Reglementari juridice privind echivalarea studiilor din strainătate

  

Ordinul nr. 5.115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

ART. 207

  (1) Elevii care au urmat cursurile într-o unitate de învăţământ din altă ţară pot dobândi calitatea de elev în România numai după echivalarea, de către Ministerul Educaţiei Naţionale, a studiilor urmate în străinătate şi, după caz, după susţinerea examenelor de diferenţă stabilite în cadrul procedurii de echivalare.

  (2) Elevii menţionaţi la alin. (1) vor fi înscrişi ca audienţi până la finalizarea procedurii de echivalare, indiferent de momentul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai acestora solicită şcolarizarea.

  (3) Activitatea elevilor audienţi va fi înregistrată în cataloage provizorii, toate menţiunile privind evaluările şi frecvenţa urmând a fi trecute în cataloagele claselor după încheierea recunoaşterii şi a echivalării studiilor parcurse în străinătate şi după promovarea eventualelor examene de diferenţă.

  (4) Alegerea nivelului clasei în care va fi înscris elevul ca audient se face de către o comisie formată din cadre didactice care predau la nivelul de studiu pentru care se solicită înscrierea, stabilită la nivelul unităţii de învăţământ, din care face parte directorul/directorul adjunct şi un psiholog/consilier şcolar.

  (5) Evaluarea situaţiei elevului şi decizia menţionată la alin. (4) vor şine cont de: vârsta şi nivelul dezvoltării psiho-comportamentale a elevului, de recomandarea părinţilor, de nivelul obţinut în urma unei evaluări orale sumare, de perspectivele de evoluţie şcolară.

  (6) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu sunt de acord cu recomandarea comisiei, privind nivelul clasei în care va fi înscris elevul audient, elevul va fi înscris la clasa pentru care optează părinţii, pe răspunderea acestora asumată prin semnătură.

  (7) Dosarul de echivalare va fi depus de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai elevului la unitatea de învăţământ la care este înscris elevul ca audient. Unitatea de învăţământ transmite dosarul către inspectoratul şcolar, în termen de cel mult 5 de zile de la înscrierea elevului ca audient. Dosarul este retransmis, în maximum 5 de zile, de către inspectoratul şcolar, către compartimentul de specialitate din Ministerul Educaţiei Naţionale.

  (8) În cazul în care părinţii, tutorii sau susţinătorii legali nu au depus dosarul în termen de 30 de zile de la înscrierea elevului ca audient, acesta va fi înscris în clasa următoare ultimei clase absolvite în România sau în clasa stabilită de comisia prevăzută la alin. (4).

  (9) În termen de maximum 15 zile de la primirea avizului favorabil al Ministerului Educaţiei Naţionale privind recunoaşterea şi echivalarea studiilor, elevul audient este înscris în catalogul clasei şi i se transferă din catalogul provizoriu toate menţiunile cu privire la activitatea desfăşurată - note, absenţe etc.

  (10) În situaţia în care studiile făcute în străinătate nu au fost echivalate sau au fost echivalate parţial, iar între ultima clasă echivalată şi clasa în care este înscris elevul ca audient există una sau mai multe clase ce nu au fost parcurse/promovate/echivalate, comisia prevăzută la alin. (4) solicită inspectoratului şcolar, în scris, în termen de maximum 30 de zile, examinarea elevului în vederea încheierii situaţiei şcolare pentru anii neechivalaţi sau care nu au fost parcurşi ori promovaţi.

  (11) În contextul prevăzut la alin. (10) inspectoratul şcolar constituie o comisie de evaluare formată din cadre didactice şi cel puţin un inspector şcolar de specialitate care evaluează elevul, în termen de cel mult 20 de zile, pe baza programelor şcolare în vigoare, la toate disciplinele/modulele din planul cadru de învăţământ, pentru clasele neechivalate sau care nu au fost parcurse ori promovate. Comisia va funcţiona în unitatea de învăţământ în care urmează să fie înscris elevul. După promovarea tuturor examenelor, elevul este înscris în clasa următoare ultimei clase promovate, fie prin recunoaştere şi echivalare, fie prin promovarea examenelor prevăzute la alin. (10). Modul de desfăşurare şi rezultatele evaluării vor fi trecute într-un proces verbal care se păstrează în unitatea de învăţământ în care elevul urmează să frecventeze cursurile. Această procedură se aplică şi în cazul persoanelor care revin în ţară fără documente de studiu.

  (12) Elevul este examinat în vederea completării foii matricole cu notele aferente fiecărei discipline, din fiecare an de studiu neechivalat, în ordine inversă, începând cu ultimul an de studiu. Dacă elevul nu promovează examenele prevăzute la alin. (10) la trei sau mai multe discipline/module, acesta este evaluat, după caz, pentru o clasă inferioară. Dacă elevul nu promovează examenul de diferenţă, la cel mult două discipline, acesta este examinat pentru clasele inferioare, apoi sunt afişate rezultatele evaluării. Dacă părintelui, tutorele sau susţinătorul legal, respectiv elevul major, solicită reexaminarea în termen de 24 de ore de la afişarea rezultatelor primei examinări, se aprobă reexaminarea. În cazul în care nu promovează nici în urma reexaminării, elevul este înscris în prima clasă inferioară pentru care a promovat examenele la toate disciplinele.

  (13) Pentru persoanele care nu cunosc limba română, înscrierea în învăţământul românesc se face conform reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

  (14) Copiilor lucrătorilor migranţi li se aplică prevederile legale în vigoare privind accesul la învăţământul obligatoriu din România.

  (15) Elevilor străini care doresc să urmeze studiile în învăţământul românesc li se aplică prevederile elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, privind şcolarizarea elevilor străini în învăţământul preuniversitar din România.

  

ART. 208

  (1) Elevilor dintr-o unitate de învăţământ de stat, particulară sau confesională din România, care urmează să continue studiile în alte ţări pentru o perioadă determinată de timp, li se rezervă locul în unitatea de învăţământ de unde pleacă, la solicitarea scrisă a părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal.

  (2) Încheierea situaţiei şcolare a acestei categorii de elevi, declaraţi amânaţi, se face după revenirea în ţară, dacă revenirea are loc până la începerea cursurilor noului an şcolar.

  (3) În cazul în care revenirea elevilor plecaţi în străinătate pe parcursul unui an şcolar are loc după începerea cursurilor noului an şcolar, se aplică procedura referitoare la recunoaştere şi echivalare şi, după caz, cea prevăzută la articolele precedente, dacă nu li se poate echivala anul şcolar parcurs în străinătate.

  

ART. 209

  (1) Consiliile profesorale din unităţile de învăţământ de stat, particular sau confesional validează situaţia şcolară a elevilor, pe clase, în şedinţă de încheiere a cursurilor semestriale/anuale, iar secretarul consiliului o consemnează în procesul-verbal, menţionându-se numărul elevilor promovaţi, numărul şi numele elevilor corigenţi, repetenţi, amânaţi, exmatriculaţi, precum şi numele elevilor cu note la purtare mai mici de 7,00.

  (2) Situaţia şcolară a elevilor corigenţi, amânaţi sau repetenţi se comunică în scris părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau, după caz, elevilor majori, de către învăţător/institutor/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte, în cel mult 10 zile de la încheierea cursurilor fiecărui semestru/an şcolar.

  (3) Pentru elevii amânaţi sau corigenţi, învăţătorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul diriginte comunică în scris părinţilor, tutorelui sau susţinătorului legal, programul de desfăşurare a examenelor de corigenţă şi perioada de încheiere a situaţiei şcolare.

  (4) Nu pot fi făcute publice, fără acordul părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau al elevului/absolventului, dacă acesta este major, documentele corespunzătoare elevului, cu excepţia situaţiei prevăzute de Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată.

    Ordinul nr. 5.565 din 7 octombrie 2011 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar (actualizat până la data de 11 iulie 2014*)

 ART. 58

  (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte criteriile pentru echivalarea studiilor efectuate în unităţile de învăţământ preuniversitar din străinătate.

  (2) Studiile absolvite în unităţile de învăţământ din străinătate se echivalează, conform normelor în vigoare, cu studiile absolvite în unităţi de învăţământ din România, cu sau fără examene de diferenţă.

  (3) Cetăţenii români, titularii actelor respective, se pot adresa Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, solicitând atestate sau adeverinţe de echivalare.

Reguli antifraudă pe timpul desfăşurării examenului de bacalaureat național – 2015

Art.9. - (1) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoșe, poșete și altele asemenea, candidații având obligația de a lăsa obiectele menționate în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. 

(2) Candidații care refuză depozitarea obiectelor menționate la alin. (1) în sala stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop nu vor fi primiți în examen.

(3) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărți, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidați etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

(4) Se interzice candidaţilor să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălțăminte, în penare și altele asemenea, sau în băncile în care sunt așezați în sălile de examen, telefoane mobile, căști audio, precum și orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la rețele de socializare, care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

(5) Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notițe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidați sau cu exteriorul.

(6) Candidații care încalcă regulile menționate la alin (3), (4) și (5) vor fi eliminați din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceștia sau de alți candidați, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane și indiferent dacă ei au primit sau au transmis materialele interzise.

(7)  Încălcarea regulilor menționate la alin. (3), (4) și (5) va fi considerată tentativă de fraudă, iar candidații respectivi nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. 

Acești candidați nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

(8) Înainte de începerea probelor, asistenții prezintă candidaților prevederile metodologice legate de organizarea și desfășurarea corectă a examenului de bacalaureat și prevederile alin. (1)-(7) și le solicită să predea toate eventualele materiale și obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare pentru examenul de bacalaureat, sunt interzise în sala de examen.

(9) După parcurgerea pașilor menționați la alin. (8), candidații vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile alin. (1)-(7) și mențiunea că ştiu că nerespectarea regulilor menționate la alin. (3), (4) și (5) are drept consecință măsurile menționate la alin. (6) și (7).

Baza: Ordinul nr. 4430 din 29.08.2014  privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat național – 2015

Regimul adeverinţelor de studiu, al adeverinţelor de absolvire și al adeverinţelor care atestă promovarea nivelului de învăţământ/examenului

Adeverinţele de studii şi adeverinţele de absolvire sunt documente şcolare care se deosebesc de celelalte documente prin faptul că se eliberează solicitanţilor pe bază de cerere, cu specificarea destinaţiei şi a termenului de valabilitate, şi nu au caracter de regim special.

Adeverinţele de studii şi adeverinţele de absolvire se completează pe baza datelor din registrul matricol, se semnează de către directorul/directorul-adjunct şi de secretarul-şef/ secretarul unităţii de învăţământ, se ştampilează, primesc număr şi se înregistrează în registrul de intrare-ieşire al corespondenţei din unitatea de învăţământ. În registru trebuie să apară în clar numele şi prenumele/denumirea solicitantului, data solicitării, numărul, data şi persoana pe numele căreia se eliberează adeverinţa, numele în clar şi semnătura persoanei care a completat şi a eliberat documentul.

Prin adeverinţa de studii se precizează faptul că titularul a finalizat unul sau mai multe/mulţi semestre/ani de studiu, că a parcurs anumite materii şi se indică mediile obţinute.

Adeverinţa de studii se eliberează elevilor, părinţilor/reprezentanţilor legali, împuterniciţilor acestora sau la solicitarea scrisă a unor unităţi de învăţământ ori a altor persoane juridice, aprobată de directorul unităţii de învăţământ.

Pentru orice alte solicitări, conducerea unităţii de învăţământ va elibera o adeverinţă simplă.

Adeverinţa de absolvire a studiilor se eliberează pentru finalizarea cursurilor, cu sau fără examen de absolvire, pe baza unei cereri motivate, aprobate de către directorul unităţii de învăţământ.

Termenul de valabilitate al adeverinţei de absolvire este de 15 zile de la data eliberării.

  

Până la eliberarea fiecărui act de studiu se eliberează absolvenţilor din învăţământul preuniversitar care au promovat un nivel de învăţământ/examen   adeverinţa care atestă promovarea nivelului de învăţământ/examenului.

Adeverinţele care atestă promovarea nivelului de învăţământ/examenului se înregistrează într-un registru de evidenţă special constituit cu această destinaţie la nivelul unităţii de învăţământ.

Adeverinţele primesc număr de înregistrare corespunzător celui din registrul de evidenţă special.

Adeverinţele se completează de către secretarul unităţii de învăţământ şi se semnează de acesta şi de directorul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit ultima clasă şi se ştampilează.

Fiecărui absolvent i se eliberează o singură adeverinţă în original.

Termenul de valabilitate a adeverinţei este până la eliberarea actului de studiu respectiv, dar nu mai mult de 12 luni de la data eliberării acesteia.

Adeverinţele se completează astfel:

  a) datele din registrele matricole şi din cataloagele examenelor de finalizare a studiilor;

  b) codul SIRUES şi adresa unităţii de învăţământ absolvite;

  c) numele şi toate prenumele titularului, precum şi toate iniţialele prenumelui tatălui se înscriu fără prescurtări, cu litere mari, de tipar, utilizând diacriticele, precum şi CNP-ul absolventului. Iniţialele prenumelui mamei se înscriu în cazul în care tatăl este necunoscut;

  d) mediile obţinute la examenul de finalizare a studiilor se înscriu cu cifre arabe, iar explicitarea acestora se înscrie după modelul: 7,89 (şapte 89%).

Pentru absolvenţii ciclului superior al liceului care au promovat examenul naţional de bacalaureat în anul curent se eliberează adeverinţe care atestă promovarea examenului naţional de bacalaureat, conform modelului prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul regulament.

Adeverinţele se completează cu datele din catalogul electronic de către secretarul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit ultima clasă de liceu şi se semnează de către secretarii şi directorii unităţilor de învăţământ respective, se aplică ştampila unităţii de învăţământ la care candidatul a absolvit ultima clasă de liceu şi se avizează de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

Candidaţilor care au susţinut examenul naţional de bacalaureat în sesiunea specială organizată pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile lărgite ce se pregătesc pentru olimpiade şi concursuri internaţionale, precum şi candidaţilor care au susţinut examenul naţional de bacalaureat în alt centru de examen decât candidaţii din unitatea de învăţământ absolvită, inclusiv celor care au susţinut bacalaureatul în alt judeţ, li se eliberează adeverinţe în aceleaşi condiţii.

Unităţile de învăţământ transmit adeverinţele inspectoratelor şcolare spre avizare.

Inspectoratele şcolare au obligaţia de a avea o evidenţă strictă a adeverinţelor avizate şi pot stabili proceduri privind gestionarea acestora.

Până la eliberarea actelor de studii corespunzătoare nivelului de învăţământ/examenului promovat înscrierea la un alt nivel de învăţământ a absolvenţilor se face pe baza acestor adeverinţe.

Baza:  ORDINUL  (A)  5565 07-10-2011- Regulamentul privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ

Documente scolare si acte de studii

 Documentele şcolare sunt următoarele:

  a) registrul matricol;

  b) catalogul clasei;

  c) cataloagele pentru examenele de finalizare a studiilor;

  d) cataloagele pentru examenele de corigenţe şi diferenţe;

  e) portofoliul educaţional al elevului;

  f) suplimentul descriptiv;

  g) foaia matricolă, care se eliberează numai la cerere;

  h) adeverinţa de studii/adeverinţa de absolvire;

  h^1) adeverinţa care atestă promovarea nivelului de învăţământ/examenului;

  i) registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii.

Actele de studii sunt înscrisuri autentice care atestă finalizarea de către titular a unui nivel de învăţământ, cu sau fără examen de absolvire.

În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar se emit, începând cu anul şcolar 2011-2012, următoarele acte de studii:

  a) certificat de echivalare a examenului de capacitate, pentru absolvenţii învăţământului de 8 ani, promoţiile de până în anul 1998 inclusiv, care doresc continuarea studiilor liceale - învăţământ seral/frecvenţă redusă;

  b) certificat de absolvire a şcolii de arte şi meserii, pentru absolvenţii învăţământului special şi pentru absolvenţii Programului educaţional tip "A doua şansă";

  c) certificat de calificare profesională nivel 1;

  d) certificat de absolvire a anului de completare;

  e) certificat de calificare profesională nivel 2;

  f) certificat de calificare profesională, pentru absolvenţii învăţământului profesional;

  g) certificat de absolvire a ciclului inferior al liceului;

  h) certificat de absolvire a liceului;

  i) diplomă de bacalaureat;

  j) diplomă de merit, pentru absolvenţii care au promovat toate clasele din intervalul IX-XII/XIII cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de bacalaureat au obţinut media 10;

  k) certificat de calificare profesională nivel 3;

  l) certificat de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba română;

  m) certificat de competenţă lingvistică de comunicare orală în limba maternă;

  n) certificat de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională;

  o) certificat de competenţe digitale însoţit de suplimentul descriptiv;

  p) atestat de competenţe profesionale, pentru absolvenţii ciclului superior al liceului - filiera teoretică şi vocaţională;

  q) certificat de competenţe profesionale, pentru absolvenţii şcolii postliceale/de maiştri;

  r) atestat de pregătire psihopedagogică;

  s) diplomă de absolvire a învăţământului gimnazial, începând cu absolvenţii învăţământului gimnazial promoţia 2016.

  

Carnetul de elev reprezintă document de corespondenţă între unitatea de învăţământ şi familia elevului.

  

Baza:  ORDINUL  (A)  5565 07-10-2011- Regulamentul privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ

Conditiile ca un somer care provine din campul muncii sa beneficieze de indemnizatie de somaj

Care sunt conditiile ca un somer  care provine din campul muncii sa beneficieze de indemnizatie de somaj?

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002 (*actualizată*) privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă  defineste somerul astfel:

Şomer - persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

  a) este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la îndeplinirea condiţiilor de pensionare;

  b) starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;

  c) nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare;

Un somer beneficiază de  indemnizaţie de şomaj  în următoarele condiţii:

Legea nr. 76 din 16 ianuarie 2002:

ART. 17 -(1) În vederea stabilirii dreptului de indemnizaţie de şomaj, şomerii prevăzuţi la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii:

  a) le-au încetat raporturile de muncă din motive neimputabile lor;

  b) le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;

  c) le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacă anterior nu au fost încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activităţii angajatorului;

  d) abrogată;

  e) le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;

  f) au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau realizează, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare;

  g) au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă;

  h) le-au încetat raporturile de muncă sau de serviciu din motive neimputabile lor, în perioada de suspendare a acestora, potrivit legii;

  i) abrogată;

  j) reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărâre judecătorească definitiva, nu mai este posibilă la unităţile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activităţii, sau la unităţile care au preluat patrimoniul acestora;

  k) le-a încetat activitatea desfăşurată exclusiv în baza unui raport juridic, altul decât cel de natura celor prevăzute la lit. a)-e), g) şi h), în considerarea căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuţia individuală de asigurări pentru şomaj.

NORMĂ (A) 20/02/2002 din data 2002-02-20- Norma metodologică de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă din 20.02.2002


  ART. 5

  Prin motive neimputabile, în sensul art. 17 alin. (1) din lege, se înţelege:

  a) încetarea raportului de muncă în temeiul art. 56 alin. (1) lit. a), b), d), e), g) şi i), art. 61 lit. c) şi d), art. 65 alin. (1), art. 95 alin. (4) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  ART. 56 Codul muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată*)

  (1) Contractul individual de muncă existent încetează de drept:

  a) la data decesului salariatului sau al angajatorului persoană fizică, precum şi în cazul dizolvării angajatorului persoană juridică, de la data la care angajatorul şi-a încetat existenţa conform legii;

  b) la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii sau a punerii sub interdicţie a salariatului sau a angajatorului persoană fizică;  

  d) ca urmare a constatării nulităţii absolute a contractului individual de muncă, de la data la care nulitatea a fost constatată prin acordul părţilor sau prin hotărâre judecătorească definitivă;

  e) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în funcţia ocupată de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoreşti de reintegrare;

  g) de la data retragerii de către autorităţile sau organismele competente a avizelor, autorizaţiilor ori atestărilor necesare pentru exercitarea profesiei;

  i) la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată;

ART. 61 Codul muncii - Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată*)

  Angajatorul poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului în următoarele situaţii:

  c) în cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică şi/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să îşi îndeplinească atribuţiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;

  d) în cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat.

ART. 65 Codul muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată*)

  (1) Concedierea pentru motive care nu ţin de persoana salariatului reprezintă încetarea contractului individual de muncă determinată de desfiinţarea locului de muncă ocupat de salariat, din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana acestuia.    

  

  b) încetarea raportului de muncă la iniţiativa angajatorului, prin notificare scrisă, în temeiul art. 31 alin. (3) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  c) încetarea de drept a raportului de muncă al asistentului personal al persoanei cu handicap grav în cazul decesului persoanei cu handicap grav, în temeiul art. 39 alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările ulterioare;

  d) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 98 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia cazului în care funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţia prevăzută la art. 54 lit. a) din aceeaşi lege;

  e) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 98 alin. (1) lit. e) şi h) şi art. 99 alin. (1) din Legea nr. 188/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  f) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract când sunt clasaţi «inapt pentru serviciu militar» sau «apt limitat» de către comisiile de expertiză medico-militară;

  g) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract, pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului Administraţiei şi Internelor;

  h) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract care nu mai îndeplinesc condiţiile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, respectiv al ministrului administraţiei şi internelor, pentru ocuparea funcţiei;

  i) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari angajaţi pe bază de contract ca urmare a retragerii avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor la care urmează să aibă acces de către autorităţile competente;

  j) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari la expirarea termenului contractului, în situaţia în care nu sunt posibilităţi de reînnoire, din cauza reducerii funcţiilor ca urmare a desfiinţării, restructurării sau a dislocării unităţii, precum şi în situaţia în care una dintre părţi nu mai optează pentru reînnoirea contractului;

  k) încetarea contractului soldaţilor şi gradaţilor voluntari la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Sancţiunile disciplinare ale personalului din învăţământul preuniversitar

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului   didactic, personalului didactic auxiliar, precum şi celui de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar[1]:

a) observaţie scrisă;

b) avertisment;

c) diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;

d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;

e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;

f) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului   nedidactic   din învăţământul preuniversitar[2]:

  

a) avertismentul scris;

b) retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului corespunzător funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăşi 60 de zile;

c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;

d) reducerea salariului de bază şi/sau, după caz, şi a indemnizaţiei de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;

e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

---

[1] Legea nr. 1 din 5 ianuarie 2011 educaţiei naţionale (*actualizată* )

[2] Codul muncii- Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (**republicată**)(*actualizată*)

Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar



Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar 

conform Ordinului nr. 5.547 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar

Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă evaluarea oficială de către instituţiile abilitate prin lege (MECS sau inspectoratele şcolare, după caz) a realizării scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare.

  

  

1. Inspecţia şcolară generală Definitie: Inspecţia şcolară generală reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcţionarea acestora.    Pentru sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă forma specifică a inspecţiei de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Obiectul principal al inspecţiei şcolare generale a unităţilor de învăţământ preuniversitar îl reprezintă întreaga activitate a unităţii de învăţământ preuniversitar, în calitate de furnizor direct de servicii educaţionale.

Scopul inspecţiei şcolare generale îl constituie:   a) evaluarea şi monitorizarea activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie;   b) îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;   c) consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi.   Inspecţia şcolară generală se realizează de către MECTS şi inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în toate unităţile de învăţământ preuniversitar care formează sistemul naţional de învăţământ, vizând aspectele şi ariile tematice nominalizate în prezentul regulament.     Perioada dintre două inspecţii şcolare generale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi stabilită în urma unor constatări şi analize fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS. Inspectorii vor face aprecieri asupra următoarelor 7 arii tematice/domenii:   a) managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;   b) modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar;   c) activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);   d) nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare);   e) modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse;   f) relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală;   g) atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ.       Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar în care urmează să se desfăşoare inspecţia şcolară generală împreună cu perioadele din graficul de activităţi semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspecţie sunt propuse de către inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării calităţii şi avizate în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la începutul fiecărui semestru. Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mărimea şi complexitatea unităţii de învăţământ (număr de elevi, număr de structuri arondate unei unităţi cu personalitate juridică, distribuţia geografică). Inspecţia şcolară generală este realizată, de regulă, de o echipă formată din 2 până la 8 inspectori şi va fi condusă de un coordonator numit dintre aceştia. Echipa va cuprinde inspectori care au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin 6 discipline incluse în curriculum. În şcolile cu limba de predare a unei minorităţi naţionale, echipa de inspectori va fi însoţită de inspectorul de minorităţi/de specialitate pentru limba maghiară, germană, români etc., respectiv de metodişti vorbitori ai limbilor minorităţilor. Durata inspecţiei şcolare generale este de 1-2 săptămâni, în funcţie de mărimea şi complexitatea activităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.    Etape: I. Activitatea de preinspecţie   Inspectorul coordonator al echipei realizează următoarele activităţi preparatoare pentru inspecţie:   a) informează unitatea de învăţământ preuniversitar care va fi inspectată şi stabileşte împreună cu directorul modul în care vor fi predate documentele instituţiei, precum şi data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecţiei;   b) prezintă unităţii de învăţământ lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi stabileşte împreună cu directorul unităţii de învăţământ data-limită până la care toate documentele vor fi pregătite;   c) stabileşte responsabilităţile ce revin fiecărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilităţilor se va realiza după consultarea membrilor echipei de inspecţie. Inspectorul coordonator va furniza unităţii de învăţământ preuniversitar lista cu numele şi responsabilităţile membrilor echipei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şi eşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor-ţintă (elevi, cadre didactice, părinţi etc.) şi colectarea datelor. Unitatea de învăţământ va fi informată dacă apar schimbări în componenţa echipei de inspectori;   d) vizitează unitatea de învăţământ înainte de inspecţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspecţiei, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecţiei şi pentru a răspunde la întrebările puse de acesta. Inspectorul coordonator explică modul în care va fi analizată documentaţia şi cum va fi folosită de către echipă;   e) în urma vizitei în unitatea de învăţământ, poate solicita centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-ţintă, particularizat, în funcţie de specificul şi problemele-cheie identificate în unitatea de învăţământ care va fi inspectată.   Pentru inspecţia realizată de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învăţământ va putea solicita schimbarea perioadei de inspecţie sau datele/orele de desfăşurare a unor activităţi specifice (din activitatea de preinspecţie, de inspecţie şi de postinspecţie), adresându-se în scris consiliului de administraţie al ISJ/ISMB.                  În cuprinsul solicitării, unitatea de învăţământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfăşurarea activităţilor respective. Planul modificat de inspecţie devine efectiv în momentul aprobării lui de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB.   Inspectorul coordonator al echipei solicită conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar documentele necesare pregătirii activităţii de inspecţie, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea inspecţiei.         Directorul instituţiei de educaţie pregăteşte documentele solicitate şi le pune la dispoziţia echipei de inspecţie.   Inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât să se colecteze un eşantion suficient de date, să aibă ocazia să discute despre situaţia constatată şi să emită aprecieri ca echipă.   Înainte de inspecţie, inspectorul coordonator al echipei colectează următoarele date şi informaţii:   a) o prezentare scrisă de director asupra activităţii unităţii de învăţământ (maximum două pagini), care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socioeconomice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementului resurselor financiare, încadrării cu personal, materialului didactic, clădirilor, curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie;   b) un formular cu date statistice privind unitatea de învăţământ, completat de către director;   c) rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale şi testele naţionale în ultimii 3 ani, comparativ cu media la nivel judeţean şi naţional;   d) raportul de evaluare internă al unităţii de învăţământ preuniversitar;   e) documentele unităţii de învăţământ privind încadrarea personalului angajat şi managementul general;   f) documentele privind politica unităţii de învăţământ;   g) cel mai recent raport de inspecţie şcolară generală;   h) orarul unităţii de învăţământ în perioada inspecţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice);   i) orice altă informaţie pe care personalul instituţiei de educaţie doreşte să o furnizeze inspectorilor.   După colectarea acestor date de către inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate şi vor fi comunicate celorlalţi membri ai echipei de inspecţie. Dosarul activităţii de preinspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori.     II.  Desfăşurarea inspecţiei      Inspecţia şcolară generală va fi deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunţă consiliului profesoral domeniile şi activităţile care vor fi inspectate de către membrii echipei de inspectori.   Inspectorul coordonator al echipei are următoarele atribuţii:   a) reprezintă instituţia din care provine, ISJ/ISMB sau MECTS, şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea de învăţământ inspectată;   b) supraveghează şi monitorizează derularea inspecţiei şcolare generale;   c) analizează şi soluţionează, împreună cu directorul unităţii de învăţământ inspectate, orice neconcordanţă sau problemă ivită în legătură cu organizarea şi desfăşurarea inspecţiei;   d) organizează şi conduce întâlnirile cu reprezentanţii părinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunităţii locale;   e) coordonează colectarea documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unităţii de învăţământ inspectate;   f) coordonează elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, părinţi şi cadrele didactice privind activitatea şcolară şi extraşcolară a unităţii de învăţământ inspectate;   g) organizează întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecăţi comune;   h) stabileşte datele la care se desfăşoară întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspecţie pe discipline (catedre/comisii) şi pe aspecte (consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ);   i) derulează activităţile care îi revin, în conformitate cu responsabilităţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţia necesară;   j) pe baza documentelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează, elaborează raportul final al inspecţiei şcolare generale.      Inspecţia şcolară generală se va desfăşura după programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unităţii de învăţământ.         În cadrul inspecţiei şcolare generale pot fi realizate următoarele activităţi:   a) observarea activităţilor desfăşurate la clasă prin inspecţie/asistenţă la lecţii şi a altor activităţi desfăşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat observării/asistării diferitelor activităţi educaţionale de la nivelul unităţii de învăţământ inspectate;   b) discuţii cu directorul/directorii unităţii de învăţământ preuniversitar, cu membrii consiliului de administraţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unităţilor de învăţământ, între care cei ai comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ai comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar etc.;   c) discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din unitatea de învăţământ inspectată;   d) întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;   e) întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii locale;   f) aplicarea de chestionare;   g) analiza documentelor.      În timpul inspecţiei, inspectorii vor colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea şi eficienţa utilizării lor.        Din categoria acestor documente fac parte:   a) planul de dezvoltare instituţională (PDI)/planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS);   b) raportul anual de evaluare internă (RAEI)/raportul de autoevaluare (RA);   c) rapoartele scrise ale evaluărilor externe şi ale inspecţiilor din ultimii 3 ani;   d) cataloagele, registrele matricole;   e) condica profesorilor;   f) planurile operaţionale ale diferitelor comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;   g) documentele catedrelor/comisiilor metodice;   h) portofoliile profesorilor;   i) caietele elevilor, documentele care vizează rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor;   j) alte documente relevante pentru politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate;   k) orice fel de documente/informaţii scrise distribuite părinţilor;   l) documentele şedinţelor consiliului de administraţie, planul financiar al instituţiei de educaţie şi orice alt document considerat necesar.      Inspectorii vor inspecta/asista toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ, astfel încât fiecare cadru didactic să fie observat la cel puţin o lecţie şi, în final, să rezulte un eşantion reprezentativ pentru specificul unităţii de învăţământ respective. Cadrele didactice au obligaţia să primească inspectorul pentru observarea lecţiei, conform orarului anunţat. Când observă o lecţie, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând să distragă atenţia elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clasă. Aspectele urmărite prin activitatea de observare sunt următoarele:   a) relaţia profesor-elev şi aplicarea sistematică a strategiilor didactice centrate pe elevi;   b) utilizarea achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor;   c) concordanţa dintre strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi;   d) individualizarea sarcinilor şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de nevoile identificate;   e) caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar - legături cu alte discipline de studiu, în cadrul aceleiaşi arii, şi legături cu discipline din arii curriculare diferite;   f) modul de selecţie şi utilizare a auxiliarelor curriculare în funcţie de specificul unităţii de învăţământ preuniversitar şi de achiziţiile anterioare de învăţare ale educabililor;   g) dezvoltarea capacităţii elevilor de a învăţa din experienţă şi din practică;   h) modul de răspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părinţilor privind acordarea de sprijin individual în învăţare;   i) includerea, dacă este cazul, în cadrul activităţilor de predare-învăţare-evaluare a elementelor specifice ale minorităţilor etnice, religioase sau de altă natură existente în instituţia de educaţie;   j) utilizarea formelor de evaluare formativă şi sumativă a rezultatelor învăţării;   k) respectarea recomandărilor de igienă şcolară privind echilibrul dintre activitatea şcolară a elevului şi celelalte tipuri de activităţi specifice vârstei (inclusiv în privinţa temelor pentru acasă);   l) respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de predare-învăţare-evaluare;   m) utilizarea autoevaluării şi interevaluării elevilor în activităţile de învăţare;   n) prezentarea produselor activităţii elevilor în sălile de clasă/grupă şi în celelalte spaţii ale unităţii de învăţământ preuniversitar;   o) caracterul obiectiv al evaluării formative şi sumative. În timpul inspecţiei, inspectorul coordonator al echipei organizează întâlniri cu beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei furnizate de unitatea şcolară. La aceste întâlniri vor fi prezenţi 2-3 inspectori, în funcţie de aria tematică de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ. Inspectorii iau cunoştinţă de opiniile participanţilor, comunicându-le faptul că opiniile lor despre instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile participanţilor (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) despre activitatea unităţii de învăţământ. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu aceştia. Discuţiile le vor permite inspectorilor să aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unităţii de învăţământ, precum şi modul în care acestea sunt puse în practică. Inspectorii vor evalua dacă personalul acţionează ca o echipă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unităţii de învăţământ preuniversitar. Echipa de inspectori îşi planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează documentaţia colectată în perioada de preinspecţie. De asemenea, aceştia se întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unităţii de învăţământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta în continuare. În cadrul şedinţei vor fi analizate următoarele documente:   a) RAEI;   b) rezultatele evaluărilor externe şi inspecţiilor din ultimii 3 ani;   c) proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ, împreună cu planurile operaţionale/de implementare pe anul în curs;   d) documentele consiliului de administraţie;   e) planul managerial;   f) documentele care să ateste monitorizarea şi controlul activităţii metodice din partea conducerii unităţii de învăţământ (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la ore etc.);   g) portofoliile catedrelor/comisiilor metodice;   h) portofoliile cadrelor didactice - inclusiv rezultatele evaluărilor;   i) portofoliile elevilor;   j) documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;   k) raportul de analiză al activităţii din anul şcolar/semestrul precedent;   l) organigrama unităţii de învăţământ;   m) raportările statistice obligatorii (SC);   n) orarul instituţiei de educaţie/schemele orare ale claselor;   o) programele activităţilor extracurriculare;   p) instrumente de monitorizare şi evaluare internă specifice unităţii de învăţământ;   q) documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de documentare şi informare (CDI);   r) documentele şcolare prevăzute de lege;   s) alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale).     III.  Activitatea de postinspecţie      În urma derulării activităţilor de inspecţie, vor fi prezentate următoarele rapoarte:   1. rapoartele verbale parţiale. Acestea sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei, sunt prezentate de către fiecare inspector, la finalul fiecărei activităţi desfăşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor/catedrelor metodice/membrilor consiliului de administraţie, cadrelor didactice inspectate, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai părinţilor, în funcţie de aria tematică şi disciplina inspectată;   2. raportul verbal general. În perioada imediat următoare încheierii inspecţiei, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport verbal general, în cadrul unei întâlniri/şedinţe la care vor fi prezenţi directorul/directorii, şefii de catedre, membrii consiliului de administraţie şi profesorii inspectaţi. Raportul este confidenţial, în sensul că participanţii la întâlnire/şedinţă nu vor discuta despre acesta în afara unităţii de învăţământ inspectate;   3. rapoartele verbale parţiale şi raportul verbal general vor prezenta, în mod concis, punctele tari ale unităţii de învăţământ şi aspectele care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate şi nu vor fi modificate decât dacă directorul sau personalul unităţii de învăţământ va demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rapoartele verbale oferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care este necesar să fie remediate;   4. rapoartele scrise individuale ale inspecţiei şcolare generale. Acestea reprezintă rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru fiecare arie tematică/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplină inspectată. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de inspectori, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator;   5. raportul scris final al inspecţiei şcolare generale. Raportul scris final va fi redactat de inspectorul coordonator al echipei. El trebuie să fie în concordanţă cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei. Raportul scris final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părţi: ·         raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline; ·         echipa de inspecţie acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate. Managerii şi personalul unităţii de învăţământ trebuie să poată identifica în raport, pe baza recomandărilor realizate, priorităţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătăţire. Raportul scris final va fi semnat de către inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de către acesta consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în termen de cel mult 3 săptămâni de la finalizarea activităţii de inspecţie. O copie a raportului scris final va fi înaintată inspectorului general şi, la cerere, MECTS. Raportul scris final va fi însoţit de un rezumat al acestuia. Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în formă sintetică constatări/aprecieri, recomandări şi calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematică şi fiecare disciplină inspectată.  Rezumatul va fi prezentat de către directorul unităţii de învăţământ consiliului profesoral în cadrul unei şedinţe în care vor fi invitaţi reprezentanţii părinţilor, reprezentanţii elevilor, precum şi ai personalului didactic auxiliar şi ai personalului nedidactic. Rezumatul raportului scris final al inspecţiei şcolare generale elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 conţine numai informaţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de instituţiile autorităţilor publice locale cu atribuţii în domeniul educaţional. Dacă inspecţia este realizată de către MECTS, copii ale raportului scris final vor putea fi transmise, la cerere: ·         ISJ/ISMB de unde provine unitatea şcolară inspectată, ·         secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar, ·         ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.  Raportul scris final al inspecţiei şcolare generale reprezintă documentul oficial referitor la rezultatele inspecţiei. Acest raport se înregistrează atât la ISJ/ISMB, după ce a fost avizat de către inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării calităţii, cât şi la unitatea de învăţământ preuniversitar inspectată. Cu această ocazie, în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ inspectate se încheie un proces-verbal la care raportul general este anexat. Raportul scris final al inspecţiei trebuie să precizeze:   a) denumirea unităţii de învăţământ şi perioada în care s-a desfăşurat inspecţia;   b) componenţa echipei de inspecţie, cu menţionarea responsabilităţii fiecărui membru al echipei (aspect şi discipline inspectate);   c) obiectivele inspecţiei;   d) descrierea pe scurt a contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.);   e) datele generale statistice privind unitatea şcolară - inclusiv indicatorii relevanţi din Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE);   f) activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;   g) constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea eşantionului de date, precum şi aprecierile şi recomandările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile evaluate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);   h) constatările, aprecierile, recomandările specifice fiecărei discipline, precum şi calificativul acordat pe disciplină, respectiv unul dintre calificativele bine: (B), acceptabil (A), slab (S).   (1) În termen de două săptămâni de la primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de învăţământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator. În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunătăţire a activităţii va include: ·         obiective, ·         activităţi/acţiuni/măsuri, ·         termene/perioade concrete de realizare, ·         desemnarea responsabililor, ·         indicatori de măsurare a realizării obiectivelor propuse, fiind asumat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate. În termen de cel mult o săptămână de la primirea planului de îmbunătăţire a activităţii inspectorul coordonator poate face observaţiîn legătură cu acesta, observaţii de care unitatea de învăţământ are obligaţia să ţină cont. După aprobare, unitatea de învăţământ va începe aplicarea primelor activităţi/acţiuni/măsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora. Planul de îmbunătăţire a activităţii, aprobat de către inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului de inspecţie. Instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală va urmări aplicarea planului de îmbunătăţire a activităţii prin inspecţia de revenire.  Inspecţia de revenire are un caracter obligatoriu şi va fi realizată la o dată/perioadă stabilită de către instituţia care a efectuat inspecţia şcolară generală a respectivei unităţii de învăţământ. Cu cel puţin o săptămână înainte de efectuarea inspecţiei de revenire, unitatea de învăţământ vizată va fi informată în legătură cu data/perioada în care se va realiza această inspecţie. Dacă în urma inspecţiei de revenire se constată neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbunătăţire, instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală iniţială şi, respectiv, inspecţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demarării de către această instituţie a procedurilor de evaluare instituţională specifice.

2. Inspecţia tematică Definitie: Inspecţia tematică reprezintă o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu/mai multor domenii particular(e) al/ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.    Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.    Inspecţia tematică poate include: ·         activitatea de control al respectării legislaţiei şcolare, ·          inspecţia evaluării activităţilor de formare şi perfecţionare, ·         inspecţia activităţilor educative/extracurriculare, ·         inspecţia de evaluare a calităţii managementului unităţilor de învăţământ, ·         inspecţia activităţii profesorului-diriginte, ·         a activităţii de orientare şcolară şi profesională, ·         activitatea de analiză şi rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor, ·          inspecţia în vederea evaluării pregătirii începutului anului şcolar, ·         completarea documentelor şcolare, realizarea planului de şcolarizare etc.

Scop, obiective, tipuri, etape   Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.      Inspecţia tematică este o formă de evaluare, consiliere şi control, precum şi un mijloc eficient prin intermediul căruia se obţin date şi informaţii necesare soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie şi întocmirii unor baze de date, studii, analize diagnostice şi prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de reţea şcolară, referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predării-învăţării-evaluării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoaşterea şi respectarea legislaţiei şcolare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuţiei bugetare, pentru verificarea aplicării unor schimbări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar.   Scopul inspecţiei tematice îl constituie colectarea şi analizarea informaţiilor în vederea valorificării aspectelor pozitive şi a soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.   Obiectivele inspecţiei tematice se stabilesc, în mod concret, în concordanţă cu temele vizate.      Inspecţia tematică include consilierea/ monitorizarea/evaluarea pe domenii şi aspecte diferite, între care:   a) respectarea legislaţiei şcolare;   b) completarea documentelor şcolare şi a actelor de studii;   c) calitatea managementului instituţiilor de educaţie;   d) calitatea managementului inspectoratelor şcolare sau a managementului unităţilor conexe;   e) activitatea de pregătire metodico-ştiinţifică sau, prin extensie, evaluarea tuturor activităţilor de formare şi perfecţionare;   f) activitatea profesorului-diriginte, activitatea de orientare şcolară şi profesională;   g) activităţile de educaţie, complementare procesului de învăţământ (mentorat, şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii);   h) activitatea diferitelor comisii instituite;   i) activitatea profesorului documentarist din CDI;   j) realizarea planului de şcolarizare;   k) pregătirea începutului/sfârşitului de an şcolar;   l) selecţia resursei umane;   m) activitatea de analiză şi rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor;   n) gradul de utilizare a resurselor materiale;   o) alte teme de interes educaţional.   (2) Tematica de inspecţie se va stabili anual/semestrial, în funcţie de priorităţile MECTS şi ale ISJ/ISMB.   Etapele inspecţiei tematice sunt următoarele:   a) planificarea inspecţiei;   b) organizarea inspecţiei;   c) colectarea, analizarea şi interpretarea datelor;   d) formularea concluziilor şi consilierea persoanelor responsabile pentru domeniul/activitatea inspectată.  Consemnarea rezultatelor inspecţiei tematice se face în registrul de inspecţii al instituţiei de educaţie sub forma unui raport scris/proces-verbal/notă de control, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.   Concluziile inspecţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse. Acestea conţin:   a) constatări;   b) aprecieri;   c) recomandări adresate membrilor consiliului de administraţie, directorului/directorilor instituţiei de educaţie, responsabililor compartimentelor funcţionale, cadrelor didactice, responsabililor şi membrilor diferitelor comisii etc.      Concluziile inspecţiei tematice sunt valorificate în:   a) materialele de analiză ale instituţiei care a iniţiat controlul tematic;   b) date statistice judeţene, regionale sau naţionale referitoare la aspecte ale sistemului de învăţământ;   c) studii;   d) informări;   e) analize diagnostice;   f) prognoze;   g) decizii luate la nivelul MECTS sau al ISJ/ISMB.

3. Inspecţia de specialitate Definitie: Inspecţia de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competenţelor profesionale/activităţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităţilor educaţionale pe care acestea le susţin. Inspecţia de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educaţiei, respectiv antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.    Obiectul principal al inspecţiei de specialitate îl reprezintă activitatea didactică a educatorilor, institutorilor/învăţătorilor, profesorilor, profesorilor pentru învăţământul primar, profesorilor pentru învăţământul preşcolar, maiştrilor instructori.

Scop, obiective, tipuri, etape      Scopul inspecţiei de specialitate îl constituie evaluarea şi/sau monitorizarea activităţii didactice, în mod fundamental a activităţii de proiectare, predare-învăţare-evaluare, prin raportare la sistemul de competenţe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în legătură cu activitatea lor profesională şi posibilităţile de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.      Principalele obiective urmărite în cadrul inspecţiei de specialitate sunt:   a) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a elabora, pe baza unei lecturi personalizate a programei şcolare, planificările calendaristice şi proiectele unităţilor de învăţare;   b) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu realizarea activităţilor de planificare şi proiectare didactică;   c) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a proiecta şi utiliza strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe;   d) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu proiectarea şi utilizarea unor strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe;   e) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a integra Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi lecţiile din cadrul Platformei de E-learning (AEL) în activitatea didactică;   f) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea TIC şi a lecţiilor AEL în activitatea didactică;   g) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a utiliza metodele de învăţare diferenţiată;   h) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu utilizarea unor metode de învăţare diferenţiată;   i) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a integra elementele de evaluare în cadrul activităţilor de predare-învăţare;   j) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea elementelor de evaluare în cadrul activităţilor de predare-învăţare;   k) consilierea cadrelor didactice în vederea diversificării ofertei curriculare de cursuri opţionale;   l) consilierea cadrelor didactice în legătură cu posibilităţile de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.      Tipurile de inspecţie de specialitate sunt:   a) inspecţia de specialitate curentă;   b) inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii definitivării în învăţământ;   c) inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii gradelor didactice II şi I sau inspecţia şcolară specială;   d) orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activităţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MECTS sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecţia de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activităţii didactice (modul de aplicare a curriculumului naţional, modul de realizare a evaluării curente etc.), sau inspecţia de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activităţii cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiţii, reclamaţii.   Tematica inspecţiilor de specialitate se stabileşte în baza priorităţilor MECTS/ISJ/ISMB sau la solicitarea unităţilor de învăţământ.      Inspecţia de specialitate poate fi realizată şi ca urmare a existenţei unor reclamaţii, sesizări, petiţii privind activitatea unor cadre didactice, fie la solicitarea unităţilor de învăţământ, fie ca urmare a autosesizării instituţiilor abilitate să realizeze inspecţia de specialitate, respectiv MECTS şi ISJ/ISMB.         Cadrele didactice nu pot refuza realizarea inspecţiei de specialitate, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare, acestea nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale curente.      La nivelul ISJ/ISMB graficul unic al inspecţiei este aprobat în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB şi este făcut public.      Etapele inspecţiei de specialitate sunt următoarele:   a) planificarea inspecţiei;   b) organizarea inspecţiei;   c) realizarea unor convorbiri preliminare pentru orientarea în context (cu persoanele abilitate pentru evaluarea competenţelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv cu cadrul didactic);   d) asistenţele la ore şi completarea fişei de observare a lecţiei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5;   e) autoevaluarea cadrului didactic inspectat;   f) analiza activităţii şi consilierea cadrului didactic inspectat;   g) redactarea raportului scris de inspecţie şi consemnarea acestuia în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ preuniversitar.