       în cadrul evaluării externe, evaluatorii şi evaluaţii lucrează în echipă;
·       evaluatorii sunt profesionişti, persoane care culeg date, le interpretează, sunt imparţiali, obiectivi, deschişi şi au o atitudine pozitivă în timpul evaluării;
·       în evaluarea externă trebuie să se treacă de la frică la atitudinea, dorinţa de a lucra bine, de la respectarea unor cutume învechite şi nepotrivite la îmbunătăţirea reală a calităţii, de la opinii la afirmaţii bazate pe dovezi, indicatori, standarde, de la indicaţii la principii agreate în comun, de la simpla administrare a şcolii la un management al calităţii bazat pe reflecţie.
g)      principiul îmbunătăţirii rezultatelor elevilor - în urma evaluării externe periodice sunt prioritare măsurile care vizează îmbunătăţirea rezultatelor elevilor, prin îmbunătăţirea, cu precădere a predării-învăţării-evaluării;
h)      principiul priorităţii interesului elevului - evaluarea externă periodică urmăreşte aspectele din viaţa şcolii care afectează interesul elevului;
i)        principiul accentuării rolului autoevaluării (evaluarea internă) în îmbunătăţirea continuă - autoevaluarea este componentă esenţială a culturii managementului, oferind unităţii de învăţământ posibilitatea identificării punctelor tari şi a celor slabe, comparării propriei performanţe an de an, identificării posibilităţilor de îmbunătăţire, stabilirii obiectivelor şi ţintelor, precum şi organizării, în ordinea priorităţii, a acţiunilor necesare pentru a le realiza;
j)        principiul îmbunătăţirii continue - evaluarea externă (autoevaluarea) şi evaluarea internă sunt realizate în vederea îmbunătăţirii continue a serviciilor educaţionale furnizate. Simpla constatare a aspectelor care trebuie îmbunătăţite, fără implementarea măsurilor de îmbunătăţire reprezintă un proces inutil;
k)      principiul luării deciziei pe baza dovezilor - deciziile luate atât în evaluarea externă, cât şi în evaluarea internă
(autoevaluarea) au la bază interpretarea dovezilor şi nu reprezintă opinii ale celor implicaţi în proces.
Periodicitatea evaluării şi scopul evaluării

Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar se realizează cel puţin o dată la 5 ani sau la solicitarea organizaţiei furnizoare de educaţie/a inspectoratului şcolar/a Ministerului Educaţiei  Naționale. Scopul evaluării externe periodice a calităţii educaţiei este îmbunătăţirea serviciilor educaţionale, reflectate în îmbunătăţirea rezultatelor elevilor.
În cadrul activităţii de evaluare externă se pot utiliza surse informaţionale, membrii comisiei de evaluare hotărând asupra modalităţii de colectare a informaţiilor necesare fundamentării raportului de evaluare externă.
Sursele informaţionale şi rolul acestora în activitatea de evaluare externă a calităţii

Sursele informaţionale necesare a fi analizate în cadrul activităţii de evaluare externă sunt următoarele:
       Proiectul (planul) de dezvoltare instituţională (PDI);
       Raportul anual de evaluare internă (RAEI);
       Situaţia centralizată a rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu rezultatele la nivel de judeţ/a municipiului Bucureşti, în cadrul căreia vor fi analizate:
·    date statistice colectate de şcoală pentru ultimii trei ani cu privire la rata de promovare, pe niveluri, profiluri şi pe domenii de pregătire profesională, sexe, medii de rezidenţă, rata abandonului şcolar, pe niveluri, profiluri şi pe domenii de pregătire profesională, sexe, medii de rezidenţă, rata exmatriculărilor, a actelor de violenţă, rata de succes la testarea naţională, rata de succes la examenul de bacalaureat şi la examenele de certificare a competenţelor profesionale, sexe, medii de rezidenţă;
·    date cu privire la numărul elevilor care au obţinut distincţii la olimpiade şcolare (nivel local, judeţean, naţional, internaţional), concursuri pe meserii (nivel local, judeţean, naţional), precum şi la alte concursuri şcolare, după caz;
·    date cu privire la evoluţia absolvenţilor (traiectul şcolar şi/sau profesional al viitorilor absolvenţi - studii superioare în profilul/domeniul absolvit, inserţia pe piaţa muncii – în profilul/domeniul absolvit sau în alte domenii).
       chestionarele adresate beneficiarilor direcţi şi indirecţi ai educaţiei (elevi, părinţi, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, angajatori, agenţi economici);
       interviuri/focus - grupuri cu conducerea şcolii, cu responsabilii ariilor curriculare, respectiv cu cadrele didactice;
       informaţii privind parteneriatele furnizorului de educaţie, realizate în ultimii trei ani cu alte unităţi de învăţământ preuniversitar, cu instituţii de învăţământ superior şi cercetare, Casa Corpului Didactic, agenţi economici, cu instituţii şi autorităţile locale, cu patronate, sindicate, asociaţii profesionale, ONG-uri etc.;
       informaţii privind proiectele în care furnizorul de educaţie a fost implicat în ultimii trei ani, inclusiv procentul cadrelor didactice implicate în proiecte (aplicant/partener), precum şi procentul elevilor implicaţi în proiectele şcolii, proiectele derulate de inspectoratul şcolar, respectiv în proiectele derulate de Ministerul Educaţiei Naționale;
       procedurile de asigurare a calităţii educaţiei elaborate şi implementate în şcoală, după cum urmează:
·    proceduri de autoevaluare instituţională;
·    proceduri de analiză a culturii organizaţionale;
·    proceduri de evaluare sistematică a aşteptărilor educabililor, părinţilor şi altor beneficiari relevanţi;
·    proceduri de evaluare sistematică a satisfacţiei personalului;
·    proceduri de comunicare internă, decizie şi raportare;
·    proceduri de identificare şi de prevenire a perturbărilor majore;
·    proceduri de control al documentelor şi al înregistrărilor;
·    proceduri de monitorizare, evaluare, revizuire şi îmbunătăţire a calităţii.
       portofolii ale cadrelor didactice şi ale elevilor;
       site-ul furnizorului de educaţie şi, materialele promoţionale utilizate pentru promovarea ofertei educaţionale.
Membri comisiei de evaluare pot solicita reprezentanţilor unităţii de învăţământ, spre analiză, şi alte surse informaţionale pe care le consideră relevante.
Rolul surselor informaţionale necesare a fi analizate în cadrul activităţii de evaluare externă

a)    analiza Planului (proiectului) de dezvoltare instituţională furnizează comisiei de evaluare informaţii detaliate privind planificarea strategică (modul în care unitatea de învăţământ îşi proiectează componenta strategică (misiune, ţinte, opţiuni strategice, corelare cu documentele de proiectare strategică PLAI şi PRAI, după caz) şi operaţională (programele şi acţiunile concrete prin care unitatea îşi propune îndeplinirea ţintelor strategice);
b)    informaţiile generale privind efectivele de elevi, resursele umane şi spaţiile şcolare menţionate în prima parte a Raportului anual de evaluare internă, respectiv din Raportul de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic oferă o imagine de ansamblu cu privire la dimensiunea scolii, la oferta educaţională, la gradul de acoperire cu personal şi la modul de folosire a spaţiilor şcolare;
c)    compararea rezultatelor evaluării externe cu rezultatele evaluării interne cu privire la nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă din standardele de referinţă, detaliate în Raportul anual de evaluare internă, respectiv în Raportul de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic, permite comisiei de evaluare să aprecieze realismul cu care şcoala îşi autoevaluează performanţa şi să formuleze, dacă este cazul, recomandări de îmbunătăţire;
d)   Planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, prezentat în Raportul anual de evaluare internă, respectiv în Raportul de autoevaluare, informează comisia de evaluare cu privire la măsurile pe care şcoala le-a considerat necesare a fi luate în urma evaluări interne, în vederea creşterii calităţii serviciilor educaţionale;
e)    echipa de evaluatori analizează modul în care măsurile propuse în planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei se bazează pe constatările evaluării interne şi se regăsesc în Planul (proiectul) de dezvoltare instituţională, respectiv în Planul de acţiune al şcolii revizuit, asigurând o abordare coerentă şi fundamentată a demersului de creştere continuă a calităţii educaţiei şi verifică dacă măsurile propuse pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei sunt implementate conform planului propus (încadrarea în timp, atingerea rezultatelor propuse);
f)     analiza situaţiei centralizate a rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu rezultatele la nivel de judeţ oferă informaţii cu privire la progresul în îmbunătăţirea rezultatelor şcolare pe parcursul ultimilor trei ani, pentru a se putea aprecia dacă masurile luate în acest interval de timp au condus la îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale. Analiza comparativă a rezultatelor şcolare la nivelul instituţiei cu rezultatele la nivel de judeţ va fi realizată ţinând cont de contextul socio-economic în care şcoala funcţionează, accentul fiind pus pe valoarea adăugată şi valoarea creată la nivelul şcolii;
g)    analiza rezultatelor chestionarelor adresate beneficiarilor direcţi (elevii) şi indirecţi (agenţii economici, părinţii) oferă informaţii privind calitatea serviciului educaţional din unitatea respectivă de învăţământ;
h)    chestionarele adresate personalului didactic, didactic auxiliar şi personalului nedidactic vizează evaluarea gradului de satisfacţie faţă de managementul strategic şi operaţional din şcoala respectivă;
i)      interviurile cu conducerea şcolii, cu responsabilii ariilor curriculare, respectiv cu personalul didactic vor evidenţia punctul de vedere al acestora cu privire la dezvoltarea instituţională şi asigurarea calităţii serviciilor educaţionale;
j)      informaţiile privind parteneriatele şcolii, realizate în ultimii trei ani demonstrează interesul scolii pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei furnizate (prin adaptarea unor exemple de bună practică din alte şcoli, prin cooperarea cu instituţiile de învăţământ superior etc.) şi probează capacitatea scolii de a se implica în viaţa comunităţii şi de a-şi adapta oferta educaţională la cerinţele unei societăţi bazate pe cunoaştere; 
k)    informaţiile privind proiectele în care şcoala a fost implicată în ultimii trei ani (obiective, rezultate, activităţi propuse, partenerii din proiect, stadiul implementării) demonstrează preocuparea conducerii şcolii pentru creşterea calităţii ofertei educaţionale, dezvoltarea profesională a personalului şi a elevilor, după caz, îmbunătăţirea bazei materiale etc.;
l)      analiza procedurilor de asigurare a calităţii elaborate în şcoală precum şi a modului în care acestea sunt aplicate pentru evaluarea internă şi îmbunătăţirea calităţii permit echipei de evaluare să formuleze aprecieri cu privire la managementul calităţii din scoală;
m)  portofoliile cadrelor didactice şi ale elevilor, prin informaţiile conţinute, pot demonstra valoarea adăugată şi valoarea creată de şcoală în procesul instructive - educativ (proiectarea şi implementarea curriculumul-ui, evaluarea rezultatelor şcolare) şi pot permite astfel echipei de evaluare să aprecieze contribuţia reală a şcolii la educaţia elevilor/copiilor;
n)    analiza cu privire la acurateţea, fiabilitatea şi caracterul complet al informaţiilor publicate pe site-ul şcolii, precum şi în materialele promoţionale permit membrilor echipei de evaluare să aprecieze calitatea promovării ofertei educaţionale în rândul elevilor/copiilor, dar şi la nivelul comunităţii.
Rolul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

Activitatea de evaluare externă, pentru acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, a acreditării, respectiv în vederea evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie interesate, este realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.
ARACIP este o instituţie publică de interes naţional, în subordinea Ministerul Educaţiei Naționale, cu personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi
cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 87/2006 iar prin H.G. nr. 1258 din 18/10/2005 i s-a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare.
Adresa: ARACIP Bucureşti,
Strada Spiru Haret nr. 12,
Sector 1, Cod 70738,
Tel: (021) 310 42 13, (021) 405 56 18,
Fax: (021) 319 20 96,
Care este misiunea ARACIP?

       ARACIP realizează evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie;
       ARACIP realizează autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
Care sunt activităţile ARACIP?
       realizează activitatea de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul preuniversitar;
       efectuează, pe baze contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării, evaluarea calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
       realizează, împreună cu inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei Naționale, activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
       efectuează, cel puţin o dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate;
       propune Ministerul Educaţiei Naționale înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii şi calificare profesională, după caz;
       elaborează standardele, standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii, ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate, analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România, recomandări de îmbunătăţire a calităţii învăţământului preuniversitar, codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
       anunţă elaborarea, de către experţii din departamentele de acreditare şi de evaluare externă, a Sintezei fişelor de evaluare instituţională în vederea autorizării, pe care o pune la dispoziţia tuturor celor interesaţi. Sinteza fişelor de evaluare instituţională în vederea autorizării are la bază Standardele de autorizare de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobate prin H.G. nr. 21/2007, dar cuprinde, în plus faţă de acestea, elemente de identificare pentru fiecare descriptor în parte. 


C. Procedura, pe paşi, prin care directorul realizează evaluarea

1. Pregătirea evaluării

În vederea obţinerii autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării, persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educaţie trebuie să depună la Departamentul de acreditare al ARACIP o Cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă[2], însoţită de un Raport de evaluare internă, pentru fiecare nivel de învăţământ, specializare şi/sau calificare profesională, după caz.
În vederea obţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie, Raportul de evaluare internă trebuie să cuprindă documentele specificate în Anexa nr. 2.
În vederea obţinerii acreditării, Raportul de evaluare internă trebuie să cuprindă documentele specificate în Anexa nr. 3.
Procedurile privind activităţile de evaluare externă în vederea obţinerii autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării se găsesc, sub formă de schemă în Anexa nr. 4.
Formatul documentaţiei de autorizare/acreditare, depusă la ARACIP este prevăzut în Anexa nr. 5.
Fişele – tip ale Raportului de evaluare internă în vederea autorizării de funcţionare provizorie/acreditării se găsesc la adresa:
respectiv
Standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar sunt descrişi în H.G. nr. 1534 din 25/11/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.
D. Evaluarea calității a educației

1. Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în  învăţământul preuniversitar

Documentaţia întocmită de organizaţia furnizoare de educaţie este înregistrată şi depusă/repartizată spre expertiză personalului din cadrul aparatului propriu al ARACIP. Rezultatul expertizei se comunică unităţii depunătoare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei.
În cazul în care documentaţia depusă este completă, se aduce la cunoştinţa unităţii de învăţământ respective declanşarea procedurii de evaluare externă. În cazul în care se constată caracterul incomplet al documentelor prezentate, se comunică unităţii de învăţământ respective necesitatea completării acesteia, în termen de 15 zile de la comunicare. În cazul în care unitatea de învăţământ nu transmite completările solicitate, cererea acesteia se respinge ca inadmisibilă.
După completarea documentaţiei, Biroul executiv al ARACIP, întrunit în şedinţă ordinară, aprobă graficul de desfăşurare a vizitelor de evaluare precum şi componenţa comisiilor de experţi, desemnate în acest scop. Perioada de desfăşurare a vizitelor de evaluare, precum şi componenţa comisiei de evaluare desemnate se aduce la cunoştinţa organizaţiilor furnizoare de educaţie solicitante, într-un termen de cel puţin 15 zile înainte de desfăşurarea vizitei de evaluare.
Documentaţia depusă de unitatea de învăţământ respectivă este transmisă de ARACIP, prin e-mail, coordonatorului comisiei de evaluare, în vederea informării întregii echipe. Organizaţia furnizoare de educaţie poate solicita, în vederea pregătirii evaluării externe, consiliere din partea formatorilor-consilieri locali, înscrişi în Registrul special al ARACIP.
2.  Evaluarea propriu-zisă

Coordonatorul comisiei de evaluare transmite directorului unităţii de învăţământ, cu 5 zile înainte de desfăşurarea vizitei de evaluare, programul vizitei respective. Comisia ARACIP de evaluare desfăşoară următoarele activităţi:
a)      întâlnire internă a membrilor comisiei de evaluare, în preziua deschiderii activităţilor de evaluare externă, pentru organizarea agendei evaluării (abilitare cu organizarea internă a furnizorului de educaţie şi cu realitatea educaţională descrisă de Proiectul (planul) de dezvoltare instituţională (PDI)/Planul de acţiune al şcolii (PAS), Raportul anual de evaluare internă (RAEI)/Raportul de autoevaluare (RA), situaţia centralizată a rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu rezultatele la nivel de judeţ; programarea orară a activităţilor, respectiv a întâlnirilor ce urmează fi derulate);
b)     deschiderea activităţilor de evaluare externă a calităţii în prezenţa reprezentanţilor unităţii de învăţământ (directorul şcolii, coordonatorul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, a membrilor Consiliului de Administraţie);
c)      stabilirea întâlnirilor dintre membrii echipei de evaluare şi reprezentanţi ai cadrelor didactice, ai Consiliului de Administraţie, şefi de catedre, elevi, Consiliul elevilor, elevi cu performanţe deosebite, părinţi, Comitetul de părinţi, angajatori, reprezentanţi ai Consiliului Local;
d)     participarea membrilor comisiei de evaluare la activităţi de observare directă, asistenţe la lecţii, aplicarea de chestionare unor grupuri ţintă (elevi, părinţi, angajatori, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), realizarea de focus-group-uri etc.;
e)      analiza dovezilor care probează rezultatele şi efectele acestor activităţi în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către unitatea şcolară, în special asupra indicatorilor de calitate din standardele naţionale;
f)       redactarea raportului de evaluare externă a calităţii;
g)      finalizarea activităţilor de evaluare externă a calităţii în prezenţa reprezentanţilor organizaţiei furnizoare de educaţie/unităţii de învăţământ şi prezentarea concluziilor desprinse din raportul de evaluare externă.
3. Rezultatele evaluării

La finalul vizitei de evaluare externă, membrii comisiei ARACIP de evaluare va prezenta Consiliului de administraţie concluziile.
Raportul final de evaluare externă va fi transmis înaintat ARACIP şi unităţii şcolare în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea activităţilor de evaluare. Raportul de evaluare externă va conţine calificativele acordate şcolii pentru fiecare indicator de performanţă din standardele de referinţă evaluat. Partea finală a raportului de evaluare externă poate prezenta aspecte de bună practică în asigurarea calităţii educaţiei la nivelul şcolii respective.
Exemplele de buna practică consemnate în rapoartele de evaluare externă vor fi popularizate la nivel local de către inspectoratele şcolare şi la nivel naţional de ARACIP.
Pe baza concluziilor Raportului de evaluare externă, Comisia de Evaluare şi Asigurare a Calităţii va revizui planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei elaborat de şcoală în urma ultimei evaluări interne, în cadrul căruia vor fi incluse măsurile propuse de comisia de evaluare, fiind precizate obiectivele şi acţiunile propuse, responsabilităţile şi termenele de realizare. Implementarea planului de îmbunătăţire va fi monitorizată de reprezentanţii ARACIP şi/sau ai inspectoratelor şcolare.
În situaţia în care în raportul de evaluare externă există indicatori de performanţă apreciaţi cu calificativul ,,Nesatisfăcător”, se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 34 din O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare.
În cazul menţionat mau sus unitatea de învăţământ respectivă va urmări cu prioritate implementarea unor măsuri care să conducă la remedierea acestora. Inspectoratele şcolare vor realiza o monitorizare specială în aceste cazuri, urmărind progresul înregistrat de şcoala respectivă.
Contestaţiile cu privire la concluziilor Raportului de evaluare externă întocmit se adresează, în termen de 30 de zile de la comunicare, ministrului educaţiei. Raportul de evaluare externă poate fi atacat în condiţiile Legii nr. 554/2004 - a contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare.
La activităţile de evaluare a organizaţiilor furnizoare de educaţie pot participa, cu statut de observator, reprezentanţi ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, reprezentanţii organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ preuniversitar supusă evaluării, precum şi reprezentanţi ai părinţilor, ai altor instituţii reprezentative din comunitatea locală, ai autorităţilor publice judeţene şi locale.
La finalizarea activităţilor de evaluare externă, ARACIP va elibera un atestat din care să reiasă nivelul de calitate existent în cadrul unităţii de învăţământ respective, raportat la indicatorii de performanţă din standardele de referinţă evaluate.
Autorizarea de funcţionare provizorie se acordă începând cu anul şcolar următor şi trebuie solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educaţie, înainte ca unitatea de învăţământ preuniversitar să înceapă procesul instructiv-educativ.
După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de educaţie implementează mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe care le transmite anual ARACIP.
Organizaţiile furnizoare de educaţie autorizate să funcţioneze provizoriu au obligaţia de a solicita acreditarea după încheierea unui ciclu de şcolarizare, în termen de maximum 2 ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea ridicării autorizaţiei de funcţionare provizorie.
După obţinerea acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii se transmit ARACIP, la cererea agenţiei sau din propria iniţiativă a furnizorului de educaţie, atunci când solicită o nouă evaluare externă.
Furnizorul de educaţie şi programele de studii acreditate ale acestuia se supun din 5 în 5 ani evaluării externe de către ARACIP sau de o altă agenţie autohtonă ori internaţională, pe bază de contract.
Toate instituţiile şi unităţile de învăţământ din România care au funcţionat legal la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei şi-au păstrat statutul şi sunt supuse prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă.
D. Documentele necesare pentru îndeplinirea cu succes a evaluării (anexe)
F. Metodologia de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar

Ordinul nr. 6517 din 19/12/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar  a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 11 din 08/01/2013 și are următorul conținut:

a)      Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1,
b)      Fişa procesului, cu precizarea etapelor, termenelor şi a responsabilităţilor, prevăzută în anexa nr. 2,
c)      Atestatul nivelului de calitate al educaţiei furnizate, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3,
d)     15 factori de risc, corespunzători Hărţii naţionale a riscului educaţional, prevăzuţi în anexa nr. 4.

Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar este realizată cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare.

Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar acreditate se realizează cel puţin o dată la 5 ani.

Procedurile de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei se derulează la cererea organizaţiei furnizoare de educaţie, pe bază de contract încheiat cu ARACIP (Anexa nr.10).

Procedurile de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei se pot derula şi la solicitarea altor persoane juridice interesate, precum: Ministerul Educaţiei Naționale, inspectoratul şcolar, autorităţile publice locale, asociaţiile de părinţi etc., în condiţiile menţionate la alin. (2).  la ordin.

În acest caz, ARACIP are obligaţia de a încunoştinţa unitatea de învăţământ în maximum 15 zile de la înregistrarea cererii, în vederea întocmirii şi prezentării documentaţiei corespunzătoare.

1. Scopul şi principiile evaluării externe periodice a calităţii educaţiei.

Scopul evaluării externe periodice a calităţii educaţiei este îmbunătăţirea continuă a proceselor şi rezultatelor organizaţiei furnizoare de educaţie pentru a satisface încrederea publică.

Concluziile evaluării externe periodice a calităţii educaţiei, sintetizate anual de către ARACIP, sunt înaintate Ministerului Educaţiei Naționale, însoţite de propuneri de măsuri de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii în învăţământul preuniversitar.

Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei se derulează pe baza standardelor de referinţă şi indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.

În funcţie de finalităţile fiecărei vizite de evaluare externă, ARACIP stabileşte numărul de indicatori de performanţă pe baza cărora se va judeca nivelul calităţii educaţiei furnizate, dintre cei 43 de indicatori aprobaţi de legislaţia în vigoare.

Calificativele care se acordă pentru fiecare indicator de performanţă evaluat din standardele de referinţă, precizate în Raportul de evaluare externă periodică, sunt următoarele:

a)      "Nesatisfăcător", în situaţia neîndeplinirii a cel puţin unui descriptor din standardele de acreditare şi evaluare periodică;
b)     "Satisfăcător", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică;
c)      "Bine", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi a cel puţin unui descriptor din standardele de referinţă;
d)     "Foarte bine", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă;
e)      "Excelent", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică, a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă, precum şi a unor descriptori definiţi de unitatea de învăţământ.

Calificativele se corelează cu punctaje stabilite de ARACIP, în vederea realizării evaluării comparative interinstituţionale.

Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei se derulează cu respectarea a două categorii de principii:
a)      principii generale ale implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii;
b)     principii specifice evaluării externe periodice a calităţii educaţiei.

2. Educaţia de calitate se fundamentează pe următoarele principii generale:
a)      este centrată pe clienţii şi beneficiarii actului educaţional;
b)      este oferită de instituţii responsabile;
c)      este orientată pe rezultate;
d)     respectă autonomia individuală şi are la bază autonomia instituţională;
e)      este promovată de lideri educaţionali;
f)       asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane;
g)      se realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu beneficiarii primari şi secundari de educaţie;
h)      se bazează pe inovaţie şi pe diversificare;
i)        abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic;
j)        are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor;
k)      promovează interdependenţa dintre furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie.

3. Principiile specifice evaluării externe periodice a calităţii sunt:

a)      asigurarea supremaţiei interesului preşcolarului şi al elevului;
b)      corelarea evaluării interne cu evaluarea externă;
c)      accentuarea rolului evaluării interne în îmbunătăţirea continuă;
d)     implicarea beneficiarilor atât în evaluarea internă, cât şi în cea externă;
e)      acordarea încrederii furnizorului de servicii educaţionale în raport cu rezultatele evaluării interne;
f)       respectarea triangulaţiei, respectiv asigurarea a cel puţin 3 surse şi dovezi de informare şi documentare în evaluarea nivelului calităţii actului educaţional;
g)      valorizarea aspectelor pozitive ale furnizorului de servicii educaţionale şi ale programelor acestuia;
h)      acordarea încrederii furnizorului de servicii educaţionale în raport cu rezultatele evaluării interne;
i)        abordarea evaluării externe ca proces de învăţare, pentru evaluatori, pentru evaluaţi şi pentru întreaga organizaţie şcolară.

4. Procedura de evaluare externă a calităţii educaţiei
 Procedura de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar se derulează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie.

 Fişa procesului de evaluare externă a calităţii, cu precizarea etapelor, termenelor şi a responsabilităţilor, este prezentată în anexa nr. 2 la ordin.

5. În vederea demarării procedurii de evaluare externă periodice, organizaţia furnizoare de educaţie înaintează către ARACIP următoarele documente:
a)      cerere;
b)      fişa-tip;
c)      Proiectul/Planul de dezvoltare instituţională, respectiv Planul de acţiune al şcolii, pe termen de 5 ani, realizat în baza unei diagnoze şi prin comparaţie cu proiectul anterior;
d)     ultimul Raport anual de evaluare internă (RAEI).

Formatul documentaţiei este actualizat periodic de către ARACIP, prin comunicare publică pe site. În baza cererii, ARACIP, prin Compartimentul juridic, încheie un contract cu organizaţia solicitantă şi emite factura fiscală corespunzătoare.

Organizaţia furnizoare de educaţie este obligată să comunice către ARACIP o copie de pe ordinul de plată a tarifului de evaluare externă, în termen de maximum 3 zile de la efectuarea plăţii. Comisia de evaluare externă este desemnată de ARACIP pe bază de hotărâre, cu respectarea procedurii prevăzute în anexa nr. 2 la ordin.

Coordonatorul comisiei de evaluare are obligaţia de a transmite unităţii de învăţământ programul general şi programul specific al vizitei de evaluare, în termenele stipulate în fişa procesului prevăzută în anexa nr. 2 la ordin.

Comisia de evaluare desemnată de ARACIP desfăşoară următoarele activităţi:

a)      organizarea agendei evaluării;
b)      analiza contextului şi situaţiei concrete a unităţii şcolare, conform Proiectului (planului) de dezvoltare instituţională (PDI) sau Planului de acţiune al şcolii (PAS), RAEI sau Raportului de autoevaluare (RA), situaţiei centralizate a rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu rezultatele la nivel de judeţ;
c)      programarea orară a activităţilor şi a întâlnirilor;
d)     activităţi specifice: vizitarea organizaţiei furnizoare de educaţie, observarea directă, asistenţă la lecţii şi la activităţi extraşcolare, după caz, aplicarea de chestionare unor grupuriţintă (elevi, părinţi, angajatori operatori economici parteneri/ angajatori, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), realizarea de interviuri individuale şi de grup, vizite la operatori economici (pentru stagiile de practică);
e)      analiza dovezilor care probează, după caz, buna funcţionare a organizaţiei furnizoare de educaţie, rezultatele şi progresul fiecărui educabil;
f)       prezentarea concluziilor desprinse care vor sta la baza raportului de evaluare externă a calităţii educaţiei;
g)      redactarea procesului-verbal şi înscrierea acestuia în registrul corespunzător;
h)      redactarea raportului de evaluare externă a calităţii şi transmiterea către ARACIP în termenele stabilite.

În vederea evaluării concordanţei dintre evaluarea internă, potrivit informaţiilor transmise de organizaţia furnizoare de educaţie în cadrul RAEI, şi situaţia reală, conform raportului de evaluare externă a calităţii educaţiei înregistrat, ARACIP realizează, prin metode statistice, o analiză a condiţiilor de funcţionare a şcolilor (pe baza a 15 factori de risc, corespunzători Hărţii naţionale a riscului educaţional prezentaţi în anexa nr. 4 la ordin) şi a rezultatelor raportate.

Pentru a asigura obiectivitatea analizei şi pentru a realiza evaluarea comparativă interinstituţională, ARACIP poate angaja experţi în evaluare şi acreditare, pe bază de contract. ARACIP eliberează un atestat din care să reiasă nivelul de calitate existent în cadrul unităţii de învăţământ respective, raportat la indicatorii de performanţă din standardele de referinţă evaluate, în termenul precizat în fişa de proces, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin.

Atestatul va menţiona nivelul rezultatelor obţinute de unitatea şcolară faţă de rezultatele aşteptate, având în vedere indicii de eficienţă stabiliţi pe baza Hărţii naţionale a riscului educaţional. Modelul atestatului nivelului de calitate al educaţiei furnizate este prezentat în anexa nr. 3 la ordin.

În situaţia în care în raportul de evaluare externă a calităţii există indicatori de performanţă apreciaţi cu calificativul "Nesatisfăcător", nu se eliberează atestatul şi se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 34 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În cazul menţionat mai sus, unitatea de învăţământ respectivă va urmări cu prioritate implementarea unor măsuri care să conducă la remedierea acestora.
Inspectoratele şcolare realizează o monitorizare specială în cazurile menţionate, urmărind progresul înregistrat de şcoala respectivă. Rezultatele monitorizării sunt aduse la cunoştinţa ARACIP. ARACIP are obligaţia de a face public raportul de evaluare externă periodică şi atestatul de calitate pentru fiecare organizaţie furnizoare de educaţie.

Organizaţia furnizoare de educaţie are obligaţia de a face public conţinutul raportului de evaluare externă periodică. Pe baza concluziilor raportului de evaluare externă, Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii revizuieşte planul de îmbunătăţire a calităţii educaţiei elaborat de şcoală.

Implementarea planului de îmbunătăţire este monitorizată de reprezentanţii ARACIP şi/sau ai inspectoratelor şcolare. Contestaţiile cu privire la concluziile raportului de evaluare externă întocmit se adresează, în termen de 30 de zile de la comunicare, ministrului educaţiei naționale.
Raportul de evaluare externă poate fi atacat în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

6. Lista documentelor solicitate de ARACIP unităților de învățământ

In Comunicatul ARACIP nr. 181 din 31 ianuarie 2012 este publicată Lista documentelor solicitate de ARACIP unităților de învățământ preuniversitar precum și cadrul juridic din Romania care stipulează obligația întocmirii acestor documente la nivelul fiecărei scoli (anexa nr. 9).

Aceste documente reprezintă doar o mica parte  cu relevanță pentru asigurarea calitații  din documentele pe care unitatea școlară trebuie sa le întocmească conform legislatiei în vigoare (de exemplu  în vederea evitării suprapunerii, nu vor fi solicitate documentele care stau la baza obținerii avizului PSI, ci doar avizul PSI).

Lista documentelor solicitate de ARACIP este   revizuită anual.

7. Documentele necesare pentru îndeplinirea cu succes a evaluării (anexe).

Autor: jurist Ion Nistor

 Articolul face parte din lucrarea Ghid de management scolar care poate fi achizitionată de la editura LBW, împreună cu un CD cu anexele, editabile, aici http://edituralbw.ro/educational/pachete-de-consultanta/ghid-de-management-scolar-abonament-anual.html

Acest material sintetic reprezintă un prim ghid în evaluarea instituţională pentru toţi actorii implicaţi, respectiv: unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare şi membrii Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din fiecare unitate de învăţământ, inspectoratele şcolare, ARACIP.

 Sinteza fişelor de evaluare instituţională în vederea autorizării se constituie într-un prim instrument util în autoevaluare, controlul calităţii şi evaluarea externă a calităţii educaţiei. 





[1] Stipulate în Declaraţia de principii a ARACIP (http://www.edu.ro/index.php/articles/4928)
[2] Anexa nr.1