Contractul de management

Contractul de management nu poate fi considerat un contract individual de muncă  şi nici un contract de administrare datorită caracterului reglementar, pentru că modelul (cuprinsul) contractului de management este stabilit prin ordin de ministru.

De asemenea nu se poate aprecia ca fiind un contract de mandat, al cărui obiect constă în principal, potrivit art. 1532 şi urm. Cod civil, în încheierea de acte juridice cu terţii căci directorul coordonator chiar dacă îl reprezintă pe angajator în relaţiile cu terţi, acest lucru nu constituie obligaţia sa principală, acesta efectuând şi alte numeroase acte materiale şi intelectuale pentru angajatorul său. 

Ca natură juridică apreciem că avem de a face cu un contract civil, de prestări de servicii publice, care are următoarele trăsături caracteristice:

- este un contract numit, reglementat ca atare prin dispozitii speciale, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 527/2009;
- este un contract bilateral, având ca părţi institutia sau autoritatea publică sub autoritatea căruia functionează serviciul public deconcentrat şi persoana care va ocupa funcţia de director coordonator sau adjunct al acestuia;
- este un contract sinalagmatic, interdependenţa drepturilor şi obligaţiilor părţilor din contractul de management fiind evidentă;
- este un contract comutativ, drepturile şi obligaţiile părţilor fiind cunoscute din momentul încheierii contractului de management; 
- este un contract cu titlu oneros, directorul coordonator sau adjunct urmând a fi remunerat în conformitate cu dispoziţiile legale stabilite pentru instituţiile bugetare;
- este un contract cu executare succesivă, directorul coordonator sau adjunct va actiona pe baza obiectivelor şi a indicatorilor de performanţă, care fac obiectul anexei la contractul de management.

Aprobarea modelului-cadru al contractului de management prin Hotărârea Guvernului nr. 527 din 6 mai 2009 scoate în evidenţă importante particularităţi care deosebesc acest contract de contractul individual de muncă. 

Astfel, obiectul contractului îl reprezintă organizarea, conducerea şi administrarea serviciul public deconcentrat, precum şi gestionarea patrimoniului şi a mijloacelor materiale şi bănesti ale acestuia, în conditiile realizării unui management eficient şi de calitate. 

Încadrarea în postul de director coordonator sau adjunct este condiţionată de elaborarea unui plan de management care va face parte integrantă din contractul de management. 

In conţinutul contractului de management intră drepturi şi obligaţii specifice, diferite de cele prevăzute pentru salariaţi (art.39 din Codul muncii), atât pentru directorul coordonator sau adjunctul acestuia cât şi pentru instituţia angajatoare.

Modificarea acestui contract poate avea loc numai prin act adiţional, prin acordul ambelor părţi sau reglementărilor legale intervenite ulterior, fără a se putea face în condiţiile Codului muncii prin delegare, detaşare sau trecere în altă muncă.

Ca modalitate specifică de încetare a contractului de management avem revocarea directorului coordonator sau adjunct al serviciului public deconcentrat care se realizează prin act administrativ al ordonatorului principal de credite şi produce efecte de la data luării la cunostintă, situaţie pe care nu o întâlnim printre cauzele de încetare a contractului individual de muncă.

Răspunderea juridică îmbracă forme specifice, pe care nu le întâlnim în cazul răspunderii patrimoniale sau disciplinare a persoanelor încadrate cu contract individual de muncă, fiind vorba de o răspundere pentru daunele produse serviciului public deconcentrat prin orice act al sau contrar intereselor serviciului public deconcentrat, prin acte de gestiune imprudenţă, prin utilizarea abuzivă sau neglijentă a fondurilor serviciului public deconcentrat, în conformitate cu legislatia în vigoare.

Litigiile izvorâte din încheierea, executarea, modificarea, încetarea şi interpretarea clauzelor contractului de management se solutionează conform prevederilor care reglementează contenciosul administrativ şi nu conform procedurii speciale privind soluţionarea conflictelor de drepturi.

Despre contractul de management încheiat pentru directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate nu s-ar putea afirma că sub presiunea unor realităţi sociale vor deveni contracte individuale de muncă care numai de formă să păstreze denumirea de contract de management, aşa cum s-a apreciat în cazul managerilor spitalelor publice sau al serviciului de ambulanţă judeţene ca efect al modificării Legii nr. 95/2006 cu privire la reforma în domeniul sănătăţii prin Legea nr. 264/2007 , ce puţin pentru aspectul că directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate ocupă o funcţie publică.

Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_16294/Functiile-si-demnitatile-publice-functiile-exercitate-pe-baza-contractului-de-management.html#ixzz2z4JJdbGh 

Metodologia pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar

I. Elaborarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat

Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii generale:

     a)       criteriul legislativ,

     b)      criteriul economic,

     c)       criteriul demografic,

     d)      criteriul geografic,

     e)       criteriul socio-economic,

     f)       oferta educaţională.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:

1.   respectarea prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1 /2011, cu modificările şi completările ulterioare;

2.   respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75 /2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

3.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21 /2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

4.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 22 /2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;

5.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 844/2002, cu modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OMECTS nr. 3081 /27.01.2010, OMECTS nr. 3331 /25.02.2010, OMECTS 5347 /07.09.2011 cu modificările şi completările ulterioare;

6.   respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

7.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, cu modificările şi completările ulterioare;

8.   respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor;

9.   încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în costurile standard aprobate anual prin legea bugetului;

10.    respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul în curs;

11.   respectarea ordinelor, metodologiilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi notificărilor emise de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu implicaţii în stabilirea planului de şcolarizare pentru flecare nivel de pregătire, formă de învăţământ, profil, specializare, domeniu, calificare profesională, de către toate unităţile de învăţământ de stat şi particular, care funcţionează pe raza teritorială a autorităţilor administraţiei publice locale;

12.   asigurarea resurselor umane calificate necesare desfăşurării unui proces de învăţământ conform standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei;

13.    respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării propunerii proiectului planului de şcolarizare prin învăţământ profesional şi tehnic - Planul Regional de Acţiune pentru învăţământ (PRAI) şi Planul Local de Acţiune pentru învăţământ (PLAI).

 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului economic se va analiza:

a)      Situaţia claselor paralele, care la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă admisă şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei şcoli, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ teritoriale, în vederea respectării prevederilor art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b)      Situaţia claselor din învăţământul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin la valoarea medie prevăzută ta art. 63 (1) din Legea educaţiei naţionale rir.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:

1.     analiza evoluţiei demografice a populaţiei şcolare în interval de 0 -17 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice, în vederea organizării în profil teritorial a reţelei şcolare în baza caietelor statistice elaborate de Institutul Naţional de Statistică. Pentru nivelurile de studii specifice VET, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere recomandările PRAI şi PLAI;

2.    analiza fenomenului de migrare internă a populaţiei de vârstă şcolară în zone apropiate;

3.   asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi de vârstă şcolară într-o formă organizată de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, conform opţiunilor exprimate.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului geografic se va urmări:

1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic;

2.  dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică mai bine tradiţia locală, corelate cu posibilităţile de inserţie socio-profesională.

Proiectul planului de şcolarizare şi fundamentarea acestuia vor fi dezbătute de consiliul profesoral şi aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar.

Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

La elaborarea planului de şcolarizare pentru fiecare unitate de învăţământ de stat se va ţine seama şi de criteriile specifice enunţate în metodologia mai sus menționată.

Conducerea unităţii de învăţământ va solicita, în vederea fundamentării şi elaborării proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, avizul pentru înfiinţarea şi/sau funcţionarea formaţiunilor de studiu inspectoratelor şcolare pentru situaţiile de excepţie, prevăzute la art. 63, din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Criteriile specifice obligatorii in baza cărora se elaborează planul de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, sunt:

1.     Constituirea formaţiunilor de studiu la limitele maxime prevăzute de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

2.    Constituirea claselor de început în învăţământul liceal din 28 de elevi;

3.     Stabilirea numărului de locuri pentru candidaţii de etnie rromă şi elevii din Republica Moldova de către inspectoratele şcolare şi repartizarea pe unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

4.       Eliminarea formaţiunilor de studiu cu efective sub valoarea medie prevăzută la art. 63 (l) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din mediul urban;

5.      Cuprinderea întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;

6.       Cuprinderea întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal, ciclul inferior;

7.       Reducerea, în mediul rural, a numărului de clase cu predare simultană şi a numărului de clase sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin asigurarea transportului elevilor cu microbuzele şcolare;

8.      Organizarea programului ,,A doua şansă" în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii.

9.      Funcţionarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare se aprobă de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin direcţiile de specialitate: Direcţia Generală Managementul Resurselor Umane şi Reţea Şcolară Naţională, Direcţia Generală Buget- Finanţe şi Resurse Umane şi Direcţia Generală învăţământ în Limbile Minorităţilor.

Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în învăţământul gimnazial, clasele cu predare intensivă/bilingvă a unei limbi moderne şi pentru clasele cu predarea intensivă a informaticii în învăţământul liceal se va realiza ţinându-se seama de baza materială existentă, personalul didactic calificat din unitatea de învăţământ, pe baza analizei opţiunilor elevilor, cu încadrarea în numărul posturilor aprobat, corelat cu numărul de elevi şcolarizaţi şi cu respectarea prevederilor hotărârii Guvernului privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul în curs, respectiv cu încadrarea strictă în bugetul aprobat.

Pentru învăţământul liceal, cifra de şcolarizare pe filiere, profiluri şi domenii ale pregătirii de bază, va fi propusă de inspectoratele şcolare Ministerului Educaţiei Naţionale pentru fiecare unitate de învăţământ de pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti, care şcolarizează pe acest nivel de învăţământ, pe baza strategiei formulate prin studiul precizat şi criteriilor menţionate.

Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă (seral), filiera tehnologică şi pentru clasa a IX-a cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, filiera teoretică, se vor face numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial din promoţiile anterioare, care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc vârsta de minim 18 ani până la data începerii cursurilor şcolare.

Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele clasele a Xl-a/a XII-a învăţământ cu frecvenţă (seral) şi învăţământ special (zi, seral), filiera teoretică/tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional, absolvenţilor anului de completare şi absolvenţilor şcolilor profesionale din serii anterioare, după completarea obligatorie a locurilor libere existente în anul şcolar 2014 -2015, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru învăţământul profesional se organizează numai în unităţi de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate pe acest nivel de învăţământ.

Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică, nivel 2 de calificare, se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică.

Proiectul planului de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din reţeua şcolară a judeţului/municipiul Bucureşti se stabileşte de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ şi se înaintează spre aprobare 1a Ministerul Educaţiei Naţionale.

Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă ia nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost sau nu operate modificări proiectului planului de şcolarizare propus.

Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare, precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund: inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară.

Proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat trebuie să conţină, în mod obligatoriu, avizul CLDPS şi al coordonatorului regional al CNDIPT, pentru învăţământul profesional, învăţământul liceal, filiera tehnologică, învăţământul postliceal.

Ministerul Educaţiei Naţionale va analiza proiectul planului de şcolarizare, înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ şi va întocmi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.

Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre de guvern vor fi repartizate, global, fiecărui inspectorat şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale, pe niveluri de pregătire, pe forme de organizare, pe filiere/profiluri/specializăr (filiera teoretică)/domenii ale pregătirii de bază/domenii.

Inspectoratele şcolare vor repartiza cifrele de şcolarizare, în termen de 10 zile de la primirea acestora de Ia Ministerul Educaţiei Naţionale, unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pe niveluri de pregătire, pe forme de organizare, pe filiere/profil uri/specializări (filiera teoretică)/domenii ale pregătirii de bază/ domenii/calificări profesionale.

Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar particular vor transmite inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare.

II. Emiterea avizului conform de către inspectoratele şcolare pentru organizarea/reorganizarea reţelei şcolare

Termeni şi definiţii specifice

1.    Avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - este actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, respectiv de Ministerul Educaţiei Naţionale, ia solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special liceal şi special postliceal, cu consultarea partenerilor sociali.

2.  Unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - este unitatea de învăţământ care îşi exercită capacitatea de exerciţiu prevăzută de lege pe baza următoarelor elemente definitorii:

a.     Act de înfiinţare;

b.     Cod de identitate fiscală;

c.     Cont în trezoreria statului/cont în bancă (pentru unităţile de învăţământ particular);

d.     Sigiliu/ştampilă cu însemnele Ministerului Educaţiei Naţionale.

3.  Structură şcolară arondată (AR) - este unitatea de învăţământ fară personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ), reprezentând o locaţie a acesteia.

4. Reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale.

5. Reţea şcolară judeţeană/ a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate care funcţionează la nivelul unui judeţ/a municipiului Bucureşti.

6. Reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar.

7. Organizarea reţelei şcolare - este procesul de stabilire a unităţilor de învăţământ autorizate/acreditate de stat şi particular care vor funcţiona în anul şcolar următor pe raza unităţii administrativ teritoriale respective.

Actul administrativ prin care se stabileşte reţeaua şcolară a localităţii este hotărârea de consiliu local/consiliu judeţean, după caz, emisă în baza prevederilor legislaţiei în vigoare.

Organizarea reţelei şcolare se realizează, în urma aplicării unor operaţiuni specifice precum înfiinţarea/desfiinţarea/fuziunea/divizarea, unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular:

a.    în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat operaţiunile specifice sunt realizate de autorităţile administraţiei publice locale;

b.    în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular operaţiunile specifice sunt realizate de persoanele juridice finanţatoare.

  Inspectoratele şcolare elaborează baza de date a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular care sunt autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

  Pentru emiterea avizului conform privind organizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de preuniversitar, inspectoratele şcolare vor ţine cont de următoarele criterii:

·         Calitatea educaţiei furnizată de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică (art. 5, alin (1) din Legea nr. 87/2006 cu modificările şi completările ulterioare);

·         Asigurarea finanţării de bază pentru toţi preşcolarii/elevii din învăţământul de stat primar, gimnazial, liceal şi postliceal, conform legislaţiei în vigoare;

·         Eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

·         Respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional".

·         Respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare ia unităţile de învăţământ de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/fuziunea/divizarea acestora;

·         încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază calculată pe baza costului standard pe eiev şi în numărul de posturi didatice, didactic-auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar, corelat numărul de elevi şcolarizaţi;

·         Precizarea în scris, de către autorităţile administraţiei publice locale, asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează cu efective sub limitele prevăzute de lege.

Pentru emiterea avizului conform privind organizarea de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei Naţionale va ţine cont de următoarele criterii:

a.     Calitatea educaţiei furnizată de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică (art. 5, alin (1) din Legea nr. 87/2006 cu modificările şi completările ulterioare);

b.    Eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

c.     Respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional".

d.    Operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare la unităţile de învăţământ liceal şi postliceal special de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/fuziunea/divizarea acestora, respectă prevederile legislaţiei în vigoare.

Avizul conform se acordă de către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei Naţionale în baza unei solicitări însoţită de un raport argumentativ privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare, formulată de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene.

Obţinerea avizului conform este obligatorie. Asemenea avize sunt expres prevăzute de lege, iar lipsa lor atrage nulitatea actului administrativ de autoritate

Anual, autorităţile administraţiei publice locale/judeţene înştiinţează în scris inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei Naţionale, despre menţinerea, respectiv modificarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă.

Avizul conform se emite doar în ipoteza modificării reţelei şcolare.

Organizarea/reorganizarea unităţilor de învăţământ de stat cu personalitate juridică implică operaţiuni juridice şi se realizează, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

 Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ preuniversitar de stat organizate/reorganizate ca urmarea a fuziunii/divizării, potrivit legii, şi hotărăşte preluarea drepturilor şi obligaţiilor persoanei/persoanelor juridice supuse operaţiunilor juridice menţionate către persoanele jurice rezultate în urma acestor operaţiuni.

În cazul fuziunii prin absorbţie sau prin contopire a mai multor unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică autorizate/acreditate, drepturile şi obligaţiile persoanei/persoanelor juridice absorbite/contopite privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, personalul angajat, respectiv didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, baza materială, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local şi administrate de către consiliile locale, se transferă în patrimoniul persoanei juridice care absoarbe/persoanei juridice nou - înfiinţate, rezultată în urma fuziunii, prin decizia inspectoratului şcolar pe baza hotărârii autorităţilor admininstraţiei publice locale/judeţene, după caz.

În cazul divizării totale sau parţiale a unei unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică autorizată/acreditată, drepturile şi obligaţiile privind: autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, personalul angajai, respectiv didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, baza materială, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local/judeţean şi administrate de către consiliile locale/judeţene, se transferă total sau parţial unităţilor de învăţământ de stat cu personalitate juridică rezultate, potrivit legii prin decizia inspectoratului şcolar pe baza hotărârii autorităţilor admininstraţiei publice locale/judeţene, după caz.

In timpul anului şcolar nu se modifică reţeaua unităţilor de învăţământ.

Pașii operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare cu privire la reţeaua şcolară:

(1)      Inspectoratele şcolare au obligaţia de a solicita, în vederea emiterii avizului conform, autorităţilor administraţiei publice locale/ judeţene, după caz, proiectul privind reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular din raza lor teritorială pentru anul şcolar următor, în vederea fundamentării proiectului planului de şcolarizare.

(2)      Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special liceal şi special postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în acelaşi termen menţionat la alin. (1), proiectul privind reţeaua şcolară a învăţământului special. Aceste proiecte se înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale pentru emiterea avizului conform.

(3)     Inspectoratele şcolare vor cuprinde în solicitările menţionate la alin. (1) şi (2) referiri exprese la prevederile legale aplicabile cu privire la organizarea reţelei şcolare stipulate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată şi în Legea nr. 287/2009, privind Codul Civil, republicată şi în prezenta metodologie.

(4)   Situaţiile speciale semnalate în legătură cu aplicarea criteriilor prevăzute la art. 2, art. 8 şi art. 23 se soluţionează de către inspectoratele şcolare cu avizul Ministerul Educaţiei Naţionale.

(5)   Ministerul Educaţiei Naţionale /inspectoratele şcolare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială.

(1) Inspectoratele şcolare dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar următor.

(2) Inspectoratele şcolare vor purta un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă.

Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei Naţionale, va conţine în mod obligatoriu următoarele menţiuni:

·         „Prezentul Proiect al planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, pentru anul şcolar 2014-2015 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu încadrarea strictă în bugetul calculat potrivit costurilor standard în vigoare, corelate cu numărul de elevi/preşcolari";

·         „Propunerile proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar ….. respectă prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde unităţi de învăţământ, niveluri de învăţământ, forme de învăţământ, filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire, calificări profesionale, ramuri sportive, acreditate sau autorizate prin ordin de ministru."

Proiectul planului de şcolarizare, pentru toate nivelurile de învăţământ, va fi elaborat de inspectoratul şcolar, separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cât şi pentru unităţile de învăţământ particular şi va fi transmis, pe suport de hârtie cât şi pe suport electronic, în două exemplare la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Baza:

a)    art. 94 alin. (2) lit. d din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

b)   Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

c)   Metodologia pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar. 

Conditiile care trebuie îndeplinite pentru preluarea copiilor prin transfer de la alte unitați de educaţie antepreşcolară care îsi închid temporar activitatea

Care sunt conditiile  care trebuie îndeplinite  pentru preluarea copiilor prin transfer de la alte unitați  de educaţie antepreşcolară care îsi închid temporar activitatea?

  Art. 20 din Hotararea nr. 1.252 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolara prevede:

    (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu program prelungit şi săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care nu se organizează proces instructiv-educativ.
    (2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi creşelor cu program normal.
    (4) La cererea părinţilor şi în măsura posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor de educaţie antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează servicii de educaţie timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia pot fi transferaţi temporar.
    (5) Cheltuielile şi răspunderea corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada transferului, sunt în sarcina unităţii care preia copiii.
    (6) Decontarea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care a preluat copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.
    (7) Perioadele prevăzute la alin. (2) se aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile înainte de închidere. Durata vacanţei se stipulează în contractul prevăzut la art. 14 alin. (2).

Managementul ONG-urilor