Regulamentul de organizare şi
funcţionare
a unităţilor de învăţământ preuniversitar
CUPRINS
Titlul I Dispoziţii generale
Capitolul 1 Cadrul de
reglementare
Capitolul 2 Principii de
organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar
Titlul II Organizarea unităţilor de
învăţământ
Capitolul 1 Reţeaua
şcolară
Capitolul 2 Organizarea
programului şcolar
Capitolul 3 Formaţiunile
de studiu
Titlul III Managementul unităţilor
de învăţământ
Capitolul 1 Dispoziţii
generale
Capitolul 2 Consiliul de
administraţie
Capitolul 3 Directorul
Capitolul 4 Directorul
adjunct
Titlul IV Personalul unităţilor de
învăţământ
Capitolul 1. Dispoziţii
generale
Capitolul 2 Personalul
didactic
Capitolul 3 Personalul
nedidactic
Capitolul 4 Evaluarea
personalului din unităţile de învăţământ
Capitolul 5 Răspunderea
disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ
Titlul V Organisme funcţionale şi
responsabilităţi ale cadrelor didactice
Capitolul 1 Organisme funcţionale la
nivelul unităţii de învăţământ
Secţiunea 1 Consiliul profesoral
Secţiunea 2 Consiliul clasei
Secţiunea 3 Catedrele/comisiile metodice
Capitolul 2 Responsabilităţi ale
personalului didactic în unitatea de învăţământ
Secţiunea 1 Coordonatorul pentru proiecte
şi programe educative şcolare şi extraşcolare
Secţiunea 2 Profesorul diriginte
Capitolul 3 Comisiile din unităţile de
învăţământ
Secţiunea 1 Comisia pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar
Secţiunea 2 Comisia pentru prevenirea şi
combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii
Secţiunea 3 Comisia de control managerial
intern
Secţiunea 4 Alte comisii din unităţile de
învăţământ
Capitolul 4 Tipul şi conţinutul
documentelor manageriale
Titlul VI Structura, organizarea şi
responsabilităţile personalului didactic auxiliar şi nedidactic
Capitolul 1
Compartimentul secretariat
Capitolul 2
Compartimentul financiar
Secţiunea 1 Organizare şi responsabilităţi
Secţiunea 2 Management financiar
Capitolul 3
Compartimentul administrativ
Secţiunea 1 Organizare şi
responsabilităţi
Secţiunea 2 Management administrativ
Capitolul 4 Biblioteci
şcolare/Centre de documentare şi informare
Titlul VII Beneficiarii primari ai
învăţământului preuniversitar
Capitolul 1 Dobândirea
şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei
Capitolul 2 Statutul
beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 1 Drepturile
beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 2 Obligaţiile
beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 3 Recompense şi sancţiuni
ale beneficiarilor primari ai educaţiei
Capitolul 3 Consiliul
elevilor
Capitolul 4 Activitatea
educativă extraşcolară
Capitolul 5 Evaluarea
beneficiarilor primari ai educaţiei
Secţiunea 1 Evaluarea rezultatelor
învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
Secţiunea 2 Examenele organizate la
nivelul unităţilor de învăţământ
Capitolul 6 Transferul
beneficiarilor primari ai educaţiei
Titlul VIII Evaluarea unităţilor de
învăţământ
Capitolul 1 Dispoziţii
generale
Capitolul 2 Evaluarea
internă a calităţii educaţiei
Capitolul 3 Evaluarea
externă a calităţii educaţiei
Titlul IX Partenerii educaţionali
Capitolul 1 Drepturile
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Capitolul 2 Îndatoririle
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
Capitolul 3 Adunarea
generală a părinţilor
Capitolul 4 Comitetul de
părinţi
Capitolul 5 Consiliul
reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi
Capitolul 6 Contractul
educaţional
Capitolul 7 Şcoala şi
comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi
parteneri
educaţionali
Titlul X Dispoziţii finale şi
tranzitorii
Anexa nr. 1 - Lista orientativă a
comisiilor de lucru care pot funcţiona la nivelul unităţilor de învăţământ
Anexa nr. 2 - Modelul contractului
educaţional
Anexa nr. 3 - Procedura generală de
intervenţie la nivelul unităţii de învăţământ în situaţii de violenţă
Anexa nr. 4 - Procedura generală de
intervenţie la nivelul unităţii de învăţământ în situaţii de violenţă ce
necesită intervenţia poliţiei/jandarmeriei/poliţiei locale/ambulanţei
Anexa nr. 5 -
Nomenclatorul actelor de violenţă
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI
FUNCŢIONARE A
UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
TITLUL I
Dispoziţii
generale
CAP. 1
Cadrul
de reglementare
ART. 1
(1) Regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, denumit în continuare
Regulament, reglementează organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ
preuniversitar, numite în continuare unităţi de învăţământ, în cadrul
sistemului de învăţământ din România, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, şi se aplică în toate unităţile de învăţământ de stat, particular şi
confesional.
(2) Unităţile de învăţământ se
organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare şi ale regulamentului intern.
ART. 2
(1) În
baza prezentului Regulament, a actelor normative şi/sau administrative cu
caracter normativ care reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor
primari ai educaţiei şi ale personalului din unităţile de învăţământ, precum şi
a contractelor colective de muncă aplicabile, unităţile de învăţământ îşi
elaborează propriul regulament de organizare şi funcţionare.
(2) Regulamentul de organizare şi
funcţionare conţine reglementări specifice fiecărei unităţi de învăţământ,
respectiv: prevederi referitoare la condiţiile de acces în unitatea de
învăţământ pentru elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali, cadre
didactice şi vizitatori, prevederi specifice pentru secţiile cu predare în
limbile minorităţilor naţionale sau pentru secţiile cu predare în limba română din
unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor, prevederi
referitoare la instituirea zilei şcolii, a imnului şcolii şi a unor însemne
distinctive pentru elevi, a uniformei şcolare pentru preşcolari/elevi şi altele
asemenea.
(3) Proiectul regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se elaborează de către un
colectiv de lucru, coordonat de un cadru didactic. Din colectivul de lucru,
numit prin hotărârea consiliului de administraţie, fac parte şi reprezentanţi
ai părinţilor şi ai elevilor.
(4) Proiectul regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se poate supune, spre
dezbatere, în consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţiei părinţilor, în
consiliul şcolar al elevilor şi în consiliul profesoral, la care participă cu
drept de vot şi personalul didactic auxiliar şi nedidactic.
(5) Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ, precum şi modificările ulterioare ale
acestuia, se aprobă, prin hotărâre, de către consiliul de administraţie.
(6) După aprobare, regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ se înregistrează la
secretariatul unităţii. Pentru aducerea la cunoştinţa personalului unităţii de
învăţământ, a părinţilor şi a elevilor, regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ se afişează la avizier.
Educatoarele/învăţătorii/institutorii/profesorii pentru învăţământul
preşcolar/primar/profesorii diriginţi au obligaţia de a prezenta elevilor şi
părinţilor regulamentul de organizare şi funcţionare. Personalul unităţii de
învăţământ, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali şi elevii majori îşi vor
asuma, prin semnătură, faptul că au fost informaţi referitor la prevederile
regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
(7) Respectarea regulamentului de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ este obligatorie.
Nerespectarea regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ constituie abatere şi se sancţionează conform prevederilor legale.
(8) Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ poate fi revizuit anual, în termen de cel
mult 30 de zile de la începutul fiecărui an şcolar. Propunerile pentru
revizuirea regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ se depun în scris şi se înregistrează la secretariatul unităţii de
învăţământ, de către organismele care au avizat/aprobat regulamentul în vigoare
şi vor fi supuse procedurilor de avizare şi aprobare prevăzute în prezentul
Regulament.
(9)
Regulamentul intern al unităţii de învăţământ conţine dispoziţiile obligatorii
prevăzute la art. 242 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicat, cu
modificările şi completările ulterioare şi în contractele colective de muncă
aplicabile, şi se aprobă prin hotărâre a Consiliului de administraţie, după
consultarea organizaţiilor sindicale din unitatea de învăţământ, afiliate la
federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate
învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ.
CAP. 2
Principii
de organizare şi finalităţile învăţământului preuniversitar
ART. 3
(1) Unităţile de învăţământ se
organizează şi funcţionează pe baza principiilor stabilite în conformitate cu
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
(2) Conducerile unităţilor de
învăţământ îşi fundamentează deciziile pe dialog şi consultare, promovând
participarea părinţilor la viaţa şcolii, respectând dreptul la opinie al
elevului şi asigurând transparenţa deciziilor şi a rezultatelor, printr-o
comunicare periodică, adecvată a acestora, în conformitate cu Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 4
Unităţile
de învăţământ se organizează şi funcţionează independent de orice ingerinţe
politice sau religioase, în incinta acestora fiind interzise crearea şi
funcţionarea oricăror formaţiuni politice, organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de natură politică şi prozelitism religios, precum şi orice formă
de activitate care încalcă normele de conduită morală şi convieţuire socială,
care pun în pericol sănătatea şi integritatea fizică şi psihică a
beneficiarilor primari ai educaţiei şi a personalului din unitate.
TITLUL II
Organizarea
unităţilor de învăţământ
CAP. 1
Reţeaua
şcolară
ART. 5
Unităţile de învăţământ autorizate
să funcţioneze provizoriu/acreditate fac parte din reţeaua şcolară naţională,
care se constituie în conformitate cu prevederile legale.
ART. 6
(1) În sistemul naţional de învăţământ,
unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate
dobândesc personalitate juridică, în conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare.
(2) Unitatea de învăţământ cu
personalitate juridică (PJ) are următoarele elemente definitorii:
a) act de înfiinţare - ordin de
ministru/hotărâre a autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene
(după caz)/hotărâre judecătorească/orice alt act emis în acest sens şi respectă
prevederile legislaţiei în vigoare;
b) dispune de patrimoniu în
proprietate publică/privată sau prin administrare/comodat/închiriere (sediu,
dotări corespunzătoare, adresă);
c) cod de identitate fiscală (CIF);
d) cont în Trezoreria Statului;
e) ştampilă cu stema României, cu
denumirea Ministerului Educaţiei Naţionale şi cu denumirea exactă a unităţii de
învăţământ corespunzătoare nivelului maxim de învăţământ şcolarizat.
(3) Fiecare unitate de învăţământ cu
personalitate juridică are conducere, personal şi buget proprii, întocmeşte
situaţiile financiare, dispunând, în limitele şi condiţiile prevăzute de lege,
de autonomie instituţională şi decizională.
(4) Unitatea de învăţământ fără
personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate
juridică, reprezentând un loc de desfăşurare a activităţii acesteia, se numeşte
structură şcolară arondată (AR).
ART. 7
(1) În vederea creşterii calităţii
educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ şi
autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor
şcolare.
(2) Consorţiile şcolare se
înfiinţează, se organizează şi funcţionează pe baza prevederilor Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi
ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a consorţiilor şcolare, aprobat
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
ART. 8
(1) Inspectoratele şcolare
stabilesc, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, după consultarea
autorităţilor administraţiei publice locale, circumscripţiile şcolare ale
unităţilor de învăţământ care şcolarizează grupe/clase din învăţământul
preşcolar, primar şi gimnazial.
(2) Circumscripţia şcolară este
formată din totalitatea străzilor aflate în proximitatea unităţii de învăţământ
şi arondate acesteia, în vederea şcolarizării preşcolarilor/elevilor din
învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial.
(3) Unităţile de învăţământ în
cadrul cărora funcţionează clase din învăţământ obligatoriu sunt obligate să
şcolarizeze în învăţământul primar şi gimnazial, cu prioritate, în limita
planului de şcolarizare aprobat, elevii care au domiciliul în circumscripţia
şcolară a unităţii de învăţământ respective.
Înscrierea se face în urma unei
solicitări scrise din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(4) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal are dreptul de a solicita şcolarizarea copilului la o altă
unitate şcolară cu clase de învăţământ primar sau gimnazial, decât cea la care
domiciliul său este arondat. Înscrierea se face în urma unei solicitări scrise
din partea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi se aprobă de către
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită
înscrierea, în limita planului de şcolarizare aprobat, după asigurarea
şcolarizării elevilor din circumscripţia şcolară a unităţii de învăţământ
respective. Prin excepţie, înscrierea în clasa pregătitoare se face conform
metodologiei specifice, elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(5)
Unităţile de învăţământ, pe baza documentelor furnizate de autorităţile locale
şi serviciul de evidenţă a populaţiei, au obligaţia de a face, anual,
recensământul copiilor din circumscripţia şcolară, care au vârsta
corespunzătoare pentru înscrierea în învăţământul preuniversitar (preşcolar şi
primar).
CAP. 2
Organizarea
programului şcolar
ART. 9
(1) Anul şcolar începe la 1 septembrie şi se
încheie la 31 august din anul calendaristic următor.
(2) Structura anului şcolar, respectiv perioadele
de desfăşurare a cursurilor, a vacanţelor şi a sesiunilor de examene naţionale
se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) În situaţii obiective, cum ar fi
epidemii, intemperii, calamităţi naturale etc., cursurile şcolare pot fi
suspendate pe o perioadă determinată.
(4) Suspendarea cursurilor se poate
face, după caz:
a) la nivelul unităţii de
învăţământ, la cererea directorului, după consultarea reprezentanţilor
organizaţiilor sindicale şi ai părinţilor, cu aprobarea inspectorului şcolar
general;
b) la nivelul grupurilor de unităţi
de învăţământ din acelaşi judeţ/municipiul Bucureşti, la cererea inspectorului
şcolar general, după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, cu
aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale;
c) la nivel regional sau naţional,
după consultarea reprezentanţilor organizaţiilor sindicale, prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(5) Suspendarea cursurilor este
urmată de măsuri privind parcurgerea integrală a programei şcolare până la
sfârşitul semestrului, respectiv al anului şcolar, stabilite de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ şi comunicate instituţiei care a
aprobat suspendarea cursurilor.
ART. 10
(1) În perioada vacanţelor şcolare
grădiniţele pot organiza, separat sau în colaborare, activităţi educative cu
copiii, în baza hotărârii Consiliului de administraţie, care aprobă şi
costurile de hrană, cu respectarea drepturilor prevăzute de legislaţia în
vigoare şi contractele colective aplicabile pentru tot personalul unităţii.
(2) În vederea participării la activităţile
educative menţionate la alin. 1, părinţii şi unitatea de învăţământ încheie
contractul educaţional prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament.
ART. 11
(1) În unităţile de învăţământ, cursurile se pot
organiza în forma de învăţământ cu frecvenţă sau în forma de învăţământ cu
frecvenţă redusă.
(2) Forma de învăţământ cu frecvenţă
poate fi organizată în program de zi sau seral.
(3) Învăţământul primar
funcţionează, de regulă, în programul de dimineaţă. Pentru unităţile de
învăţământ care funcţionează în cel puţin două schimburi, programul este
stabilit de Consiliul de administraţie al unităţii.
(4) Cursurile pentru elevii din
clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a, nu vor începe înainte de ora
8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00.
(5) În învăţământul primar, ora de
curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute, după fiecare oră şi o pauză
de 20 de minute, după cea de-a doua oră de curs. La clasa pregătitoare şi la
clasa I, activităţile de predare-învăţare-evaluare acoperă 30-35 de minute,
restul de timp fiind destinat activităţilor liber-alese, recreative.
(6) În situaţiile în care clasele
din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile
superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele
cinci minute învăţătorii organizează activităţi de tip recreativ.
(7) Pentru clasele din învăţământul
gimnazial, liceal, profesional şi din învăţământul postliceal ora de curs este
de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră; după a treia oră de
curs, se poate stabili o pauză de 15-20 minute.
(8) În situaţii speciale şi pe o
perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată,
la propunerea motivată a directorului, prin hotărârea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea inspectoratului şcolar.
ART. 12
Durata şi structura anului de
studiu, alcătuirea schemei orare, precum şi organizarea procesului de
învăţământ în cadrul programului "A doua şansă" sunt reglementate
prin metodologie specifică, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
ART. 13
(1) Prin hotărârea consiliului de
administraţie, la cererea părinţilor, unităţile de învăţământ pot organiza
activităţi cu elevii înainte sau după orele de curs, prin programul
"şcoala după şcoală".
(2)
Programul "şcoala după şcoală" se organizează în baza metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
CAP. 3
Formaţiunile
de studiu
ART. 14
(1) În unităţile de învăţământ, formaţiunile
de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu şi se constituie, la
propunerea directorului, prin hotărâre a consiliului de administraţie, conform
prevederilor legale.
(2) Efectivele formaţiunilor de
studiu în învăţământul preuniversitar se constituie conform prevederilor
legale.
(3) În situaţii excepţionale, pe
baza unei justificări corespunzătoare, unităţile de învăţământ pot organiza
formaţiuni de studiu sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu
aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar. În această
situaţie, consiliul de administraţie are posibilitatea de a consulta şi
consiliul clasei, în vederea luării deciziei.
(4) În localităţile în care există
cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale,
efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai mici decât minimul prevăzut de
lege. Decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestor formaţiuni de studiu
aparţine Ministerului Educaţiei Naţionale, după consultarea consiliului de administraţie
al unităţii de învăţământ respective.
(5) Activitatea de învăţământ în
regim simultan se reglementează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(6) Ministerul Educaţiei Naţionale
stabileşte, prin reglementări specifice, disciplinele de învăţământ/modulele la
care predarea se face pe grupe de elevi.
(7) În situaţii temeinic motivate,
în unităţile de învăţământ liceal şi profesional, în care numărul de elevi de
la o specializare/domeniu de pregătire profesională este insuficient pentru
alcătuirea unei clase, se pot organiza clase cu dublu profil sau dublă
specializare/calificare.
(8) Clasele menţionate la alin. (7)
se organizează pentru profiluri/domenii de pregătire/specializări/calificări la
care disciplinele generale sunt comune, la solicitarea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul inspectoratului şcolar şi
aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
(9) La disciplinele comune pentru
toţi elevii claselor menţionate la alin. (7), activitatea se desfăşoară cu
toată clasa, iar la disciplinele/modulele de specialitate activitatea se
desfăşoară pe grupe.
ART. 15
(1) Învăţământul special şi special
integrat pentru copiii/elevii/tinerii cu deficienţe uşoare, moderate sau grave
se face individual, pe grupe sau clase cu efective stabilite prin lege, în
funcţie de tipul şi de gradul deficienţei.
(2) Pentru fiecare copil/elev/tânăr
cu dizabilităţi grave/profunde/severe/asociate orientaţi de către Centrul
Judeşean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de
Resurse şi Asistenţă Educaţională pentru învăţământul de masă, efectivele
existente ale claselor se diminuează cu trei copii/elevi/tineri.
ART. 16
(1) La înscrierea în învăţământul
gimnazial, liceal şi profesional, se asigură, de regulă, continuitatea
studiului limbilor moderne, ţinând cont de oferta educaţională a unităţii de
învăţământ.
(2) Conducerea unităţii de
învăţământ va alcătui, de regulă, formaţiunile de studiu astfel încât elevii
din aceeaşi clasă să studieze aceleaşi limbi străine.
(3) În unităţile de învăţământ în
care alcătuirea formaţiunilor de studiu nu se poate face cu respectarea
condiţiilor menţionate la alin. (2), conducerile unităţilor de învăţământ vor
asigura în orar o plajă care să permită cuplarea mai multor clase la studiul
limbilor moderne.
(4) În situaţii bine specificate, la
solicitarea scrisă a părinţilor şi a elevilor, directorul poate efectua
modificări în studierea limbilor moderne, prin inversarea ordinii de studiere a
celor două limbi sau chiar prin schimbarea lor.
(5) În
cazurile menţionate la alin. (4), conducerea unităţii de învăţământ este
obligată să asigure un program de sprijin al elevilor care nu au studiat limba
modernă respectivă sau nu se află la acelaşi nivel de studiu cu restul elevilor
din clasă/grupă.
TITLUL III
Managementul unităţilor de învăţământ
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 17
(1)
Managementul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică este asigurat
în conformitate cu prevederile legale.
(2) Unitatea
de învăţământ cu personalitate juridică este condusă de consiliul de
administraţie, de director şi, după caz, de directori adjuncţi.
(3) Pentru
îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin, conducerea unităţii de învăţământ se
consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral,
organizaţiile sindicale, consiliul reprezentativ al părinţilor/asociaţia
părinţilor, consiliul şcolar al elevilor, autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi cu reprezentanţii agenţilor economici implicaţi în susţinerea
învăţământului profesional şi tehnic şi/sau în desfăşurarea instruirii practice
a elevilor.
ART. 18
Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unităţile de
învăţământ se asigură, la cererea directorului, de către inspectoratele şcolare,
prin consilierul juridic.
CAP. 2
Consiliul
de administraţie
ART. 19
(1) Consiliul de administraţie este organ de
conducere al unităţii de învăţământ.
(2) Consiliul de administraţie se organizează şi
funcţionează conform Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a
consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ, aprobată prin ordin
al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Directorul unităţii de
învăţământ de stat este preşedintele consiliului de administraţie. Pentru
unităţile de învăţământ particular şi confesional, conducerea consiliului de
administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori.
ART. 20
(1) La şedinţele consiliului de
administraţie participă de drept, reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din
unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.
(2) Preşedintele consiliului de
administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor
sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de
administraţie. Membrii consiliului de administraţie, observatorii şi invitaţii
sunt convocaţi cu cel puţin 72 de ore înainte de începerea şedinţei ordinare,
comunicându-li-se ordinea de zi şi documentele ce urmează a fi discutate. În
cazul şedinţelor extraordinare convocarea se face cu cel puţin 24 de ore
înainte. Procedura de convocare se consideră îndeplinită dacă s-a realizat prin
unul din următoarele mijloace: poştă, fax, e-mail sau sub semnătură.
(3)
La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind
elevii, preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca
reprezentantul elevilor, care are statut de observator.
CAP. 3
Directorul
ART. 21
(1) Directorul exercită conducerea
executivă a unităţii de învăţământ, în conformitate cu atribuţiile conferite de
legislaţia în vigoare, cu hotărârile consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ, cu prevederile prezentului regulament.
(2) Funcţia de director se ocupă,
conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice titulare,
membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional. Concursul
pentru ocuparea funcţiei de director se organizează conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Pentru asigurarea finanţării de
bază, a finanţării complementare şi a finanţării suplimentare, directorul
încheie contract de management administrativ-financiar cu primarul unităţii
administrativ-teritoriale în a cărui rază teritorială se află unitatea de
învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului judeţean, pentru unităţile de
învăţământ special. Modelul-cadru al contractului de management
administrativ-financiar este anexă la metodologia prevăzută la alin. (2).
(4) Directorul încheie contract de
management educaţional cu inspectorul şcolar general. Modelul-cadru al
contractului de management educaţional este anexă la metodologia prevăzută la
alin. (2).
(5) Pe perioada exercitării
mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte
sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional.
(6) În unităţile şcolare cu predare
şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru
didactic din rândul minorităţii respective. Respectarea criteriilor de
competenţă profesională este obligatorie.
(7) În unităţile şcolare cu predare
în limbile minorităţilor naţionale, în care există şi clase cu predare în limba
română, unul dintre directori va fi un cadru didactic care nu aparţine
minorităţilor şi care predă în limba română.
(8) Directorul unităţii de
învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3
dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la
propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această
ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul
şcolar.
Rezultatele auditului se analizează
în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. În funcţie de
hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul
şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii
de învăţământ.
(9) Directorul unităţii de
învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la
propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin
decizia persoanei juridice fondatoare.
(10) În cazul vacantării funcţiilor
de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ, conducerea
interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu
de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare
în interesul învăţământului, prin decizia inspectorului şcolar general, în baza
hotărârii consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, cu
posibilitatea consultării Consiliului profesoral şi cu acordul scris al
persoanelor solicitate.
ART. 22
(1) În exercitarea funcţiei de
conducere executivă, directorul are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al
unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b) organizează întreaga activitate
educaţională;
c) organizează şi este direct
responsabil de aplicarea legislaţiei în vigoare, la nivelul unităţii de
învăţământ;
d) asigură managementul strategic al
unităţii de învăţământ, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice
locale, după consultarea partenerilor sociali şi a reprezentanţilor părinţilor
şi elevilor;
e) asigură managementul operaţional
al unităţii de învăţământ;
f) asigură corelarea obiectivelor
specifice unităţii de învăţământ cu cele stabilite la nivel naţional şi local;
g) coordonează procesul de obţinere
a autorizaţiilor şi avizelor legale necesare funcţionării unităţii de
învăţământ;
h) asigură aplicarea şi respectarea
normelor de sănătate şi securitate în muncă;
i) semnează parteneriate cu agenţii
economici pentru asigurarea instruirii practice a elevilor;
j) prezintă, anual, un raport asupra
calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ pe care o conduce, întocmit de
Comisia de evaluare şi asigurare a calităţii; raportul, aprobat de consiliul de
administraţie, este prezentat în faţa Consiliului profesoral, comitetului
reprezentativ al părinţilor/asociaţiei de părinţi şi este adus la cunoştinţa
autorităţilor administraţiei publice locale şi a inspectoratului şcolar.
(2) În exercitarea funcţiei de
ordonator de credite directorul are următoarele atribuţii:
a) propune în consiliul de
administraţie, spre aprobare, proiectul de buget şi raportul de execuţie
bugetară,
b) răspunde de încadrarea în bugetul
aprobat al unităţii de învăţământ;
c) se preocupă de atragerea de
resurse extrabugetare, cu respectarea prevederilor legale;
d) răspunde de realizarea,
utilizarea, păstrarea, completarea şi modernizarea bazei materiale a unităţii
de învăţământ.
(3) În exercitarea funcţiei de
angajator, directorul are următoarele atribuţii:
a) angajează personalul din unitate
prin încheierea contractului individual de muncă;
b) întocmeşte, conform legii, fişele
posturilor pentru personalul din subordine; răspunde de angajarea, evaluarea
periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale
personalului din unitate, precum şi de selecţia personalului nedidactic;
c) propune consiliului de
administraţie vacantarea posturilor, organizarea concursurilor pe post şi angajarea
personalului;
d) îndeplineşte atribuţiile
prevăzute de Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din
învăţământul preuniversitar, precum şi de alte acte normative elaborate de
Ministerul Educaţiei Naţionale.
(4) Alte atribuţii ale directorului
sunt:
a) propune inspectoratului şcolar,
spre aprobare, proiectul planului de şcolarizare, avizat de consiliului de
administraţie;
b) coordonează activitatea de
elaborare a ofertei educaţionale a unităţii de învăţământ şi o propune spre
aprobare consiliului de administraţie;
c) coordonează şi răspunde de
colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori pentru
educaţie, pe care le transmite inspectoratului şcolar şi răspunde de
introducerea datelor în Sistemul de Informaţii Integrat al Învăţământului din
România (SIIIR);
d) propune consiliului de
administraţie, spre aprobare, Regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ;
e) coordonează efectuarea anuală a
recensământului copiilor/elevilor din circumscripţia şcolară, în cazul
unităţilor de învăţământ preşcolar, primar şi gimnazial;
f) stabileşte componenţa
formaţiunilor de studiu în baza hotărârii consiliului de administraţie;
g) elaborează proiectul de încadrare
cu personal didactic de predare, precum şi schema de personal didactic auxiliar
şi nedidactic şi le supune, spre aprobare, consiliului de administraţie;
h) numeşte, după consultarea
consiliului profesoral, în baza hotărârii consiliului de administraţie,
profesorii diriginţi la clase, precum şi coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare;
i) numeşte cadrul didactic care face
parte din consiliul clasei, ce poate prelua atribuţiile profesorului diriginte,
în condiţiile în care acesta este indisponibil pentru o perioadă de timp, din
motive obiective;
j) numeşte, în baza hotărârii
consiliului de administraţie, coordonatorii structurilor care aparţin de
unitatea de învăţământ cu personalitate juridică, din rândul cadrelor didactice
- de regulă, titulare - care îşi desfăşoară activitatea în structurile
respective;
k) stabileşte, prin decizie,
componenţa catedrelor şi comisiilor din cadrul unităţii de învăţământ, în baza
hotărârii consiliului de administraţie;
l) coordonează comisia de întocmire
a orarului şi îl propune spre aprobare consiliului de administraţie;
m) aprobă graficul serviciului pe
şcoală al personalului didactic şi al elevilor; atribuţiile acestora sunt
precizate în regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
n) propune consiliului de
administraţie, spre aprobare, Calendarul activităţilor educative al unităţii de
învăţământ;
o) aprobă graficul desfăşurării
lucrărilor scrise semestriale;
p) aprobă, prin decizie,
regulamentele de funcţionare ale cercurilor, asociaţiilor ştiinţifice, tehnice,
sportive şi cultural-artistice ale elevilor din unitatea de învăţământ în baza
hotărârii consiliului de administraţie;
q) elaborează instrumente interne de
lucru, utilizate în activitatea de îndrumare, control şi evaluare a tuturor
activităţilor, care se desfăşoară în unitatea de învăţământ şi le supune spre
aprobare consiliului de administraţie;
r) asigură, prin şefii catedrelor şi
responsabilii comisiilor metodice, aplicarea planului de învăţământ, a
programelor şcolare şi a metodologiei privind evaluarea rezultatelor şcolare;
s) controlează, cu sprijinul şefilor
de catedră/responsabililor comisiilor metodice, calitatea procesului
instructiv-educativ, prin verificarea documentelor, prin asistenţe la ore şi
prin participări la diverse activităţi educative extracurriculare şi
extraşcolare;
t) monitorizează activitatea de
formare continuă a personalului din unitate;
u) monitorizează activitatea
cadrelor didactice debutante şi sprijină integrarea acestora în colectivul
unităţii de învăţământ;
v) aprobă asistenţa la orele de curs
sau la activităţi educative şcolare/extraşcolare, a şefilor de
catedră/responsabililor de comisii metodice, cu respectarea prevederilor legale
în vigoare;
w) consemnează zilnic în condica de
prezenţă absenţele şi întârzierile la orele de curs ale personalului didactic
de predare şi instruire practică, precum şi întârzierile personalului didactic
auxiliar şi nedidactic, de la programul de lucru;
x) îşi asumă, alături de consiliul
de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de
învăţământ pe care o conduce;
y) numeşte şi controlează personalul
care răspunde de sigiliul unităţii de învăţământ;
z) asigură arhivarea documentelor
oficiale şi şcolare:
aa) răspunde de întocmirea,
eliberarea, reconstituirea, anularea, completarea şi gestionarea actelor de
studii; răspunde de întocmirea, eliberarea, reconstituirea, anularea,
completarea, modificarea, rectificarea şi gestionarea documentelor de evidenţă
şcolară;
bb) aprobă vizitarea unităţii de
învăţământ, de către persoane din afara unităţii, inclusiv de către
reprezentanţi ai mass-media. Fac excepţie de la această prevedere
reprezentanţii instituţiilor cu drept de îndrumare şi control asupra unităţilor
de învăţământ, precum şi persoanele care participă la procesul de monitorizare
şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.
(5) Directorul îndeplineşte alte
atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, potrivit legii, precum
şi orice alte atribuţii rezultând din prevederile legale în vigoare şi
contractele colective de muncă aplicabile.
(6) Pentru realizarea atribuţiilor
sale, directorul se consultă cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din
unitatea de învăţământ şi/sau, după caz, cu reprezentanţii salariaţilor din
unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale.
(7) În lipsă, directorul are
obligaţia de a delega atribuţiile către directorul adjunct sau către un alt
cadru didactic, membru al Consiliului de administraţie. Neîndeplinirea acestei
obligaţii constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legii.
ART. 23
În exercitarea atribuţiilor şi a
responsabilităţilor stabilite în conformitate cu prevederile art. 22,
directorul emite decizii şi note de serviciu.
ART. 24
Directorul este preşedintele
consiliului profesoral şi prezidează şedinţele acestuia.
ART. 25
(1) Drepturile şi obligaţiile
directorului unităţii de învăţământ sunt cele prevăzute de legislaţia în
vigoare, de prezentul regulament şi de contractul colectiv de muncă aplicabil.
(2)
Perioada concediului anual de odihnă al directorului se aprobă de către
inspectorul şcolar general.
CAP. 4
Directorul
adjunct
ART. 26
(1) În activitatea sa, directorul
poate fi ajutat de unul, doi sau trei directori adjuncţi aflaţi în subordinea
sa directă.
(2) Numărul directorilor adjuncţi se
stabileşte proporţional cu numărul de grupe de antepreşcolari/preşcolari/clase
de elevi ale unităţii de învăţământ, prin hotărâre a Consiliului de
administraţie al inspectoratului şcolar.
(3) Se poate numi un director adjunct, pentru:
a) unităţile de învăţământ de nivel primar şi/sau
gimnazial care au peste 30 de clase de elevi;
b) unităţile de învăţământ primar şi/sau gimnazial
care au între 20 şi 30 de clase şi îndeplinesc una dintre condiţiile: au cel
puţin 10 clase inclusiv din învăţământul primar şi/sau grupe din învăţământul
antepreşcolar şi preşcolar sau au secţii cu predare în limbile minorităţilor
într-o unitate şcolară cu predare în limba română sau au secţii cu predare în
limba română într-o unitate şcolară cu predare într-o limbă a minorităţilor;
c) unităţile de învăţământ primar şi/sau gimnazial
care au între 20 şi 30 de clase şi au internat şi cantină;
d) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care
au peste 25 de clase;
e) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care
au între 18 şi 25 de clase şi îndeplinesc, una din condiţiile: au cel puţin 10
clase din învăţământul primar şi/sau grupe din învăţământul preşcolar sau au
secţii cu predare în limbile minorităţilor într-o unitate şcolară cu predare în
limba română sau au secţii cu predare în limba română într-o unitate şcolară cu
predare într-o limbă a minorităţilor;
f) unităţile de învăţământ liceal/postliceal care
au între 18 şi 25 clase şi au internat şi cantină.
(4) Se pot numi doi directori
adjuncţi pentru:
a) unităţile de învăţământ de nivel
gimnazial, liceal sau postliceal care funcţionează cu peste 60 de clase de
elevi sau cu peste 60 de clase de elevi şi grupe de copii din învăţământul
antepreşcolar şi/sau preşcolar;
b) unităţile de învăţământ
gimnazial, liceal sau postliceal care au între 50 şi 60 de clase şi
îndeplinesc, una dintre condiţiile: au clase din filiera tehnologică sau sunt
unităţi de învăţământ liceal cu profil teoretic ori vocaţional şi care au grupe
de grădiniţe ori clase de gimnaziu sau sunt unităţi cu profil teoretic ori
vocaţional care au şi clase de învăţământ postliceal.
(5) Se pot numi trei directori
adjuncţi, pentru unităţile de învăţământ de nivel gimnazial, liceal sau
postliceal care funcţionează cu peste 70 de clase de elevi sau cu peste 70 de
clase de elevi şi grupe de copii din învăţământul antepreşcolar şi preşcolar.
ART. 27
(1) Funcţia de director adjunct se
ocupă, conform legii, prin concurs public, susţinut de către cadre didactice
titulare, membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
(2) Organizarea concursului pentru
ocuparea funcţiei de director adjunct se face în conformitate cu metodologia
elaborată de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(3) Directorul adjunct al unităţii
de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la propunerea motivată a
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, la propunerea a 2/3
dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la
propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această
ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul şcolar.
Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al
inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al
inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare
din funcţie a directorului adjunct al unităţii de învăţământ.
(4) Eliberarea din funcţie a
directorilor adjuncţi ai unităţilor de învăţământ liceal militar se face cu
respectarea legislaţiei în vigoare şi cu avizul Ministerului Apărării
Naţionale.
ART. 28
(1) Directorul adjunct îşi
desfăşoară activitatea în baza unui contract de management educaţional încheiat
cu directorul unităţii de învăţământ şi îndeplineşte atribuţiile stabilite prin
fişa postului, anexă la contractul de management educaţional, precum şi
atribuţiile delegate de director pe perioade determinate.
(2) Directorul adjunct exercită,
prin delegare, toate atribuţiile directorului, în lipsa acestuia.
ART. 29
(1) Perioada concediului anual de
odihnă al directorului adjunct se aprobă de către directorul unităţii de
învăţământ.
(2)
Pe perioada exercitării mandatului, directorul adjunct al unităţii de
învăţământ nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau
vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local, judeţean sau
naţional.
TITLUL IV
Personalul
unităţilor de învăţământ
CAP. 1.
Dispoziţii
generale
ART. 30
(1) În unităţile de învăţământ,
personalul este format din personal didactic, care poate fi didactic de
conducere, didactic de predare şi instruire practică, didactic auxiliar şi
personal nedidactic.
(2) Selecţia personalului didactic
şi a celui nedidactic din unităţile de învăţământ se face prin concurs/examen,
conform normelor specifice.
(3) Angajarea personalului didactic
de predare, didactic auxiliar şi nedidactic în unităţile de învăţământ cu
personalitate juridică se realizează prin încheierea contractului individual de
muncă cu unitatea de învăţământ, prin reprezentantul său legal.
ART. 31
(1) Competenţele,
responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile personalului din învăţământul
sunt cele reglementate de legislaţia în vigoare.
(2) Personalul din învăţământul
preuniversitar trebuie să îndeplinească condiţiile de studii cerute pentru
postul ocupat şi să fie apt din punct de vedere medical.
(3) Personalul din învăţământul
preuniversitar trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu
valorile pe care trebuie să le transmită elevilor, o vestimentaţie decentă şi
un comportament responsabil.
(4) Personalului din învăţământul
preuniversitar îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze
imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia.
(5) Personalului din învăţământul
preuniversitar îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să
agreseze verbal, fizic sau emoţional elevii şi/sau colegii.
(6) Personalul din învăţământul
preuniversitar are obligaţia de a veghea la siguranţa elevilor, în incinta
unităţii de învăţământ, pe parcursul desfăşurării programului şcolar şi a
activităţilor extracurriculare/extraşcolare.
(7) Personalul din învăţământul
preuniversitar are obligaţia să sesizeze, după caz, instituţiile publice de
asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă
socială şi protecţia copilului în legătură cu orice încălcări ale drepturilor
copilului/elevului, inclusiv în legătură cu aspecte care îi afectează
demnitatea, integritatea fizică şi psihică.
ART. 32
(1) Structura de personal şi
organizarea acestuia se stabilesc prin organigramă, prin statele de funcţii şi
prin proiectul de încadrare ale fiecărei unităţi de învăţământ.
(2) Prin organigrama unităţii se
stabilesc: structura de conducere şi ierarhia internă, organismele
consultative, catedrele, comisiile şi celelalte colective de lucru,
compartimentele de specialitate sau alte structuri funcţionale prevăzute de
legislaţia în vigoare.
(3) Organigrama se propune de către
director la începutul fiecărui an şcolar, se aprobă de către consiliul de
administraţie şi se înregistrează ca document oficial la secretariatul unităţii
de învăţământ.
ART. 33
(1) Coordonarea activităţii
structurilor unităţilor de învăţământ se realizează de către un coordonator
numit, de regulă, dintre cadrele didactice titulare, prin hotărâre a
consiliului de administraţie, la propunerea directorului.
(2) La nivelul structurilor arondate
unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică se pot constitui colective
de lucru proprii. Conform regulamentului de organizare şi funcţionare a
unităţii de învăţământ, acestea sunt integrate în organismele corespunzătoare
de la nivelul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică.
ART. 34
Personalul didactic de predare este
organizat în catedre/comisii metodice şi în colective/comisii de lucru pe
diferite domenii de activitate, în conformitate cu normele legale în vigoare şi
cu prevederile prezentului regulament. Regulamentul de organizare şi
funcţionare a unităţii de învăţământ cuprinde prevederi specifice referitoare
la organizarea şi funcţionarea catedrelor/comisiilor.
ART. 35
Personalul didactic auxiliar este
organizat în compartimente de specialitate care se află în subordinea
directorului/directorului adjunct, în conformitate cu organigrama unităţii de
învăţământ.
ART. 36
La
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, funcţionează, de regulă, următoarele
compartimente de specialitate: secretariat, financiar-contabil, administrativ,
precum şi alte compartimente, potrivit legislaţiei în vigoare.
CAP. 2
Personalul
didactic
ART. 37
Personalul didactic are drepturile
şi obligaţiile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de contractele colective
de muncă aplicabile.
ART. 38
Pentru încadrarea şi menţinerea
într-o funcţie didactică de conducere, de predare şi instruire practică sau
într-o funcţie didactică auxiliară, personalul didactic are obligaţia să
prezinte un certificat medical, eliberat pe un formulat specific, elaborat de
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii.
ART. 39
(1) Cadrele didactice care fac
dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului
educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile, pot face parte din corpul
naţional de experţi în management educaţional, iar procedura şi criteriile de
selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale.
(2) Personalul didactic are
obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile
legii.
ART. 40
Se interzice personalului didactic
de predare să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice
la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la
reprezentanţii legali ai acestora. Astfel de practici, dovedite de organele
abilitate, se sancţionează conform legii.
ART. 41
În
unităţile de învăţământ se organizează permanent, pe durata desfăşurării
cursurilor, serviciul pe şcoală al cadrelor didactice, în zilele în care
acestea au mai puţine ore de curs. Numărul şi atribuţiile profesorilor de
serviciu se vor stabili în funcţie de dimensiunea perimetrului şcolar, de
numărul elevilor şi de activităţile specifice care se organizează în unitatea
de învăţământ.
CAP. 3
Personalul
nedidactic
ART. 42
(1) Personalul nedidactic îşi
desfăşoară activitatea în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi ale contractelor
colective de muncă aplicabile.
(2) Organizarea şi desfăşurarea
concursului de ocupare a posturilor nedidactice dintr-o unitate de învăţământ
sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(3) Angajarea personalului
nedidactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de
către director, cu aprobarea consiliului de administraţie, prin încheierea
contractului individual de muncă.
ART. 43
(1) Activitatea personalului
nedidactic este coordonată, de regulă, de administratorul de patrimoniu.
(2) Programul personalului
nedidactic se stabileşte de către administratorul de patrimoniu potrivit
nevoilor unităţii de învăţământ şi se aprobă de către directorul/directorul
adjunct al unităţii de învăţământ.
(3) Administratorul de patrimoniu
stabileşte sectoarele de lucru ale personalului de îngrijire. În funcţie de
nevoile unităţii, directorul poate solicita administratorului de patrimoniu
schimbarea acestor sectoare.
(4) Administratorul de patrimoniu nu
poate folosi personalul subordonat în alte activităţi decât cele necesare
unităţii de învăţământ.
(5)
Administratorul de patrimoniu sau, în lipsa acestuia, altă persoană din cadrul
compartimentului administrativ, desemnată de către director, trebuie să se
îngrijească, în limita competenţelor, de verificarea periodică a elementelor
bazei materiale a unităţii de învăţământ, în vederea asigurării securităţii
copiilor/elevilor/personalului din unitate.
CAP. 4
Evaluarea
personalului din unităţile de învăţământ
ART. 44
(1) Evaluarea personalului didactic
se face conform legislaţiei în vigoare.
(2) În conformitate cu prevederile legale,
inspectoratele şcolare realizează auditarea periodică a resursei umane din
învăţământul preuniversitar, în baza metodologiilor specifice.
ART. 45
Evaluarea
personalului nedidactic se face la sfârşitul anului calendaristic conform
prevederilor legale şi ale regulamentului intern, în baza fişei postului.
CAP. 5
Răspunderea
disciplinară a personalului din unitatea de învăţământ
ART. 46
Personalul didactic răspunde
disciplinar conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare.
ART. 47
Personalul
nedidactic răspunde disciplinar în conformitate cu prevederile Legii nr.
53/2003 - Codul Muncii, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
TITLUL V
Organisme
funcţionale şi responsabilităţi ale cadrelor didactice
CAP. 1
Organisme
funcţionale la nivelul unităţii de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Consiliul
profesoral
ART. 48
(1) Totalitatea cadrelor didactice
dintr-o unitate de învăţământ constituie Consiliul profesoral al unităţii de
învăţământ. Preşedintele consiliului profesoral este directorul.
(2) Consiliul profesoral se
întruneşte lunar sau de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la
solicitarea a minimum o treime dintre cadrele didactice.
(3) Cadrele didactice au dreptul să
participe la toate şedinţele Consiliilor profesorale din unităţile de
învăţământ unde îşi desfăşoară activitatea, obligaţia principală fiind de a
participa la şedinţele Consiliului profesoral din unitatea de învăţământ unde,
la începutul anului şcolar, declară că are norma de bază. Absenţa nemotivată de la şedinţele la unitatea la
care a declarat că are norma de bază se consideră abatere disciplinară.
(4) Consiliul profesoral se întruneşte legal în
prezenţa a cel puţin două treimi din numărul total al membrilor.
(5) Hotărârile se adoptă prin vot deschis sau
secret, cu cel puţin jumătate plus unu din numărul total al membrilor
consiliului profesoral şi sunt obligatorii pentru personalul unităţii de
învăţământ, precum şi pentru beneficiarii primari ai educaţiei. Modalitatea de
vot se stabileşte la începutul şedinţei.
(6) Directorul unităţii de învăţământ numeşte,
prin decizie, secretarul consiliului profesoral, în baza votului cadrelor
didactice. Secretarul
are atribuţia de a redacta lizibil şi inteligibil procesele-verbale ale
şedinţelor consiliului profesoral.
(7) La şedinţele consiliului
profesoral, directorul poate invita, în funcţie de tematica dezbătută,
reprezentanţi desemnaţi ai părinţilor, ai consiliului elevilor, ai
autorităţilor administraţiei publice locale şi ai partenerilor sociali.
(8) La sfârşitul fiecărei şedinţe a
consiliului profesoral, toţi membrii şi invitaţii au obligaţia să semneze
procesul-verbal de şedinţă.
(9) Procesele-verbale se scriu în
registrul de procese-verbale al consiliului profesoral. Registrul de
procese-verbale este document oficial, căruia i se alocă număr de înregistrare
şi i se numerotează paginile. Pe ultima pagină, directorul unităţii de
învăţământ semnează pentru certificarea numărului paginilor registrului şi
aplică ştampila unităţii de învăţământ.
(10) Registrul de procese-verbale al
consiliului profesoral este însoţit, în mod obligatoriu, de un dosar care
conţine anexele proceselor-verbale (rapoarte, programe, informări, tabele,
liste, solicitări, memorii, sesizări etc.), numerotate şi îndosariate pentru
fiecare şedinţă. Registrul şi dosarul se păstrează într-un fişet securizat, ale
cărui chei se găsesc la secretarul şi la directorul unităţii de învăţământ.
ART. 49
Consiliul profesoral are următoarele
atribuţii:
(a) gestionează şi asigură calitatea
actului didactic;
(b) analizează şi dezbate raportul
general privind starea şi calitatea învăţământului din unitatea de învăţământ;
(c) alege, prin vot secret, membrii
consiliului de administraţie care provin din rândurile personalului didactic;
(d) dezbate, avizează şi propune
consiliului de administraţie, spre aprobare, planul de dezvoltare
instituţională a şcolii;
(e) dezbate şi aprobă rapoartele de
activitate, programele semestriale, planul anual de activitate, precum şi
eventuale completări sau modificări ale acestora;
(f) aprobă componenţa nominală a
comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ;
(g) validează raportul privind
situaţia şcolară semestrială şi anuală prezentată de fiecare
învăţător/institutor/profesor de învăţământ primar/diriginte, precum şi
situaţia şcolară după încheierea sesiunii de amânări, diferenţe şi corigenţe;
(h) hotărăşte asupra tipului de
sancţiune disciplinară aplicată elevilor care săvârşesc abateri;
(i) propune acordarea recompenselor
pentru elevi şi pentru personalul salariat al unităţii de învăţământ, conform
reglementărilor în vigoare;
(j) validează notele la purtare mai
mici decât 7, respectiv mai mici decât 8 - în cazul unităţilor de învăţământ cu
profil pedagogic, teologic şi militar, precum şi calificativele la purtare mai
mici de "bine", pentru elevii din învăţământul primar;
(k) propune consiliului de
administraţie curriculumul la decizia şcolii;
(l) validează oferta de curriculum
la decizia şcolii pentru anul şcolar în curs, aprobată de consiliul de
administraţie;
(m) avizează proiectul planului de
şcolarizare;
(n) validează fişele de autoevaluare
ale personalului didactic al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte
calificativul anual;
(o) formulează aprecieri sintetice
privind activitatea personalului didactic şi didactic auxiliar, care solicită
acordarea gradaţiei de merit sau a altor distincţii şi premii, potrivit legii,
pe baza raportului de autoevaluare a activităţii desfăşurate de acesta;
(p) propune consiliului de
administraţie programele de formare continuă şi dezvoltare profesională a
cadrelor didactice;
(q) propune consiliului de
administraţie premierea şi acordarea titlului de "Profesorul anului"
cadrelor didactice cu rezultate deosebite în activitatea didactică, în unitatea
de învăţământ;
(r) dezbate şi avizează regulamentul
de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
(s) dezbate, la solicitarea
Ministerului Educaţiei Naţionale, a inspectoratelor şcolare sau din proprie
iniţiativă, proiecte de acte normative şi/sau administrative cu caracter
normativ, care reglementează activitatea instructiv-educativă, formulează
propuneri de modificare sau de completare a acestora;
(t) dezbate probleme legate de
conţinutul sau organizarea activităţii instructiv-educative din unitatea de
învăţământ; propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a
procesului didactic;
(u) alege, prin vot secret, cadrele
didactice membre ale Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, în
condiţiile legii;
(v) îndeplineşte alte atribuţii
stabilite de consiliul de administraţie, rezultând din legislaţia în vigoare şi
din contractele colective de muncă aplicabile;
(w) propune eliberarea din funcţie a
directorului unităţii de învăţământ, conform legii.
ART. 50
Documentele consiliului profesoral
sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor
consiliului profesoral;
b) convocatoare ale consiliului
profesoral;
c)
registrul de procese-verbale al consiliului profesoral, însoţit de dosarul cu
anexele proceselor-verbale.
SECŢIUNEA 2
Consiliul
clasei
ART. 51
(1) Consiliul clasei funcţionează în
învăţământul primar, gimnazial, liceal, profesional şi postliceal şi este
constituit din totalitatea personalului didactic care predă la clasa
respectivă, din cel puţin un părinte delegat al comitetului de părinţi al
clasei, cu excepţia claselor din învăţământul postliceal şi, pentru toate
clasele, cu excepţia celor din învăţământul primar, din reprezentantul elevilor
clasei respective.
(2) Preşedintele consiliului clasei
este învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar, respectiv
profesorul diriginte, în cazul învăţământului gimnazial, liceal, profesional şi
postliceal.
(3) Consiliul clasei se întruneşte
cel puţin o dată pe semestru. El se poate întâlni ori de câte ori situaţia o
impune, la solicitarea învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar, respectiv a profesorului diriginte, a reprezentanţilor părinţilor
şi ai elevilor.
ART. 52
Consiliul clasei îşi desfăşoară
activitatea la nivelul fiecărei clase, având următoarele obiective:
(a) armonizarea activităţilor
didactice cu nevoile educaţionale ale elevilor şi cu aşteptările părinţilor;
(b) evaluarea corectă a progresului
şcolar şi comportamental al elevilor;
(c) coordonarea intervenţiilor
multiple ale echipei pedagogice, în vederea optimizării rezultatelor elevilor,
în sensul atingerii obiectivelor educaţionale, stabilite pentru colectivul
clasei;
(d) stabilirea şi punerea în
aplicare a modalităţilor de sprijinire a elevilor cu un ritm lent de învăţare;
(e) organizarea de activităţi
suplimentare pentru elevii capabili de performanţe şcolare înalte.
ART. 53
Consiliul
clasei are următoarele atribuţii:
(a) analizează semestrial progresul
şcolar şi comportamentul fiecărui elev;
(b) stabileşte măsuri de asistenţă
educaţională, atât pentru elevii cu probleme de învăţare sau de comportament,
cât şi pentru elevii cu rezultate deosebite;
(c) stabileşte notele la purtare
pentru fiecare elev al clasei, în funcţie de comportamentul acestora în
unitatea de învăţământ preuniversitar şi în afara acesteia, şi propune
consiliului profesoral validarea mediilor mai mici decât 7,00 şi respectiv mai
mici decât 8,00 pentru unităţile de învăţământ cu profil pedagogic, teologic şi
militar sau a calificativelor "suficient" şi "insuficient",
pentru învăţământul primar;
(d) propune recompense pentru elevii
cu rezultate deosebite;
(e) participă la întâlniri cu
părinţii şi elevii ori de câte ori este nevoie, la solicitarea
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte sau a cel puţin 1/3 dintre părinţii elevilor
clasei;
(f) propune
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte, din proprie iniţiativă sau la solicitarea
directorului ori a consiliului profesoral, după caz, sancţiunile disciplinare
prevăzute pentru elevi, în conformitate cu legislaţia în vigoare;
ART. 54
(1) Hotărârile consiliului clasei se
adoptă cu votul a jumătate plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa a cel
puţin 2/3 din numărul acestora.
(2) Hotărârile adoptate în şedinţele
consiliului clasei se înregistrează în registrul de procese-verbale ale
consiliului clasei. Registrul de procese-verbale al consiliului clasei este
însoţit în mod obligatoriu, de dosarul care conţine anexele proceselor-verbale.
(3) Mediile la purtare mai mici
decât 7,00, respectiv mai mici decât 8,00, în cazul unităţilor de învăţământ cu
profil pedagogic, teologic şi militar sunt propuse spre avizare de către
profesorul diriginte consiliului clasei. Avizarea se face cu votul a jumătate
plus 1 din totalul membrilor, în prezenţa a cel puţin 2/3 din numărul acestora.
Ulterior, propunerile avizate sunt înaintate spre aprobare consiliului
profesoral.
ART. 55
Documentele consiliului clasei sunt:
a) tematica şi graficul şedinţelor
consiliului clasei;
b) convocatoarele la şedinţele
consiliului clasei;
c)
registrul de procese-verbale al consiliului clasei, însoţit de dosarul cu
anexele proceselor-verbale.
SECŢIUNEA 3
Catedrele/comisiile
metodice
ART. 56
(1) În cadrul unei unităţi de
învăţământ, catedrele/comisiile metodice se constituie din minimum trei membri,
pe discipline de studiu, pe discipline înrudite sau pe arii curriculare.
(2) În învăţământul primar,
catedrele/comisiile metodice se constituie pe ani de studiu, pe grupe de clase
sau pe nivel de învăţământ.
(3) Activitatea catedrei/comisiei
metodice este coordonată de şeful catedrei, respectiv responsabilul comisiei
metodice, ales prin vot secret de către membrii catedrei/comisiei.
(4) Şedinţele catedrei/comisiei
metodice se ţin lunar sau de câte ori directorul ori membrii catedrei/comisiei
metodice consideră că este necesar. Şedinţele se desfăşoară după o tematică
elaborată la nivelul catedrei, sub îndrumarea şefului de
catedră/responsabilului comisiei metodice, şi aprobată de directorul unităţii
de învăţământ.
ART. 57
Atribuţiile catedrelor/comisiilor
metodice sunt următoarele:
a) stabileşte modalităţile concrete
de implementare a curriculumului naţional, adecvate specificului unităţii de
învăţământ şi nevoilor educaţionale ale elevilor, în vederea realizării
potenţialului maxim al acestora şi atingerii standardelor naţionale;
b) elaborează oferta de curriculum
la decizia şcolii şi o propune spre dezbatere consiliului profesoral;
c) elaborează programe de activităţi
semestriale şi anuale, menite să conducă la atingerea obiectivelor educaţionale
asumate şi la progresul şcolar al elevilor;
d) consiliază cadrele didactice
debutante, în procesul de elaborare a proiectării didactice şi a planificărilor
semestriale;
e) elaborează instrumente de
evaluare şi notare;
f) analizează periodic performanţele
şcolare ale elevilor;
g) monitorizează parcurgerea
programei la fiecare clasă şi modul în care se realizează evaluarea elevilor la
disciplina/disciplinele respective;
h) planifică şi organizează
instruirea practică a elevilor;
i) organizează, în funcţie de
situaţia concretă din unitatea de învăţământ, activităţi de pregătire specială
a elevilor cu ritm lent de învăţare, ori pentru examene/evaluări şi concursuri
şcolare;
j) organizează activităţi de formare
continuă şi de cercetare - acţiuni specifice unităţii de învăţământ, lecţii
demonstrative, schimburi de experienţă etc.;
k) implementează standardele de
calitate specifice;
l) realizează şi implementează
proceduri de îmbunătăţire a calităţii activităţii didactice.
ART. 58
Atribuţiile şefului de
catedră/responsabilului comisiei metodice sunt următoarele:
a) organizează şi coordonează
întreaga activitate a catedrei/comisiei metodice (întocmeşte planul managerial
al catedrei, coordonează realizarea instrumentelor de lucru la nivelul catedrei,
elaborează rapoarte şi analize, propune planuri de obţinere a performanţelor şi
planuri remediale, după consultarea cu membrii catedrei/comisiei metodice,
precum şi alte documente stabilite prin regulamentul intern, întocmeşte şi
completează dosarul catedrei);
b) stabileşte atribuţiile şi
responsabilităţile fiecărui membru al catedrei/comisiei metodice; atribuţia de
şef de catedră/responsabilul comisiei metodice este stipulată în fişa postului
didactic;
c) evaluează, pe baza unor criterii
de performanţă stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, în conformitate cu
reglementările legale în vigoare, activitatea fiecărui membru al
catedrei/comisiei metodice;
d) propune participarea membrilor
catedrei/comisiei metodice la cursuri de formare;
e) răspunde în faţa directorului, a
consiliului de administraţie şi a inspectorului şcolar de specialitate de
activitatea profesională a membrilor catedrei/comisiei;
f) are obligaţia de a participa la
acţiunile şcolare şi extraşcolare iniţiate în unitatea de învăţământ, cu
acceptul conducerii acesteia;
g) efectuează asistenţe la ore,
conform planului managerial al catedrei sau la solicitarea directorului;
h) elaborează, semestrial şi lunar,
la cererea directorului, informări asupra activităţii catedrei/comisiei
metodice, pe care o prezintă în consiliul profesoral;
i)
îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.
CAP. 2
Responsabilităţi
ale personalului didactic în unitatea de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Coordonatorul
pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare
ART. 59
(1) Coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare, este, de regulă, un cadru didactic
titular, ales de consiliul profesoral şi aprobat de către Consiliul de Administraţie.
(2) Coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare coordonează activitatea educativă
din şcoală, iniţiază, organizează şi desfăşoară activităţi extraşcolare şi
extracurriculare la nivelul unităţii de învăţământ, în colaborare cu şeful
comisiei diriginţilor, cu responsabilul comisiei de învăţământ primar, cu
consiliul reprezentativ al părinţilor pe şcoală/asociaţia de părinţi, cu
reprezentanţi ai consiliului elevilor, cu consilierul şcolar şi cu partenerii
guvernamentali şi neguvernamentali.
(3) Coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare îşi desfăşoară activitatea pe baza
prevederilor strategiilor Ministerului Educaţiei Naţionale privind educaţia
formală şi non-formală.
(4) Directorul unităţii de
învăţământ stabileşte atribuţiile Coordonatorului pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare, în funcţie de specificul unităţii.
(5) Coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare poate fi remunerat suplimentar din
fonduri extrabugetare, conform prevederilor legale în vigoare.
ART. 60
Coordonatorul pentru proiecte şi
programe educative şcolare şi extraşcolare are următoarele atribuţii:
a) coordonează, monitorizează şi
evaluează activitatea educativă nonformală din şcoală;
b) avizează planificarea
activităţilor din cadrul programului activităţilor educative ale clasei;
c) elaborează programul/calendarul
activităţilor educative şcolare şi extraşcolare proprii, în conformitate cu planul
de dezvoltare instituţională, cu direcţiile stabilite de către inspectoratele
şcolare şi Ministerul Educaţiei Naţionale, în urma consultării părinţilor şi a
elevilor.
d) elaborează, propune şi
implementează proiecte şi programe educative de intervenţie şi prevenire a
absenteismului, a abandonului şcolar, a violenţei, a delincvenţei juvenile,
precum şi programe pentru dezvoltarea abilităţilor de viaţă, de educaţie
civică, promovarea sănătăţii, programe culturale, ecologice, sportive şi
turistice, educaţie rutieră, protecţie civilă;
e) identifică tipurile de activităţi
educative extraşcolare care corespund nevoilor elevilor, precum şi
posibilităţile de realizare a acestora, prin consultarea beneficiarilor primari
şi secundari ai educaţiei;
f) analizează, semestrial, împreună
cu alte comisii existente la nivelul unităţii de învăţământ, situaţia
disciplinară a elevilor şi situaţia frecvenţei acestora la orele de curs;
g) prezintă directorului unităţii de
învăţământ rapoarte privind activitatea educativă şi rezultatele acesteia;
h) diseminează informaţiile privind
activităţile educative derulate în unitatea de învăţământ;
i) facilitează implicarea părinţilor
şi a partenerilor educaţionali în activităţile educative;
j) elaborează tematici şi propune
forme de desfăşurare a consultaţiilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali pe teme educative;
k) propune/elaborează instrumente de
evaluare a activităţii educative nonformale desfăşurate la nivelul unităţii de
învăţământ;
l) îndrumă, controlează şi evaluează
activitatea educativă nonformală din internatele şcolare;
m) facilitează vizite de studii
pentru elevii, în ţară şi străinătate, desfăşurate în cadrul programelor de
parteneriat educaţional.
ART. 61
Portofoliul coordonatorului pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare conţine:
a) oferta educaţională a unităţii de
învăţământ în domeniul activităţii educative extraşcolare;
b) planul anual şi semestrial al
activităţii educative extraşcolare;
c) planificarea calendaristică a
activităţilor educative extraşcolare, inclusiv în perioada vacanţelor şcolare;
d) programe de parteneriat pentru
realizarea de activităţi educative extraşcolare;
e) programe educative de prevenţie
şi intervenţie;
f) modalităţi de monitorizare şi
evaluare a activităţii educative extraşcolare a elevilor;
g) măsuri de optimizare a ofertei
educative extraşcolare;
h) rapoarte de activitate
semestriale şi anuale;
i) documente care reglementează
activitatea extraşcolară, în format letric sau electronic, transmise de
inspectoratul şcolar şi Ministerul Educaţiei Naţionale, privind activitatea
educativă extraşcolară.
ART. 62
(1) Inspectoratele şcolare vor
stabili o zi metodică pentru coordonatorii pentru proiecte şi programe
educative şcolare şi extraşcolare.
(2)
Activitatea desfăşurată de coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare se regăseşte în raportul anual de activitate, prezentat
în consiliul de administraţie. Activitatea educativă şcolară şi extraşcolară
este parte a planului de dezvoltare instituţională a unităţii de învăţământ.
SECŢIUNEA 2
Profesorul
diriginte
ART. 63
(1) Coordonarea activităţii claselor
de elevi din învăţământul gimnazial, liceal, profesional şi postliceal se
realizează prin profesorii diriginţi.
(2) Pentru activitatea de diriginte,
cadrul didactic primeşte o indemnizaţie, conform legii.
(3) Un cadru didactic poate îndeplini atribuţiile
de profesor diriginte, la o singură clasă.
(4) În cazul învăţământului primar, atribuţiile
dirigintelui revin învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar.
ART. 64
(1) Profesorii diriginţi sunt numiţi, anual, de
către directorul unităţii de învăţământ, în baza hotărârii consiliului de
administraţie, după consultarea consiliului profesoral.
(2) La numirea diriginţilor se are în vedere
principiul continuităţii, astfel încât o clasă să aibă acelaşi diriginte pe
parcursul unui ciclu de învăţământ.
(3) De regulă, poate fi numit ca diriginte un
cadru didactic titular sau suplinitor care are cel puţin o jumătate din norma
didactică în unitatea de învăţământ şi care predă la clasa respectivă.
(4) Pot fi numiţi ca profesori diriginţi şi
cadrele didactice din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică.
ART. 65
(1) Activităţile specifice funcţiei de diriginte
sunt prevăzute într-o anexă la fişa postului cadrului didactic învestit cu
această responsabilitate.
(2) Planificarea activităţilor dirigintelui se
realizează, semestrial şi anual, de către acesta, conform proiectului de
dezvoltare instituţională şi nevoilor educaţionale ale colectivului de elevi pe
care îl coordonează şi se avizează de către directorul adjunct sau directorul
unităţii de învăţământ.
(3) Profesorul diriginte îşi proiectează şi îşi
desfăşoară activitatea potrivit sarcinilor prevăzute de planul anual de
dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ, în acord cu
particularităţile educaţionale ale clasei respective.
(4) Profesorul diriginte desfăşoară activităţi de
suport educaţional, consiliere şi orientare profesională pentru elevii clasei
pe care o coordonează. Activităţile se referă la:
a) teme stabilite în concordanţă cu specificul
vârstei, cu interesele sau solicitările elevilor, pe baza programelor şcolare
în vigoare elaborate pentru aria curriculară "Consiliere şi
orientare";
b) teme de educaţie pentru sănătate şi de
promovare a unui stil de viaţă sănătos, educaţie rutieră, educaţie civică,
educaţia şi pregătirea antiinfracţională a elevilor, protecţie civilă, educaţie
antiseismică, antidrog, prevenirea şi combaterea traficului de persoane, teme
de prevenire a violenţei etc., în conformitate cu prevederile actelor normative
şi ale strategiilor naţionale, precum şi în baza parteneriatelor stabilite de
Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu alte ministere, instituţii şi
organizaţii.
(5) Dirigintele desfăşoară activităţi educative
extraşcolare, activităţi pe care le stabileşte după consultarea elevilor şi a
părinţilor, în concordanţă cu specificul vârstei şi nevoilor identificate
pentru colectivul respectiv de elevi.
(6) Activităţile de suport educaţional, consiliere
şi orientare profesională pentru elevii clasei pe care o coordonează, sunt
obligatorii şi sunt desfăşurate de diriginte, în cadrul orelor de consiliere şi
orientare, orelor de dirigenţie sau în afara orelor de curs, după caz. În
situaţia în care aceste activităţi se desfăşoară în afara orelor de curs,
dirigintele stabileşte, consultând colectivul de elevi, un interval orar pentru
desfăşurarea activităţilor de suport educaţional, consiliere şi orientare
profesională, într-un spaţiu prestabilit şi destinat acestei activităţi, cu
aprobarea conducerii unităţii de învăţământ. Intervalul orar este anunţat de
către profesorul diriginte elevilor, părinţilor şi celorlalte cadre didactice.
Planificarea orei destinate acestor activităţi se
realizează cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ, iar ora respectivă
se consemnează în condica de prezenţă a cadrelor didactice.
ART. 66
(1) Pentru a se asigura o comunicare
constantă, promptă şi eficientă cu părinţii, dirigintele realizează activităţi
de suport educaţional şi consiliere pentru părinţi, tutori sau susţinătorii
legali.
(2) Pentru realizarea unei
comunicări constante cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, profesorul
diriginte stabileşte o oră săptămânal în care este la dispoziţia acestora,
pentru prezentarea situaţiei şcolare a elevilor, pentru discutarea problemelor
educaţionale sau comportamentale specifice ale acestora.
(3) Planificarea orelor dedicate
întâlnirilor diriginţilor cu părinţii, tutorii sau susţinătorii legali de la
fiecare clasă se aprobă de către director, se comunică elevilor şi părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali ai acestora şi se afişează la avizierul şcolii.
ART. 67
Profesorul diriginte are următoarele
atribuţii:
1. organizează şi coordonează:
a) activitatea colectivului de
elevi;
b) activitatea consiliului clasei;
c) şedinţele cu părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali la începutul şi sfârşitul semestrului, şi ori de câte
ori este cazul;
d) acţiuni de orientare şcolară şi
profesională pentru elevii clasei;
e) activităţi educative şi de
consiliere;
f) activităţi extracurriculare, în
şcoală şi în afara acesteia;
2. monitorizează:
a) situaţia la învăţătură a elevilor;
b) frecvenţa la ore a elevilor;
c) participarea şi rezultatele elevilor la
concursurile şi competiţiile şcolare;
d) comportamentul elevilor în timpul activităţilor
şcolare şi extraşcolare;
e) participarea elevilor la programe sau proiecte
şi implicarea acestora în activităţi de voluntariat;
3. colaborează cu:
a) profesorii clasei şi coordonatorul pentru
proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare pentru informarea
privind activitatea elevilor, pentru soluţionarea unor situaţii specifice
activităţilor şcolare şi pentru toate aspectele care vizează procesul
instructiv-educativ, care-i implică pe elevi;
b) cabinetele de asistenţă psihopedagogică, în
activităţi de consiliere şi orientare a elevilor clasei;
c) conducerea şcolii, pentru organizarea unor
activităţi ale colectivului de elevi, pentru iniţierea unor proiecte
educaţionale cu elevii, pentru rezolvarea unor probleme administrative
referitoare la întreţinerea şi dotarea sălii de clasă, inclusiv în scopul
păstrării bazei materiale, pentru soluţionarea unor probleme sau situaţii
deosebite, apărute în legătură cu colectivul de elevi;
d) comitetul de părinţi al clasei şi cu părinţii,
tutorii sau susţinători legali pentru toate aspectele care vizează activitatea
elevilor şi evenimentele importante la care aceştia participă şi cu alţi
parteneri implicaţi în activitatea educativă şcolară şi extraşcolară;
e) compartimentul secretariat,
pentru întocmirea documentelor şcolare şi a actelor de studii ale elevilor
clasei;
f) persoana desemnată de conducerea
unităţii de învăţământ pentru gestionarea Sistemului de Informaţii Integrat al
Învăţământului din România (SIIIR), în vederea completării şi actualizării
datelor referitoare la elevii clasei;
4. informează:
a) elevii şi părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali acestora despre prevederile Regulamentului de organizare şi
funcţionare a unităţilor de învăţământ;
b) elevii şi părinţii acestora cu privire la
reglementările referitoare la examene/testări naţionale şi cu privire la alte
documente care reglementează activitatea şi parcursul şcolar al elevilor;
c) părinţii tutori sau susţinători legali despre
situaţia şcolară, despre comportamentul elevilor, despre frecvenţa acestora la
ore; informarea se realizează în cadrul întâlnirilor cu părinţii, precum şi în
scris, ori de câte ori este nevoie;
d) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în
cazul în care elevul înregistrează peste 10 absenţe nemotivate; informarea se
face în scris;
e) părinţii, tutorii sau susţinătorii legali, în
scris, în legătură cu situaţiile de corigenţă, sancţionările disciplinare,
neîncheierea situaţiei şcolare sau repetenţie;
5. îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către
conducerea unităţii de învăţământ, în conformitate cu reglementările în vigoare
sau cu fişa postului.
ART. 68
Profesorul diriginte are şi alte atribuţii:
a) răspunde de păstrarea bunurilor cu care este
dotată sala de clasă, alături de elevi, părinţi, tutori sau susţinători legali
şi de consiliul clasei;
b) completează catalogul clasei cu datele
personale ale elevilor;
c) motivează absenţele elevilor, în conformitate
cu procedurile stabilite de prezentul Regulament şi de Regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
d) încheie situaţia şcolară a fiecărui elev la
sfârşit de semestru şi de an şcolar şi o consemnează în catalog şi în carnetul
de elev;
e) realizează ierarhizarea elevilor la sfârşit de
an şcolar pe baza rezultatelor obţinute de către aceştia la învăţătură şi
purtare;
f) propune consiliului de administraţie acordarea
de burse pentru elevi, în conformitate cu prevederile legale;
g) completează documentele specifice colectivului
de elevi pe care-l coordonează, respectiv: catalogul clasei, carnetele de elevi,
fişa psihopedagogică;
h) monitorizează completarea
portofoliului educaţional al elevilor;
i) întocmeşte calendarul
activităţilor educative extraşcolare ale clasei;
j) elaborează portofoliul
dirigintelui.
ART. 69
Dispoziţiile
art. 66-68 se aplică în mod corespunzător
învăţătorilor/institutorilor/profesorilor pentru învăţământ primar.
CAP. 3
Comisiile
din unităţile de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Comisia
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar
ART. 70
La nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ funcţionează Comisia pentru prevenirea şi combaterea violenţei în
mediul şcolar, conform Strategiei cu privire la reducerea fenomenului de
violenţă în unităţile de învăţământ.
ART. 71
(1) Componenţa şi atribuţiile
Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar respectă
reglementările naţionale în vigoare.
(2) Componenţa nominală a Comisiei
pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar se stabileşte prin
decizia internă a directorului unităţii de învăţământ, după discutarea şi
aprobarea ei în consiliul de administraţie.
ART. 72
Unitatea de învăţământ, în cadrul
Comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar, elaborează
şi adoptă anual propriul Plan operaţional al unităţii şcolare privind reducerea
fenomenului violenţei în mediul şcolar.
ART. 73
În conformitate cu prevederile
legislaţiei în vigoare, respectiv cu prevederile Planului cadru de acţiune
pentru creşterea gradului de siguranţă a elevilor şi a personalului didactic şi
prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţilor
de învăţământ, asigurarea unui mediu securizat în unităţile de învăţământ se
realizează de către administraţia publică locală, instituţii specializate ale
Ministerului Afacerilor Interne, inspectoratele şcolare şi respectiv unităţile
de învăţământ.
ART. 74
Comisia pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar este responsabilă de punerea în aplicare,
la nivelul unităţii de învăţământ, a prevederilor Planului cadru de acţiune
pentru creşterea gradului de siguranţă a preşcolarilor/elevilor şi a
personalului şi prevenirea delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele
adiacente unităţilor de învăţământ. În acest sens, Comisia pentru prevenirea şi
combaterea violenţei în mediul şcolar:
a) are obligaţia de a colabora cu
autorităţile administraţiei publice locale, cu reprezentanţii poliţiei şi ai
jandarmeriei pentru a creşte siguranţa în unitatea de învăţământ;
b) elaborează rapoarte privind
securitatea preşcolarilor/elevilor din unitatea de învăţământ respectivă;
c) propune conducerii unităţii de
învăţământ măsuri specifice, rezultate după analiza factorilor de risc şi a
situaţiei specifice, care să aibă drept consecinţă creşterea gradului de
siguranţă a preşcolarilor/elevilor şi a personalului din unitate şi prevenirea
delincvenţei juvenile în incinta şi în zonele adiacente unităţii de învăţământ.
ART. 75
În fiecare unitate de învăţământ, se
stabilesc condiţiile de acces în şcoală personalului unităţii, preşcolarilor/elevilor
şi al vizitatorilor, acestea fiind incluse în regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ.
ART. 76
(1) În urma consultării Consiliului
reprezentativ al părinţilor şi a Consiliului reprezentativ al elevilor, Consiliul
profesoral din fiecare unitate de învăţământ stabileşte pentru elevi cel puţin
un semn distinctiv, cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau altele asemenea, în
conformitate cu Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de
învăţământ, cu modificările şi completările ulterioare.
(2)
Semnele distinctive prevăzute la alin. (1) vor fi comunicate Direcţiei Generale
de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau inspectoratului de poliţie judeţean şi
Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti ori inspectoratului de
jandarmi judeţean.
SECŢIUNEA 2
Comisia
pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea interculturalităţii
ART. 77
(1) La nivelul unităţilor de
învăţământ se constituie, prin decizia directorului, dată în baza hotărârii
consiliului de administraţie, Comisia pentru prevenirea şi combaterea
discriminării şi promovarea interculturalităţii.
(2) Comisia are drept scop
promovarea, în cadrul unităţii de învăţământ, a principiilor şcolii incluzive.
Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi democratică, care valorifică
diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi
integraţi fără discriminare şi excludere generate de originea etnică,
naţionalitate, deficienţe fizice sau mentale, origine culturală sau
socio-economică, religie, limbă maternă, convingerile, sexul, vârsta, infecţia
HIV, apartenenţa la o categorie dezavantajată sau orice criteriu sancţionat de
legislaţia pentru prevenirea şi combaterea discriminării din România. Prevenirea
şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă
de discriminare, constituie o condiţie imperativă pentru implementarea
principiilor şcolii incluzive.
(3) La nivelul unităţilor de
învăţământ preşcolar, primar şi secundar inferior, Comisia este formată din 3
membri: două cadre didactice şi un reprezentant al părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali. La
nivelul învăţământului secundar superior şi terţiar nonuniversitar comisia este
formată din 5 membri: trei cadre didactice, un reprezentant al părinţilor,
tutorilor sau susţinătorilor legali şi un reprezentant al elevilor. La
şedinţele de lucru ale comisiei sunt invitaţi să participe, acolo unde este
posibil, în calitate de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale
cu activitate în domeniul drepturilor omului.
(4) Principalele responsabilităţi
ale Comisiei pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea
interculturalităţii sunt următoarele:
a) elaborarea unui plan de acţiune
pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi promovarea
interculturalităţii, în scopul asigurării respectării principiilor şcolii
incluzive, în unitatea de învăţământ;
b) colaborarea cu părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali, mediatorii şcolari, Consiliul elevilor, Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Consiliul Naţional pentru
Combaterea Discriminării, organizaţii nonguvernamentale în domeniul drepturilor
omului şi alţi factori interesaţi în scopul prevenirii şi combaterii cazurilor
de discriminare şi a promovării interculturalităţii;
c) propunerea unor acţiuni specifice, la nivelul
claselor sau al unităţii de învăţământ, care să contribuie la cunoaşterea şi
valorizarea celuilalt, la promovarea interculturalităţii;
d) elaborarea şi implementarea unor coduri de
conduită, care să reglementeze comportamentele nondiscriminatorii la nivelul
unităţii de învăţământ. Politica unităţii de învăţământ, în acest sens, şi
procedurile respective trebuie să fie clare, coerente, consecvent aplicate şi
să presupună atât sancţiuni, cât şi o abordare constructivă;
e) identificarea şi analiza
cazurilor de discriminare şi înaintarea de propuneri de soluţionare a acestora,
consiliului de administraţie, directorului unităţii de învăţământ sau consiliului
profesoral, după caz;
f) prevenirea şi medierea
conflictelor apărute ca urmare a aplicării măsurilor ce vizează respectarea
principiilor şcolii incluzive;
g) sesizarea autorităţilor
competente în cazul identificării formelor grave de discriminare;
h) monitorizarea şi evaluarea
acţiunilor întreprinse pentru prevenirea şi combaterea discriminării şi
promovarea interculturalităţii;
i) elaborarea şi monitorizarea
implementării planului de desegregare, acolo unde este cazul;
j) elaborarea, anual, a unui raport
care să conţină referiri la acţiunile întreprinse pentru prevenirea
discriminării şi la rezultatele obţinute în rezolvarea cazurilor de
discriminare şi/sau, după caz, segregare. Raportul elaborat de comisia pentru
prevenirea discriminării este inclus în raportul anual de analiză a activităţii
desfăşurate de unitatea de învăţământ;
(5)
Inspectoratele şcolare monitorizează activitatea Comisiilor de combatere a
discriminării din cadrul unităţilor de învăţământ.
SECŢIUNEA 3
Comisia
de control managerial intern
ART. 78
(1) La nivelul unităţilor de
învăţământ se constituie, prin decizie a directorului, în baza hotărârii
Consiliului de administraţie, Comisia de control managerial intern, în
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanţelor publice nr.
946/2005 pentru aprobarea codului controlului intern/managerial, cuprinzând
standardele de control intern/managerial la entităţile publice şi pentru
dezvoltarea sistemelor de control intern/managerial, cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) Componenţa, modul de organizare
şi de lucru, precum şi alte elemente privind această comisie se stabilesc, în
funcţie de complexitatea şi de volumul activităţilor din fiecare unitate de
învăţământ, de către conducătorul acesteia. Comisia se întruneşte trimestrial
sau ori de câte ori este nevoie.
ART. 79
Comisia de control managerial intern
are următoarele atribuţii:
a) asigură coordonarea deciziilor şi
acţiunilor compartimentelor structurale ale entităţii publice;
b) organizează, când necesităţile o
impun, structuri specializate care să sprijine managementul în activitatea de
coordonare;
c) coordonează şi influenţează
decisiv rezultatele interacţiunii dintre salariaţi în cadrul raporturilor
profesionale;
d) conştientizează salariaţii asupra
consecinţelor deciziilor şi ale acţiunilor lor asupra întregii entităţi
publice;
e)
organizează consultări prealabile, în vederea unei bune coordonări, în cadrul
compartimentelor cât şi între structurile unităţi de învăţământ.
SECŢIUNEA 4
Alte
comisii din unităţile de învăţământ
ART. 80
(1) La nivelul unităţilor de
învăţământ se constituie şi funcţionează comisiile de lucru, prevăzute de
legislaţia în vigoare şi contractele colective de muncă aplicabile, menţionate
în anexa nr. 1 a prezentului Regulament. Comisiile se constituie prin decizie a
directorului, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.
(2)
Pentru analiza, monitorizarea şi rezolvarea unor situaţii specifice, consiliul
de administraţie poate hotărî constituirea unor comisii temporare, altele decât
cele prevăzute în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Comisiile se constituie
prin decizie a directorului, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.
CAP. 4
Tipul
şi conţinutul documentelor manageriale
ART. 81
Pentru optimizarea managementului
unităţii de învăţământ conducerea acesteia elaborează documente manageriale,
astfel:
a) documente de diagnoză;
b) documente de prognoză;
c) documente manageriale de
evidenţă.
ART. 82
(1) Documentele de diagnoză ale
unităţii de învăţământ sunt:
a) rapoartele semestriale asupra
activităţii desfăşurate;
b) raportul anual asupra activităţii
desfăşurate;
c) rapoartele comisiilor şi
compartimentelor din unitatea de învăţământ;
d) raportul de evaluare internă a calităţii
(2) Conducerea unităţii de
învăţământ poate elabora şi alte documente de diagnoză, dedicate unor domenii
specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la
atingerea obiectivelor educaţionale.
ART. 83
Raportul semestrial/anual asupra
activităţii desfăşurate se întocmeşte de către echipa managerială, în general
ca analiză de tip SWOT sau în conformitate cu alte tipuri de analize. Raportul
este prezentat, de către director, spre validare, atât consiliului de administraţie,
cât şi consiliului profesoral. Validarea raportului semestrial/anual are loc la
începutul semestrului al doilea/anului şcolar următor.
ART. 84
Raportul semestrial/anual asupra
activităţii desfăşurate este postat, obligatoriu, pe site-ul unităţii de
învăţământ, dacă acesta există, ori, în lipsa site-ului, este făcut cunoscut
prin orice altă formă de mediatizare - tipărire, afişare etc. - devenind astfel
document public.
ART. 85
Raportul de evaluare internă a
calităţii se întocmeşte de către comisia pentru evaluarea şi asigurarea
calităţii şi este prezentat spre validare atât consiliului de administraţie,
cât şi consiliului profesoral.
ART. 86
(1) Documentele de prognoză ale
unităţii de învăţământ se realizează pe baza documentelor de diagnoză ale
perioadei anterioare.
(2) Documentele de prognoză sunt:
a) planul de dezvoltare
instituţională;
b) programul managerial (pe an
şcolar);
c) planul operaţional al unităţii de
învăţământ (pe an şcolar);
d) programul de dezvoltare a
sistemului de control managerial.
(3) Directorul poate elabora şi alte
documente, în scopul optimizării managementului unităţii de învăţământ.
ART. 87
(1) Planul de dezvoltare
instituţională constituie documentul de prognoză pe termen lung al unităţilor
din învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, liceal şi postliceal şi se
elaborează de către o echipă coordonată de către director, pentru o perioadă de
5 ani, ţinând cont de indicatori naţionali şi europeni. Acesta conţine:
a) prezentarea unităţii de
învăţământ: istoric şi starea actuală a resurselor umane, materiale, relaţia cu
comunitatea locală şi schema organizatorică;
b) analiza de nevoi alcătuită din
analiza mediului intern (de tip SWOT) şi analiza mediului extern (de tip PEST);
c) viziunea, misiunea şi obiectivele
strategice ale unităţii de învăţământ;
d) planul de dezvoltare, care
conţine planificarea tuturor activităţilor unităţii de învăţământ, fiind
structurat astfel: funcţia managerială, obiective, termen, stadiu de realizare,
resurse necesare, responsabilităţi, indicatori de performanţă şi evaluarea
anuală;
e) planul operaţional al etapei
curente.
(2) Planul de dezvoltare
instituţională se avizează de către consiliul profesoral şi se aprobă de
consiliul de administraţie.
(3) Planul de acţiune al şcolii este
parte a planului de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ
profesional şi tehnic, care corelează oferta în educaţie şi formare
profesională cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivelul ariei de
acţiune.
(4) Planul de acţiune al şcolii se
realizează în baza ghidului de elaborare emis de către Centrul Naţional de
Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
ART. 88
(1) Programul managerial constituie
documentul de prognoză pe termen mediu şi se elaborează de către director
pentru o perioadă de un an şcolar.
(2) Programul managerial conţine
adaptarea direcţiilor de acţiune ale ministerului şi inspectoratului şcolar la
contextul unităţii de învăţământ, precum şi a obiectivelor strategice ale
planul de dezvoltare instituţională la perioada anului şcolar respectiv.
(3) Programul managerial se avizează
de către consiliul de administraţie şi se prezintă consiliului profesoral.
(4) Directorul adjunct va întocmi
propriul program managerial conform fişei postului, în concordanţă cu programul
managerial al directorului şi cu planul de dezvoltare instituţională.
ART. 89
Planul operaţional constituie
documentul de prognoză pe termen scurt, se elaborează de către director pentru
o perioadă de un an şcolar şi conţine operaţionalizarea obiectivelor
programului managerial şi ale planului de îmbunătăţire a calităţii educaţiei
corespunzător etapei.
ART. 90
(1) Directorul ia măsurile necesare,
în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea
sistemului de control intern/managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe
activităţi. Programul de dezvoltare a sistemului de control intern/managerial
va cuprinde obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi
alte componente ale măsurilor respective.
(2) Activitatea de control intern
este organizată şi funcţionează în cadrul comisiei de control managerial
intern, subordonată directorului unităţii de învăţământ.
ART. 91
Documentele manageriale de evidenţă
sunt:
a) statul de funcţii;
b) organigrama unităţii de
învăţământ
c) schemele orare ale unităţii de
învăţământ;
d) planul de şcolarizare aprobat;
e) dosarul cu instrumentele interne
de lucru ale directorului pentru îndrumare şi control/programe operative
săptămânale;
f) dosarul privind siguranţa în
muncă;
g) dosarul privind protecţia civilă;
h)
programele de cooperare şi parteneriat locale, naţionale şi internaţionale.
TITLUL VI
Structura,
organizarea şi responsabilităţile personalului didactic auxiliar şi nedidactic
CAP. 1
Compartimentul
secretariat
ART. 92
(1) Compartimentul secretariat
cuprinde, după caz, posturile de secretar şef, secretar şi informatician.
(2) Compartimentul secretariat este
subordonat directorului unităţii de învăţământ şi îndeplineşte sarcinile
stabilite de reglementările legale şi/sau atribuite, prin fişele postului,
persoanelor menţionate la alin. (1).
(3) Secretariatul funcţionează în
program de lucru cu elevii, părinţii, tutorii sau susţinătorii legali sau alte
persoane interesate din afara unităţii, potrivit unui program de lucru aprobat
de director, în baza hotărârii Consiliului de administraţie.
ART. 93
Compartimentul secretariat are
următoarele responsabilităţi:
a) asigurarea transmiterii
informaţiilor la nivelul unităţii de învăţământ;
b) întocmirea, actualizarea şi
gestionarea bazelor de date de la nivelul unităţii de învăţământ;
c) întocmirea, înaintarea spre
aprobare directorului şi transmiterea situaţiilor statistice şi a celorlalte
categorii de documente solicitate de către autorităţi şi instituţii competente,
de către consiliul de administraţie ori de către directorul unităţii de
învăţământ;
d) înscrierea
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor pe baza dosarelor personale, ţinerea,
organizarea şi actualizarea permanentă a evidenţei acestora şi rezolvarea
problemelor privind mişcarea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în baza
hotărârilor consiliului de administraţie;
e) înregistrarea şi verificarea
dosarelor pentru acordarea burselor sau a altor drepturi care se acordă
elevilor, potrivit legii;
f) rezolvarea problemelor specifice
pregătirii şi desfăşurării examenelor şi evaluărilor naţionale, ale examenelor
de admitere şi de ocupare a posturilor vacante, conform atribuţiilor
specificate în fişa postului;
g) completarea, verificarea şi
păstrarea în condiţii de securitate a documentelor, arhivarea documentelor
create şi intrate în unitatea de învăţământ, referitoare la situaţia şcolară a
elevilor şi a statelor de funcţii pentru personalul unităţii;
h) procurarea, completarea,
eliberarea şi evidenţa actelor de studii şi a documentelor şcolare, în
conformitate cu prevederile "Regulamentului privind regimul juridic al
actelor de studii şi al documentelor de evidenţă şcolară în învăţământul preuniversitar",
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
i) selecţionarea, evidenţa şi
depunerea documentelor şcolare la Arhivele Naţionale, după expirarea termenelor
de păstrare, stabilite prin "Indicatorul termenelor de păstrare",
aprobat prin ordin al ministrului educaţiei naţionale;
j) păstrarea şi aplicarea sigiliului
unităţii şcolare, în urma împuternicirii, în acest sens, prin decizie emisă de
director, pe documentele avizate şi semnate de persoanele competente;
procurarea, deţinerea şi folosirea sigiliilor se realizează în conformitate cu
reglementările stabilite prin ordinul ministrului educaţiei naţionale;
k) întocmirea şi/sau verificarea,
respectiv avizarea documentelor/documentaţiilor;
l) asigurarea asistenţei tehnice
pentru emiterea/adoptarea actelor de autoritate, pentru încheierea contractelor
sau a altor acte juridice care dau naştere, modifică sau sting raporturile
juridice dintre şcoală şi angajaţi, părinţi sau alte persoane fizice sau
juridice;
m) întocmirea, la solicitarea
directorului, a statelor de personal pentru toţi angajaţii unităţii de
învăţământ;
n) întocmirea, actualizarea şi
gestionarea dosarelor de personal ale angajaţilor unităţii de învăţământ;
o) calcularea drepturilor salariale
sau de altă natură;
p) gestionarea corespondenţei
unităţii de învăţământ;
q) întocmirea şi actualizarea
procedurilor activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului, în
conformitate cu prevederile legale;
r) păstrarea legăturii cu toate
compartimentele de specialitate din cadrul inspectoratului şcolar, din cadrul
autorităţilor administraţiei publice locale sau din cadrul altor instituţii şi
autorităţi competente în soluţionarea problemelor specifice;
s) rezolvarea oricăror altor
probleme care, potrivit actelor normative în vigoare, contractelor colective de
muncă aplicabile, hotărârilor consiliului de administraţie sau deciziilor
directorului, sunt stabilite în sarcina sa.
ART. 94
(1) Secretarul şef/Secretarul
unităţii de învăţământ pune la dispoziţia cadrelor didactice condica de
prezenţă, fiind responsabil cu siguranţa acesteia.
(2) Secretarul şef/Secretarul
răspunde de integritatea şi securitatea cataloagelor. La sfârşitul orelor de
curs secretarul verifică, împreună cu profesorul de serviciu, consemnând într-un
proces-verbal, existenţa tuturor cataloagelor.
(3) În perioada vacanţelor şcolare, cataloagele se
păstrează la secretariat.
(4) În situaţii speciale, atribuţiile prevăzute la
alin. (1) şi (2) pot fi îndeplinite, prin delegare de sarcini, şi de către
cadre didactice sau personal didactic auxiliar, din cadrul unităţii de
învăţământ, cu acordul prealabil al personalului solicitat.
(5) Se
interzice condiţionarea eliberării adeverinţelor, foilor matricole,
caracterizărilor şi a oricăror acte de studii sau documente şcolare, de
obţinerea de beneficii materiale.
CAP. 2
Compartimentul
financiar
SECŢIUNEA 1
Organizare
şi responsabilităţi
ART. 95
(1) Compartimentul financiar reprezintă structura
organizatorică din cadrul unităţii de învăţământ în care sunt realizate:
fundamentarea şi execuţia bugetului, ţinerea evidenţei contabile,
întocmirea/transmiterea situaţiilor financiare asupra fondurilor şi
patrimoniului unităţii, precum şi celelalte activităţi prevăzute de legislaţia
în vigoare cu privire la finanţarea şi contabilitatea instituţiilor.
(2) Din compartimentul financiar fac parte
administratorul financiar şi ceilalţi angajaţi asimilaţi funcţiei prevăzute de
legislaţia în vigoare cu denumirea generică de "contabil" sau
"contabil şef".
(3) Compartimentul financiar este
subordonat directorului unităţii de învăţământ.
ART. 96
Compartimentul financiar are
următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:
a) desfăşurarea activităţii
financiar-contabile a unităţii şcolare, în conformitate cu dispoziţiile legale
în vigoare;
b) gestionarea, din punct de vedere
financiar, a întregului patrimoniu al unităţii de învăţământ, în conformitate
cu dispoziţiile legale în vigoare şi cu hotărârile consiliului de
administraţie;
c) întocmirea proiectului de buget
şi a raportului de execuţie bugetară, conform legislaţiei în vigoare şi
contractelor colective de muncă aplicabile;
d) informarea periodică a
consiliului de administraţie şi a consiliului profesoral cu privire la execuţia
bugetară;
e) organizarea contabilităţii
veniturilor şi cheltuielilor;
f) consemnarea în documente
justificative a oricărei operaţii care afectează patrimoniul unităţii de
învăţământ şi înregistrarea în evidenţa contabilă a documentelor justificative,
în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
g) efectuarea inventarierii generale
a patrimoniului, în situaţiile prevăzute de lege şi ori de câte ori consiliul
de administraţie consideră necesar;
h) întocmirea lucrărilor de
închidere a exerciţiului financiar-contabil;
i) îndeplinirea obligaţiilor
patrimoniale ale unităţii de învăţământ faţă de bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat, bugetul local şi faţă de terţi;
j) implementarea procedurilor de
contabilitate cu ajutorul programului informatic;
k) avizarea, în condiţiile legii, a
proiectelor de contracte sau de hotărâri ale consiliului de administraţie,
respectiv de decizii ale directorului, prin care se angajează fondurile sau
patrimoniul unităţii;
l) asigurarea şi gestionarea
documentelor şi a instrumentelor financiare cu regim special;
m) întocmirea, cu respectarea
normelor legale în vigoare, a documentelor privind angajarea, lichidarea,
ordonanţarea şi plata cheltuielilor bugetare, realizând operaţiunile prevăzute
de normele legale în materie;
n)
exercitarea oricăror atribuţii şi responsabilităţi, prevăzute de legislaţia în
vigoare, de contractele colective de muncă aplicabile sau stabilite de către
director sau de către consiliul de administraţie.
SECŢIUNEA 2
Management
financiar
ART. 97
(1) Întreaga activitate financiară a
unităţilor de învăţământ se organizează şi se desfăşoară cu respectarea
legislaţiei în vigoare
(2) Activitatea financiară a
unităţilor de învăţământ se desfăşoară pe baza bugetelor proprii care cuprind, la
partea de venituri, fondurile provenite din cele trei forme de finanţare - de
bază, complementară şi suplimentară, din venituri proprii sau din alte surse,
iar la partea de cheltuieli, sumele alocate pentru fiecare capitol şi
subcapitol al clasificaţiei bugetare.
ART. 98
Pe baza bugetelor aprobate de către
autorităţile competente, directorii şi consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ actualizează şi definitivează programele anuale de
achiziţii publice, stabilind şi celelalte măsuri ce se impun pentru asigurarea
încadrării tuturor categoriilor de cheltuieli în limitele fondurilor alocate.
ART. 99
Este
interzisă angajarea de cheltuieli, dacă nu este asigurată sursa de finanţare
CAP. 3
Compartimentul
administrativ
SECŢIUNEA 1
Organizare
şi responsabilităţi
ART. 100
(1) Compartimentul administrativ
este coordonat de administratorul de patrimoniu şi este alcătuit din personalul
nedidactic al unităţii de învăţământ.
(2) Compartimentul administrativ
este subordonat directorului unităţii de învăţământ.
ART. 101
Compartimentul administrativ are
următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale:
a) gestionarea bazei materiale a
unităţii de învăţământ;
b) realizarea reparaţiilor şi a
lucrărilor de întreţinere, igienizare, curăţenie şi gospodărire a unităţii de
învăţământ;
c) asigurarea întreţinerii
terenurilor, clădirilor şi a tuturor componentelor bazei didactico - materiale;
d) realizarea demersurilor necesare
obţinerii autorizaţiilor de funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) recepţionarea bunurilor,
serviciilor şi a lucrărilor, printr-o comisie constituită la nivelul unităţii
de învăţământ;
f) înregistrarea, pe baza aprobării
factorilor competenţi, a modificărilor produse cu privire la existenţa,
utilizarea şi mişcarea bunurilor din inventar şi prezenţa actelor
corespunzătoare compartimentului financiar-contabil, pentru a fi operate în
evidenţele şi situaţiile contabile;
g) ţinerea evidenţei consumului de
materiale aprobate de factorii de conducere, cu justificările corespunzătoare;
h) punerea în aplicare a măsurilor
stabilite de către conducerea unităţii de învăţământ, pe linia securităţii şi
sănătăţii în muncă, a situaţiilor de urgenţă şi a normelor P.S.I.;
i) întocmirea proiectului anual de
achiziţii cu privire la capitolul bunuri şi servicii şi a documentaţiilor de
atribuire a contractelor, împreună cu compartimentul de achiziţii publice;
j) întocmirea documentaţiei pentru
organizarea licitaţiilor şi monitorizarea executării contractelor de închiriere
încheiate de unitatea de învăţământ cu persoane fizice sau juridice;
k)
alte atribuţii prevăzute de legislaţia în vigoare.
SECŢIUNEA 2
Management
administrativ
ART. 102
Evidenţa, organizarea, actualizarea
documentelor contabile, prezentarea situaţiilor financiare referitoare la
patrimoniu şi administrarea bazei didactico-materiale a unităţilor de
învăţământ se realizează în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
ART. 103
(1) Inventarierea bunurilor aflate
în proprietatea sau în administrarea unităţii de învăţământ se realizează în
conformitate cu prevederile legale, de către comisia de inventariere, numită
prin decizia directorului.
(2) Modificările care se operează în
listele ce cuprind bunurile aflate în proprietatea unităţii de învăţământ se
supun aprobării consiliului de administraţie de către director sau, după caz,
de către directorul adjunct, la propunerea motivată a compartimentelor de
specialitate, vizată pentru control financiar preventiv.
ART. 104
(1) Bunurile aflate în proprietatea
unităţii de învăţământ de stat sunt administrate de către consiliul de
administraţie.
(2) Bunurile aflate în proprietatea
unităţii de învăţământ particular sunt supuse regimului juridic al proprietăţii
private.
ART. 105
Bunurile,
care sunt temporar disponibile şi care fac parte din baza didactico-materială a
unităţilor de învăţământ, pot fi închiriate, cu aprobarea consiliului de
administraţie, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
CAP. 4
Biblioteci
şcolare/Centre de documentare şi informare
ART. 106
(1) În unităţile de învăţământ se
organizează şi funcţionează biblioteci şcolare sau centre de documentare şi
informare, pe baza Regulamentului de organizare şi funcţionare a bibliotecilor
şcolare şi a centrelor de documentare şi informare, aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(2) Biblioteca şcolară se
înfiinţează prin decizia directorului unităţii de învăţământ în baza hotărârii
consiliului de administraţie. Biblioteca şcolară se poate reorganiza şi integra
în centrul de documentare şi informare, fiind interzisă desfiinţarea acesteia.
(3) Centrele de documentare şi
informare se pot înfiinţa şi funcţiona în orice unitate de învăţământ din
învăţământul de stat, particular şi confesional.
(4) Centrele de documentare şi
informare se înfiinţează prin decizia directorului Casei Corpului Didactic, pe
baza criteriilor stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, la propunerea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ cu avizul inspectoratelor
şcolare.
(5) Într-un centru de documentare şi
informare pot activa, în condiţiile legii, atât profesorul documentarist, cât
şi bibliotecarul şcolar.
(6) Bibliotecarul şcolar şi
profesorul documentarist sunt angajaţi în condiţiile prevăzute de lege şi se
subordonează directorului unităţii de învăţământ.
(7) În conformitate cu prevederile
legale, în unităţile de învăţământ se asigură accesul gratuit al elevilor şi al
cadrelor didactice la Biblioteca Şcolară Virtuală şi la Platforma şcolară de
e-learning înfiinţată de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(8)
Platforma şcolară de e-learning este utilizată de către unităţile de
învăţământ, pentru a acorda asistenţă elevilor în timpul sau în afara
programului şcolar ori pentru cei care, nu pot frecventa temporar şcoala, din
motive de sănătate.
TITLUL VII
Beneficiarii
primari ai învăţământului preuniversitar
CAP. 1
Dobândirea
şi exercitarea calităţii de beneficiar primar al educaţiei
ART. 107
Conform prevederilor legale,
beneficiarii primari ai învăţământului sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi
elevii.
ART. 108
(1) Dobândirea calităţii de
beneficiar primar al educaţiei se face prin înscrierea într-o unitate de
învăţământ.
(2) Înscrierea se aprobă de către
conducerea unităţii de învăţământ cu respectarea prezentului Regulament şi a
altor reglementări specifice, urmare a solicitării scrise primite din partea
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali. Înscrierea în unităţile de
educaţie antepreşcolară şi în învăţământul preşcolar se face conform
prevederilor legale în vigoare.
ART. 109
(1) Înscrierea în clasa
pregătitoare/clasa I, se face conform metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(2) În situaţia în care, pe durata
clasei pregătitoare ori a clasei I, elevul acumulează absenţe urmare a unor
probleme de sănătate sau se observă, din cauza înscrierii anticipate din punct
de vedere al vârstei, manifestări de oboseală sau de neadaptare şcolară,
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali pot depune la unitatea de învăţământ
o solicitare de retragere a copilului în vederea reînscrierii în clasa
pregătitoare, respectiv în clasa I în următorul an şcolar.
(3) În situaţia solicitării de
retragere menţionate la alin. (2), unităţile de învăţământ vor consilia părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali privind nevoia de a lua decizii în interesul
educaţional al elevului şi îi vor informa că solicitarea nu poate fi
soluţionată decât în situaţia în care evaluarea dezvoltării psihosomatice
atestă necesitatea reînscrierii în clasa pregătitoare.
(4) Evaluarea dezvoltării
psihosomatice a elevilor, menţionată la alineatul (3), se efectuează sub
coordonarea Centrului judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse şi
asistenţă educaţională.
ART. 110
Înscrierea în clasa a IX-a a
învăţământului liceal sau profesional, respectiv în anul I din învăţământul
postliceal se face în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
ART. 111
Elevii promovaţi vor fi înscrişi de
drept în anul următor de studiu, dacă nu există prevederi specifice de admitere
în clasa respectivă.
ART. 112
(1) Calitatea de beneficiar primar
al educaţiei se exercită prin frecventarea cursurilor şi prin participarea la
activităţile existente în programul fiecărei unităţi de învăţământ.
(2) Calitatea de elev se dovedeşte
cu carnetul de elev, vizat la începutul fiecărui an şcolar de către unitatea de
învăţământ la care este înscris elevul.
ART. 113
(1) Prezenţa beneficiarilor primari
ai educaţiei la fiecare oră de curs se verifică de către cadrul didactic, care
consemnează în catalog, în mod obligatoriu, fiecare absenţă.
(2) Motivarea absenţelor se face de
către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte în ziua prezentării actelor justificative.
(3) În cazul elevilor minori,
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali au obligaţia de a prezenta personal
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte actele justificative pentru absenţele copilului
său.
(4) Actele pe baza cărora se face
motivarea absenţelor sunt: adeverinţă eliberată de medicul cabinetului şcolar,
de medicul de familie sau medicul de specialitate, adeverinţă sau certificat
medical eliberat de unitatea sanitară în cazul în care elevul a fost internat,
cererea scrisă a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului,
adresată învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul
primar/profesorului diriginte al clasei. Numărul absenţelor care pot fi
motivate, fără documente medicale, doar pe baza cererilor părinţilor, tutorilor
sau susţinătorilor legali, nu poate depăşi 3 zile pe semestru, iar cererile
respective trebuie avizate de către directorul unităţii de învăţământ. Toate
adeverinţele medicale trebuie să aibă viza cabinetului, care are în evidenţă
fişele medicale/carnetele de sănătate ale elevilor.
(5) Actele pe baza cărora se face
motivarea absenţelor vor fi prezentate în termen de maximum 7 zile de la
reluarea activităţii elevului şi vor fi păstrate de către
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte, pe tot parcursul anului şcolar.
(6) Nerespectarea termenului
prevăzut la alin. (5) atrage, de regulă, declararea absenţelor ca nemotivate.
ART. 114
(1) La cererea scrisă a conducerilor
unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar, a
profesorilor-antrenori din unităţile de învăţământ cu program sportiv integrat,
a conducerilor cluburilor/asociaţiilor sportive sau a conducerilor structurilor
naţionale sportive, directorul poate aproba motivarea absenţelor elevilor care
participă la cantonamente şi la competiţii de nivel local, naţional şi
internaţional.
(2) Directorul unităţii de
învăţământ aprobă motivarea absenţelor elevilor care participă la olimpiadele
şcolare naţionale, internaţionale, la concursurile profesionale, la nivel
local, regional şi naţional, la cererea scrisă a profesorilor
îndrumători/însoţitori.
ART. 115
Elevii din învăţământul obligatoriu,
retraşi, se pot reînmatricula, la cerere, numai la începutul anului şcolar la
acelaşi nivel/ciclu de învăţământ/formă de învăţământ, redobândind astfel
calitatea de elev.
ART. 116
Elevii
aflaţi în situaţii speciale, cum ar fi, căsătorie, naşterea unui copil,
persoane aflate în îngrijire, detenţie şi altele asemenea, vor fi sprijiniţi să
finalizeze învăţământul obligatoriu.
CAP. 2
Statutul
beneficiarilor primari ai educaţiei
ART. 117
Prezentul
capitol reglementează drepturile şi obligaţiile beneficiarilor primari ai
educaţiei din toate unităţile din învăţământul de stat, particular sau
confesional din România.
SECŢIUNEA 1
Drepturile
beneficiarilor primari ai educaţiei
ART. 118
(1) Orice cetăţean român sau
cetăţean din ţările Uniunii Europene, din statele aparţinând Spaţiului Economic
European şi din Confederaţia Elveţiană se poate înscrie şi poate frecventa, în
condiţiile prevăzute de lege, orice formă de învăţământ în limba română, în
limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională,
indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.
(2) De aceleaşi drepturi beneficiază
şi persoanele care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România,
respectiv minorii străini şi minorii apatrizi, a căror şedere pe teritoriul României
este oficial recunoscută, conform legii.
ART. 119
Beneficiarii primari ai educaţiei au
dreptul să opteze, conform legii, pentru tipul şi forma de învăţământ pe care
le vor urma şi să aleagă parcursul şcolar corespunzător intereselor, pregătirii
şi competenţelor lor. Pentru beneficiarii primari ai educaţiei minori, acest
drept se exercită, de către părinţi, respectiv părinţi, tutori sau susţinători
legali.
ART. 120
(1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi
elevii se bucură de toate drepturile constituţionale, precum şi de egalitate în
toate drepturile conferite de calitatea de beneficiar primar al educaţiei.
(2) Conducerea şi personalul din unitatea de
învăţământ au obligaţia să respecte dreptul la imagine al antepreşcolarilor,
preşcolarilor şi a elevilor.
(3) Nicio activitate organizată în unitatea de
învăţământ nu poate leza demnitatea sau personalitatea antepreşcolarilor,
preşcolarilor şi a elevilor.
(4) Conducerea şi personalul din unitatea de
învăţământ nu pot face publice date personale ale beneficiarilor primari ai
educaţiei, rezultatele şcolare, respectiv lucrări scrise/părţi ale unor lucrări
scrise ale acestora - cu excepţia modalităţilor prevăzute de reglementările în
vigoare.
ART. 121
(1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au
dreptul să beneficieze de o educaţie de calitate, prin aplicarea corectă a
planurilor-cadru de învăţământ, prin parcurgerea integrală a programelor
şcolare şi prin utilizarea de către cadrele didactice a celor mai adecvate
strategii didactice, în vederea formării şi dezvoltării competenţelor cheie şi
a atingerii obiectivelor educaţionale stabilite.
(2) Elevii şi părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali ai acestora au dreptul să fie consultaţi şi să-şi exprime opţiunea
pentru disciplinele din curriculum la decizia şcolii aflate în oferta
educaţională a unităţii de învăţământ, în concordanţă cu nevoile şi interesele
de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii
locale/partenerilor economici.
ART. 122
(1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii au
dreptul la o evaluare obiectivă şi corectă.
(2) Elevul sau, după caz, părintele, tutorele sau
susţinătorul legal, are dreptul de a contesta rezultatele evaluării, solicitând
cadrului didactic să justifice rezultatele acesteia, în prezenţa elevului şi a
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal, în termen de 5 zile de la
comunicare.
(3) În situaţia în care argumentele prezentate de
cadrul didactic nu sunt considerate satisfăcătoare, elevul/părintele, tutorele
sau susţinătorul legal poate solicita, în scris, directorului unităţii de
învăţământ, reevaluarea lucrării scrise. Nu se poate solicita reevaluarea
probelor orale sau practice.
(4) Pentru soluţionarea cererii de reevaluare,
directorul va desemna două cadre didactice de specialitate, din unitatea de
învăţământ, care nu predau la clasa respectivă şi care vor reevalua lucrarea
scrisă.
(5) Media notelor acordate separat de cadrele
didactice prevăzute la alin. (4) este nota rezultată în urma reevaluării. În
cazul învăţământului primar, calificativul este stabilit, prin consens, de
către cele două cadre didactice.
(6) În cazul în care diferenţa dintre nota
iniţială, acordată de cadrul didactic de la clasă şi nota acordată în urma
reevaluării, este mai mică de un punct, contestaţia este respinsă şi nota
acordată iniţial rămâne neschimbată. În cazul în care diferenţa dintre nota
iniţială şi nota acordată în urma reevaluării este de cel puţin de un punct,
contestaţia este acceptată.
(7) În cazul acceptării contestaţiei, directorul
anulează nota obţinută în urma evaluării iniţiale. Directorul trece nota
acordată în urma contestaţiei, autentifică schimbarea prin semnătură şi aplică
ştampila unităţii de învăţământ.
(8) Calificativul sau notele
obţinute în urma contestaţiei, rămân definitive.
(9) În situaţia în care în unitatea
de învăţământ nu există alţi învăţători/institutori/profesori pentru
învăţământul primar sau profesori de specialitate care să nu predea la clasa
respectivă, pot fi desemnaţi, de către inspectoratul şcolar, cadre didactice
din învăţământul primar sau profesori de specialitate din alte unităţi de
învăţământ.
ART. 123
(1) Conducerile unităţilor de
învăţământ sunt obligate să pună, gratuit, la dispoziţia beneficiarilor
primari, bazele materiale şi sportive pentru pregătirea organizată a acestora.
(2) Antepreşcolarii şi preşcolarii
pot beneficia de unele măsuri de protecţie socială (hrană, supraveghere şi
odihnă) pe durata parcurgerii programului educaţional în cadrul unităţii de
învăţământ respective, în condiţiile stabilite de legislaţia în vigoare.
(3) Elevii pot fi cazaţi în
internate şi pot mânca la cantinele şcolare, în condiţiile stabilite prin
regulamentele de organizare şi funcţionare ale unităţilor respective.
ART. 124
(1) Beneficiarii primari ai
educaţiei din învăţământul de stat au dreptul la şcolarizare gratuită.
Pentru anumite activităţi stabilite
în funcţie de niveluri, cicluri şi programe de studii se pot percepe taxe, în
condiţiile prevăzute de lege.
(2) În condiţiile prevăzute de lege,
elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot
beneficia de diferite tipuri de burse: de performanţă, de merit, de studiu şi
de ajutor social, bursa "Bani de liceu", bursa profesională.
(3) Criteriile generale de acordare
a burselor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(4) Consiliile locale, respectiv
consiliile judeţene, stabilesc anual, prin hotărâre, cuantumul şi numărul
burselor care se acordă din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului
de stat.
(5) Criteriile specifice de acordare
a tuturor tipurilor de bursă se stabilesc anual, de către consiliile de
administraţie ale unităţilor de învăţământ, în funcţie de fondurile repartizate
şi de rezultatele elevilor.
(6) Elevii pot beneficia şi de bursă
pe baza unui de contract încheiat cu operatori economici, ori cu alte persoane
juridice sau fizice.
(7) În condiţiile legii, elevii pot
beneficia de credite oferite de bănci pentru continuarea studiilor.
(8) Elevii şi cursanţii străini din
învăţământul preuniversitar, precum şi elevii etnici români cu domiciliul în
străinătate pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(9) Elevii pot beneficia de suport
financiar şi din sursele extrabugetare ale unităţilor de învăţământ de stat, în
condiţiile legii.
ART. 125
Unităţile de învăţământ sunt
obligate să asigure elevilor servicii complementare cum ar fi: consilierea şi
informarea elevilor de către cadrele didactice, în cadrul orei de consiliere,
consilierea în scopul orientării profesionale, consilierea psihologică şi
socială prin personal de specialitate.
ART. 126
(1) Statul acordă premii, burse,
locuri în tabere şi alte asemenea stimulente materiale elevilor cu performanţe
şcolare înalte, precum şi celor cu rezultate remarcabile în educaţia şi
formarea lor profesională sau în activităţi culturale şi sportive.
(2) Statul şi alţi factori
interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi
internaţional, ale elevilor.
(3) Statul susţine antepreşcolarii,
preşcolarii şi elevii cu probleme şi nevoi sociale, precum şi pe aceia cu
cerinţe educaţionale speciale.
ART. 127
(1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi
elevii din unităţile de învăţământ de stat şi particulare autorizate/acreditate
şi confesionale beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică
gratuită în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare, ori în
unităţi medicale de stat.
(2) La începutul fiecărui an şcolar,
pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei
naţionale şi ministrului sănătăţii, se realizează examinarea stării de sănătate
a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor.
(3) Beneficiarii primari ai
educaţiei au dreptul la tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la
concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film şi la alte manifestări
culturale şi sportive organizate de instituţiile publice.
(4) Elevii de naţionalitate română
din străinătate, bursieri ai statului român, beneficiază pe teritoriul României
de gratuitate la toate manifestările prevăzute la alin. (3).
ART. 128
(1) Elevii din învăţământul
obligatoriu, profesional şi liceal de stat, particular autorizat/acreditat
beneficiază, pe tot parcursul anului calendaristic, de tarif redus cu 50%
pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi
pentru transportul intern auto, feroviar şi naval.
(2) Elevii orfani, elevii cu cerinţe
educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de
protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate
pentru toate categoriile de transport menţionate la alin. (1) pe tot parcursul
anului calendaristic.
(3) Ministerului Educaţiei
Naţionale, prin unităţile de învăţământ, decontează elevilor care nu pot fi
şcolarizaţi în localitatea de domiciliu, cheltuielile de transport, pe bază de
abonament, în limita a 50 km, în conformitate cu prevederile legale.
(4) De aceeaşi facilitate menţionată
la alin. (3) beneficiază şi elevii care locuiesc la internat sau în gazdă cărora
li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii
dus-întors pe semestru.
ART. 129
(1) Autorităţile administraţiei
publice locale din localitatea de domiciliu a elevilor din învăţământul
obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate, cu sprijinul agenţilor
economici sau al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum
şi al altor persoane juridice sau fizice pot asigura acestor elevi, în situaţii
bine justificate, servicii de transport, de masă şi de internat.
(2) În condiţiile stabilite prin
hotărâre a Guvernului, statul subvenţionează costurile aferente frecventării
liceului de către elevii provenind din grupurile socio-economice dezavantajate,
precum şi costurile pentru cei care frecventează învăţământul profesional.
ART. 130
Elevii din învăţământul
preuniversitar de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat au
dreptul să fie evidenţiaţi şi să primească premii şi recompense, pentru
rezultate deosebite obţinute la activităţile şcolare şi extraşcolare, precum şi
pentru o atitudine civică exemplară.
ART. 131
Conform legislaţiei în vigoare,
beneficiarii primari ai educaţiei care aparţin minorităţilor naţionale studiază
şi se instruiesc în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de
învăţământ preuniversitar.
ART. 132
(1) Copiii/tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă, au aceleaşi drepturi
ca şi ceilalţi elevi.
(2) Copiii/tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale, au dreptul să fie şcolarizaţi în
unităţi de învăţământ de masă, special şi special integrat pentru toate
nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă.
(3) Includerea beneficiarilor
primari ai educaţiei în clase cu cerinţe educaţionale speciale, în urma
diagnosticării abuzive pe diverse criterii (rasă, naţionalitate, etnie, limbă,
religie, apartenenţă la o categorie defavorizată), se sancţionează conform
prevederilor legale.
(4) În funcţie de tipul şi gradul de
deficienţă, elevii cu cerinţe educaţionale speciale pot dobândi calificări
profesionale corespunzătoare.
(5) Copiii/tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de
masă beneficiază de asistenţă socială constând în asigurarea alocaţiei zilnice
de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a
încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie
a copilului, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă. De
aceleaşi drepturi beneficiază şi copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale
speciale, şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, care pot primi şi
cazare gratuită în internate sau în centrele de asistare pentru copiii cu
cerinţe educaţionale speciale.
ART. 133
(1) Pentru beneficiarii primari ai
educaţiei cu cerinţe educaţionale speciale, cu boli cronice sau nedeplasabili
din motive medicale, se poate organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă
unităţile de asistenţă medicală.
(2) Şcolarizarea la domiciliu,
respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac în conformitate
cu prevederile metodologiei cadru elaborate de către Ministerul Educaţiei
Naţionale.
ART. 134
(1) Antepreşcolarii, preşcolarii şi
elevii au dreptul să participe la activităţi extraşcolare.
(2) Activităţile extraşcolare sunt
realizate în cadrul unităţilor de învăţământ, în cluburi, în palate ale
copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în
alte unităţi acreditate în acest sens, cu respectarea prevederilor
regulamentelor de funcţionare ale acestora.
ART. 135
(1) Elevilor din învăţământul
preuniversitar de stat şi particular/confesional le este garantată, conform
legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaţii ştiinţifice,
culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează şi funcţionează
pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităţii de învăţământ.
(2) Exercitarea dreptului la
reuniune nu poate fi supusă decât acelor limitări care sunt prevăzute de lege
şi care sunt necesare într-o societate democratică, în interesul siguranţei
naţionale, al ordinii publice, pentru a proteja sănătatea şi moralitatea
publică sau drepturile şi libertăţile altora.
(3) Dreptul la reuniune se exercită
în afara orarului zilnic, iar activităţile pot fi organizate în unitatea de
învăţământ, la cererea grupului de iniţiativă, numai cu aprobarea consiliului
de administraţie. În acest caz, aprobarea pentru desfăşurarea acestor acţiuni
va fi condiţionată de acordarea de garanţii scrise, oficiale, ale
organizatorilor sau ale părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai
acestora, în cazul elevilor minori, cu privire la securitatea persoanelor şi a
bunurilor.
(4) În cazul în care conţinutul
activităţilor care se desfăşoară în unitatea de învăţământ de stat sau
particular contravine principiilor legale, care guvernează învăţământul
preuniversitar, directorul unităţii de învăţământ poate propune consiliului de
administraţie suspendarea desfăşurării acestor activităţi şi, în baza hotărârii
consiliului, poate suspenda sau interzice desfăşurarea acestor activităţi.
ART. 136
(1) În unităţile de învăţământ de
stat şi particular/confesional, libertatea elevilor de a redacta şi difuza
reviste/publicaţii şcolare proprii, este garantată, conform legii.
(2)
În cazul în care aceste reviste/publicaţii conţin elemente care afectează
siguranţa naţională, ordinea publică, sănătatea şi moralitatea, drepturile şi
libertăţile cetăţeneşti sau prevederile prezentului Regulament şi ale
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ,
directorul propune consiliului de administraţie suspendarea redactării şi
difuzării acestora şi în baza hotărârii consiliului, le poate suspenda temporar
sau le poate interzice definitiv.
SECŢIUNEA 2
Obligaţiile
beneficiarilor primari ai educaţiei
ART. 137
(1) Beneficiarii primari ai
educaţiei din învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat
cu frecvenţă au obligaţia de a frecventa cursurile, de a se pregăti la fiecare
disciplină de studiu, de a dobândi competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele
prevăzute de programele şcolare.
(2) Elevii din învăţământul
obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă redusă sunt obligaţi să se
prezinte la cursuri şi la fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de
unitatea de învăţământ.
ART. 138
(1) Beneficiarii primari ai
educaţiei trebuie să aibă un comportament civilizat şi o ţinută decentă, atât
în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei.
(2) Beneficiarii primari ai
educaţiei, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de
vârstă şi individuale ale acestora, vor fi stimulaţi să cunoască şi încurajaţi
să respecte:
a) prezentul Regulament şi
Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
b) regulile de circulaţie;
c) normele de securitate şi a
sănătăţii în muncă, de prevenire şi de stingere a incendiilor;
d) normele de protecţie civilă;
e) normele de protecţie a mediului.
ART. 139
Este interzis elevilor şi tinerilor
din sistemul de învăţământ preuniversitar:
a) să distrugă documentele şcolare,
precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din portofoliu
educaţional etc.;
b) să deterioreze bunurile din
patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale didactice şi mijloace de
învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar, mobilier sanitar,
spaţii de învăţământ etc.);
c) să aducă şi să difuzeze în unitatea
de învăţământ materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa,
suveranitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa şi
intoleranţa;
d) să organizeze şi să participe la
acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea activităţii de învăţământ sau
care afectează participarea la programul şcolar;
e) să blocheze căile de acces în
spaţiile de învăţământ;
f) să deţină, să consume sau să
comercializeze, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara acestuia,
droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări şi să participe la
jocuri de noroc;
g) să introducă şi/sau să facă uz în
perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau de alte produse
pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc., precum şi
sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor,
pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor direcţi ai educaţiei
şi a personalului unităţii de învăţământ;
h) să posede şi/sau să difuzeze materiale
care au un caracter obscen sau pornografic;
i) să utilizeze telefoanele mobile
în timpul orelor de curs, al examenelor şi al concursurilor; prin excepţie de
la această prevedere, este permisă utilizarea telefoanelor mobile în timpul
orelor de curs, doar cu acordul cadrului didactic, în situaţii de urgenţă sau
dacă utilizarea lor poate contribui la optimizarea procesului
instructiv-educativ;
j) să înregistreze activitatea
didactică; prin excepţie de la această prevedere, este permisă înregistrarea,
doar cu acordul cadrului didactic, în cazul în care această activitate poate
contribui la optimizarea procesului instructiv-educativ;
k) să lanseze anunţuri false cu privire la
amplasarea unor materiale explozibile în perimetrul unităţii de învăţământ;
l) să aibă comportamente jignitoare,
de intimidare, discriminare şi atitudini ostentative şi provocatoare;
m) să aducă jigniri şi să manifeste
agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul
unităţii de învăţământ sau să lezeze în orice mod imaginea publică a acestora;
n) să provoace, să instige şi să
participe la acte de violenţă în unitate şi în afara ei;
o) să părăsească incinta unităţii de
învăţământ în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul
profesorului de serviciu sau a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar/profesorului diriginte;
p) să aibă o atitudine care
constituie o ameninţare la adresa siguranţei celorlalţi elevi şi/sau a
personalului unităţii de învăţământ.
ART. 140
(1) Elevii au obligaţia să poarte
asupra lor carnetul de elev, să-l prezinte cadrelor didactice pentru
consemnarea notelor, precum şi părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali,
pentru informare în legătură cu situaţia lor şcolară.
(2) În unităţile de învăţământ se
organizează, permanent, pe durata desfăşurării cursurilor, serviciul pe şcoală
al elevilor, în conformitate cu prevederile Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ. Organizarea serviciului pe şcoală se
efectuează numai de către elevii din clasele a VII-a şi a VIII-a din
învăţământul gimnazial, elevii din învăţământul liceal, profesional şi/sau
postliceal.
(3) Obligaţiile elevilor care
efectuează serviciul pe şcoală sunt prevăzute în Regulamentul de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ.
ART. 141
Elevii din sistemul de învăţământ de
stat, particular şi confesional autorizat/acreditat au obligaţia de a utiliza
cu grijă manualele şcolare primite gratuit şi de a le restitui în stare bună la
sfârşitul anului şcolar.
ART. 142
Elevii
şi tinerii din sistemul de învăţământ de stat, particular şi confesional
autorizat/acreditat, care utilizează microbuzele şcolare, sunt obligaţi să
ocupe locurile stabilite în timpul deplasării, să aibă un comportament şi un
limbaj civilizat şi să nu distrugă bunurile din mijloacele de transport.
SECŢIUNEA 3
Recompense
şi sancţiuni ale beneficiarilor primari ai educaţiei
ART. 143
Elevii care obţin rezultate
remarcabile în activitatea şcolară şi extraşcolară şi se disting prin
comportament exemplar pot primi următoarele recompense:
a) evidenţiere în faţa colegilor
clasei;
b) evidenţiere, de către director,
în faţa colegilor de şcoală sau în faţa consiliului profesoral;
c) comunicare verbală sau scrisă
adresată părinţilor, în care se menţionează faptele deosebite pentru care
elevul este evidenţiat;
d) burse de merit, de studiu, şi de
performanţă pentru elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul
preuniversitar de stat;
e) alte stimulente materiale
acordate din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ, ori de agenţi
economici sau de sponsori;
f) premii, diplome, medalii;
g) recomandare pentru trimiterea, cu
prioritate, în excursii sau în tabere de profil din ţară şi din străinătate;
h) premiul de onoare al unităţii de
învăţământ.
ART. 144
Performanţa elevilor la olimpiadele
şi concursurile pe discipline, la olimpiadele sau concursurile de creaţie
tehnico-ştiinţifică şi artistică şi la olimpiadele şi concursurile sportive se
recompensează financiar, în conformitate cu reglementările stabilite de
Ministerul Educaţiei Naţionale.
ART. 145
(1) La sfârşitul anului şcolar,
beneficiarii primari ai educaţiei pot fi premiaţi prin acordarea de diplome
pentru activitatea desfăşurată şi/sau rezultatele obţinute.
(2) Acordarea premiilor se face la
nivelul unităţii de învăţământ, la propunerea
învăţătorului/institutorului/profesorului pentru învăţământul primar, a
profesorului diriginte, a consiliului clasei sau a directorului şcolii.
(3) Diplomele se pot acorda:
(a) pentru rezultate deosebite la
învăţătură, sau pe discipline/module de studiu, potrivit consiliului profesoral
al unităţii; numărul diplomelor pe care un elev le poate primi nu este limitat;
elevii care primesc diplome pe discipline/module de studiu sunt selectaţi numai
dintre aceia care au obţinut media 10 anuală sau calificativul "Foarte
bine" la disciplina/modulul respectivă/respectiv;
(b) pentru alte tipuri de
performanţe: pentru purtare, pentru o relaţionare corespunzătoare cu colegii,
pentru alte tipuri de activităţi sau preocupări care merită să fie apreciate.
(4) Elevii din învăţământul
gimnazial, liceal, profesional, postliceal pot obţine premii dacă:
(a) au obţinut primele trei medii
generale pe clasă şi acestea nu au valori mai mici de 9.00; pentru următoarele
trei medii se pot acorda menţiuni;
(b) s-au distins la una sau la mai
multe discipline/module de studiu;
(c) au obţinut performanţe la
concursuri, festivaluri, expoziţii şi la alte activităţi extraşcolare
desfăşurate la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti, naţional sau
internaţional;
(d) s-au remarcat prin fapte de
înaltă ţinută morală şi civică;
(e) au înregistrat, la nivelul
clasei, cea mai bună frecvenţă pe parcursul anului şcolar.
(5) Pot fi acordate premii şi pentru
alte situaţii prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare al
unităţii de învăţământ.
ART. 146
Unitatea de învăţământ poate stimula
activităţile de performanţă înaltă ale copiilor/elevilor la nivel local,
naţional şi internaţional, prin alocarea unor premii, burse, din partea
consiliului reprezentativ al părinţilor, a agenţilor economici, a fundaţiilor
ştiinţifice şi culturale, a comunităţii locale etc.
ART. 147
(1) Elevii din sistemul de
învăţământ de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat, care
săvârşesc fapte prin care se încalcă dispoziţiile legale în vigoare, inclusiv
regulamentele şcolare, vor fi sancţionaţi în funcţie de gravitatea acestora.
(2) Sancţiunile care se pot aplica
sunt următoarele:
a) observaţia
b) avertismentul
c) mustrare scrisă;
d) retragerea temporară sau
definitivă a bursei de merit/bani de liceu/bursa profesională;
e) eliminarea de la cursuri pe o
perioadă de 3-5 zile;
f) mutarea disciplinară la o clasă
paralelă, din aceeaşi unitate de învăţământ sau la o altă unitate de
învăţământ;
g) preavizul de exmatriculare;
h) exmatricularea.
(3) Cu excepţia observaţiei şi a
avertismentului, toate sancţiunile aplicate elevilor sunt comunicate, în scris,
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali şi elevului major.
ART. 148
(1) Observaţia constă în
atenţionarea elevului, cu privire la încălcarea regulamentelor în vigoare, ori
a normelor de comportament acceptate şi consilierea acestuia astfel încât să
dovedească, ulterior, un comportament corespunzător. Elevului i se va atrage
totodată atenţia că, în situaţia în care nu îşi schimbă comportamentul, i se va
aplica o sancţiune mai severă.
(2) Sancţiunea se aplică de către
învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte.
ART. 149
(1) Avertismentul în faţa clasei
şi/sau în faţa consiliului clasei/consiliului profesoral constă în atenţionarea
elevului şi sfătuirea acestuia să se poarte în aţa fel încât să dea dovadă că
înţeles fapta comisă, atrăgându-i-se totodată atenţia că, dacă nu îşi schimbă
comportamentul, i se va aplica o sancţiune mai severă.
(2) Sancţiunea se aplică de către
învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte.
ART. 150
(1) Mustrarea scrisă constă în
atenţionarea elevului, în scris, de către învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, cu indicarea faptelor care au
determinat aplicarea sancţiunii.
(2) Sancţiunea se stabileşte de
către consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în
registrul de procese-verbale al consiliului clasei şi într-un raport care va fi
prezentat consiliului profesoral de către învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, la sfârşitul semestrului în
care a fost aplicată.
(4) Mustrarea scrisă este redactată
de învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte, este semnată de acesta şi de către director, este înregistrată în
registrul de intrări-ieşiri al unităţii de învăţământ; documentul va fi înmânat
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, personal, de către diriginţi
sub semnătură sau transmis prin poştă, cu confirmare de primire.
(5) Sancţiunea se înregistrează în
catalogul clasei, precizându-se numărul sub care a fost înregistrată în
registrul de intrări-ieşiri al unităţii.
(6) Sancţiunea este însoţită de
scăderea notei la purtare, respectiv diminuarea calificativului, în
învăţământul primar.
ART. 151
(1) Retragerea temporară sau
definitivă a bursei se aplică de către director, la propunerea consiliului
clasei, aprobată prin hotărârea consiliului profesoral.
(2) Sancţiunea este însoţită de
scăderea notei la purtare, respectiv diminuarea calificativului, în
învăţământul primar, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de
învăţământ.
ART. 152
(1) Eliminarea de la cursuri pe o
perioadă de 3-5 zile constă în înlocuirea activităţii obişnuite a elevului,
pentru perioada aplicării sancţiunii, cu un alt tip de activitate desfăşurată,
de regulă, în cadrul unităţii de învăţământ, în sala de lectură, în biblioteca
şcolii etc. Activitatea pe care o desfăşoară elevul este stabilită de către
director, la propunerea consiliului clasei şi se realizează în conformitate cu
prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ. Sancţiunea este însoţită de obligaţia
desfăşurării de activităţi în folosul comunităţii şcolare.
Activităţile desfăşurate trebuie să
fie adecvate vârstei şi să nu pună în pericol sănătatea şi integritatea fizică
şi psihică a elevului sancţionat.
(2) Dacă elevul refuză să participe
la aceste activităţi, absenţele sunt considerate nemotivate şi se consemnează
în catalogul clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în
catalogul clasei, precizându-se numărul şi data documentului, precum şi în
raportul consiliului clasei la sfârşitul semestrului.
(4) Această sancţiune nu se aplică elevilor de la
învăţământul primar.
(5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la
purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
ART. 153
(1) Mutarea disciplinară la o clasă paralelă, în
aceeaşi unitate de învăţământ sau la o altă unitate de învăţământ, se propune
de către consiliul clasei, se aprobă de către consiliul profesoral şi se aplică
prin înmânarea, în scris şi sub semnătură, a sancţiunii, de către
învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte/director, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului
minor sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(2) Sancţiunea se consemnează în catalogul clasei
şi în registrul matricol.
(3) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la
purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ la care
finalizează cursurile semestrului din anul şcolar respectiv.
(4) Sancţiunea nu se aplică în învăţământul
primar.
ART. 154
(1) Preavizul de exmatriculare se întocmeşte de
către profesorul diriginte, pentru elevii care absentează nejustificat 20 de
ore la diferite discipline de studiu sau 15% din totalul orelor de la o singură
disciplină/modul, cumulate pe un an şcolar, se semnează de către acesta şi de
director şi se înmânează şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal sau elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(2) Sancţiunea nu se aplică elevilor din
învăţământul obligatoriu.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de
evidenţă a elevilor şi în catalogul clasei şi se menţionează în raportul
consiliului clasei la sfârşit de semestru sau de an şcolar.
(4) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la
purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
ART. 155
(1) Exmatricularea constă în eliminarea elevului
din unitatea de învăţământ în care acesta a fost înscris, până la sfârşitul
anului şcolar.
(2) Exmatricularea poate fi:
a) exmatriculare cu drept de reînscriere, în anul
următor, în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu;
b) exmatriculare fără drept de reînscriere în
aceeaşi unitate de învăţământ;
c) exmatriculare din toate unităţile de
învăţământ, fără drept de reînscriere, pentru o perioadă de timp.
(3) Sancţiunea nu se aplică elevilor din
învăţământul obligatoriu.
ART. 156
Elevii exmatriculaţi din unităţile de învăţământ -
liceal şi postliceal - din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, pentru motive imputabile, se pot transfera, în anul şcolar următor,
într-o unitate de învăţământ din reţeaua Ministerul Educaţiei Naţionale, cu
respectarea prevederilor prezentului regulament şi a regulamentelor specifice
din unităţile de învăţământ din care au fost exmatriculaţi.
ART. 157
(1) Exmatricularea cu drept de reînscriere în anul
următor în aceeaşi unitate de învăţământ şi în acelaşi an de studiu, se aplică
elevilor din ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru
abateri grave, prevăzute de prezentul Regulament sau de Regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ sau apreciate ca atare de
către consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(2) Sancţiunea se aplică şi pentru un număr de cel
puţin 40 de absenţe nejustificate din totalul orelor de studiu sau cel puţin
30% din totalul orelor la o singură disciplină de studiu/modul, cumulate pe un
an şcolar.
(3) Sancţiunea se aprobă în consiliul profesoral
la propunerea consiliului clasei. Dacă abaterea constă în absenţe nemotivate,
sancţiunea exmatriculării se poate aplica numai dacă, anterior, a fost aplicată
sancţiunea preavizului de exmatriculare.
(4) Sancţiunea se consemnează în registrul de
procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de
evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.
(5) Sancţiunea se comunică, de către directorul
unităţii de învăţământ, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal sau chiar elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(6) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la
purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
ART. 158
(1) Exmatricularea fără drept de reînscriere în
aceeaşi unitate de învăţământ se aplică elevilor din ciclul superior al
liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri deosebit de grave,
apreciate ca atare de către consiliul profesoral.
(2) Aplicarea sancţiunii se aprobă de către
consiliul profesoral, la propunerea consiliului clasei.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de
procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei, în registrul de
evidenţă a elevilor şi în registrul matricol.
(4) Sancţiunea se comunică de către director, în
scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal şi chiar
elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
(5) Sancţiunea este însoţită de scăderea notei la
purtare, aprobată de consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
ART. 159
(1) Exmatricularea din toate unităţile de învăţământ,
fără drept de reînscriere pentru o perioadă de 3-5 ani, se aplică elevilor din
ciclul superior al liceului şi din învăţământul postliceal, pentru abateri
deosebit de grave, apreciate ca atare de către consiliul profesoral.
(2) Sancţiunea se aplică prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale, prin care se stabileşte şi durata pentru care se aplică
această sancţiune. În acest sens, directorul unităţii de învăţământ transmite
Ministerului Educaţiei Naţionale, propunerea motivată a consiliului profesoral
privind aplicarea acestei sancţiuni, împreună cu actele sau orice alte probe
din care să rezulte abaterile deosebit de grave săvârşite de elevul propus spre
sancţionare.
(3) Sancţiunea se consemnează în registrul de
procese-verbale al consiliului profesoral, în catalogul clasei şi în registrul
matricol.
(4) Sancţiunea se comunică, de către Ministerul
Educaţiei Naţionale, în scris şi sub semnătură, părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal şi elevului, dacă acesta a împlinit 18 ani.
ART. 160
(1) Măsura complementară privind scăderea notei la
purtare asociată uneia dintre sancţiunile menţionate la articolele 150-152 se
poate anula dacă elevul sancţionat dovedeşte un comportament ireproşabil, până
la încheierea semestrului/anului şcolar.
(2) Anularea, în condiţiile stabilite la alin.
(1), a măsurii privind scăderea notei la purtare, se aprobă de autoritatea care
a aplicat sancţiunea.
ART. 161
(1) Pentru elevii din învăţământul secundar, la
fiecare 10 absenţe nejustificate pe semestru din totalul orelor de studiu sau
la 10% absenţe nejustificate din numărul de ore pe semestru la o
disciplină/modul, nota la purtare se scade cu câte un punct.
(2) Elevii care au media la purtare mai mică decât
9 în anul şcolar anterior, nu pot fi admişi în unităţile de învăţământ cu
profil militar, confesional şi pedagogic.
ART. 162
(1) Elevii care se fac vinovaţi de
sustragerea/deteriorarea/distrugerea bunurilor unităţii de învăţământ sunt
obligaţi, personal sau prin părinţii, tutorii sau susţinătorii legali să
acopere, în temeiul răspunderii civile delictuale pentru fapta proprie sau al
răspunderii pentru fapta minorului, toate cheltuielile ocazionate de lucrările
necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile sau să suporte toate
cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate/sustrase.
(2) În cazul în care vinovatul nu se cunoaşte,
răspunderea materială devine colectivă, revenind întregii clase/claselor.
(3) În cazul deteriorării/distrugerii manualelor
şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul cu un exemplar
nou, corespunzător disciplinei/modulului, anului de studiu şi tipului de
manual. În caz contrar, elevii vor achita de cinci ori contravaloarea
manualelor respective.
(4) Pentru faptele prevăzute la alin. (1) şi (3),
elevii pot fi sancţionaţi, în conformitate cu dispoziţiile art. 143 din
prezentul regulament.
ART. 163
(1) Contestarea sancţiunilor prevăzute la art.
147, cu excepţia exmatriculării din toate unităţile de învăţământ, se
adresează, de către părinte, tutore sau susţinător legal/elevul major, în
scris, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în termen de 5
zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii. Exmatricularea din toate
unităţile de învăţământ poate fi contestată, în scris, la Ministerul Educaţiei
Naţionale, în termen de 5 zile calendaristice de la comunicarea sancţiunii.
(2) Contestaţia se soluţionează în termen de 30 de
zile de la depunerea acesteia. Hotărârea de soluţionare a contestaţiei este
definitivă şi poate fi atacată la instanţa de contencios administrativ
competentă.
(3)
Contestaţia prevăzută la alin. (2) reprezintă procedura prealabilă reglementată
de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi
completările ulterioare.
CAP. 3
Consiliul
elevilor
ART. 164
(1) Fiecare clasă îşi va alege reprezentantul în
consiliul elevilor, o dată pe an, la începutul primului semestru. Votul este
secret, iar elevii vor fi singurii responsabili de alegerea reprezentantului
lor. Profesorii nu au drept de vot şi nici nu le este permisă influenţarea
deciziei elevilor.
(2) În fiecare unitate de învăţământ de stat,
particular şi confesional se constituie consiliul elevilor, format din
reprezentanţii elevilor de la fiecare clasă.
ART. 165
(1) Consiliul elevilor este structură consultativă
şi partener al unităţii de învăţământ şi reprezintă interesele elevilor din
învăţământul preuniversitar la nivelul unităţii de învăţământ.
(2) Prin consiliul elevilor, elevii îşi exprimă
opinia în legătură cu problemele care îi afectează în mod direct.
(3) Consiliul elevilor funcţionează în baza unui
regulament propriu, adaptat la specificul şi nevoile şcolii, elaborat pe baza
unui regulament-cadru stabilit de Consiliul Naţional al Elevilor.
(4) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ
desemnează un cadru didactic care va stabili legătura între corpul profesoral
şi consiliul elevilor.
(5) Conducerea unităţii de învăţământ sprijină
activitatea Consiliului elevilor, prin punerea la dispoziţie a logisticii necesare
desfăşurării activităţii acestuia şi a unui spaţiu pentru întrunirea Biroului
Executiv şi Adunării Generale a respectivului Consiliu al elevilor. Fondurile
pentru logistică şi altele asemenea se asigură din finanţarea suplimentară.
ART. 166
Consiliul elevilor are următoarele atribuţii:
a) reprezintă interesele elevilor şi transmite
consiliului de administraţie, directorului/directorului adjunct şi consiliului
profesoral punctul de vedere al elevilor referitor la problemele de interes
pentru aceştia;
b) apără drepturile elevilor la nivelul unităţii
de învăţământ şi sesizează încălcarea lor;
c) se autosesizează cu privire la problemele cu
care se confruntă elevii, informând conducerea unităţii de învăţământ despre
acestea şi propunând soluţii;
d) sprijină comunicarea între elevi şi cadre
didactice;
e) dezbate propunerile elevilor din şcoală şi
elaborează proiecte;
f) poate iniţia activităţi extraşcolare, serbări,
evenimente culturale, concursuri, excursii;
g) poate organiza acţiuni de strângere de fonduri
pentru copiii cu nevoi speciale, pe probleme de mediu şi altele asemenea;
h) sprijină proiectele şi programele
educative în care este implicată unitatea de învăţământ;
i) propune modalităţi pentru a
motiva elevii să se implice în activităţi extraşcolare;
j) dezbate proiectul Regulamentului
de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
k) se implică în asigurarea
respectării Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ;
l) organizează alegeri pentru
funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, secretar, la termen sau în cazul în
care aceştia nu îşi îndeplinesc atribuţiile.
ART. 167
(1) Forul decizional al Consiliului
elevilor din unitatea de învăţământ este Adunarea generală.
(2) Adunarea generală a Consiliului
elevilor din unitatea de învăţământ este formată din reprezentanţii claselor şi
se întruneşte cel puţin o dată pe lună.
(3) Consiliul
elevilor din unitatea de învăţământ are următoarea structură:
a) Preşedinte;
b)
Vicepreşedinte/vicepreşedinţi, în funcţie de numărul de elevi din şcoală;
c) Secretar;
d) Membri:
reprezentanţii claselor.
(4)
Preşedintele, vicepreşedintele/vicepreşedinţii şi secretarul formează Biroul
Executiv.
ART. 168
(1) Consiliul
elevilor îşi alege, prin vot, preşedintele, elev din învăţământul liceal sau
postliceal.
(2) Pentru
unităţile de învăţământ care au doar clase din învăţământul primar şi
gimnazial, preşedintele Consiliului elevilor este ales dintre elevii claselor a
VII-a - a VIII-a.
(3) Preşedintele
Consiliului elevilor participă, cu statut de observator, la şedinţele
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, la care se discută
aspecte privind elevii, la invitaţia scrisă a directorului unităţii de
învăţământ. În funcţie de tematica anunţată, preşedintele Consiliul elevilor
poate desemna alt reprezentant al elevilor ca participant la anumite şedinţe
ale consiliul de administraţie. Preşedintele Consiliului elevilor, elev din
învăţământul liceal sau postliceal, activează în Comisia de Evaluare şi
Asigurare a Calităţii.
(4)
Preşedintele Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele
atribuţii:
a) colaborează
cu responsabilii departamentelor Consiliului elevilor;
b) este membru
în structura superioară de organizare a elevilor, Consiliul judeţean al
elevilor/Consiliul elevilor din municipiului Bucureşti;
c) conduce
întrunirile Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ;
d) este
purtătorul de cuvânt al Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ;
e) asigură
desfăşurarea discuţiilor într-un spirit de corectitudine, precum şi respectarea
ordinii şi a libertăţii de exprimare;
f) are
obligaţia de a aduce la cunoştinţa consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ problemele discutate în cadrul şedinţelor Consiliului elevilor;
g) propune
excluderea unui membru, în cadrul Biroului Executiv şi a Adunării Generale,
dacă acesta nu îşi respectă atribuţiile sau nu respectă regulamentul de
funcţionare al consiliului.
(5) Mandatul preşedintelui Consiliului
elevilor este de maximum 2 ani.
ART. 169
(1) Vicepreşedintele Consiliului
elevilor din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:
a) monitorizează activitatea
departamentelor;
b) preia atribuţiile şi
responsabilităţile preşedintelui în absenţa motivată a acestuia;
c) elaborează programul de
activităţi al consiliului.
(2) Mandatul vicepreşedintelui
Consiliului şcolar al elevilor este de maximum 2 ani.
(3) În unităţile de învăţământ, cu
predare în limba română, în care există şi clase/secţii cu predare în limbile
minorităţilor naţionale sau în unităţile de învăţământ în limbile minorităţilor
naţionale, în care funcţionează şi clase/secţii cu predare în limba română, în
Consiliul elevilor este cooptat, în funcţia de vicepreşedinte, un reprezentant
al claselor cu predare în limba minorităţilor naţionale, respectiv al claselor
cu predare în limba română, după caz.
ART. 170
(1) Secretarul Consiliului elevilor
din unitatea de învăţământ are următoarele atribuţii:
a) întocmeşte procesul-verbal al
întrunirilor Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ;
b) notează toate propunerile
avansate de Consiliul elevilor.
(2) Mandatul secretarului
Consiliului elevilor este de maximum 2 ani.
ART. 171
Întrunirile Consiliului elevilor din
unitatea de învăţământ se vor desfăşura de câte ori este cazul, fiind prezidate
de preşedinte/un vicepreşedinte.
ART. 172
Consiliul elevilor din unitatea de
învăţământ are în componenţă departamentele prevăzute în propriul regulament.
ART. 173
(1) Fiecare membru al Consiliului
elevilor din unitatea de învăţământ poate face parte din cel mult 2
departamente.
(2) Fiecare departament are un responsabil.
(3) Mandatul responsabilului de
departament este de maximum 2 ani.
(4) Membrii departamentelor se
întâlnesc o dată pe lună sau de câte ori este necesar.
(5) Membrii unui departament vor fi
înştiinţaţi despre data, ora şi locul şedinţei de către responsabilul
departamentului.
ART. 174
(1) Membrii trebuie să respecte
regulile adoptate de către Consiliul elevilor şi să asigure, în rândul
elevilor, aplicarea hotărârilor luate.
(2) Prezenţa membrilor la
activităţile Consiliului elevilor din unitatea de învăţământ este obligatorie.
Membrii Consiliului elevilor din
unitatea de învăţământ care înregistrează trei absenţe nemotivate consecutive
vor fi înlocuiţi din aceste funcţii.
(3) Membrii Consiliului elevilor din
unitatea de învăţământ au datoria de a prezenta consiliului de administraţie,
respectiv consiliului profesoral, problemele specifice procesului instructiv -
educativ cu care se confruntă colectivele de elevi.
(4) Tematica discuţiilor va avea ca
obiectiv eficientizarea derulării procesului instructiv - educativ,
îmbunătăţirea condiţiilor de studiu ale elevilor şi organizarea unor activităţi
cu caracter extraşcolar de larg interes pentru elevi, activităţi care sunt, ca
desfăşurare, de competenţa unităţii de învăţământ.
(5) Consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ va aviza proiectele propuse de preşedintele Consiliului
elevilor, dacă acestea nu contravin normelor legale în vigoare.
(6) Elevii care au obţinut în anul
şcolar anterior o notă la purtare sub 9 nu pot fi aleşi ca reprezentanţi în
Consiliul elevilor.
(7) Fiecare membru al Consiliului
elevilor are dreptul de a vota prin Da sau Nu sau de a se abţine de la vot. Votul poate fi secret sau deschis, în
funcţie de hotărârea Consiliului elevilor.
ART. 175
Structurile asociative ale elevilor sunt:
a) Consiliul Judeţean al Elevilor/Consiliul
Municipal al Elevilor din Bucureşti;
b) Consiliul Regional al Elevilor;
c) Consiliul Naţional al Elevilor.
ART. 176
(1) Consiliul Naţional al Elevilor reprezintă
interesele elevilor din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi
confesional autorizat/acreditat din România la nivel naţional şi este format
din 43 de membri.
(2)
Consiliul Naţional al Elevilor este structură consultativă şi partener al
Ministerului Educaţiei Naţionale. Consiliile judeţene/al municipiului Bucureşti
ale elevilor reprezintă structuri consultative şi sunt parteneri ai
inspectoratelor şcolare.
CAP. 4
Activitatea
educativă extraşcolară
ART. 177
Activitatea educativă extraşcolară din unităţile
de învăţământ este concepută ca mediu de dezvoltare personală, ca modalitate de
formare şi întărire a culturii organizaţionale a unităţii de învăţământ şi ca
mijloc de îmbunătăţire a motivaţiei, frecvenţei şi performanţei şcolare, precum
şi de remediere a unor probleme comportamentale ale elevilor.
ART. 178
(1) Activitatea educativă extraşcolară din
unităţile de învăţământ se desfăşoară în afara orelor de curs.
(2) Activitatea educativă extraşcolară din
unităţile de învăţământ se poate desfăşura fie în incinta unităţii de
învăţământ, fie în afara acesteia, în palate şi cluburi ale copiilor, în
cluburi sportive şcolare, în baze sportive şi de agrement, în spaţii
educaţionale, culturale, sportive, turistice, de divertisment.
ART. 179
(1) Activităţile educative extraşcolare
desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice,
tehnice, aplicative, ştiinţifice, sportive, turistice, de educaţie rutieră,
antreprenoriale, pentru protecţie civilă, de educaţie pentru sănătate şi de
voluntariat.
(2) Activităţile educative extraşcolare pot consta
în: proiecte şi programe educative, concursuri, festivaluri, expoziţii,
campanii, schimburi culturale, excursii, serbări, expediţii, şcoli, tabere şi
caravane tematice, dezbateri, sesiuni de formare, simpozioane, vizite de
studiu, vizite, ateliere deschise etc.
(3) Activitatea educativă poate fi proiectată atât
la nivelul fiecărei grupe/clase de antepreşcolar/preşcolari/elevi, de către
educator-puericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesorul pentru
învăţământul preşcolar/primar/profesorul diriginte, cât şi la nivelul unităţii de
învăţământ, de către coordonatorul pentru proiecte şi programe educative
şcolare şi extraşcolare.
(4) Activităţile educative extraşcolare sunt
stabilite în consiliul profesoral al unităţii de învăţământ, împreună cu
consiliile elevilor, în urma unui studiu de impact, în conformitate cu
opţiunile elevilor şi ale părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali,
precum şi cu resursele de care dispune unitatea de învăţământ.
(5) Pentru organizarea activităţilor extraşcolare
sub forma excursiilor, taberelor, expediţiilor şi a altor activităţi de timp
liber care necesită deplasarea din localitate de domiciliu, trebuie să se
respecte prevederile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(6) Calendarul activităţilor educative
extraşcolare este aprobat de consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ.
ART. 180
Evaluarea activităţii educative extraşcolare la
nivelul unităţii de învăţământ se centrează pe:
(a) gradul de dezvoltare şi
diversificare a setului de competenţe cheie;
(b) gradul de responsabilizarea şi
integrare socială;
(c) adoptarea unei culturi
organizaţionale demne şi decente;
(d) gradul de formare a mentalităţii
specifice învăţării pe tot parcursul vieţii.
ART. 181
(1) Evaluarea activităţii educative
extraşcolare la nivelul unităţii de învăţământ este realizată, anual, de către
coordonatorul pentru proiecte şi programe educative şcolare şi extraşcolare.
(2) Raportul anual privind
activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ
este prezentat şi dezbătut în consiliul profesoral şi aprobat în consiliul de
administraţie.
(3) Raportul anual privind
activitatea educativă extraşcolară derulată la nivelul unităţii de învăţământ
este inclus în raportul anual privind calitatea educaţiei în respectiva
unitate.
ART. 182
Evaluarea
activităţii educative extraşcolare derulate la nivelul unităţii de învăţământ
este parte a evaluării instituţionale a respectivei unităţi de învăţământ.
CAP. 5
Evaluarea
beneficiarilor primari ai educaţiei
SECŢIUNEA 1
Evaluarea
rezultatelor învăţării. Încheierea situaţiei şcolare
ART. 183
Evaluarea are
drept scop orientarea şi optimizarea învăţării.
ART. 184
(1) Conform
legii, evaluările în sistemul de învăţământ românesc se realizează, la nivelul
de disciplină, domeniu de studiu sau modul de pregătire.
(2) În
sistemul de învăţământ preuniversitar evaluarea se centrează pe competenţe,
oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor individuale de
învăţare.
ART. 185
(1) Evaluarea
rezultatelor la învăţătură se realizează în mod ritmic, conform legii.
(2) Fiecare
semestru cuprinde şi perioade de consolidare şi de evaluare a competenţelor
dobândite de beneficiarii primari ai educaţiei. În aceste perioade se urmăreşte:
a) ameliorarea rezultatelor
procesului de predare-învăţare;
b) fixarea şi sistematizarea
cunoştinţelor;
c) stimularea
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor cu ritm lent de învăţare sau cu alte
dificultăţi în dobândirea cunoştinţelor, deprinderilor şi în formarea şi
dezvoltarea atitudinilor;
d) stimularea pregătirii
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor capabili de performanţă înaltă.
(3) La sfârşitul clasei
pregătitoare, evaluarea dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a
limbajului şi a comunicării precum şi a dezvoltării capacităţilor şi
atitudinilor faţă de învăţare ale copilului, realizată pe parcursul întregului
an şcolar, se finalizează prin completarea unui raport, de către cadrul
didactic responsabil, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
ART. 186
(1) Instrumentele de evaluare se
stabilesc în funcţie de vârsta şi de particularităţile psihopedagogice ale
beneficiarilor primari ai educaţiei şi de specificul fiecărei discipline.
Acestea pot fi:
a) chestionări orale;
b) lucrări scrise;
c) experimente şi activităţi
practice;
d) referate şi proiecte;
e) interviuri;
f) portofolii;
g) probe
practice;
h) alte instrumente stabilite de
catedrele/comisiile metodice şi aprobate de director sau elaborate de către
Ministerul Educaţiei Naţionale/inspectoratele şcolare.
(2) În învăţământul primar, la
clasele I- a IV-a, în cel secundar şi în cel postliceal, elevii vor avea la
fiecare disciplină/modul, cu excepţia celor preponderent practice, cel puţin o
evaluare prin lucrare scrisă pe semestru.
ART. 187
Testele de evaluare, subiectele de
examen de orice tip şi lucrările semestriale scrise (teze) se elaborează pe
baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de programele şcolare, parte a
Curriculumului naţional.
ART. 188
(1) Rezultatele evaluării se
exprimă, după caz, prin:
a) aprecieri descriptive privind
dezvoltarea copilului - la nivelurile antepreşcolar, preşcolar şi clasa
pregătitoare,
b) calificative - în clasele I-IV şi
în învăţământul special care şcolarizează elevi cu deficienţe grave, severe,
profunde sau asociate,
c) note de la 10 la 1 în învăţământul secundar şi
în învăţământul postliceal.
(2) Rezultatele evaluării se consemnează în
catalog, cu cerneală albastră, sub forma:
"Calificativul/data" sau
"Nota/data", cu excepţia celor de la nivelurile antepreşcolar şi
preşcolar, care sunt trecute în caietul de observaţii şi ale celor de la clasa
pregătitoare, care se trec în raportul anual de evaluare.
ART. 189
(1) Pentru nivelurile antepreşcolar şi preşcolar,
rezultatele evaluării se comunică şi se discută cu părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali.
(2) Calificativele/notele acordate se comunică în
mod obligatoriu elevilor, se trec în catalog şi în carnetul de elev de către
cadrul didactic care le acordă.
(3) În învăţământul primar cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, calificativele se pot comunica şi în limba de predare
de către cadrul didactic.
(4) Numărul de calificative/note acordate
semestrial fiecărui elev, la fiecare disciplină de studiu, exclusiv nota de la
lucrarea scrisă semestrială (teză), după caz, trebuie să fie cel puţin egal cu
numărul săptămânal de ore de curs prevăzut în planul de învăţământ. Fac excepţie disciplinele cu o oră
de curs pe săptămână, la care numărul minim de calificative/note este de două.
(5) În cazul curriculumului
organizat modular, numărul de note acordate semestrial trebuie să fie corelat
cu numărul de ore alocate fiecărui modul în planul de învăţământ, precum şi cu
structura modulului - pe componentele teorie/laborator tehnologic/instruire
practică, de regulă, o notă la un număr de 25 de ore. Numărul minim de note
acordate elevului la un modul este de două.
(6) Elevii aflaţi în situaţie de
corigenţă vor avea cu cel puţin un calificativ/o notă în plus faţă de numărul
de calificative/note prevăzute la alin. (4), ultimul calificativ/ultima notă
fiind acordat, de regulă, în ultimele două săptămâni ale semestrului, cu
condiţia ca acesta să fie prezent la ore.
(7) Disciplinele, la care se susţin
lucrări scrise semestriale (teze), precum şi perioadele de desfăşurare a
acestora se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(8) Notele la lucrările scrise
semestriale (teze) se analizează cu elevii într-o oră special destinată acestui
scop şi se trec în catalog. Lucrările scrise semestriale (tezele) se păstrează
în şcoală până la sfârşitul anului şcolar.
ART. 190
(1) La sfârşitul fiecărui semestru
şi la încheierea anului şcolar, cadrele didactice au obligaţia să încheie
situaţia şcolară a elevilor, în condiţiile prezentului regulament.
(2) La sfârşitul fiecărui semestru,
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte consultă consiliul clasei pentru acordarea mediei la purtare, prin
care sunt evaluate frecvenţa şi comportarea elevului, respectarea de către
acesta a reglementărilor adoptate de unitatea de învăţământ.
(3) La sfârşitul fiecărui semestru
învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte consultă consiliul clasei pentru elaborarea aprecierii asupra
situaţiei şcolare a fiecărui elev.
ART. 191
(1) La fiecare disciplină de studiu
media semestrială este calculată din numărul de note prevăzut de prezentul
Regulament.
(2) La disciplinele de studiu la
care nu se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza), media semestrială se
obţine prin rotunjirea mediei aritmetice a notelor la cel mai apropiat număr
întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în favoarea elevului.
(3) Media la evaluarea periodică
este media aritmetică a notelor înscrise în catalog, cu excepţia notei de la
lucrarea scrisă semestrială (teza), medie calculată cu două zecimale exacte,
fără rotunjire.
(4) La disciplinele de studiu la
care se susţine lucrarea scrisă semestrială (teza) media semestrială se
calculează astfel: "media semestriala = (3M+T)/4", unde "M"
reprezintă media la evaluarea periodică, iar "T" reprezintă nota
obţinută la lucrarea scrisă semestrială (teză). Nota astfel obţinută se rotunjeşte la cel mai
apropiat număr întreg. La o diferenţă de 50 de sutimi, rotunjirea se face în
favoarea elevului.
(5) Media anuală la fiecare disciplină este dată
de media aritmetică a celor două medii semestriale, calculată cu două zecimale
exacte, fără rotunjire. În cazul în care elevul a fost scutit medical, pe un
semestru, la disciplina educaţie fizică şi sport, calificativul/media de pe
semestrul în care elevul nu a fost scutit devine calificativul/media anuală.
(6) Nota lucrării scrise semestriale (teză) şi
mediile semestriale şi anuale se consemnează în catalog cu cerneală roşie.
(7) În cazul în care curriculumul este organizat
modular, fiecare modul se dezvoltă ca o unitate autonomă de instruire. Media
unui modul se calculează din notele obţinute pe parcursul desfăşurării
modulului, conform prevederilor de la alin. (2). Încheierea mediei unui modul
care se termină pe parcursul anului se face în mod obligatoriu în momentul
finalizării acestuia, nefiind condiţionată de sfârşitul semestrului. Aceasta
este considerată şi media anuală a modulului.
(8) Media anuală generală se calculează ca medie
aritmetică, fără rotunjire, a mediilor anuale de la toate disciplinele şi de la
purtare. Media generală, în cazul curriculumului organizat pe module, se calculează
în conformitate cu reglementările legale în vigoare, media generală a unui
modul fiind similară cu media generală a unei discipline.
ART. 192
(1) La clasele I-IV se stabilesc calificative
semestriale şi anuale la fiecare disciplină de studiu.
(2) Pentru aceste clase calificativul semestrial
pe disciplină/domeniu de studiu se stabileşte astfel: se aleg două calificative
cu frecvenţa cea mai mare, acordate în timpul semestrului, după care, în
perioadele de recapitulare şi de consolidare a materiei, în urma aplicării unor
probe de evaluare sumativă, cadrul didactic poate opta pentru unul dintre cele
două calificative.
(3) Pentru aceste clase, calificativul anual la
fiecare disciplină/domeniul de studiu este dat de unul dintre calificativele semestriale
stabilite de cadrul didactic în baza următoarelor criterii:
a) progresul sau regresul
performanţei elevului;
b) raportul
efort-performanţă realizată;
c) creşterea sau descreşterea
motivaţiei elevului;
d) realizarea unor sarcini din
programul suplimentar de pregătire sau de recuperare, stabilite de cadrul
didactic şi care au fost aduse la cunoştinţa părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal.
ART. 193
(1) În învăţământul primar,
calificativele semestriale şi anuale pe disciplină se consemnează în catalog de
către învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
de specialitate. Calificativele la purtare se consemnează în catalog de către
învăţători/institutori/profesorii pentru învăţământul primar.
(2) În învăţământul secundar
inferior şi secundar superior şi postliceal mediile semestriale şi anuale pe
disciplină/modul se consemnează în catalog de către cadrul didactic care a
predat disciplina/modulul. Mediile
la purtate se consemnează în catalog de profesorii diriginţi ai claselor.
ART. 194
(1) Elevii scutiţi de efort fizic au obligaţia de
a fi prezenţi la orele de educaţie fizică şi sport.
Acestor elevi nu li se acordă calificative/note şi
nu li se încheie media la această disciplină în semestrul sau în anul în care
sunt scutiţi medical.
(2) Pentru elevii scutiţi medical, profesorul de
educaţie fizică şi sport va consemna în catalog, la rubrica respectivă,
"scutit medical în semestrul .. " sau "scutit medical în anul şcolar .. ", specificând
totodată documentul medical, numărul şi data eliberării acestuia. Documentul
medical va fi ataşat la dosarul personal al elevului, aflat la secretariatul
unităţii de învăţământ.
(3) Elevii scutiţi medical,
semestrial sau anual, nu sunt obligaţi să vină în echipament sportiv la orele
de educaţie fizică şi sport, dar trebuie să aibă încălţăminte adecvată pentru
sălile de sport. Absenţele la aceste ore se consemnează în catalog.
(4) Pentru integrarea în colectiv a
elevilor scutiţi medical, în timpul orei de educaţie fizică şi sport, cadrul
didactic le poate atribui sarcini organizatorice: arbitraj, cronometrare,
măsurare, supraveghere, înregistrarea unor elemente tehnice, ţinerea scorului
etc. În funcţie de resursele unităţilor de învăţământ, elevii scutiţi medical
pot beneficia, în timpul orelor de sport, de un program special de gimnastică
medicală, potrivit afecţiunilor diagnosticate.
ART. 195
Şcolarizarea elevilor sportivi
nominalizaţi de federaţiile naţionale sportive pentru centrele naţionale
olimpice/de excelenţă se realizează în unităţi de învăţământ, situate în
apropierea acestor structuri sportive şi respectă dinamica selecţiei loturilor.
Situaţia şcolară, înregistrată în perioadele în care elevii se pregătesc în
aceste centre, se transmite unităţilor de învăţământ de care aceştia aparţin.
În cazul în care şcolarizarea se
realizează în unităţi de învăţământ care nu pot asigura pregătirea elevilor la
unele discipline de învăţământ, situaţia şcolară a acestor elevi se poate
încheia, la disciplinele respective, la unităţile de învăţământ de care elevii
aparţin, după întoarcerea acestora, conform prezentului regulament.
ART. 196
(1) Elevii pot să nu frecventeze
orele de religie. Situaţia şcolară anuală se încheie fără disciplina religie.
(2) În mod similar se procedează şi
pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile
necesare pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3) Elevilor aflaţi în situaţiile prevăzute la
alin. (1) şi (2) li se
vor asigura activităţi educaţionale alternative în cadrul unităţii de
învăţământ, stabilite prin hotărârea Consiliului de administraţie.
ART. 197
(1) Sunt declaraţi promovaţi elevii
care, la sfârşitul anului şcolar, obţin la fiecare disciplină de studiu/modul
cel puţin media anuală 5,00/calificativul "Suficient", iar la
purtare, media anuală 6,00/calificativul "Suficient".
(2) Elevii liceelor pedagogice şi ai
liceelor teologice şi militare care obţin la purtare, media anuală mai mică de
8,00, nu mai pot continua studiile la aceste profiluri. Aceşti elevi sunt
obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri.
ART. 198
(1) Elevii din clasele cu profil
artistic sau sportiv, care nu au media cel puţin 6 la disciplinele de
specialitate, sunt declaraţi necorespunzători pentru aceste
profiluri/specializări. Aceşti
elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte
profiluri/specializări.
(2) Prin excepţie de la alin. (1) elevii de la
clasele cu specializările muzică şi coregrafie sunt declaraţi necorespunzători
pentru specializarea respectivă şi dacă nu obţin minim 6,00 la examenul de
sfârşit de an şcolar.
ART. 199
Sunt declaraţi amânaţi, semestrial sau anual,
elevii cărora nu li se poate definitiva situaţia şcolară la una sau la mai multe
discipline de studiu/module din următoarele motive:
a) au absentat, motivat şi nemotivat, la cel puţin
50% din numărul de ore de curs prevăzut într-un semestru la
disciplinele/modulele respective.
b) au fost scutiţi de frecvenţă de către directorul
unităţii de învăţământ în urma unor solicitări oficiale, pentru perioada
participării la festivaluri şi concursuri profesionale, cultural-artistice şi
sportive, interne şi internaţionale, cantonamente şi pregătire specializată;
c) au beneficiat de bursă de studiu în
străinătate, recunoscută de Ministerul Educaţiei Naţionale;
d) au urmat studiile, pentru o perioadă
determinată de timp, în alte ţări;
e) nu au un număr suficient de calificative/note,
necesar pentru încheierea mediei/mediilor sau nu au calificativele/mediile
semestriale ori anuale la disciplinele/modulele respective, consemnate în
catalog de către cadrul didactic, din alte motive decât cele de mai sus.
ART. 200
(1) Elevii declaraţi amânaţi pe semestrul I îşi
vor încheia situaţia şcolară în primele 4 săptămâni de la revenirea la şcoală.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor
prevăzuţi la alin. (1) se face pe baza calificativelor/notelor consemnate în
rubrica semestrului I, datate la momentul evaluării.
(3) Încheierea situaţiei şcolare a elevilor
amânaţi pe semestrul al doilea, a celor declaraţi amânaţi pe semestrul I şi
care nu şi-au încheiat situaţia şcolară conform prevederilor alin. (1) şi (2) sau amânaţi anual se face
într-o perioadă stabilită de conducerea unităţii de învăţământ, înaintea
sesiunii de corigenţe. Elevii amânaţi, care nu promovează la una sau două
discipline/module de studiu în sesiunea de examene de încheiere a situaţiei
şcolare a elevilor amânaţi, se pot prezenta la sesiunea de examene de
corigenţe.
ART. 201
(1) Sunt declaraţi corigenţi elevii
care obţin calificative "Insuficient"/medii anuale sub 5,00 la cel
mult două discipline de studiu, precum şi elevii amânaţi care nu promovează
examenul de încheiere a situaţiei şcolare, la cel mult două discipline de
studiu.
(2) În cazul în care curriculumul
este organizat modular, sunt declaraţi corigenţi:
a) elevii care obţin medii sub 5,00
la modulele ce se finalizează pe parcursul anului şcolar, indiferent de numărul
modulelor nepromovate;
b) elevii care obţin medii sub 5,00
la cel mult două module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar, precum
şi elevii amânaţi care nu promovează examenul de încheierea situaţiei şcolare,
la cel mult două module.
(3) Pentru elevii corigenţi, se
organizează anual o singură sesiune de examene de corigenţă, într-o perioadă
stabilită de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(4) Pentru elevii corigenţi
menţionaţi la alin. (2) lit. a), se organizează şi o sesiune specială de
examene de corigenţă, în ultima săptămână a anului şcolar. Media fiecărui
modul, obţinută în cadrul sesiunii speciale de corigenţă, este şi media anuală
a modulului.
ART. 202
(1) Sunt declaraţi repetenţi:
a) elevii care au obţinut
calificativul "Insuficient"/medii anuale sub 5,00 la mai mult de două
discipline de învăţământ/module care se finalizează la sfârşitul anului şcolar.
Prevederile se aplică şi elevilor care nu au promovat, la mai mult de două
module, la examenele de corigenţă în sesiunea specială, organizată în
conformitate cu art. 201, alin. 4.
b) elevii care au obţinut la purtare
calificativul anual "Insuficient"/media anuală mai mică de 6,00;
c) elevii corigenţi care nu se
prezintă la sesiunea de examen de corigenţă sau la sesiunea specială prevăzută
la art. 201, alin. (4) sau care nu promovează examenul la toate
disciplinele/modulele la care se află în situaţie de corigenţă;
d) elevii amânaţi care nu se
prezintă la sesiunea de încheiere a situaţiei şcolare la cel puţin o
disciplină/modul;
e) elevii exmatriculaţi, cu drept de
reînscriere; acestora li se înscrie în documentele şcolare "Repetent prin
exmatriculare, cu drept de reînscriere în aceeaşi unitate de învăţământ sau în
altă unitate de învăţământ", respectiv "fără drept de înscriere în
nicio unitate de învăţământ pentru o perioadă de 3 ani".
(2) La sfârşitul clasei pregătitoare
elevii nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, pe parcursul clasei
pregătitoare, au manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de
evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a
comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de
învăţare, la finalul clasei pregătitoare, vor rămâne în colectivele în care au
învăţat şi vor intra, pe parcursul anului şcolar următor într-un program de remediere/recuperare
şcolară, realizat de învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul
primar, împreună cu un specialist de la Centrul Judeţean de Resurse şi
Asistenţă Educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională.
(3) La sfârşitul clasei întâi elevii
nu pot fi lăsaţi repetenţi. Elevii care, la încheierea clasei întâi, au
manifestat dificultăţi de învăţare, menţionate în raportul de evaluare a
dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării,
precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor faţă de învăţare, vor
rămâne în colectivele în care au învăţat şi vor intra într-un program de
remediere/recuperare şcolară, pe parcursul anului şcolar următor realizat de
învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar, împreună cu un
specialist de la Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională /Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
ART. 203
(1) Elevii declaraţi repetenţi se
pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi
unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă
prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.
(2) Pentru elevii din învăţământul
secundar superior şi din învăţământul postliceal declaraţi repetenţi la
sfârşitul primului an de studii, reînscrierea se poate face şi peste cifra de
şcolarizare aprobată.
(3) În ciclul superior al liceului
şi în învăţământul postliceal cu frecvenţă, elevii se pot afla în situaţia de
repetenţie de cel mult două ori. Anul de studiu se poate repeta o singură dată.
(4) Continuarea studiilor de către
elevii din ciclul superior al liceului sau din învăţământul postliceal, care
repetă a doua oară un an şcolar sau care se află în stare de repetenţie pentru
a treia oară, se poate realiza în învăţământul cu frecvenţă redusă. În situaţia
în care elevii din învăţământul secundar superior nu au împlinit 18 ani rămân
în învăţământul cu frecvenţă zi/seral.
ART. 204
(1) După încheierea sesiunii de
corigenţă, elevii care nu au promovat la o singură disciplină de învăţământ/un
singur modul au dreptul să solicite reexaminarea. Aceasta se acordă de către
director, în cazuri justificate, o singură dată.
(2) Cererea de reexaminare se depune
la secretariatul unităţii de învăţământ, în termen de 24 de ore de la afişarea
rezultatelor examenului de corigenţă.
(3) Reexaminarea se desfăşoară în
termen de două zile de la data depunerii cererii, dar nu mai târziu de data
începerii cursurilor noului an şcolar.
(4) Comisia de reexaminare se
numeşte de către director şi este formată din alte cadre didactice decât cele
care au făcut examinarea.
ART. 205
(1) Pentru elevii declaraţi
corigenţi sau amânaţi pentru an şcolar, examinarea se face din toată materia
studiată în anul şcolar, conform programei şcolare.
(2) Pentru elevii amânaţi pentru un
semestru, examinarea în vederea încheierii situaţiei, se face numai din materia
acelui semestru.
(3) Pentru elevii care susţin
examene de diferenţă, examinarea se face din materia studiată în anul şcolar
respectiv sau dintr-o parte a acesteia, în funcţie de situaţie.
(4) Disciplinele/modulele la care se
dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în
curriculumul diferenţiat al specializării/calificării profesionale ale clasei
la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine
examen separat pentru fiecare an de studiu.
(5) În situaţia transferării
elevului după semestrul I, secretarul şcolii înscrie în catalogul clasei la
care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la
disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea la care s-a
transferat. Notele obţinute la examenele de diferenţe susţinute la
disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculum diferenţiat
ale specializării/calificării profesionale a clasei la care se transferă şi
care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile
pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.
(6) Nu se susţin examene de
diferenţă pentru disciplinele din curriculumul la decizia şcolii.
(7) În cazul elevilor transferaţi,
aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.
În situaţia transferului elevului la
începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale
obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al
II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.
(8) În cazul transferului pe
parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului
îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului
programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele
opţionale, la unitatea de învăţământ primitoare.
(9) În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia
matricolă vor fi trecute şi disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul
la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară
încheiată pe primul semestru, cât şi pe cele ale clasei din unitatea de
învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din
aceste discipline opţionale devine medie anuală.
(10) În cazul transferului elevilor corigenţi la
cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării
profesionale, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare
disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă.
Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.
ART. 206
(1) Obligaţia de a frecventa învăţământul
obligatoriu la forma cu frecvenţă încetează la vârsta de 18 ani. Persoanele
care nu şi-au finalizat învăţământul obligatoriu până la această vârstă şi care
au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei îşi pot continua studiile, la
cerere, la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(2) Persoanele care au depăşit cu mai mult de
patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrişi şi care nu au absolvit
învăţământul primar până la vârsta de 14 ani, precum şi persoanele care au
depăşit cu mai mult de patru ani vârsta clasei în care puteau fi înscrişi şi
care nu şi-au finalizat învăţământul secundar inferior, gimnazial, pot continua
studiile, la solicitarea acestora, şi în programul "A doua şansă", conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
ART. 207
(1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate
de învăţământ din altă ţară pot dobândi calitatea de elev în România numai după
echivalarea, de către Ministerul Educaţiei Naţionale, a studiilor urmate în
străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în
cadrul procedurii de echivalare.
(2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi
ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de
momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită
şcolarizarea.
(3) Activitatea elevilor audienţi va fi
înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi
frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea
recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după
promovarea eventualelor examene de diferenţă.
(4) Alegerea nivelului clasei în care va fi
înscris elevul ca audient se face de către o comisie formată din cadre
didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea,
stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care face parte
directorul/directorul adjunct şi un psiholog/consilier şcolar.
(5) Evaluarea situaţiei elevului şi decizia
menţionată la alin. (4) vor şine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării
psiho-comportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul
obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie
şcolară.
(6) În cazul în care părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei, privind nivelul
clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa
pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.
(7) Dosarul de echivalare va fi depus de către
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ
la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ transmite
dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 de zile de la
înscrierea elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 de zile,
de către inspectoratul şcolar, către compartimentul de specialitate din
Ministerul Educaţiei Naţionale.
(8) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii
legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca
audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în
România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).
(9) În termen de maximum 15 zile de la primirea
avizului favorabil al Ministerului Educaţiei Naţionale privind recunoaşterea şi
echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se
transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea
desfăşurată - note, absenţe etc.
(10) În situaţia în care studiile făcute în
străinătate nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial, iar între
ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există
una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia
prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de
maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare
pentru anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.
(11) În contextul prevăzut la alin. (10)
inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre
didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate care evaluează
elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în
vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul cadru de învăţământ, pentru
clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va
funcţiona în unitatea de învăţământ în care urmează să fie înscris elevul. După
promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei
clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea
examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele
evaluării vor fi trecute într-un proces verbal care se păstrează în unitatea de
învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură
se aplică şi în cazul persoanelor care revin în ţară fără documente de studiu.
(12) Elevul este examinat în vederea completării
foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline, din fiecare an de studiu
neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul
nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la trei sau mai multe discipline/module,
acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu
promovează examenul de diferenţă, la cel mult două discipline, acesta este
examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării.
Dacă părintelui, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major,
solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei
examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma
reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a
promovat examenele la toate disciplinele.
(13) Pentru persoanele care nu cunosc limba
română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(14) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică
prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din
România.
(15) Elevilor străini care doresc să urmeze
studiile în învăţământul românesc li se aplică prevederile elaborate de Ministerul
Educaţiei Naţionale, privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul
preuniversitar din România.
ART. 208
(1) Elevilor dintr-o unitate de învăţământ de
stat, particulară sau confesională din România, care urmează să continue
studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă
locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a
părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.
(2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei
categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face după revenirea în ţară, dacă
revenirea are loc până la începerea cursurilor noului an şcolar.
(3) În cazul în care revenirea elevilor plecaţi în
străinătate pe parcursul unui an şcolar are loc după începerea cursurilor
noului an şcolar, se aplică procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare
şi, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu li se poate
echivala anul şcolar parcurs în străinătate.
ART. 209
(1) Consiliile profesorale din unităţile de
învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia şcolară a
elevilor, pe clase, în şedinţă de încheiere a cursurilor semestriale/anuale,
iar secretarul consiliului o consemnează în procesul-verbal, menţionându-se
numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi,
amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici
de 7,00.
(2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi
sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor
legali sau, după caz, elevilor majori, de către învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la
încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.
(3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi,
învăţătorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte comunică
în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal, programul de
desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei
şcolare.
(4) Nu pot
fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal
sau al elevului/absolventului, dacă acesta este major, documentele
corespunzătoare elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.
SECŢIUNEA 2
Examenele
organizate la nivelul unităţilor de învăţământ
ART. 210
(1) Examenele organizate de unităţile de
învăţământ sunt:
a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi
corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi
după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru
cei menţionaţi la art. 201, alin. (2), lit. a), pentru care se organizează o
sesiune specială;
b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii
declaraţi amânaţi, conform prevederilor art. 200, alin. (3);
c) examen de diferenţe pentru elevii a căror
înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel
de examene;
d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii
elevilor în clasa I, respectiv în clasa a V-a.
(2) Organizarea, în unităţile de învăţământ, a
examenelor de admitere în învăţământul liceal sau profesional, precum şi a
examenelor şi evaluărilor naţionale, se face conform metodologiilor aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(3) Se interzice organizarea unor examinări în
vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea
de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele,
tutorele sau susţinătorul legal decide înscrierea copilului în clasa întâi,
respectiv în clasa pregătitoare, înainte de vârsta stabilită prin lege şi se
realizează de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională
/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3)
unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, care pot
organiza testări ale nivelului cunoaşterii limbii de predare, în cazul în care
numărul candidaţilor la înscrierea în clasa pregătitoare/clasa I depăşeşte
numărul de locuri, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(5) Organizarea unor examinări în vederea
înscrierii elevilor în clasa I este permisă pentru unităţile de învăţământ cu
profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor
specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar, aprobată
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(6) Organizarea unor examinări în vederea
înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele situaţii:
a) pentru unităţile de învăţământ care nu
şcolarizează clase de învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în
clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;
b) pentru unităţile de învăţământ cu profil
artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;
c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc
formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie
internaţională, în vederea verificării nivelului de cunoaştere a limbii
respective.
Elevii care anterior admiterii în clasa a V-a, la
clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională,
au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie
internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel superior, pot fi
admişi fără a mai susţine proba de aptitudini şi cunoştinţe la limba modernă,
fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.
(7) Orice altă formă de concurs/examinare a
elevilor în vederea înscrierii în clasa a V-a, precum şi organizarea claselor
pe orice criterii de ierarhizare a elevilor este interzisă.
(8) Elevii care, anterior înscrierii la admiterea
în liceu, în clasa a IX-a, la clasele cu predare în regim intensiv sau bilingv
a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă
lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă
nivel A2 sau superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de verificare a
cunoştinţelor la limba modernă respectivă, fiindu-le acordată, prin echivalare,
nota 10 la respectiva probă.
ART. 211
Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de
regulă, în perioada vacanţelor şcolare.
ART. 212
La examenele de diferenţă pentru elevii care
solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă
reexaminare.
ART. 213
(1) Pentru desfăşurarea examenelor există 3 tipuri
de probe: scrise, orale şi practice, după caz.
La toate examenele se susţin, de regulă, două din
cele trei probe - proba scrisă şi proba orală.
(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la
care, datorită profilului sau/şi specializării/calificării profesionale, este
necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea
de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ
împreună cu membrii catedrei de specialitate.
(3) Proba practică se susţine la
disciplinele/modulele care au, preponderent, astfel de activităţi.
(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte,
prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administraţie, componenţa
comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Sesiunea de corigenţe are un
preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe
disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.
(5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face
de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau după caz specialităţi
înrudite/din aceeaşi arie curriculară.
(6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul
dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de
învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care
între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul
evaluării, în comisia de examinare este numit un alt cadru didactic de aceeaşi
specialitate sau după caz de specialităţi înrudite din aceeaşi arie
curriculară.
ART. 214
(1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45
de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul
secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al
primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante
de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin
dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de
examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la
disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte.
Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.
(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă
elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de aceasta. Notele de la
probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi
fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe,
rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la
examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea
elevului.
(4) Media obţinută de elev la examenul de
corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a
notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de
cei 2 examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz
contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se
face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise
şi după susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său
global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte
de comun acord între cei 2 examinatori.
ART. 215
(1) Elevul corigent este declarat promovat la
disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin calificativul
"Suficient"/media 5,00.
(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care
obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel
puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.
(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la
cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la
examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an
şcolar, constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul
mediei generale anuale.
(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare
pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care
echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută
constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
ART. 216
(1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot
prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult
7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară,
stabilită de consiliul de administraţie, dar nu mai târziu de începerea
cursurilor noului an şcolar.
(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări
în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar
poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an
şcolar.
ART. 217
(1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere
a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de
corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de
examen de către cadre didactice examinatoare şi se trec în catalogul clasei de
către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ, în termen de maximum 5
zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii
cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216
alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de 5
zile de la afişare.
(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de
diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice
examinatoare, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către
secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ.
(3) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele
acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic
examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la
examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către
examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea
examenului.
(4) Preşedintele comisiei de examen predă
secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor
examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la
proba orală/practică. Aceste
documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de
data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute
la art. 216 alin. (2).
(5) Lucrările scrise şi foile cu
însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva
unităţii de învăţământ timp de un an.
(6) Rezultatul la examenele de
corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi,
precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a
doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal
al primei şedinţe a consiliului profesoral.
ART. 218
După
terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei de corigenţă sau de
reexaminare, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul
primar/profesorul dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a
elevilor care au participat la aceste examene.
CAP. 6
Transferul
beneficiarilor primari ai educaţiei
ART. 219
Beneficiarii primari ai educaţiei au
dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la
alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o
specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la
alta, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale
Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ la care
se face transferul.
ART. 220
Transferul beneficiarilor primari ai
educaţiei se face cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă.
ART. 221
(1) În învăţământul
antepreşcolar/preşcolar, primar şi gimnazial, precum şi în învăţământul
profesional, liceal şi postliceal beneficiarii primari ai educaţiei se pot
transfera de la o grupă/clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de
la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de
antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă /clasă.
(2) În situaţii excepţionale, în
care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de
antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/clasă, inspectoratul şcolar poate
aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.
ART. 222
(1) În învăţământul profesional,
liceal sau postliceal aprobarea transferurilor la care se schimbă filiera,
domeniul de pregătire, specializarea/calificarea profesională este condiţionată
de promovarea examenelor de diferenţă.
(2) Disciplinele/modulele la care se
susţin examene de diferenţă se stabilesc prin compararea celor două planuri
cadru. Modalităţile de susţinere a acestor diferenţe se stabilesc de către
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi de către membrii
catedrei.
ART. 223
Elevii din învăţământul liceal, din
învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera,
păstrând forma de învăţământ, cu respectarea următoarelor condiţii:
a) în cadrul învăţământului liceal,
elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media
lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea
la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din
clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului
semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale
judeţene/a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie,
menţionate anterior;
b) în cadrul învăţământului liceal,
elevii din clasele a X-a - a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, dacă
media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din
clasa la care se solicită transferul; excepţiile de la această prevedere se
aprobă de către consiliul de administraţie;
c) în cadrul învăţământului
profesional cu durata de 3 ani, elevii de la clasa a IX-a se pot transfera
numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu
media ultimului admis la calificarea profesională la care se solicită
transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a
învăţământului profesional cu durata de 3 ani pot fi transferaţi şi în cursul
primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei
medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie,
menţionate anterior;
d) în cadrul învăţământului
profesional cu durata de 3 ani, elevii din clasele a X-a şi a XI-a se pot
transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu
media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile
de la această prevedere se aprobă de către consiliul de administraţie;
e) elevii din clasele a IX-a, a X-a
şi a XI-a din învăţământul liceal se pot transfera în aceeaşi clasă în
învăţământul profesional cu durata de 3 ani după susţinerea examenelor de
diferenţă, în limita efectivului de 30 de elevi de clasă şi în baza criteriilor
prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ
la care se solicită transferul.
f) elevii care au finalizat clasa a
IX-a a învăţământului profesional cu durata de 3 ani se pot transfera doar în
clasa a IX-a a învăţământului liceal, cu respectarea mediei de admitere la
profilul şi specializarea la care solicită transferul. Elevii din clasele a X-a
şi a XI-a din învăţământul profesional cu durata de 3 ani se pot transfera în
clasa a X-a din învăţământul liceal, cu respectarea condiţiei de medie a clasei
la care solicită transferul şi după promovarea examenelor de diferenţă.
ART. 224
Elevii din învăţământul liceal, din
învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera de la
o formă de învăţământ la alta astfel:
a) elevii de la învăţământul cu
frecvenţă redusă, se pot transfera la forma de învăţământ cu frecvenţă, după
susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media anuală cel
puţin 7,00, la fiecare disciplină/modul de studiu, în limita efectivelor maxime
de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în Regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ; transferul se face, de
regulă în aceeaşi clasă, cu excepţia elevilor din clasa terminală de la
învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care durata studiilor este mai mare cu
un an, care se pot transfera în clasa terminală din învăţământul cu frecvenţă;
b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă se pot
transfera la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în limita efectivelor
maxime de elevi la clasă;
c) elevii din clasele terminale ale învăţământului
liceal se pot transfera de la învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu
frecvenţă redusă, în anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după
susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă.
ART. 225
(1) Transferurile în care se păstrează forma de
învăţământ se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a
vacanţei de vară. Prin excepţie, transferurile de la nivelurile antepreşcolar
şi preşcolar se pot face oricând în timpul anului şcolar, ţinând cont de
interesul superior al copilului.
(2) Transferurile în care se schimbă
forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:
a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu
frecvenţă redusă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;
b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel
cu frecvenţă, numai în perioada vacanţei de vară.
(3) Transferul elevilor în timpul semestrelor se
poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului
regulament, în următoarele situaţii:
a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o
altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;
b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată
pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;
c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele
de învăţământ profesional;
d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi
militar;
e) de la clasele cu program de predare intensivă a
unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte clase;
f) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea
consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
ART. 226
Gemenii, tripleţi etc. se pot transfera în clasa
celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau
susţinătorului legal sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu
aprobarea directorului unităţii de învăţământ.
ART. 227
(1) Elevii din unităţile de învăţământ liceal şi
postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională,
declaraţi inapţi pentru cariera militară, se pot transfera într-o unitate din
reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale potrivit prevederilor prezentului
regulament.
(2) Copiii cadrelor militare în activitate, ai
militarilor angajaţi pe bază de contract, ai funcţionarilor publici cu statut
special, în timpul sau din cauza serviciului militar, se pot transfera la
cerere, din unităţile de învăţământ din reţeaua Ministerului Educaţiei
Naţionale în unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de
apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă îndeplinesc criteriile de
recrutare şi au fost declaraţi admişi la probele de selecţie, în baza dosarului
de candidat, conform reglementărilor specifice ale acestor unităţi.
ART. 228
(1) Elevii din învăţământul preuniversitar
particular sau confesional se pot transfera la unităţi de învăţământ de stat,
în condiţiile prezentului regulament.
(2) Elevii din învăţământul
preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul
unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de propriul regulament de
organizare şi funcţionare.
ART. 229
(1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe
educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face propuneri
de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre învăţământul
de masă şi invers.
(2) Propunerea de reorientare se
face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului şi de către consilierul
psihopedagog şcolar.
Decizia de reorientare se ia de
către comisia de expertiză din cadrul Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă
Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali.
ART. 230
După
aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să
solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se
transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare,
situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la
primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de
învăţământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în
calitate de audient.
TITLUL VIII
Evaluarea
unităţilor de învăţământ
CAP. 1
Dispoziţii
generale
ART. 231
Evaluarea instituţională se realizează în
conformitate cu prevederile legale, în două forme fundamentale:
a) inspecţia de evaluare instituţională a
unităţilor de învăţământ;
b) evaluarea internă şi externă a calităţii
educaţiei.
ART. 232
(1) Inspecţia de evaluare instituţională a
unităţilor de învăţământ reprezintă o activitate de evaluare generală a
performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare
explicită la politicile educaţionale, la scopurile şi obiectivele dezirabile
propuse, la standardele asumate în funcţionarea acestora.
(2) Inspecţia de evaluare instituţională se
realizează de către inspectoratele şcolare şi Ministerul Educaţiei Naţionale,
prin inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ, în conformitate cu
prevederile Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ, elaborat de
Ministerul Educaţiei Naţionale.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de
lege, prin inspecţia şcolară, inspectoratele şcolare:
a) îndrumă, controlează şi monitorizează calitatea
activităţilor de predare-învăţare;
b) controlează, monitorizează şi evaluează
calitatea managementului unităţilor de învăţământ.
(4)
Conducerea unităţilor de învăţământ şi personalul didactic nu pot refuza
inspecţia şcolară, cu excepţia situaţiilor în care din cauze obiective probate
cu acte doveditoare aceştia nu-ţi pot desfăşura activităţile profesionale
curente.
CAP. 2
Evaluarea internă a calităţii educaţiei
ART. 233
(1) Calitatea educaţiei reprezintă o
prioritate permanentă pentru unitatea de învăţământ şi este centrată
preponderent pe rezultatele procesului învăţării.
(2) Evaluarea internă se realizează
potrivit legislaţiei în domeniul asigurării calităţii în învăţământul
preuniversitar.
ART. 234
(1) În conformitate cu prevederile
legale, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se înfiinţează Comisia pentru
evaluarea şi asigurarea calităţii (CEAC).
(2) Pe baza legislaţiei în vigoare,
unitatea de învăţământ elaborează şi adoptă propria strategie şi propriul
regulament de funcţionare a Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii.
(3) Conducerea unităţii de
învăţământ este direct responsabilă de calitatea educaţiei furnizate.
ART. 235
În procesele de autoevaluare şi
monitorizare internă, unităţile de învăţământ profesional şi tehnic vor aplica
instrumentele Cadrului Naţional de Asigurare a Calităţii în învăţământul
profesional şi tehnic.
ART. 236
(1) Componenţa, atribuţiile şi
responsabilităţile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii sunt
realizate în conformitate cu prevederile legale.
(2) Activitatea membrilor comisiei
pentru evaluarea şi asigurarea calităţii poate fi remunerată, cu respectarea
legislaţiei în vigoare.
(3)
Orice control sau evaluare externă a calităţii din partea Agenţiei Române de
Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar sau a Ministerului
Educaţiei Naţionale se bazează pe analiza raportului de evaluare internă a
activităţii din unitatea şcolară.
CAP. 3
Evaluarea
externă a calităţii educaţiei
ART. 237
(1) O formă specifică de evaluare
instituţională, diferită de inspecţia generală a unităţilor şcolare, o
reprezintă evaluarea instituţională în vederea autorizării, acreditării şi
evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, realizată de
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
(2) Evaluarea externă a calităţii
educaţiei în unităţile de învăţământ se realizează în conformitate cu
prevederile legale, de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
Învăţământul Preuniversitar.
(3) Unităţile de învăţământ se supun
procesului de evaluare şi acreditare, în condiţiile legii.
(4) Evaluarea şi acreditarea se fac
la nivelul structurilor instituţionale, conform prevederilor legale.
(5)
În cazul unităţilor de învăţământ supuse evaluării externe realizată de către
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, în
bugetele acestora vor fi asigurate, în mod distinct, din finanţarea de bază,
sumele necesare acoperirii costurilor, conform tarifelor percepute de către
Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar pentru
această activitate.
TITLUL IX
Partenerii
educaţionali
CAP. 1
Drepturile
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
ART. 238
Părintele, tutorele sau susţinătorul
legal al antepreşcolarului/preşcolarului/elevului are dreptul să decidă, în
limitele legii, cu privire la unitatea de învăţământ unde va studia
copilul/elevul.
ART. 239
(1) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să fie informat periodic
referitor la situaţia şcolară şi comportamentul propriului copil.
(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul
legal al copilului/elevului are dreptul să dobândească informaţii numai
referitor la situaţia propriului copil.
ART. 240
(1) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are acces în incinta unităţii de
învăţământ dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat
pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul unităţii de
învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu
cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la
secretariatul unităţii de învăţământ;
d) participă la întâlnirile
programate cu
educatorul-puericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământ preşcolar/primar/profesorul diriginte.
(2) Consiliul de administraţie are
obligaţia stabilirii procedurii de acces al părinţilor, tutorilor sau
susţinătorilor legali în unităţile de învăţământ, pentru alte situaţii decât
cele prevăzute la alin. (1).
ART. 241
(1) Părinţii, tutorii sau
susţinători legali au dreptul să se constituie în asociaţii cu personalitate
juridică, conform legislaţiei în vigoare.
(2) Asociaţia părinţilor se
organizează şi funcţionează în conformitate cu propriul statut.
ART. 242
(1) Părintele, tutorele sau
susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să solicite rezolvarea
unor stări conflictuale în care este implicat propriul copil, prin discuţii
amiabile, cu salariatul unităţii de învăţământ implicat cu
educatorul-puericultor/educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul preşcolar/primar /profesorul diriginte, cu directorul unităţii de
învăţământ. În situaţia în care discuţiile amiabile nu conduc la rezolvarea
conflictului, părintele, tutorele sau susţinătorul legal adresează o cerere
scrisă conducerii unităţii de învăţământ.
(2) În cazul în care au fost
parcurse etapele menţionate la alin. (1), fără rezolvarea stării conflictuale,
părintele, tutorele sau susţinătorul legal al copilului/elevului are dreptul să
solicite rezolvarea situaţiei la inspectoratul şcolar.
(3) În
cazul în care au fost parcurse etapele prevăzute la alin. (1) şi (2), fără
rezolvarea stării conflictuale, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
copilului/elevului are dreptul să solicite rezolvarea situaţiei la Ministerul
Educaţiei Naţionale.
CAP. 2
Îndatoririle
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali
ART. 243
(1) Potrivit prevederilor legale părintele,
tutorele sau susţinătorul legal are obligaţia de a asigura frecvenţa şcolară a
elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua măsuri pentru şcolarizarea
elevului, până la finalizarea studiilor.
(2) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal
care nu asigură şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu,
poate fi sancţionat cu amendă cuprinsă între 100 lei şi 1000 lei ori este
obligat să presteze muncă în folosul comunităţii.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea
amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (2) se realizează de către
persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ.
(4) Conform legislaţiei în vigoare, la înscrierea
copilului/elevului în unitatea de învăţământ, părintele, tutorele sau
susţinătorul legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate,
în vederea menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă/pentru
evitării degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din
colectivitate/unitatea de învăţământ.
(5) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
elevului are obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu profesorul
pentru învăţământul preşcolar/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru
învăţământul primar/profesorul diriginte pentru a cunoaşte evoluţia
copilului/elevului. Prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal va
fi consemnată în caietul educatorului-puericultor/educatoarei/învăţătorului/institutorului/profesorului
pentru învăţământ preşcolar/primar, profesorului diriginte, cu nume, dată şi
semnătură.
(6) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
elevului răspunde material pentru distrugerile bunurilor din patrimoniul
şcolii, cauzate de elev.
(7) Părintele, tutorele sau susţinătorul legal al
elevului din învăţământul primar are obligaţia să-l însoţească până la intrarea
în unitatea de învăţământ, iar la terminarea orelor de curs să-l preia. În
cazul în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal nu poate să desfăşoare
o astfel de activitate, împuterniceşte o altă persoană.
ART. 244
Se interzice oricăror persoane agresarea fizică,
psihică, verbală etc., a copiilor/elevilor şi a personalului unităţii de
învăţământ.
ART. 245
Respectarea
prevederilor prezentului Regulament şi a Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de învăţământ este obligatorie pentru părinţii, tutorii
sau susţinătorii legali ai copiilor/elevilor.
CAP. 3
Adunarea generală a părinţilor
ART. 246
(1) Adunarea
generală a părinţilor este constituită din toţi părinţii, tutorii sau
susţinătorii legali ai copiilor/elevilor de la grupă/clasă.
(2) Adunarea
generală a părinţilor hotărăşte referitor la activităţile de susţinere a
cadrelor didactice şi a echipei manageriale a unităţii de învăţământ, în
demersul de asigurare a condiţiilor necesare educării copiilor/elevilor.
(3) În
adunarea generală a părinţilor se discută problemele generale ale colectivului
de elevi şi nu situaţia concretă a unui elev. Situaţia unui elev se discută individual, numai
în prezenţa părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal al elevului
respectiv.
ART. 247
(1) Adunarea generală a părinţilor
se convoacă de către educatorul-puericultor/educatoare/învăţător/institutor/profesorul
pentru învăţământul preşcolar/primar/profesorul diriginte, de către
preşedintele comitetului de părinţi al clasei sau de către 1/3 din numărul
total al membrilor săi ori al elevilor clasei.
(2)
Adunarea generală a părinţilor se convoacă semestrial sau ori de câte ori este
nevoie, este valabil întrunită în prezenţa a jumătate plus unu din totalul
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai copiilor/elevilor din
grupa/clasa respectivă şi adoptă hotărâri cu votul a jumătate plus unu din cei
prezenţi. În caz contrar, se convoacă o nouă adunare generală a părinţilor, în
cel mult 7 zile, în care se pot adopta hotărâri, indiferent de numărul celor
prezenţi.
CAP. 4
Comitetul
de părinţi
ART. 248
(1) În unităţile de învăţământ, la
nivelul fiecărei grupe/clase, se înfiinţează şi funcţionează comitetul de
părinţi.
(2) Comitetul de părinţi se alege,
prin majoritate simplă a voturilor, în fiecare an, în adunarea generală a
părinţilor, convocată de educatoare/învăţător/institutor/profesorul pentru
învăţământul preşcolar sau primar/profesorul diriginte care prezidează şedinţa.
(3) Convocarea adunării generale
pentru alegerea comitetului de părinţi are loc în primele 30 zile
calendaristice de la începerea cursurilor anului şcolar.
(4) Comitetul de părinţi se compune
din trei persoane: un preşedinte şi doi membri; în prima şedinţă de după
alegere membrii comitetului decid responsabilităţile fiecăruia, pe care le
comunică profesorului pentru învăţământul preşcolar/primar/profesorului
diriginte.
(5) Comitetul de părinţi reprezintă
interesele părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ai elevilor clasei
în adunarea generală a părinţilor la nivelul şcolii, în consiliul reprezentativ
al părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, în consiliul profesoral, în
consiliul clasei şi în relaţiile cu echipa managerială.
ART. 249
Comitetul de părinţi are următoarele
atribuţii:
a) pune în practică deciziile luate
de către adunarea generală a părinţilor elevilor clasei; deciziile se iau în
cadrul adunării generale a părinţilor, cu majoritatea simplă a voturilor
părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali prezenţi;
b) sprijină
educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/profesorul diriginte în organizarea şi desfăşurarea de
proiecte, programe şi activităţi educative extraşcolare;
c) sprijină
educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/profesorul diriginte în derularea programelor de prevenire şi
combatere a absenteismului în mediul şcolar;
d) atrage persoane fizice sau
juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de
modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din
şcoală;
e) sprijină conducerea unităţii de
învăţământ şi educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/profesorul diriginte şi se implică activ în întreţinerea,
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a grupei/clasei şi a unităţii de
învăţământ;
f) sprijină unitatea de învăţământ
şi educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământ
preşcolar/primar/profesorul diriginte în activitatea de consiliere şi de
orientare socio-profesională;
g) se implică activ în asigurarea
securităţii copiilor/elevilor pe durata orelor de curs, precum şi în cadrul
activităţilor educative, extraşcolare şi extracurriculare;
h) prezintă, semestrial, adunării
generale a părinţilor, justificarea utilizării fondurilor, dacă acestea există.
ART. 250
Preşedintele comitetului de părinţi
reprezintă părinţii, tutorii sau susţinătorii legali în relaţiile cu conducerea
unităţii de învăţământ şi alte foruri, organisme şi organizaţii.
ART. 251
(1) Comitetul de părinţi poate
decide să susţină, inclusiv financiar, întreţinerea, dezvoltarea şi
modernizarea bazei materiale a clasei. Hotărârea comitetului de părinţi nu este
obligatorie.
(2) Sponsorizarea unei grupe/clase
de către un agent economic/persoane fizice se face cunoscută comitetului de
părinţi. Sponsorizarea nu atrage după sine drepturi suplimentare pentru
copii/elevi/părinţi, tutori sau susţinători legali.
(3)
Este interzisă implicarea copiilor/elevilor sau a cadrelor didactice în
strângerea fondurilor.
CAP. 5
Consiliul
reprezentativ al părinţilor/Asociaţia de părinţi
ART. 252
(1) La nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ funcţionează consiliul reprezentativ al părinţilor.
(2) Consiliul reprezentativ al
părinţilor din unitatea de învăţământ este compus din preşedinţii comitetelor
de părinţi.
ART. 253
(1) Consiliul reprezentativ al
părinţilor îşi desemnează preşedintele şi 2 vicepreşedinţi ale căror atribuţii
se stabilesc imediat după desemnare, de comun acord între cei 3, şi se
consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
(2) Consiliul reprezentativ al
părinţilor se întruneşte în şedinţe ori de câte ori este necesar. Convocarea
şedinţelor consiliului reprezentativ al părinţilor se face de către
preşedintele acestuia sau, după caz, de unul dintre vicepreşedinţi.
(3) Consiliul reprezentativ al
părinţilor desemnează reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor
legali în organismele de conducere şi comisiile unităţii de învăţământ.
(4) Consiliul reprezentativ al
părinţilor decide prin vot deschis, cu majoritatea simplă a voturilor celor
prezenţi.
(5) Preşedintele reprezintă
consiliul reprezentativ al părinţilor în relaţia cu alte persoane fizice şi
juridice.
(6) Preşedintele prezintă, anual,
raportul de activitate consiliului reprezentativ al părinţilor.
ART. 254
Consiliul reprezentativ al
părinţilor are următoarele atribuţii:
a) propune unităţilor de învăţământ
discipline şi domenii care să se studieze prin curriculumul la decizia şcolii;
b) sprijină parteneriatele
educaţionale între unităţile de învăţământ şi instituţiile/organizaţiile cu rol
educativ din comunitatea locală;
c) susţine unităţile de învăţământ
în derularea programelor de prevenire şi de combatere a absenteismului şi a
violenţei în mediul şcolar;
d) promovează imaginea unităţii de
învăţământ în comunitatea locală;
e) se ocupă de conservarea,
promovarea şi cunoaşterea tradiţiilor culturale specifice minorităţilor în plan
local, de dezvoltarea multiculturalităţii şi a dialogului cultural;
f) susţine unitatea de învăţământ în
organizarea şi desfăşurarea tuturor activităţilor;
g) susţine conducerea unităţii de
învăţământ în organizarea şi în desfăşurarea consultaţiilor cu părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali, pe teme educaţionale;
h) colaborează cu instituţiile
publice de asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de
asistenţă socială şi protecţia copilului, cu organele de autoritate tutelară
sau cu organizaţiile nonguvernamentale cu atribuţii în acest sens, în vederea
soluţionării situaţiei elevilor care au nevoie de ocrotire;
i) sprijină conducerea unităţii de
învăţământ în întreţinerea şi modernizarea bazei materiale;
j) susţine unitatea de învăţământ în
activitatea de consiliere şi orientare socio-profesională sau de integrare socială
a absolvenţilor;
k) propune măsuri pentru
şcolarizarea elevilor din învăţământul obligatoriu şi încadrarea în muncă a
absolvenţilor;
l) se implică direct în derularea
activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se derulează în unitatea de învăţământ,
la solicitarea cadrelor didactice;
m) sprijină conducerea unităţii de
învăţământ în asigurarea sănătăţii şi securităţii elevilor;
n) are iniţiative şi se implică în
îmbunătăţirea calităţii vieţii, în buna desfăşurare a activităţii în internate
şi în cantine;
o) susţine conducerea unităţii de
învăţământ în organizarea şi desfăşurarea programului "Şcoala după
şcoală".
ART. 255
(1) Consiliul reprezentativ al
părinţilor/asociaţia de părinţi a unităţii de învăţământ poate atrage resurse
financiare extrabugetare, constând în contribuţii, donaţii, sponsorizări etc.,
din partea unor persoane fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, care
vor fi utilizate pentru:
a) modernizarea şi întreţinerea
patrimoniului unităţii de învăţământ, a bazei materiale şi sportive;
b) acordarea de premii şi de burse
elevilor;
c) sprijinirea financiară a unor
activităţi extraşcolare;
d) acordarea de sprijin financiar
sau material copiilor care provin din familii cu situaţie materială precară;
e) alte activităţi care privesc
bunul mers al unităţii de învăţământ sau care sunt aprobate de adunarea
generală a părinţilor pe care îi reprezintă.
(2)
Consiliul reprezentativ al părinţilor colaborează cu structurile asociative ale
părinţilor la nivel local, judeţean, regional şi naţional.
CAP. 6
Contractul
educaţional
ART. 256
(1) Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii,
tutorii sau susţinătorii legali, în momentul înscrierii
antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor, în registrul unic matricol, un contract
educaţional în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale
părţilor.
(2) Modelul contractului educaţional
este prezentat în Anexa nr. 2, parte integrantă a prezentului Regulament.
Acesta este particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ prin
decizia consiliului de administraţie, după consultarea consiliului
reprezentativ al părinţilor.
ART. 257
(1) Contractul educaţional este
valabil pe toată perioada de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ.
(2) Eventualele modificări se pot
realiza printr-un act adiţional acceptat de ambele părţi şi care se ataşează
contractului educaţional.
ART. 258
(1) Contractul educaţional va
cuprinde în mod obligatoriu: datele de identificare a părţilor semnatare -
respectiv unitatea de învăţământ, beneficiarul primar al educaţiei, părintele,
tutorele sau susţinătorul legal, scopul pentru care se încheie contractul
educaţional, drepturile părţilor, obligaţiile părţilor, durata valabilităţii
contractului, alte clauze.
(2) Contractul educaţional se
încheie în două exemplare originale, unul pentru părinte, tutore sau
susţinătorul legal, altul pentru unitatea de învăţământ şi îşi produce efectele
de la data semnării.
(3) Consiliul de administraţie
monitorizează modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul
educaţional.
(4) Comitetul de părinţi al clasei
urmăreşte modul de îndeplinire a obligaţiilor prevăzute în contractul
educaţional de către fiecare părinte, tutore sau susţinător legal şi adoptă
măsurile care se impun în cazul încălcării prevederilor cuprinse în acest
document.
(5)
Candidaţii admişi în unităţile de învăţământ din sistemul de apărare, ordine
publică şi securitate naţională încheie cu Ministerul Apărării Naţionale,
Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu
atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii
contracte educaţionale prin care sunt stabilite obligaţiile părţilor
contractante, conform instrucţiunilor specifice.
CAP. 7
Şcoala
şi comunitatea. Parteneriate/protocoale între unităţile de învăţământ şi alţi
parteneri educaţionali
ART. 259
Autorităţile administraţiei publice
locale, precum şi reprezentanţi ai comunităţii locale colaborează cu consiliul
de administraţie şi cu directorul, în vederea atingerii obiectivelor unităţii
de învăţământ.
ART. 260
Unităţile de învăţământ pot realiza
parteneriate cu asociaţii, fundaţii, instituţii de educaţie şi cultură,
organisme economice şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale sau alte
tipuri de organizaţii, în interesul beneficiarilor direcţi ai educaţiei.
ART. 261
Unităţile de învăţământ, de sine
stătător sau în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu
alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de
formare continuă, parteneri sociali, organizaţii nonguvernamentale şi altele
asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă,
pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor
grupuri-ţintă interesate.
ART. 262
Unităţile de învăţământ, în
conformitate cu legislaţia în vigoare şi prevederile prezentului regulament,
pot iniţia, în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu
asociaţiile de părinţi, în baza hotărârii consiliului de administraţie,
activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea
competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de
învăţare remedială cu elevii, prin programul "Şcoala după şcoală".
ART. 263
(1) Parteneriatul cu autorităţile
administraţiei publice locale are ca scop derularea unor activităţi/programe
educaţionale în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite de
unitatea de învăţământ.
(2) Activităţile derulate în
parteneriat nu pot avea conotaţii politice, de propagandă electorală, de
prozelitism religios şi nu pot fi contrare moralei sau legilor statului.
(3) Autorităţile administraţiei
publice locale asigură condiţiile şi fondurile necesare pentru implementarea şi
respectarea normelor de sănătate şi securitate în muncă şi pentru asigurarea
securităţii copiilor/elevilor şi a personalului în perimetrul unităţii.
ART. 264
(1) Unităţile de învăţământ încheie
parteneriate şi protocoale de colaborare cu agenţii economici, în vederea
derulării orelor de instruire practică.
(2) Protocolul conţine prevederi
clare cu privire la responsabilităţile părţilor, referitoare la asigurarea
securităţii elevilor şi a personalului şcolii, respectarea normelor de sănătate
şi securitate în muncă, asigurarea transportului la şi de la agentul economic,
durata activităţilor, drepturile şi îndatoririle elevilor, utilizarea
fondurilor realizate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
ART. 265
(1) Unităţile de învăţământ încheie
protocoale de parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale, unităţi medicale,
poliţie, jandarmerie, instituţii de cultură, asociaţii confesionale, alte
organisme, în vederea atingerii obiectivelor educaţionale stabilite prin
proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de
învăţământ.
(2) Protocolul conţine prevederi cu
privire la responsabilităţile părţilor implicate, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare.
(3) În cazul derulării unor
activităţi în afara perimetrului unităţii de învăţământ, în protocol se va
specifica concret cărei părţi îi revine responsabilitatea asigurării
securităţii copiilor/elevilor.
(4) Bilanţul activităţilor realizate
va fi făcut public, prin afişare la sediul unităţii, pe site-ul şcolii, prin
comunicate de presă şi prin alte mijloace de informare.
(5) Unităţile de învăţământ pot
încheia protocoale de parteneriat şi pot derula activităţi comune cu unităţi de
învăţământ din străinătate, având ca obiectiv principal dezvoltarea
personalităţii copiilor şi a tinerilor, respectându-se legislaţia în vigoare
din statele din care provin instituţiile respective.
(6)
Reprezentanţii părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali se vor implica
direct în buna derulare a activităţilor din cadrul parteneriatelor ce se
derulează în unitatea de învăţământ.
TITLUL X
Dispoziţii
finale şi tranzitorii
ART. 266
Se interzice constituirea de fonduri
de protocol sau a oricărui alt fond destinat derulării examenelor/evaluărilor
naţionale.
ART. 267
În unităţile de învăţământ, fumatul
este interzis, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
ART. 268
În unităţile de învăţământ se
asigura dreptul fundamental la învăţătură şi este interzisă orice formă de
discriminare a antepreşcolarilor/preşcolarilor/copiilor/elevilor şi a
personalului din unitate
ART. 269
În termen de 30 de zile de la data
publicării prezentului regulament în Monitorul Oficial al României, consiliile
de administraţie ale unităţilor de învăţământ sunt obligate ca, pe baza acestuia
şi a dispoziţiilor legale în vigoare, să aprobe propriile regulamente de
organizare şi funcţionare.
ART. 270
La data intrării în vigoare a
prezentului regulament, orice dispoziţie contrară se abrogă.
ART. 271
Anexele
1-5 fac parte integrantă din prezentul regulament.
ANEXA 1
la
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar
Lista orientativă a comisiilor de
lucru care pot funcţiona la nivelul unităţilor de învăţământ
┌───────────────────────────────────────┬──────────────────────────────────────┐
│ Comisii cu caracter
permanent │ Comisii cu caracter ocazional │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru curriculum
│● Comisia pentru programe de susţinere│
│
│ educaţională │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia de evaluare şi asigurare a
│ │
│ calităţii │● Comisia de
inventariere │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru prevenirea şi
│ │
│ reducerea violenţei în mediul
şcolar │● Comisia de recepţie bunuri
│
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru frecvenţă, combaterea │● Comisia de casare, de clasare
şi │
│ absenteismului şi a
abandonului │ valorificare a materialelor │
│ şcolar │ rezultate │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru perfecţionare şi
│● Comisiile pentru organizarea
│
│ formare continuă │ examenelor │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comitetul de securitate şi sănătate
│● Comisia pentru verificarea
│
│ în muncă │ documentelor şcolare şi a actelor │
│
│ de studii │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru situaţii de urgenţă
│● Comisia de cercetare disciplinară
│
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru întocmirea orarului şi│● Comisia pentru recensământul │
│ asigurarea serviciului pe
şcoală │ populaţiei şcolare │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru control managerial
│● Comisia consiliere, orientare şi
│
│ intern │ activităţi extraşcolare │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia de gestionare SIIIR
│● Comisia pentru mentorat
│
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru programe şi proiecte
│
│
│ educative │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru olimpiade şi
│
│
│ concursuri şcolare │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia pentru prevenirea şi
│
│
│ combaterea discriminării
şi │ │
│ promovarea
interculturalităţii │ │
├───────────────────────────────────────┼──────────────────────────────────────┤
│● Comisia internă de evaluare continuă │ │
│ (pentru învăţământul special
şi │ │
│ special integrat) │ │
└───────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────┘
ANEXA 2
la
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar
Modelul contractului educaţional
Antet
şcoală
Având în vedere prevederile Legii
educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ale
Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar aprobat prin OMEN nr. ....., ale Legii nr. 272/2004, privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată,
Se
încheie prezentul:
CONTRACT EDUCAŢIONAL
I. Părţile semnatare
1. (Unitatea de
învăţământ)......, cu sediul în ......., reprezentată prin director, dna/dl.
........ .
2. Beneficiarul
indirect, dna/dl. ....... părinte/tutore/susţinător legal al elevului, cu
domiciliul în .......,
3. Beneficiarul
direct al educaţiei, ........ elev.
II. Scopul contractului: asigurarea
condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ prin implicarea şi
responsabilizarea părţilor implicate în educaţia beneficiarilor direcţi ai
educaţiei.
III. Drepturile părţilor: drepturile
părţilor semnatare ale prezentului contract sunt cele prevăzute în Regulamentul
de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar şi în
Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ.
IV. Părţile au cel puţin următoarele
obligaţii:*)
──────────
*) Contractul educaţional-tip
urmează a fi particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin
decizia consiliului de administraţie.
──────────
1. Unitatea de învăţământ se obligă:
a) să asigure condiţiile
optime de derulare a procesului de învăţământ;
b) să răspundă de
respectarea condiţiilor şi a exigenţelor privind normele de igienă şcolară, de
protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor în
unitatea de învăţământ;
c) să ia măsuri pentru
aplicarea de sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de personalul
unităţii de învăţământ, în limita prevederilor legale în vigoare;
d) să ia măsuri pentru
aplicarea de sancţiuni pentru abaterile disciplinare săvârşite de elevi, în
limita prevederilor legale în vigoare;
e) personalul din
învăţământ trebuie să aibă o ţinută morală demnă, în concordanţă cu valorile
educaţionale pe care le transmite elevilor şi un comportament responsabil;
f) personalul din
învăţământ are obligaţia să sesizeze, la nevoie, instituţiile publice de
asistenţă socială/educaţională specializată, direcţia generală de asistenţă
socială şi protecţia copilului în legătură cu aspecte care afectează
demnitatea, integritatea fizică şi psihică a elevului/copilului;
g) personalul din
învăţământ trebuie să dovedească respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii
şi cu părinţii/reprezentanţii legali ai acestora;
h) personalului din
învăţământ îi este interzis să desfăşoare acţiuni de natură să afecteze
imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a acestuia;
i) personalului din
învăţământ îi este interzis să aplice pedepse corporale, precum şi să agreseze
verbal sau fizic elevii şi/sau colegii.
j) se interzice personalului
didactic să condiţioneze evaluarea elevilor sau calitatea prestaţiei didactice
la clasă de obţinerea oricărui tip de avantaje de la elevi sau de la
părinţii/aparţinătorii/reprezentanţii legali ai acestora.
k) sunt interzise
activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot
pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a
tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic,
precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.
2. Beneficiarul indirect
- părintele/tutorele/susţinătorul legal al copilului/elevului are următoarele
obligaţii:
a) obligaţia de a
asigura frecvenţa şcolară a elevului în învăţământul obligatoriu şi de a lua
măsuri pentru şcolarizarea elevului, până la finalizarea studiilor;
b) la înscrierea
copilului/elevului în unitatea de învăţământ, părintele/tutorele/susţinătorul
legal are obligaţia de a prezenta documentele medicale solicitate, în vederea
menţinerii unui climat sănătos la nivel de grupă/clasă pentru evitarea
degradării stării de sănătate a celorlalţi elevi/preşcolari din
colectivitate/unitatea de învăţământ;
c)
părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului are obligaţia ca, cel puţin o
dată pe lună, să ia legătura cu educatoarea/învăţătorul/institutorul/profesorul
pentru învăţământul preşcolar/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul
diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului/elevului;
d)
părintele/tutorele/susţinătorul legal al elevului răspunde material pentru
distrugerile bunurilor din patrimoniul şcolii, cauzate de elev;
e) să respecte
prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ;
h)
părintelui/tutorelui/susţinătorului legal îi sunt interzise agresarea fizică,
psihică, verbală a personalului unităţii de învăţământ.
3.
Beneficiarul direct are următoarele obligaţii:
a)
de a se pregăti la fiecare disciplină/modul de studiu, de a dobândi
competenţele şi de a-şi însuşi cunoştinţele prevăzute de programele şcolare;
b)
de a frecventa cursurile, în cazul beneficiarilor primari ai educaţiei din
învăţământul de stat, particular şi confesional autorizat/acreditat cu
frecvenţă;
c) de a se prezenta la cursuri şi la
fiecare evaluare/sesiune de examene organizată de unitatea de învăţământ, în
cazul elevilor din învăţământul obligatoriu, înscrişi la cursuri cu frecvenţă
redusă;
d) de a avea un comportament civilizat
şi o ţinută decentă, atât în unitatea de învăţământ, cât şi în afara ei;
e) de a respecta
regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ, regulile
de circulaţie, normele de securitate şi de sănătate în muncă, de prevenire şi
de stingere a incendiilor, normele de protecţie a mediului;
f) de a nu distruge documentele
şcolare, precum cataloage, carnete de elev, foi matricole, documente din
portofoliu educaţional etc.;
g) de a nu deteriora
bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ (materiale didactice şi
mijloace de învăţământ, cărţi de la biblioteca şcolii, mobilier şcolar,
mobilier sanitar, spaţii de învăţământ etc.);
h) de a nu aduce sau
difuza, în unitatea de învăţământ, materiale care, prin conţinutul lor,
atentează la independenţa, suveranitatea şi integritatea naţională a ţării,
care cultivă violenţa şi intoleranţa;
i) de a nu
organiza/participa la acţiuni de protest, care afectează desfăşurarea
activităţii de învăţământ sau care afectează participarea la programul şcolar;
j) de a nu
deţine/consuma/comercializa, în perimetrul unităţii de învăţământ şi în afara
acestuia, droguri, substanţe etnobotanice, băuturi alcoolice, ţigări;
k) de a nu introduce
şi/sau face uz în perimetrul unităţii de învăţământ orice tipuri de arme sau
alte produse pirotehnice cum ar fi muniţie, petarde, pocnitori, brichete etc.,
precum şi sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin
acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a beneficiarilor
direcţi ai educaţiei şi a personalului unităţii de învăţământ;
l) de a nu poseda şi/sau
difuza materiale care au un caracter obscen sau pornografic;
m) de a nu aduce jigniri
şi de a nu manifesta agresivitate în limbaj şi în comportament faţă de colegi
şi faţă de personalul unităţii de învăţământ sau de a leza în orice mod
imaginea publică a acestora;
n) de a nu
provoca/instiga/participa la acte de violenţă în unitate şi în afara ei;
o) de a nu părăsi
incinta şcolii în timpul pauzelor sau după începerea cursurilor, fără avizul
profesorului de serviciu sau a învăţătorului/institutorului/profesorului pentru
învăţământul primar/profesorului diriginte.
V. Durata contractului: prezentul
contract se încheie, de regulă, pe durata unui nivel de învăţământ.
VI.
Alte clauze: vor fi înscrise prevederi legale, conform Legii Educaţiei Naţionale
nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare şi Regulamentului de
Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, cu
modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Încheiat azi, .........., în două
exemplare, în original, pentru fiecare parte.
Unitatea şcolară, Beneficiar indirect**),
Am luat la cunoştinţă,
Beneficiar direct, elevul,
(în vârstă de cel puţin 14 ani)
──────────
**) Părintele/tutorele/susţinătorul
legal, pentru elevii din învăţământul antepreşcolar, preşcolar, primar,
gimnazial şi liceal, respectiv elevul, pentru învăţământul postliceal.
──────────
ANEXA 3
la
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar
Procedura generală de intervenţie la
nivelul unităţii de învăţământ în situaţii de violenţă
În cazul unei forme uşoare a
violenţei şcolare:
1. dacă sancţiunea nu e prevăzută în Regulamentul de organizare
şi funcţionare al unităţii de
învăţământ
│
v
Este sesizată comisia de violenţă şi conducerea şcolii
(dacă este cazul)
│
v
Se realizează o anchetă detaliată
│
v
Este luată o decizie privind aplicarea sau nu a unei
sancţiuni
│
v
Se stabilesc măsuri de asistenţă pentru victimă/agresor
2. dacă sancţiunea este prevăzută în Regulamentul de
organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ
│
v
Se convoacă Consiliul clasei (se analizează cazul, se
propune şi se stabileşte o sancţiune)
│
v
Se sancţionează elevul ─>
învăţător/institutor/profesor învăţământ primar/diriginte
│
v
Aplică
sancţiunea
│
v
Informează
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
│
v
Recomandă
măsuri de asistenţă pentru victimă şi agresor
│
v
Monitorizează
intervenţiile, colaborând cu părinţii şi psihologul şcolar
În cazul unei forme grave de violenţă şcolară:
● Dirigintele ─> anunţă conducerea
unităţii de învăţământ
│
v
Sesizează
Autorităţile competente (Jandarmeria/Poliţia de
Proximitate/DGASPC etc.)
│
v
Sesizează
părinţii, tutorii sau susţinătorii legali
│
v
Informează
inspectoratul şcolar (consilierul de imagine), în raport cu
gravitatea
faptei
│
v
Înştiinţează
Comisia de violenţă
● Comisia de violenţă ─> realizează o
anchetă detaliată
─>
propune măsuri specifice
─>
convoacă Consiliul clasei
│
v
Se
stabileşte/propune sancţiunea
● Dirigintele ─> Aplică sancţiunea
conform Regulamentului de organizare şi
funcţionare al unităţii de
învăţământ
● ─> Completează Fişa de înregistrare a
cazului de violenţă şi o transmite persoanei
desemnate de Comisia de
violenţă să centralizeze fişele şi să le înregistreze în baza
de date
● Psihologul şcolar ─> realizează consilierea
psihologică pentru victimă/agresor
● Dirigintele şi psihologul şcolar ─> colaborează cu
familia elevului
─>
monitorizează cazul
● Comisia de violenţă se asigură că fenomenul de
violenţă a fost înregistrat, că măsurile de
intervenţie au fost puse în aplicare şi
urmăreşte impactul acestora asupra actorilor implicaţi
în cazul de violenţă respectiv.
ANEXA 4
la
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar
Procedura
generală de intervenţie la nivelul unităţii de învăţământ în situaţii de
violenţă ce necesită intervenţia poliţiei/jandarmeriei/poliţiei
locale/ambulanţei.
Incinta unităţii de învăţământ
reprezintă toată zona şcolii, incluzând sălile de clasă, cancelarie, coridoare,
terenul de sport, anexele, curtea şcolii, etc.
Proximitatea unităţilor de
învăţământ este reprezentată de suprafaţa de teren situată în afara curţii
unităţii, precum arterele rutiere, căile de acces către unitatea de învăţământ,
spaţiile verzi din jurul şcolii, alte spaţii publice situate în apropierea acesteia.
● Dacă violenţa exercitată constă într-un
incident de agresiune simplă şi a fost
cauzatoare doar de vătămări
corporale uşoare (lovire uşoară cu palma ori cu dosul
palmei), autorul fiind elev cu
vârsta sub 14 ani, şcoala poate reacţiona prioritar pentru
sancţionarea acestui
comportament şi poate informa ulterior poliţistul de proximitate
pentru aplanarea unei stări
conflictuale între părinţii victimei şi cei ai agresorului.
● Dacă este vorba despre mai mult decât
exercitarea unei violenţe corporale uşoare
(lovirea repetată de
intensitate medie a victimei, atunci poliţia/jandarmeria trebuie
sesizată odată cu intervenţia
echipajului unei ambulanţe, prin apelul telefonic de
urgenţă la 112.)
● În toate cazurile de lovire sau alte
violenţe exercitate împotriva unui elev, conducerea
şcolii trebuie să informeze
părinţii victimei şi instituţiile de aplicare a legii.
Cei
ce vor desfăşura astfel de activităţi sunt cadrele didactice, personalul
auxiliar şi personalul care asigură securitatea/paznicii unităţii şcolare, care
se autosesizează sau sunt sesizaţi de izbucnirea sau derularea unui act de
violenţă.
Monitorizarea (activităţile
derulate), intervenţie
Atunci când un salariat al unităţii
de învăţământ este sesizat sau se autosesizează despre existenţa unui eveniment
de violenţă în unitatea de învăţământ sau în proximitatea acesteia, trebuie să
respecte următoarele reguli procedurale, în funcţie de eveniment:
A. Pentru tipurile de violenţă, care
cad sub incidenţa codurilor de la 1.10 la 1.14, 2.3, 3.3., de la 4.2 la 4.4 şi
4.6 din Nomenclatorul actelor de violenţă în şcoală, cadrul didactic/cadrul
didactic auxiliar/personal de pază ce a fost sesizat sau s-a autosesizat de
producerea unui eveniment, va proceda astfel:
- se deplasează de urgenţă (dacă nu
se află deja) la locul unde se desfăşoară actul de violenţă respectivă;
- ajuns la locul evenimentului,
acesta va efectua o scurtă analiză a actului de violenţă şi va comunica imediat
conducerii unităţii de învăţământ despre cele constatate;
- se informează dacă sunt victime ce
necesită îngrijiri medicale;
- dacă sunt victime care necesită
îngrijiri medicale, sună la numărul de urgenţă 112 şi solicită o ambulanţă;
- directorul unităţii de învăţământ
va informa de urgenţă reprezentanţii inspectoratului şcolar;
- în cazul în care printre agresori
sunt persoane violente, persoanele care au sunat la 112 vor solicita sprijin
din partea personalul care asigură securitatea/paznicului şcolii pentru a
preveni o eventuală degenerare a evenimentului şi vor solicita, de urgenţă,
sprijinul poliţiei, jandarmeriei, poliţiei locale;
- până la sosirea echipajului de
poliţie/jandarmerie/poliţie locală sau ambulanţă, după caz, se vor lua măsuri
de asigurare a primului ajutor victimelor, solicitând sprijinul cadrului
medical din cadrul şcolii (dacă există), conducerii şcolii, cadrelor didactice,
consilierului şcolar, personalului de pază, după care vor lua măsuri pentru
transportarea victimei/victimelor la cea mai apropiată unitate medicală de
urgenţă;
- vor fi îndepărtaţi elevii care nu
sunt implicaţi în eveniment şi care, prin zgomote, gesturi, îndemnuri, pot
instiga sau amplifica dezordinea creată. În acest scop, se va folosi un ton autoritar, fără a adresa cuvinte
jignitoare sau ameninţări, având în vedere vârsta şi comportamentul elevilor.
Pe cât posibil, vor fi reţinute date despre agresor/agresori pentru
identificarea lor ulterioară, în cazul în care aceştia ar reuşi să fugă şi nu
ar fi cunoscuţi de elevi;
- pe cât posibil, autorii faptei vor fi izolaţi,
conducându-i într-o încăpere din incinta unităţii de învăţământ;
- la sosirea ambulanţei, dacă este cazul, se vor
da toate detaliile despre victimă şi modul cum s-a întâmplat actul de violenţă;
- pe cât posibil, se vor lua măsuri
de protejare a locului producerii infracţiunii;
- la sosirea echipajului
poliţiei/jandarmeriei/poliţiei locale se vor oferi toate datele necesare în
vederea identificării elevilor/sau a altor persoane implicate în comiterea
faptei, precum şi cauza/motivul incidentului (dacă se cunosc), măsurile
preliminare luate de şcoală pentru soluţionarea evenimentului semnalat (în caz
de agresiuni fizice - dacă a fost anunţat serviciul de ambulanţă sau în caz de
incendiu dacă au fost informaţi pompierii);
- părinţii elevilor minori
implicaţi, atât ca victimă, cât şi ca autor în incident vor fi solicitaţi să se
prezinte de urgenţă la sediul şcolii;
- echipa de cercetare sosită la faţa
locului, îndeosebi poliţistul de investigaţii criminale, va fi pus la curent cu
toate datele şi informaţiile cu privire la participanţii la comiterea actului
de violenţă, victime şi martori, precum şi activităţile şi măsurile luate din
momentul sosirii la locul faptei.
B. Pentru tipurile de violenţă care
cad sub incidenţa codurilor de la 1.2, 1.3, 1.5, 1.6, 2.5, 2.4, 3.2, 34, 3.5,
din Nomenclatorul actelor de violenţă în şcoală, cadrul didactic/auxiliar ce a
fost sesizat sau s-a autosesizat de producerea unui eveniment, va proceda
astfel:
- după luarea la cunoştinţă şi, după
caz, constatarea faptei şi a gravităţii ei, aceasta se aduce la cunoştinţa
profesorului de serviciu, conducerii unităţii şcolare, administratorului (în
cazul distrugerii de bunuri ale şcolii), profesorului diriginte etc.;
- în cazul în care fapta presupune
introducerea de arme albe sau de foc se solicită sprijinul personalul care
asigură securitatea/paznicului sau a altor cadre didactice, şi se sună la
numărul de telefon 112, încercându-se izolarea şi reţinerea persoanei în cauză;
- în cazul în care aceasta reuşeşte
să scape, se reţin cât mai multe date despre posesorul armei, în vederea
informării echipajelor de poliţie/jandarmeriei sau, după caz, poliţistului de
proximitate ce vor interveni la solicitare;
- dacă este elev al şcolii, se
anunţă şi părinţii acestuia;
- în
cazul în care fapta semnalată constă în furtul unui bun, distrugerea de bunuri
(care se manifestă prin violenţă agresivă continuă), se procedează ca mai sus.
ANEXA 5
la
Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ
preuniversitar
Nomenclatorul
actelor de violenţă
┌──────────────┬─────────────────────────────────────────────────────────┬─────┐
│ Categorie │ Tip │ COD │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│1. Atac la │1. Violarea
secretului corespondenţei (accesarea fără
│ │
│persoană │consimţământul
persoanei a calculatorului, telefonului
│ │
│ │mobil etc.)
│1.1. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │2. Discriminare şi
instigare la discriminare │1.2.
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │3. Insulte grave,
repetate
│1.3. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │4. Ameninţări repetate │1.4. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │5. Şantaj
│1.5. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │6.
Înşelăciune
│1.6. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │7. Instigare la violenţă │1.7. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │8. Violenţe fizice
uşoare, fără arme (lovire)
│1.8. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │9. Lăsarea fără
ajutor sau lăsarea fără ajutor prin
│ │
│ │omisiune de
înştiinţare
│1.9. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │10. Fapte
privitoare la viaţa sexuală (violul, actul
│ │
│ │sexual cu un minor,
perversiunea sexuală, corupţia
│ │
│ │sexuală, seducţia,
hărţuire sexuală) │1.10.│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │11. Violenţă fizică
gravă fără arme (vătămare corporală
│ │
│ │gravă)
│1.11.│
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │12. Violenţă fizică
cu arme albe
│1.12.│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │13. Violenţă fizică
cu arme de foc
│1.13.│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │14. Omor sau
tentativă de omor
│1.14.│
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│2. Atentat la │1. Introducerea unor persoane străine în incinta
şcolii │2.1. │
│securitatea
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│unităţii │2. Alarmă falsă │2.2. │
│şcolare
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │3. Incendiere şi
tentativă de incendiere
│2.3. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │4. Introducere sau
port armă albă în spaţiul şcolar
│2.4. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │5. Introducere sau
port armă de foc în spaţiul şcolar │2.5. │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│3. Atentat la │1. Însuşirea bunului găsit │3.1. │
│bunuri
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │2. Furt şi tentativă
de furt │3.2.
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │3. Tâlhărie
│3.3. │
│ ├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │4. Distrugerea
bunurilor unor persoane
│3.4. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │5. Distrugerea
bunurilor şcolii
│3.5. │
├──────────────┼─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│4. Alte fapte │1. Consum de alcool │4.1. │
│de violenţă
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│sau atentate │2. Consum de
stupefiante sau alte substanţe interzise
│4.2. │
│la securitate
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│în spaţiul │3. Trafic cu
stupefiante sau alte substanţe interzise
│4.3. │
│şcolar
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │4.
Automutilare │4.4.
│
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │5. Determinarea
sau înlesnirea sinuciderii
│4.5. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │6. Suicid sau
tentativă de suicid
│4.6. │
│
├─────────────────────────────────────────────────────────┼─────┤
│ │7. Alte tipuri de violenţă │4.7. │
└──────────────┴─────────────────────────────────────────────────────────┴─────┘
-----