Aici https://sinvlex.files.wordpress.com/2014/11/contractul-colectiv-de-munca.pdf
sâmbătă, noiembrie 15, 2014
Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate – învăţământ preuniversitar – 2014-2015
Aici https://sinvlex.files.wordpress.com/2014/11/contractul-colectiv-de-munca.pdf
Cadrul juridic existent pentru creșele din domeniul public care reglementează activitatea educațională
1.Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 educaţiei naţionale, cu modificările și completările ulterioare
ART. 23
(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
ART. 27
(1) Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi.
(2) Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, conţinutul educativ, standardele de calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(4) Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanţarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaţie timpurie acreditaţi, de stat sau privaţi.
(5) Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(6) Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaţional, conform legislaţiei în domeniul asistenţei sociale, în funcţie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale*).
(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
2. Legea nr. 263 din 19 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor
ART. 1
(1) Creşele sunt instituţii publice sau private specializate în servicii cu caracter social, medical, educaţional pentru creşterea, îngrijirea şi educarea timpurie a copiilor de vârstă antepreşcolară.
ART. 3
(1) În îndeplinirea scopului lor, creşele realizează, în principal, următoarele activităţi:
a) asigură servicii de îngrijire, supraveghere şi educaţie a copiilor de vârstă antepreşcolară, prin personalul angajat specializat şi/sau protocoale cu structuri specializate;
b) asigură un program de educaţie timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potenţialului de dezvoltare şi particularităţilor copiilor de vârstă antepreşcolară, prin personalul angajat specializat şi/sau protocoale cu structuri specializate;
(...)
(2) Evidenţa îndeplinirii atribuţiilor prevăzute la alin. (1) se realizează pe baza unor documente, care se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
3. Hotararea nr. 1.252 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolaraART. 1
(1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la alin. (1) împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
(1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzute la alin. (1) împlineşte vârsta de 3 ani în timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
ART. 2
(1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.
(1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educaţie timpurie antepreşcolară.
ART. 6
(1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 8
Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) în calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.[1]
(1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
ART. 8
Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1) în calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.[1]
ART. 34
(1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
(1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională, dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
ART. 35
Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 36
În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.
În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în vederea sprijinirii dezvoltării sale.
ART. 37
(1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1c care face parte integrantă din prezenta metodologie.
(1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare: audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere: observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor de joacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1c care face parte integrantă din prezenta metodologie.
ART. 38
(1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.
(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata activităţii.
(1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.
(3) Activităţile în educaţia antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin egală cu durata activităţii.
ART. 39
(1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.
(1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti, somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor activităţi din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict individualizat.
ART. 40
(1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3 ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
ART. 41
(1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară, pe baza unui plan de intervenţie personalizat.
(1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, constituie echipe mixte, multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pentru a depista eventualele dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară, pe baza unui plan de intervenţie personalizat.
ART. 42
Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.
Activităţile de îngrijire şi educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.
ART. 44
(1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:
a) personal de conducere: director/şef de centru;
b) personal didactic: educator-puericultor; c) personal de specialitate: asistent medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
(1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:
a) personal de conducere: director/şef de centru;
b) personal didactic: educator-puericultor; c) personal de specialitate: asistent medical;
d) personal nedidactic: administrator, bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
ART. 53
(1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principal, următoarele atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;
b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.
(1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie antepreşcolară are, în principal, următoarele atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de independenţă;
b) realizează activităţi care vizează dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate de copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor educaţionale.
ART. 54
(1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.
(1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:
a) progresele realizate de copii pe cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe identificate;
d) orice alte elemente care necesită luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legali este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi rezultatele acestora.
ART. 55
(1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
(1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta, sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară.
ART. 58
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie antepreşcolară:
a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;
(...)
l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 63
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.
(1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de educaţie antepreşcolară:
a) inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;
(...)
l) alte instituţii publice sau private acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
ART. 63
(1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului copiilor antepreşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism articulat de inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Sănătăţii.
ART. 64
Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal didactic a unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;[2]
b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.
Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal didactic a unităţilor în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;[2]
b) asigură perfecţionarea profesională a educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate pentru copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani.
ANEXA 1a)
la metodologie
Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei
la metodologie
Recomandări privind raportul adult/copil şi mărimea maximă a grupei
┌───────────────────────────────────────────┬──────────────┬───────────────┐
│ Vârsta copiilor │ Raport adult/│Mărimea maximă │
│ │ copii pe tură│ │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Sugari (grupă mică) │ 1/4 │ 7 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Copii de 1-2 ani (grupă mijlocie) │ 1/5 │ 9 │
├───────────────────────────────────────────┼──────────────┼───────────────┤
│Copii de 2-3 ani (grupă mare) │ 1/6 │ 9 │
└───────────────────────────────────────────┴──────────────┴───────────────┘
ANEXA 1b)
la metodologie
Estimarea numărului şi a structurii pe funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii
┌───────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┐
│ Funcţia │ Nr. norme │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Director/Şef centru │1 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Administrator │1/2 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Educator-puericultor │1 pe tură, la nivel de grupă │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Medic │1/4 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Asistent medical │1 pe tură, la nivel de unitate*) │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Bucătar │1 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Ajutor bucătar │1 pe unitate │
├───────────────────────────────┼───────────────────────────────────────┤
│Îngrijitor │1 pe tură, la nivel de grupă │
└───────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘
__________
*) În unităţile cu mai mult de 50 de copii se va adăuga câte \'bd normă de asistent medical/tură pentru fiecare 50 de copii în plus.
ANEXA 1c)
la metodologie
Tipuri şi număr de activităţi
la metodologie
Tipuri şi număr de activităţi
┌────┬────────────────────────────────────────┬────────┬──────────┬──────────┐
│Nr. │ │ │ Copii de │ Copii de │
│crt.│ Categorii de activităţi de învăţare │ Sugari │ 1-2 ani │ 2-3 ani │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 1 │Jocuri │ 2 │ 4 │ 6 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 2 │Activităţi artistice şi de îndemânare │ 1 │ 2 │ 2 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 3 │Activităţi de muzică şi de mişcare │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 4 │Activităţi de creaţie şi de comunicare │ 1 │ 3 │ 4 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 5 │Activităţi de cunoaştere │ 1 │ 2 │ 3 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ 6 │Activităţi în aer liber │ 3 │ 4 │ 6 │
├────┼────────────────────────────────────────┼────────┼──────────┼──────────┤
│ │ Total activităţi/săptămână: │ 9 │ 17 │ 24 │
└────┴────────────────────────────────────────┴────────┴──────────┴──────────┘
NOTĂ
Numărul de activităţi menţionat în tabel este recomandat de specialişti ca minim.
Activităţile de învăţare prezentate se desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări, astfel încât să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.
[1] Ordinul nr. 3412_557 din 19 martie 2013 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară
[2] ORDIN nr. 5.453 din 12 noiembrie 2013 privind aprobarea Programei valabile pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, specialitatea postului educator-puericultor
Abonați-vă la:
Postări (Atom)