vineri, decembrie 29, 2017

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii

Codul Muncii ar putea suferi modificari in curand,  schimbari legate de incetarea contractului de munca a angajatului.

Aceasta modificare ar viza eliberarea notei de lichidare, care ar trebui realizata in 3 zile de la incetarea contractului individual de munca (CIM).

In caz contrar, angajatorii ar putea sa fie amendati cu sume uriase, de pana la 3.000 de lei, prevede proiectul legislativ, privind modificarea si completarea Legii nr.53/2003 din Codul muncii, care vizeaza contractele de munca.


Propunere legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor

Propunere legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor
Intre timp proiectul B467 de la Senat a devenit L541.
Avand in vedere ca in proiectul legii https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L541&an_cls=2017 salariu mediu brut pe anul 2018 este stabilit la 4162 lei, reglementarea se traduce asa:
Nu pot cumula pensia cu salariu cei care:
- au pensie neta mai mare de 6243 de lei;
- venitul net realizat (pensie neta si salariu net) este mai mare de 8324 lei.
Pragul este mai mult decat rezonabil.
Insa măsura, in opinia multora, este tot discriminatorie pentru ca dreptul la muncă este îngrădit, adică e conditionat pe alte criterii decat cele de competentă și profesionalism.
Măsura a fost extrem de dur criticată când a fost implementata de guverul Boc.
Stadiul actual se poate vizualiza dand click pe linkul de mai jos.

marți, decembrie 19, 2017

CATEGORII DE PENSII ÎN CULTUL CREŞTIN BAPTIST DIN ROMÂNIA

  

Cultul Creştin Baptist din România are sistem propriu de pensii şi asigurări sociale denumit Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, Casă de Pensii neintegrată în sistemul public de pensii şi care funcţionează ca persoană juridică distinctă în cadrul cultului cu patrimoniu propriu.

Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România (prescurtat C.P.A. a C.C.B.R, scurt C.P.A.) a luat fiinţă prin Decretul nr. 718/1956 pentru înfiinţarea caselor de pensii şi ajutoare în cadrul cultelor din România şi funcţionează în baza art.24 al (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi a art.4 şi art.107 din Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist-Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, recunoscut prin H.G. nr. 58/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 59/25 ianuarie 2008.

 Vârsta de pensionare  în sistemul  cultului creştin baptist se aplică diferenţiat, în funcţie de ocupaţie, astfel:

   Pentru pastori:

Potrivit art. 39 din Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificările si completările ulterioare din 2014

Art. 39 Asiguratii aflati in functia de pastor si care si-au desfasurat activitatea ca pastori cel putin 20 de ani si au o vechime  totala in munca de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 60 de ani, cu reducerea stagiului complet de cotizare la 30 de ani.
 Dovada faptul că solicitantul și-a desfășurat activitatea ca pastor se face printr-o adeverință emisă în acest sens de către comunitatea teritoriala competentă.
Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 13 ani.
Reducerile vârstei standard de pensionare prevăzute pentru condiţii deosebite de muncă, condiţii speciale precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.

           Pentru alți asigurati din cultul baptist:

 Pentru alți asigurati din cultul baptist se aplică prevederile generale prevăzute în Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completările ulterioare.

         Categorii de pensii

În sistemul propriu de asigurări sociale a C.C.B.R. se acordă următoarele categorii de pensii:

  1.        pensia pentru limită de vârstă;
  2.        pensia anticipată;
  3.    .   pensia anticipată parţială;
  4.        pensia de invaliditate;
  5.        pensia de urmaş.

Pensia pentru limita de vârstă

Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc la data pensionării condiţia privind vârsta standard de pensionare, indiferent de stagiul de cotizare in cadrul sistemului propriu.
Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.
Atingerea vârstei standard de pensionare se realizează prin creşterea vârstelor de pensionare conform eşalonărilor folosite în sistemul public de  pensii.
Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare conform eşalonărilor folosite în sistemul public de  pensii.
Asiguratii aflati in functia de pastor si care si-au desfasurat activitatea ca pastori cel putin 20 de ani si au o vechime  totala in munca de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 60 de ani, cu reducerea stagiului complet de cotizare la 30 de ani
 Dovada faptul că solicitantul și-a desfășurat activitatea ca pastor se face printr-o adeverință emisă în acest sens de către comunitatea teritoriala competentă.
Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 13 ani.
Reducerile vârstei standard de pensionare prevăzute pentru condiţii deosebite de muncă, condiţii speciale precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.

Pensia  anticipată

Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 (cinci) ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8(opt) ani mai mare decât stagiul complet de cotizare.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.
La acordarea pensiei anticipate reducerea vârstei standard de pensionare prevăzură la al.1 nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere.   
La împlinirea condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.

Pensia anticipată parţială

Pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare precum şi persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 (opt) ani.
La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate reprezentând perioadele în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen, sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat, sau împrizionerat, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.
Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
La acordarea pensiei anticipate parţiale reducerea vârstei standard de pensionare, prevăzută mai sus, nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere.
La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuărilor prevăzute la art. 41 al 3 din prezentul Regulament[1], şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.
Trecerea la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu.

Pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:
a)      accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;
b)      neoplaziilor şi a celorlalte boli luate în considerare în sistemul public de pensii;
c)      bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă invaliditatea este:
a. de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
b.  de gradul II caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
c. de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de muncă.
Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I , II şi III de invaliditate, sunt cele aplicate în sistemul public de pensii şi asigurări sociale.
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (medicul expert al asigurărilor sociale) care activează pe lângă casele teritoriale de pensii (din sistemul public de pensii), în termen de 45 zile de la data înregistrării cererii însoţită de documentaţia necesară..
Împotriva deciziei emise în conformitate cu alineatul precedent se poate face contestaţie în condiţiile legii.
Decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate necontestată în termen este definitivă.
Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă, datorită unei boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca, beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform criteriilor folosite în sistemul unitar de pensii publice.
Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care până la data ivirii invalidităţii au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar şi aplicabil în sistemul unitar de pensii publice.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, decizie emisă în urma revizuirii.
Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionari de invaliditate care:
    a. prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
    b. au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
           c.au vârsta mai mică de până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare conform legii.
Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de muncă au dreptul la indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie şi se suportă din bugetul de stat, respectiv bugetele locale a  primariilor de pe raza teritoriala in care domiciliaza persoana in cauza, in conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006.
Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi după obţinerea pensiei pentru limită de vârstă pe toată durata acordării acestei pensii.
La îndeplinirea condiţiilor pentru pensie pentru limită de vârstă, pensia pentru invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.
Criteriile şi elementele folosite în sistemul unitar de pensii publice, referitoare la:
a)      stagiul potenţial;
b)      revizuirea medicală;
c)      sancţiunile pentru neprezentarea la revizuirea medicală;
d)     revizuirea medicală la cerere;
e)      programele de recuperare;
f)       alte elemente prevăzute de lege,
g)      sunt aplicabile în mod corespunzător şi  în sistemul propriu de asigurări sociale a C. C. B. R.

Pensia de urmaş

Protecţia urmaşilor, respectiv a copiilor minori şi a soţului supravieţuitor se realizează prin pensia de urmaş.
Au dreptul la pensie de urmaş copii şi soţul supravieţuitor dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.
Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a.  până la vârsta de 16 ani;
b. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c.  pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una din situaţiile prevăzute la literele a. sau b..
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii la împlinirea vârstei standard de pensionare dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
În situaţia în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă pe perioada invalidităţii de gradul I sau II dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.
Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege.
Pensia de urmaş se stabileşte după caz din:

  1.  pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat;
  2. pensia de invaliditate gradul I în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.
Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la al.1 în funcţiei de numărul urmaşilor îndreptăţiţi după cum urmează:
  1. pentru un singur urmaş- 50%
  2. pentru 2 urmaşi-75%
  3. pentru 3 sau mai mulţi urmaşi- 100%.
Cuantumul pensiei de urmaş în cazul orfanilor de ambii părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.
Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie in cadrul sistemului,şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.



Bibliografie:

  1. Decretul  nr. 718 /1956 pentru infiintarea caselor de pensii si ajutoare in cadrul cultelor din Republica Populara Română;
  2. Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor;
  3. Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
  4. Hotărârea Guvernului nr. 58/2008 privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;
  5. Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificarile si completarile ulterioare din 2014;
  6. http://casadepensiiccb.ro/;
  7. http://casadepensiiccb.ro/informatii-utile/regulament-cpa/

     






[1] Regulamentul (Statutul) de Organizare si Functionare a Casei de Pensii  si Ajutoare a Cultului Crestin Baptist din Romania


sâmbătă, decembrie 09, 2017

Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti in 2018

OUG nr. 90/2017 - unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene



Art. 6. — (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile şi autorităţile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie— 31 decembrie 2018, se va realiza astfel:
a) În primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 5% din valoarea titlului executoriu;
b) În al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu;
c) În al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
d) În al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu;
e) În al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu.

(2) Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie— 31 decembrie 2018, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

(3) În cursul termenului prevăzut la alin. (1), orice procedură de executare silită se suspendă de drept.
(4) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei ordonanţe de urgenţă, se actualizează cu indicele preţurilor de consum comunicat de Institutul Naţional de Statistică.
(5) La sumele actualizate în condiţiile alin. (4) se acordă dobânda legală remuneratorie, calculată de la data la care hotărârea judecătorească a rămas executorie.
(6) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi stabilită procedura de efectuare a plăţii titlurilor executorii, cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).
astfel cum sunt stabilite în aplicarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sunt avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2018 personalului plătit din fonduri publice potrivit art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017.

Detalii: https://legeaz.net/monitorul-oficial-973-2017/oug-90-2017