A.
Cadrul legislativ, termeni și definiții
Prezenta
metodologie are ca bază:
a) Legea nr. 1 din
05/01/2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare;
b) O.U.G. nr. 75 din
12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare;
c) H.G. nr. 1258 din
18/10/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al
Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
(ARACIP);
d) H.G. nr. 21 din
10/01/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcţionare
provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor
de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar, publicată în M.O., Partea I nr. 38 din 18/01/2007;
e) H.G. nr. 22 din
10/01/2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea
autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de
educaţie, publicată în M.O., Partea I nr. 59 din 25/01/2007;
f) H.G. nr. 320/2007 din
28/03/2007 privind aprobarea tarifelor de autorizare, acreditare şi evaluare
externă periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar, publicată în M.O.,
Partea I nr. 234 din 04/04/2007;
g) H.G. nr. 366/2007 din
18/04/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului, publicată în M.O., Partea I nr. 277 din 25/04/2007;
h) H.G. nr. 1534 din
25/11/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul
preuniversitar, publicată în M.O., Partea I nr. 822 din 08/12/2008;
i)
Metodologia
din 19/12/2012 aprobată prin Ordinul nr. 6517 din 19/12/2012-Metodologia de
evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar,
Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 11 din 08/01/2013;
k) Comunicatul ARACIP nr. 181 din 31
ianuarie 2012 este publicată Lista
documentelor solicitate de ARACIP unităților de învățământ preuniversitar
precum și cadrul juridic din Romania care stipulează obligația întocmirii
acestor documente la nivelul fiecărei scoli;
B. Explicarea definiţiilor şi a termenilor
Orice organizaţie din România (persoană
juridică, publică sau privată) care are în statutul său activităţi de
învăţământ şi care este interesată în furnizarea de servicii de educaţie, se
supune obligatoriu procesului autorizării, acreditării şi evaluării periodice.
Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în
dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în
formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru
incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
Aceste
obiective nu se pot realiza în practică decât pe un învăţământ bazat pe
calitate corelat cu criterii clare de control a calităţii.
Evaluarea instituţională
a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a
măsurii în care un furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de
educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele şi standardele de
referinţă.
Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de
organizaţie, aceasta însăşi ia forma evaluării interne, iar când evaluarea
calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională
specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
Evaluarea externă în vederea acreditării se
declanşează la cererea furnizorului de educaţie care îşi propune să ofere unul
sau mai multe programe de educaţie iniţială sau continuă şi se bazează pe un
ansamblu de standarde referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art.
10 din O.U.G. nr. 75 din 12/07/2005
privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările
ulterioare.
Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în
termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de
realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în
termeni generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de
indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi
domenii.
Standardul de referinţă reprezintă
descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei
activităţi de către furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de
educaţie, pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau
mondial şi sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituţii,
sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
Standardele naţionale specifice fiecărei etape de
acreditare, metodologiile de evaluare externă, eşalonarea în timp a procesului
de acreditare, precum şi tarifele percepute în vederea autorizării şi
acreditării se stabilesc periodic, la propunerea agenţiilor de asigurare a
calităţii şi a Ministerul Educaţiei Naționale, prin hotărâre a Guvernului.
Autorizarea de
funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea/instituţia de
învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate, în
condiţiile legii, de către agenţiile de asigurare a calităţii autorizate să
funcţioneze pe teritoriul României, dobândeşte calitatea de furnizor de
educaţie, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale competente,
respectiv prin hotărâre a Guvernului.
Autorizarea de funcţionare provizorie conferă dreptul de
organizare a admiterii, precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de
învăţământ.
Acreditarea este
procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe
baza evaluării externe realizate în condiţiile legii, dobândeşte dreptul de
organizare a admiterii, de desfăşurare a procesului de învăţământ, de
organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite diplome şi
certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei Naționale.
Acreditarea presupune
parcurgerea a două etape succesive:
a)
autorizarea de
funcţionare provizorie, care acordă dreptul de a desfăşura procesul de învăţământ şi
de a organiza, după caz, admiterea la studii;
b)
acreditarea, care acordă - alături
de drepturile prevăzute la lit. a) - şi dreptul de a emite diplome, certificate
şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei Naționale şi de a
organiza, după caz, examen de absolvire.
Principii
de evaluare
Evaluarea externă
periodică a calităţii educaţiei se va derula cu respectarea următoarelor două
categorii de principii:
a)
principiile
implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii,
definite ca principii generale;
b)
principii
specifice evaluării externe periodice a calităţii
educaţiei.
Principiile
implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii
a)
educaţia de calitate
este centrată pe clienţii şi beneficiarii serviciilor educaţionale - toate organizaţiile
depind de clienţii lor şi, ca atare, trebuie să le înţeleagă nevoile curente şi
de viitor, trebuie să le îndeplinească cererile şi să le depăşească
aşteptările;
b)
educaţia de calitate
este oferită de instituţii responsabile - responsabilitatea socială devine fundamentul
managementului calităţii la nivelul organizaţiei şcolare. Toate instituţiile de
educaţie, indiferent de statutul lor juridic, vor fi răspunzătoare, în mod
public, pentru calitatea serviciilor educaţionale oferite, iar statul, prin
instituţiile abilitate de lege, este garantul calităţii educaţiei oferite prin
sistemul naţional de învăţământ;
c)
educaţia de calitate
este orientată pe rezultate - rezultatele, înţelese în termeni de ,,valoare adăugată”
şi de ,,valoare creată” sunt cele care definesc, cel mai bine, calitatea şi excelenţa;
d) educaţia de calitate respectă autonomia
individuală şi are la bază autonomia instituţională -
educaţia, la toate nivelurile şi prin toate formele, va urmări dezvoltarea
autonomiei individuale, a capacităţii de a lua decizii pertinente. Instituţiile
de educaţie se vor bucura de o autonomie sporită în elaborarea unei oferte
educaţionale adecvate nevoilor individuale şi comunitare, autonomie
corespunzătoare creşterii răspunderii acestor instituţii pentru calitatea
ofertei educaţionale;
e)
educaţia de calitate
este promovată de lideri educaţionali - liderii sunt cei care asigură unitatea şi
continuitatea scopurilor şi a direcţiilor de dezvoltare a organizaţiei, ei
creând şi menţinând mediul propice pentru participarea tuturor celor interesaţi
la decizie şi pentru realizarea obiectivelor organizaţionale;
f)
educaţia de calitate
asigură participarea actorilor educaţionali şi valorizarea resursei umane. Oamenii sunt esenţa
oricărei organizaţii. De implicarea lor şi de dezvoltarea lor profesională
depinde modul în care îşi folosesc competenţele în beneficiul organizaţiei;
g)
educaţia de calitate se
realizează în dialog şi prin parteneriat cu instituţii, organizaţii, cu
beneficiarii direcţi şi indirecţi de educaţie - sistemul de asigurare a calităţii nu
este doar apanajul şcolii, întreaga comunitate educaţională fiind implicată în
acest proces. Ca urmare, dialogul cu toţi actorii educaţionali va fundamenta
dezvoltarea educaţiei la nivel naţional şi local;
h)
educaţia de calitate se
bazează pe inovaţie şi pe diversificare - în interiorul cadrului legal existent, vor fi
stimulate abordările educaţionale inovative, originale şi creative, aplicarea
celor mai noi rezultate ale cercetării în educaţie şi a noilor metode şi
tehnici de educaţie şi formare, introducerea noilor tehnologii de informare şi
comunicare etc.;
i)
educaţia de calitate
abordează procesul educaţional unitar, în mod sistemic. Un rezultat dorit nu poate fi
atins decât dacă activităţile şi resursele necesare sunt abordate în mod
unitar, iar procesele derulate sunt planificate şi manageriate în mod sistemic.
Totodată, decizia educaţională de calitate are la bază un sistem pertinent,
credibil şi transparent de indicatori;
j)
educaţia
de calitate are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a performanţelor. Având
în vedere ritmul schimbărilor sociale, învăţarea permanentă, inovarea şi
dezvoltarea continuă devin principii fundamentale ale funcţionării şi
dezvoltării instituţiilor şcolare. Asigurarea calităţii va fi privită ca un
proces de învăţare individuală şi instituţională, ea având ca scop
identificarea ariilor de dezvoltare şi orientarea dezvoltării personale şi
instituţionale spre direcţii benefice;
k)
educaţia
de calitate înţelege interdependenţa între furnizorii şi beneficiarii implicaţi
în oferta de educaţie. O organizaţie şi furnizorii ei sunt
interdependenţi, iar avantajul reciproc întăreşte capacitatea instituţională de
a crea valoare. Primul pas în asigurarea calităţii îl reprezintă procesul de
autorizare/acreditare/evaluare instituţională. Numai după ce instituţiile de
educaţie îndeplinesc condiţiile minime de funcţionare, putem începe să vorbim,
cu adevărat, de calitate.
Principiile
specifice evaluării externe periodice a calităţii
a)
principiul corelării
autoevaluării/evaluării interne cu evaluarea externă - în evaluarea externă,
punctul de plecare îl reprezintă datele, concluziile obţinute în urma autoevaluării
(evaluării interne). Identificarea exactă a ariilor de îmbunătăţire, precum şi
implementarea măsurilor de îmbunătăţire optime reprezintă un punct forte al
autoevaluării;
b)
principiul triangulaţiei - în timpul evaluării
externe periodice, varietatea metodelor, precum şi existenţa cel puţin a două
surse de dovezi, vor duce la realizarea unei imagini cât mai apropiate de
realitate a nivelului calităţii serviciului de educaţie furnizat;
c)
principiul implicării
beneficiarilor atât în evaluarea internă, cât şi în cea externă - furnizarea
serviciului educaţional răspunde nevoilor beneficiarilor direcţi şi indirecţi.
Implicarea acestora în autoevaluare (evaluarea internă) este realizată atât
pentru culegerea feed-back-ului şi
depistarea nevoilor acestora, cât şi pentru stabilirea măsurilor optime de
îmbunătăţire. Participarea beneficiarilor la evaluarea externă periodică
contribuie la oferirea unei imagini complete privind nivelul calităţii
serviciului educaţional furnizat;
d)
principiul valorizării
furnizorului de servicii educaţionale - în evaluarea externă periodică se au în
vedere cu precădere aspectele pozitive ale furnizorului de educaţie şi
programelor acestuia.
Prin evaluarea externă periodică, personalul furnizorului
de educaţie nu este pedepsit, oamenii nu sunt umiliţi şi criticaţi. Exemplele
de bună practică vor fi cunoscute pe plan local, regional, naţional şi
internaţional;
e)
principiul acordării
încrederii
- datele prezentate ca urmare a autoevaluării (evaluării interne) sunt bazate
pe realitatea percepută de către furnizorul de servicii educaţionale;
f)
principiul evaluării
externe de tip constructivist, care presupune următoarele aspecte:
· în derularea evaluării
externe, evaluatorii şi evaluaţii agreează principiile evaluării externe;
· prin evaluarea externă
se construieşte realitatea furnizorului de servicii educaţionale, pe baza
colectării de dovezi şi a interpretării acestora;
· rezultatele evaluării
externe se raportează la factorii de context care le pot influenţa, neputând fi
transferate într-un context nou;
· evaluarea este un proces
de învăţarea atât pentru evaluatori, cât şi pentru evaluaţi, în termenii
schimbării mentalităţii;
· evaluarea este un proces
continuu, întrucât rezultatele obţinute reprezintă ţinte ale îmbunătăţirii;
· evaluare bună ridică mai
multe întrebări decât
răspunsuri;
· în cadrul evaluării
externe, evaluatorii şi evaluaţii lucrează în echipă;
· evaluatorii sunt
profesionişti, persoane care culeg date, le interpretează, sunt imparţiali,
obiectivi, deschişi şi au o atitudine pozitivă în timpul evaluării;
· în evaluarea externă
trebuie să se treacă de la frică la atitudinea, dorinţa de a lucra bine, de la
respectarea unor cutume învechite şi nepotrivite la îmbunătăţirea reală a
calităţii, de la opinii la afirmaţii bazate pe dovezi, indicatori, standarde,
de la indicaţii la principii agreate în comun, de la simpla administrare a
şcolii la un management al calităţii bazat pe reflecţie.
g)
principiul îmbunătăţirii
rezultatelor elevilor
- în urma evaluării externe periodice sunt prioritare măsurile care vizează
îmbunătăţirea rezultatelor elevilor, prin îmbunătăţirea, cu precădere a
predării-învăţării-evaluării;
h)
principiul priorităţii
interesului elevului -
evaluarea externă periodică urmăreşte aspectele din viaţa şcolii care afectează
interesul elevului;
i)
principiul accentuării
rolului autoevaluării (evaluarea internă) în îmbunătăţirea continuă - autoevaluarea este
componentă esenţială a culturii managementului, oferind unităţii de învăţământ
posibilitatea identificării punctelor tari şi a celor slabe, comparării
propriei performanţe an de an, identificării posibilităţilor de îmbunătăţire,
stabilirii obiectivelor şi ţintelor, precum şi organizării, în ordinea
priorităţii, a acţiunilor necesare pentru a le realiza;
j)
principiul îmbunătăţirii
continue
- evaluarea externă (autoevaluarea) şi evaluarea internă sunt realizate în
vederea îmbunătăţirii continue a serviciilor educaţionale furnizate. Simpla
constatare a aspectelor care trebuie îmbunătăţite, fără implementarea măsurilor
de îmbunătăţire reprezintă un proces inutil;
k)
principiul luării
deciziei pe baza dovezilor - deciziile luate atât în evaluarea externă, cât şi în
evaluarea internă
(autoevaluarea) au la bază interpretarea dovezilor şi nu reprezintă opinii ale
celor implicaţi în proces.
Periodicitatea
evaluării şi scopul evaluării
Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei în
învăţământul preuniversitar se realizează cel
puţin o dată la 5 ani sau la solicitarea organizaţiei furnizoare de educaţie/a
inspectoratului şcolar/a Ministerului Educaţiei
Naționale. Scopul evaluării externe periodice a calităţii educaţiei
este îmbunătăţirea serviciilor educaţionale, reflectate în îmbunătăţirea
rezultatelor elevilor.
În cadrul activităţii de evaluare externă se pot utiliza
surse informaţionale, membrii comisiei de evaluare hotărând asupra modalităţii
de colectare a informaţiilor necesare fundamentării raportului de evaluare
externă.
Sursele
informaţionale şi rolul acestora în activitatea de evaluare externă a calităţii
Sursele informaţionale necesare a fi analizate în cadrul
activităţii de evaluare externă sunt următoarele:
– Proiectul (planul) de dezvoltare instituţională (PDI);
– Raportul anual de evaluare internă (RAEI);
– Situaţia centralizată a rezultatelor şcolare pe ultimii 3
ani comparativ cu rezultatele la nivel de judeţ/a municipiului Bucureşti, în cadrul căreia vor fi
analizate:
· date statistice
colectate de şcoală pentru ultimii trei ani cu privire la rata de promovare, pe
niveluri, profiluri şi pe domenii de pregătire profesională, sexe, medii de
rezidenţă, rata abandonului şcolar, pe niveluri, profiluri şi pe domenii de
pregătire profesională, sexe, medii de rezidenţă, rata exmatriculărilor, a
actelor de violenţă, rata de succes la testarea naţională, rata de succes la
examenul de bacalaureat şi la examenele de certificare a competenţelor
profesionale, sexe, medii de rezidenţă;
· date cu privire la
numărul elevilor care au obţinut distincţii la olimpiade şcolare (nivel local,
judeţean, naţional, internaţional), concursuri pe meserii (nivel local,
judeţean, naţional), precum şi la alte concursuri şcolare, după caz;
· date cu privire la
evoluţia absolvenţilor (traiectul şcolar şi/sau profesional al viitorilor
absolvenţi - studii superioare în profilul/domeniul absolvit, inserţia pe piaţa
muncii – în profilul/domeniul absolvit sau în alte domenii).
– chestionarele adresate beneficiarilor direcţi şi indirecţi
ai educaţiei (elevi, părinţi, personal didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic, angajatori, agenţi economici);
– interviuri/focus - grupuri cu conducerea şcolii, cu responsabilii
ariilor curriculare, respectiv cu cadrele didactice;
– informaţii privind parteneriatele furnizorului de educaţie,
realizate în ultimii trei ani cu alte unităţi de învăţământ preuniversitar, cu
instituţii de învăţământ superior şi cercetare, Casa Corpului Didactic, agenţi
economici, cu instituţii şi autorităţile locale, cu patronate, sindicate,
asociaţii profesionale, ONG-uri etc.;
–
informaţii
privind proiectele în care furnizorul de educaţie a fost implicat în ultimii
trei ani, inclusiv procentul cadrelor didactice implicate în
proiecte (aplicant/partener), precum şi procentul elevilor implicaţi în
proiectele şcolii, proiectele derulate de inspectoratul şcolar, respectiv în
proiectele derulate de Ministerul Educaţiei Naționale;
– procedurile de asigurare a calităţii educaţiei elaborate şi
implementate în şcoală, după cum urmează:
· proceduri de
autoevaluare instituţională;
· proceduri de analiză a
culturii organizaţionale;
· proceduri de evaluare
sistematică a aşteptărilor educabililor, părinţilor şi altor beneficiari
relevanţi;
· proceduri
de evaluare sistematică a satisfacţiei personalului;
· proceduri de comunicare
internă, decizie şi raportare;
· proceduri de
identificare şi de prevenire a perturbărilor majore;
· proceduri de control al
documentelor şi al înregistrărilor;
· proceduri de
monitorizare, evaluare, revizuire şi îmbunătăţire a calităţii.
– portofolii ale cadrelor didactice şi ale elevilor;
– site-ul furnizorului de educaţie şi, materialele
promoţionale utilizate pentru promovarea ofertei educaţionale.
Membri comisiei de evaluare pot solicita reprezentanţilor
unităţii de învăţământ, spre analiză, şi alte surse informaţionale pe care le
consideră relevante.
Rolul
surselor informaţionale necesare a fi analizate în cadrul activităţii de
evaluare externă
a)
analiza
Planului (proiectului) de dezvoltare instituţională furnizează comisiei de
evaluare informaţii detaliate privind planificarea strategică (modul în care
unitatea de învăţământ îşi proiectează componenta strategică (misiune, ţinte,
opţiuni strategice, corelare cu documentele de proiectare strategică PLAI şi
PRAI, după caz) şi operaţională (programele şi acţiunile concrete prin care
unitatea îşi propune îndeplinirea ţintelor strategice);
b)
informaţiile
generale privind efectivele de elevi, resursele umane şi spaţiile şcolare
menţionate în prima parte a Raportului anual de evaluare internă, respectiv din
Raportul de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic oferă o
imagine de ansamblu cu privire la dimensiunea scolii, la oferta educaţională,
la gradul de acoperire cu personal şi la modul de folosire a spaţiilor şcolare;
c)
compararea
rezultatelor evaluării externe cu rezultatele evaluării interne cu privire la
nivelul de realizare a indicatorilor de performanţă din standardele de
referinţă, detaliate în Raportul anual de evaluare internă, respectiv în
Raportul de autoevaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic, permite
comisiei de evaluare să aprecieze realismul cu care şcoala îşi autoevaluează
performanţa şi să formuleze, dacă este cazul, recomandări de îmbunătăţire;
d)
Planul
de îmbunătăţire a calităţii educaţiei, prezentat în Raportul anual de evaluare
internă, respectiv în Raportul de autoevaluare, informează comisia de evaluare
cu privire la măsurile pe care şcoala le-a considerat necesare a fi luate în
urma evaluări interne, în vederea creşterii calităţii serviciilor educaţionale;
e)
echipa
de evaluatori analizează modul în care măsurile propuse în planul de
îmbunătăţire a calităţii educaţiei se bazează pe constatările evaluării interne
şi se regăsesc în Planul (proiectul) de dezvoltare instituţională, respectiv în
Planul de acţiune al şcolii revizuit, asigurând o abordare coerentă şi
fundamentată a demersului de creştere continuă a calităţii educaţiei şi
verifică dacă măsurile propuse pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei sunt
implementate conform planului propus (încadrarea în timp, atingerea
rezultatelor propuse);
f)
analiza
situaţiei centralizate a rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu
rezultatele la nivel de judeţ oferă informaţii cu privire la progresul în
îmbunătăţirea rezultatelor şcolare pe parcursul ultimilor trei ani, pentru a se
putea aprecia dacă masurile luate în acest interval de timp au condus la
îmbunătăţirea calităţii serviciilor educaţionale. Analiza comparativă a rezultatelor
şcolare la nivelul instituţiei cu rezultatele la nivel de judeţ va fi realizată
ţinând cont de contextul socio-economic în care şcoala funcţionează, accentul
fiind pus pe valoarea adăugată şi valoarea creată la nivelul şcolii;
g)
analiza
rezultatelor chestionarelor adresate beneficiarilor direcţi (elevii) şi
indirecţi (agenţii economici, părinţii) oferă informaţii privind calitatea
serviciului educaţional din unitatea respectivă de învăţământ;
h)
chestionarele
adresate personalului didactic, didactic auxiliar şi personalului nedidactic
vizează evaluarea gradului de satisfacţie faţă de managementul strategic şi
operaţional din şcoala respectivă;
i)
interviurile
cu conducerea şcolii, cu responsabilii ariilor curriculare, respectiv cu
personalul didactic vor evidenţia punctul de vedere al acestora cu privire la
dezvoltarea instituţională şi asigurarea calităţii serviciilor educaţionale;
j)
informaţiile
privind parteneriatele şcolii, realizate în ultimii trei ani demonstrează
interesul scolii pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei furnizate (prin
adaptarea unor exemple de bună practică din alte şcoli, prin cooperarea cu
instituţiile de învăţământ superior etc.) şi probează capacitatea scolii de a
se implica în viaţa comunităţii şi de a-şi adapta oferta educaţională la
cerinţele unei societăţi bazate pe cunoaştere;
k)
informaţiile
privind proiectele în care şcoala a fost implicată în ultimii trei ani
(obiective, rezultate, activităţi propuse, partenerii din proiect, stadiul
implementării) demonstrează preocuparea conducerii şcolii pentru creşterea
calităţii ofertei educaţionale, dezvoltarea profesională a personalului şi a
elevilor, după caz, îmbunătăţirea bazei materiale etc.;
l)
analiza
procedurilor de asigurare a calităţii elaborate în şcoală precum şi a modului
în care acestea sunt aplicate pentru evaluarea internă şi îmbunătăţirea
calităţii permit echipei de evaluare să formuleze aprecieri cu privire la
managementul calităţii din scoală;
m) portofoliile cadrelor
didactice şi ale elevilor, prin informaţiile conţinute, pot demonstra valoarea
adăugată şi valoarea creată de şcoală în procesul instructive - educativ
(proiectarea şi implementarea curriculumul-ui, evaluarea rezultatelor şcolare)
şi pot permite astfel echipei de evaluare să aprecieze contribuţia reală a şcolii
la educaţia elevilor/copiilor;
n)
analiza
cu privire la acurateţea, fiabilitatea şi caracterul complet al informaţiilor
publicate pe site-ul şcolii, precum şi în materialele promoţionale permit
membrilor echipei de evaluare să aprecieze calitatea promovării ofertei
educaţionale în rândul elevilor/copiilor, dar şi la nivelul comunităţii.
Rolul
Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
Activitatea de evaluare externă, pentru acordarea
autorizaţiei de funcţionare provizorie, a acreditării, respectiv în vederea
evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie interesate, este
realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul
Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP.
ARACIP este o instituţie publică de interes naţional, în
subordinea Ministerul Educaţiei Naționale, cu
personalitate juridică şi cu buget propriu de venituri şi
cheltuieli, înfiinţată prin Ordonanţa de urgenţă a
Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei,
aprobată prin Legea nr. 87/2006 iar
prin H.G. nr. 1258 din 18/10/2005 i
s-a aprobat Regulamentul de organizare şi funcţionare.
Adresa: ARACIP Bucureşti,
Strada
Spiru Haret nr. 12,
Sector
1, Cod 70738,
Tel:
(021) 310 42 13, (021) 405 56 18,
Fax:
(021) 319 20 96,
Care
este misiunea ARACIP?
– ARACIP realizează
evaluarea externă a calităţii educaţiei oferite de instituţiile de învăţământ
preuniversitar şi de alte organizaţii furnizoare de educaţie;
– ARACIP realizează
autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar.
Care
sunt activităţile ARACIP?
– realizează activitatea
de evaluare şi acreditare a furnizorilor de educaţie din învăţământul
preuniversitar;
– efectuează, pe baze
contractuale, la solicitarea ministrului educaţiei şi cercetării, evaluarea
calităţii educaţiei din învăţământul preuniversitar;
– realizează, împreună cu
inspectoratele şcolare şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei
Naționale, activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
– efectuează, cel puţin o
dată la 3 ani, evaluarea organizaţiilor furnizoare de educaţie acreditate;
– propune Ministerul
Educaţiei Naționale înfiinţarea şi acreditarea, prin ordin, a instituţiilor de
învăţământ preuniversitar pentru fiecare nivel de învăţământ, program de studii
şi calificare profesională, după caz;
– elaborează standardele,
standardele de referinţă şi indicatorii de performanţă, metodologia de evaluare
instituţională şi de acreditare, manuale de evaluare internă a calităţii,
ghiduri de bune practici, un raport anual cu privire la propria activitate,
analize de sistem asupra calităţii învăţământului preuniversitar din România,
recomandări de îmbunătăţire a calităţii învăţământului preuniversitar, codul de
etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare.
–
anunţă elaborarea, de către experţii din departamentele
de acreditare şi de evaluare externă, a Sintezei fişelor de evaluare
instituţională în vederea autorizării, pe care o pune la dispoziţia tuturor
celor interesaţi. Sinteza fişelor de evaluare instituţională în vederea
autorizării are la bază Standardele de autorizare de funcţionare provizorie a
unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobate prin H.G. nr. 21/2007, dar
cuprinde, în plus faţă de acestea, elemente de identificare pentru fiecare
descriptor în parte.
C. Procedura, pe paşi, prin care directorul
realizează evaluarea
1.
Pregătirea evaluării
În vederea obţinerii
autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării, persoanele
juridice, publice sau private, interesate în furnizarea de educaţie trebuie să
depună la Departamentul de acreditare al ARACIP o Cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă,
însoţită de un Raport de evaluare internă,
pentru fiecare nivel de învăţământ, specializare şi/sau calificare
profesională, după caz.
În vederea obţinerii
autorizaţiei de funcţionare provizorie, Raportul
de evaluare internă trebuie să cuprindă documentele specificate în Anexa nr. 2.
În vederea obţinerii
acreditării, Raportul de evaluare internă
trebuie să cuprindă documentele specificate în Anexa nr. 3.
Procedurile privind activităţile de evaluare
externă în vederea obţinerii autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a
acreditării se găsesc, sub formă de schemă în Anexa nr. 4.
Formatul documentaţiei de autorizare/acreditare, depusă la
ARACIP este prevăzut în Anexa nr. 5.
Fişele – tip ale Raportului de
evaluare internă în vederea autorizării de funcţionare provizorie/acreditării se găsesc la adresa:
respectiv
Standardele de referinţă şi indicatorii de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul
preuniversitar sunt descrişi în H.G. nr. 1534 din
25/11/2008 privind aprobarea Standardelor de referinţă şi a indicatorilor de
performanţă pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar.
D.
Evaluarea calității a educației
1.
Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar
Documentaţia întocmită de organizaţia furnizoare de educaţie
este înregistrată şi depusă/repartizată spre expertiză personalului din cadrul
aparatului propriu al ARACIP. Rezultatul expertizei se comunică unităţii
depunătoare în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării documentaţiei.
În cazul în care documentaţia depusă este completă, se aduce
la cunoştinţa unităţii de învăţământ respective declanşarea procedurii de
evaluare externă. În cazul în care se constată caracterul incomplet al
documentelor prezentate, se comunică unităţii de învăţământ respective
necesitatea completării acesteia, în termen de 15 zile de la comunicare. În
cazul în care unitatea de învăţământ nu transmite completările solicitate,
cererea acesteia se respinge ca inadmisibilă.
După completarea documentaţiei, Biroul executiv al ARACIP,
întrunit în şedinţă ordinară, aprobă graficul de desfăşurare a vizitelor de
evaluare precum şi componenţa comisiilor de experţi, desemnate în acest scop.
Perioada de desfăşurare a vizitelor de evaluare, precum şi componenţa comisiei
de evaluare desemnate se aduce la cunoştinţa organizaţiilor furnizoare de
educaţie solicitante, într-un termen de cel puţin 15 zile înainte de
desfăşurarea vizitei de evaluare.
Documentaţia depusă de unitatea de învăţământ respectivă
este transmisă de ARACIP, prin e-mail, coordonatorului comisiei de evaluare, în
vederea informării întregii echipe. Organizaţia furnizoare de educaţie poate
solicita, în vederea pregătirii evaluării externe, consiliere din partea
formatorilor-consilieri locali, înscrişi în Registrul special al ARACIP.
2. Evaluarea propriu-zisă
Coordonatorul comisiei
de evaluare transmite directorului unităţii de învăţământ, cu 5 zile înainte de
desfăşurarea vizitei de evaluare, programul vizitei respective. Comisia ARACIP
de evaluare desfăşoară următoarele activităţi:
a)
întâlnire internă a membrilor comisiei de evaluare, în
preziua deschiderii activităţilor de evaluare externă, pentru organizarea
agendei evaluării (abilitare cu organizarea internă a furnizorului de educaţie
şi cu realitatea educaţională descrisă de Proiectul (planul) de dezvoltare
instituţională (PDI)/Planul de acţiune al şcolii (PAS), Raportul anual de
evaluare internă (RAEI)/Raportul de autoevaluare (RA), situaţia centralizată a
rezultatelor şcolare pe ultimii 3 ani comparativ cu rezultatele la nivel de
judeţ; programarea orară a activităţilor, respectiv a întâlnirilor ce urmează
fi derulate);
b)
deschiderea activităţilor de evaluare externă a calităţii în
prezenţa reprezentanţilor unităţii de învăţământ (directorul şcolii,
coordonatorul Comisiei de Evaluare şi Asigurare a Calităţii, coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare, a membrilor
Consiliului de Administraţie);
c)
stabilirea întâlnirilor dintre membrii echipei de evaluare
şi reprezentanţi ai cadrelor didactice, ai Consiliului de Administraţie, şefi
de catedre, elevi, Consiliul elevilor, elevi cu performanţe deosebite, părinţi,
Comitetul de părinţi, angajatori, reprezentanţi ai Consiliului Local;
d)
participarea membrilor comisiei de evaluare la activităţi de
observare directă, asistenţe la lecţii, aplicarea de chestionare unor grupuri
ţintă (elevi, părinţi, angajatori, personal didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic), realizarea de focus-group-uri etc.;
e)
analiza dovezilor care probează rezultatele şi efectele
acestor activităţi în privinţa creşterii calităţii educaţiei oferite de către
unitatea şcolară, în special asupra indicatorilor de calitate din standardele
naţionale;
f)
redactarea raportului de evaluare externă a calităţii;
g)
finalizarea activităţilor de evaluare externă a calităţii în
prezenţa reprezentanţilor organizaţiei furnizoare de educaţie/unităţii de
învăţământ şi prezentarea concluziilor desprinse din raportul de evaluare
externă.
3.
Rezultatele evaluării
La finalul vizitei de evaluare externă, membrii comisiei
ARACIP de evaluare va prezenta Consiliului de administraţie concluziile.
Raportul final de
evaluare externă
va fi transmis înaintat ARACIP şi unităţii şcolare în termen de 10 zile
lucrătoare de la finalizarea activităţilor de evaluare. Raportul de evaluare
externă va conţine calificativele acordate şcolii pentru fiecare indicator de
performanţă din standardele de referinţă evaluat. Partea finală a raportului de
evaluare externă poate prezenta aspecte de bună practică în asigurarea
calităţii educaţiei la nivelul şcolii respective.
Exemplele de buna practică consemnate în rapoartele de
evaluare externă vor fi popularizate la nivel local de către inspectoratele
şcolare şi la nivel naţional de ARACIP.
Pe baza concluziilor Raportului de evaluare externă, Comisia
de Evaluare şi Asigurare a Calităţii va revizui planul de îmbunătăţire a
calităţii educaţiei elaborat de şcoală în urma ultimei evaluări interne, în
cadrul căruia vor fi incluse măsurile propuse de comisia de evaluare, fiind
precizate obiectivele şi acţiunile propuse, responsabilităţile şi termenele de
realizare. Implementarea planului de îmbunătăţire va fi monitorizată de
reprezentanţii ARACIP şi/sau ai inspectoratelor şcolare.
În situaţia în care în raportul de evaluare externă există
indicatori de performanţă apreciaţi cu calificativul ,,Nesatisfăcător”, se vor
aplica în mod corespunzător prevederile art. 34 din O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată
cu modificări prin Legea nr. 87/2006,
cu modificările ulterioare.
În cazul menţionat mau sus unitatea de învăţământ respectivă
va urmări cu prioritate implementarea unor măsuri care să conducă la remedierea
acestora. Inspectoratele şcolare vor realiza o monitorizare specială în aceste
cazuri, urmărind progresul înregistrat de şcoala respectivă.
Contestaţiile cu privire la concluziilor Raportului de
evaluare externă întocmit se adresează, în termen de 30 de zile de la
comunicare, ministrului educaţiei. Raportul de evaluare externă poate fi atacat
în condiţiile Legii nr. 554/2004 - a
contenciosului administrativ, cu modificările ulterioare.
La activităţile de evaluare a organizaţiilor furnizoare de
educaţie pot participa, cu statut de observator, reprezentanţi ai
inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, reprezentanţii
organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ preuniversitar supusă
evaluării, precum şi reprezentanţi ai părinţilor, ai altor instituţii
reprezentative din comunitatea locală, ai autorităţilor publice judeţene şi locale.
La finalizarea activităţilor de evaluare externă, ARACIP va
elibera un atestat din care să reiasă nivelul de calitate existent în cadrul
unităţii de învăţământ respective, raportat la indicatorii de performanţă din
standardele de referinţă evaluate.
Autorizarea de
funcţionare provizorie se acordă începând cu anul şcolar următor şi trebuie
solicitată de persoanele juridice, publice sau private, interesate în
furnizarea de educaţie, înainte ca unitatea de învăţământ preuniversitar să
înceapă procesul instructiv-educativ.
După obţinerea
autorizaţiei de funcţionare provizorie, furnizorul de educaţie implementează
mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare
internă a calităţii educaţiei, pe care le transmite anual ARACIP.
Organizaţiile furnizoare
de educaţie autorizate să funcţioneze provizoriu au obligaţia de a solicita
acreditarea după încheierea unui ciclu de şcolarizare, în termen de maximum 2
ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea ridicării
autorizaţiei de funcţionare provizorie.
După obţinerea
acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii se transmit
ARACIP, la cererea agenţiei sau din propria iniţiativă a furnizorului de
educaţie, atunci când solicită o nouă evaluare externă.
Furnizorul de educaţie
şi programele de studii acreditate ale acestuia se supun din 5 în 5 ani
evaluării externe de către ARACIP sau de o altă agenţie autohtonă ori
internaţională, pe bază de contract.
Toate
instituţiile şi unităţile de învăţământ din România care au funcţionat legal la
data intrării în vigoare a O.U.G.
nr. 75 din 12/07/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei şi-au păstrat statutul şi sunt supuse prevederilor acestei
ordonanţe de urgenţă.
D. Documentele necesare pentru îndeplinirea cu
succes a evaluării (anexe)
F. Metodologia de
evaluare externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar
Ordinul
nr. 6517 din 19/12/2012 privind aprobarea Metodologiei de evaluare
externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar a
fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 11 din 08/01/2013 și
are următorul conținut:
a) Metodologia de
evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, prevăzută
în anexa nr. 1,
b) Fişa
procesului, cu precizarea etapelor, termenelor şi a responsabilităţilor,
prevăzută în anexa nr. 2,
c) Atestatul
nivelului de calitate al educaţiei furnizate, al cărui model este prevăzut în
anexa nr. 3,
d) 15
factori de risc, corespunzători Hărţii naţionale a riscului educaţional,
prevăzuţi în anexa nr. 4.
Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar este realizată cu respectarea prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 75/2005
privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale
Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005
privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare.
Evaluarea
externă periodică a calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ
preuniversitar acreditate se realizează cel puţin o dată la 5 ani.
Procedurile
de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei se derulează la cererea
organizaţiei furnizoare de educaţie, pe bază de contract încheiat cu ARACIP (Anexa nr.10).
Procedurile
de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei se pot derula şi la
solicitarea altor persoane juridice interesate, precum: Ministerul Educaţiei
Naționale, inspectoratul şcolar, autorităţile publice locale, asociaţiile de
părinţi etc., în condiţiile menţionate la alin. (2). la ordin.
În
acest caz, ARACIP are obligaţia de a încunoştinţa unitatea de învăţământ în
maximum 15 zile de la înregistrarea cererii, în vederea întocmirii şi
prezentării documentaţiei corespunzătoare.
1. Scopul şi principiile evaluării externe
periodice a calităţii educaţiei.
Scopul
evaluării externe periodice a calităţii educaţiei este îmbunătăţirea continuă a
proceselor şi rezultatelor organizaţiei furnizoare de educaţie pentru a
satisface încrederea publică.
Concluziile
evaluării externe periodice a calităţii educaţiei, sintetizate anual de către
ARACIP, sunt înaintate Ministerului Educaţiei Naționale, însoţite de propuneri
de măsuri de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii în învăţământul
preuniversitar.
Evaluarea
externă periodică a calităţii educaţiei se derulează pe baza standardelor de
referinţă şi indicatorilor de performanţă pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii în învăţământul preuniversitar.
În
funcţie de finalităţile fiecărei vizite de evaluare externă, ARACIP stabileşte
numărul de indicatori de performanţă pe baza cărora se va judeca nivelul
calităţii educaţiei furnizate, dintre cei 43 de indicatori aprobaţi de
legislaţia în vigoare.
Calificativele
care se acordă pentru fiecare indicator de performanţă evaluat din standardele
de referinţă, precizate în Raportul de evaluare externă periodică, sunt
următoarele:
a)
"Nesatisfăcător", în situaţia
neîndeplinirii a cel puţin unui descriptor din standardele de acreditare şi
evaluare periodică;
b)
"Satisfăcător", în situaţia
îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare
periodică;
c)
"Bine", în situaţia îndeplinirii
tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi a
cel puţin unui descriptor din standardele de referinţă;
d)
"Foarte bine", în situaţia
îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare
periodică şi a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă;
e)
"Excelent", în situaţia
îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare
periodică, a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă, precum şi a
unor descriptori definiţi de unitatea de învăţământ.
Calificativele
se corelează cu punctaje stabilite de ARACIP, în vederea realizării evaluării
comparative interinstituţionale.
Evaluarea
externă periodică a calităţii educaţiei se derulează cu respectarea a două
categorii de principii:
a)
principii generale ale
implementării sistemului naţional de management şi asigurare a calităţii;
b)
principii specifice
evaluării externe periodice a calităţii educaţiei.
2. Educaţia de calitate se fundamentează pe
următoarele principii generale:
a)
este centrată pe clienţii şi beneficiarii
actului educaţional;
b)
este oferită de instituţii responsabile;
c)
este orientată pe rezultate;
d)
respectă autonomia individuală şi are la
bază autonomia instituţională;
e)
este promovată de lideri educaţionali;
f)
asigură participarea actorilor
educaţionali şi valorizarea resursei umane;
g)
se realizează în dialog şi prin parteneriat
cu instituţii, organizaţii, cu beneficiarii primari şi secundari de educaţie;
h)
se bazează pe inovaţie şi pe
diversificare;
i)
abordează procesul educaţional unitar, în
mod sistemic;
j)
are ca obiectiv îmbunătăţirea continuă a
performanţelor;
k)
promovează interdependenţa dintre
furnizorii şi beneficiarii implicaţi în oferta de educaţie.
3. Principiile specifice evaluării externe
periodice a calităţii sunt:
a)
asigurarea supremaţiei interesului
preşcolarului şi al elevului;
b)
corelarea evaluării interne cu evaluarea
externă;
c)
accentuarea rolului evaluării interne în
îmbunătăţirea continuă;
d)
implicarea beneficiarilor atât în
evaluarea internă, cât şi în cea externă;
e)
acordarea încrederii furnizorului de
servicii educaţionale în raport cu rezultatele evaluării interne;
f)
respectarea triangulaţiei, respectiv
asigurarea a cel puţin 3 surse şi dovezi de informare şi documentare în
evaluarea nivelului calităţii actului educaţional;
g)
valorizarea aspectelor pozitive ale
furnizorului de servicii educaţionale şi ale programelor acestuia;
h)
acordarea încrederii furnizorului de
servicii educaţionale în raport cu rezultatele evaluării interne;
i)
abordarea evaluării externe ca proces de
învăţare, pentru evaluatori, pentru evaluaţi şi pentru întreaga organizaţie
şcolară.
4. Procedura de evaluare externă a
calităţii educaţiei
Procedura
de evaluare externă periodică a calităţii educaţiei în învăţământul
preuniversitar se derulează în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului
nr.
22/2007 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării,
acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie.
Fişa
procesului de evaluare externă a calităţii, cu precizarea etapelor, termenelor
şi a responsabilităţilor, este prezentată în anexa nr. 2 la ordin.
5. În vederea demarării procedurii de
evaluare externă periodice, organizaţia furnizoare de educaţie înaintează către
ARACIP următoarele documente:
a)
cerere;
b)
fişa-tip;
c)
Proiectul/Planul de dezvoltare
instituţională, respectiv Planul de acţiune al şcolii, pe termen de 5 ani,
realizat în baza unei diagnoze şi prin comparaţie cu proiectul anterior;
d)
ultimul Raport anual de evaluare internă
(RAEI).
Formatul
documentaţiei este actualizat periodic de către ARACIP, prin comunicare publică
pe site. În baza cererii, ARACIP, prin Compartimentul juridic, încheie un
contract cu organizaţia solicitantă şi emite factura fiscală corespunzătoare.
Organizaţia
furnizoare de educaţie este obligată să comunice către ARACIP o copie de pe
ordinul de plată a tarifului de evaluare externă, în termen de maximum 3 zile
de la efectuarea plăţii. Comisia de evaluare externă este desemnată de ARACIP
pe bază de hotărâre, cu respectarea procedurii prevăzute în anexa nr. 2 la
ordin.
Coordonatorul
comisiei de evaluare are obligaţia de a transmite unităţii de învăţământ
programul general şi programul specific al vizitei de evaluare, în termenele
stipulate în fişa procesului prevăzută în anexa nr. 2 la ordin.
Comisia
de evaluare desemnată de ARACIP desfăşoară următoarele activităţi:
a)
organizarea agendei evaluării;
b)
analiza contextului şi situaţiei concrete
a unităţii şcolare, conform Proiectului (planului) de dezvoltare instituţională
(PDI) sau Planului de acţiune al şcolii (PAS), RAEI sau Raportului de
autoevaluare (RA), situaţiei centralizate a rezultatelor şcolare pe ultimii 3
ani comparativ cu rezultatele la nivel de judeţ;
c)
programarea orară a activităţilor şi a
întâlnirilor;
d)
activităţi specifice: vizitarea
organizaţiei furnizoare de educaţie, observarea directă, asistenţă la lecţii şi
la activităţi extraşcolare, după caz, aplicarea de chestionare unor
grupuriţintă (elevi, părinţi, angajatori operatori economici parteneri/
angajatori, personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), realizarea de
interviuri individuale şi de grup, vizite la operatori economici (pentru
stagiile de practică);
e)
analiza dovezilor care probează, după
caz, buna funcţionare a organizaţiei furnizoare de educaţie, rezultatele şi
progresul fiecărui educabil;
f)
prezentarea concluziilor desprinse care
vor sta la baza raportului de evaluare externă a calităţii educaţiei;
g)
redactarea procesului-verbal şi
înscrierea acestuia în registrul corespunzător;
h) redactarea
raportului de evaluare externă a calităţii şi transmiterea către ARACIP în
termenele stabilite.
În
vederea evaluării concordanţei dintre evaluarea internă, potrivit informaţiilor
transmise de organizaţia furnizoare de educaţie în cadrul RAEI, şi situaţia
reală, conform raportului de evaluare externă a calităţii educaţiei
înregistrat, ARACIP realizează, prin metode statistice, o analiză a condiţiilor
de funcţionare a şcolilor (pe baza a 15 factori de risc, corespunzători Hărţii
naţionale a riscului educaţional prezentaţi în anexa nr. 4 la ordin) şi a
rezultatelor raportate.
Pentru
a asigura obiectivitatea analizei şi pentru a realiza evaluarea comparativă
interinstituţională, ARACIP poate angaja experţi în evaluare şi acreditare, pe
bază de contract. ARACIP eliberează un atestat din care să reiasă nivelul de
calitate existent în cadrul unităţii de învăţământ respective, raportat la
indicatorii de performanţă din standardele de referinţă evaluate, în termenul
precizat în fişa de proces, prevăzută în anexa nr. 2 la ordin.
Atestatul
va menţiona nivelul rezultatelor obţinute de unitatea şcolară faţă de
rezultatele aşteptate, având în vedere indicii de eficienţă stabiliţi pe baza
Hărţii naţionale a riscului educaţional. Modelul atestatului nivelului de
calitate al educaţiei furnizate este prezentat în anexa nr. 3 la ordin.
În
situaţia în care în raportul de evaluare externă a calităţii există indicatori
de performanţă apreciaţi cu calificativul "Nesatisfăcător", nu se
eliberează atestatul şi se vor aplica în mod corespunzător prevederile art. 34
din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.
În
cazul menţionat mai sus, unitatea de învăţământ respectivă va urmări cu
prioritate implementarea unor măsuri care să conducă la remedierea acestora.
Inspectoratele
şcolare realizează o monitorizare specială în cazurile menţionate, urmărind
progresul înregistrat de şcoala respectivă. Rezultatele monitorizării sunt
aduse la cunoştinţa ARACIP. ARACIP are obligaţia de a face public raportul de
evaluare externă periodică şi atestatul de calitate pentru fiecare organizaţie
furnizoare de educaţie.
Organizaţia
furnizoare de educaţie are obligaţia de a face public conţinutul raportului de
evaluare externă periodică. Pe baza concluziilor raportului de evaluare
externă, Comisia de evaluare şi asigurarea calităţii revizuieşte planul de
îmbunătăţire a calităţii educaţiei elaborat de şcoală.
Implementarea
planului de îmbunătăţire este monitorizată de reprezentanţii ARACIP şi/sau ai
inspectoratelor şcolare. Contestaţiile cu privire la concluziile raportului de
evaluare externă întocmit se adresează, în termen de 30 de zile de la
comunicare, ministrului educaţiei naționale.
Raportul
de evaluare externă poate fi atacat în condiţiile Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
6. Lista documentelor solicitate de
ARACIP unităților de învățământ
In Comunicatul ARACIP nr. 181 din 31 ianuarie
2012 este publicată Lista documentelor solicitate de ARACIP
unităților de învățământ preuniversitar precum și cadrul juridic din Romania
care stipulează obligația întocmirii acestor documente la nivelul fiecărei
scoli (anexa nr. 9).
Aceste documente
reprezintă doar o mica parte cu
relevanță pentru asigurarea calitații
din documentele pe care unitatea școlară trebuie sa le întocmească
conform legislatiei în vigoare (de exemplu
în vederea evitării suprapunerii, nu vor fi solicitate documentele care
stau la baza obținerii avizului PSI, ci doar avizul PSI).
Lista documentelor solicitate de ARACIP este revizuită anual.
7.
Documentele necesare pentru îndeplinirea cu succes a evaluării (anexe).
Autor:
jurist Ion Nistor
Acest material sintetic reprezintă un prim ghid în evaluarea instituţională pentru toţi actorii implicaţi, respectiv: unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare şi membrii Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii din fiecare unitate de învăţământ, inspectoratele şcolare, ARACIP.
Sinteza fişelor de evaluare instituţională în vederea autorizării se constituie într-un prim instrument util în autoevaluare, controlul calităţii şi evaluarea externă a calităţii educaţiei.
