Descrierea situaţiei actuale în domeniul creșelor din România
Ministerul Educatiei Nationale a publicat
un proiect de Hotarare a Guvernului de aprobare a continutului educativ
si a standardelor de calitate pentru serviciile de educatie timpurie anteprescolara aici http://edu.ro/index.php/articles/20521
In nota de fundamentare, la aspectul
Descrierea situaţiei actuale se precizează:
Legea educației
naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, art. 23
alin.(1) lit.a), stabilește faptul că sistemul național de învățământ
preuniversitar cuprinde nivelul educației timpurii
(0—6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0—3 ani) și învățământul preșcolar
(3—6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare.
De asemenea,
art. 27 lit (2) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu
modificările și completările ulterioare, prevede că“organizarea unităților de
educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate
și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, inițiată de Ministerul Educației Naționale” .
Așadar, conform
Legii educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările
ulterioare, copiii pot fi înscrişi în învăţământul preşcolar la vârsta de 3
ani, iar pentru copiii sub 3 ani există posibilitatea înscrierii acestora în
unități de educație timpurie antepreșcolară.
În acest
context, educaţia timpurie este crucială pentru dezvoltarea şi educaţia
ulterioară a copilului şi se realizează prin folosirea unei metodologii şi
a unui curriculum adecvate, precum şi a unor standarde de
calitate care necesită o abordare integrată a nevoilor și intereselor
copilului, în strânsă colaborare cu familia şi serviciile de sănătate şi
protecţie a copilului.
Prin politicile
sale educaţionale promovate şi prin alocarea resurselor financiare necesare,
Guvernul României şi-a propus să asigure, în mod efectiv, accesul
egal şi sporit la educaţie al tuturor cetăţenilor ţării, indiferent de
apartenenţa socială, etnică, de gen, confesiune, zonă de
rezidenţă. Totodată, dezvoltarea capitalului uman şi creşterea
competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, pentru o piaţă a muncii
flexibilă şi globalizată, reprezintă obiective majore ale programului de
guvernare.
O caracteristică
a sistemului existent de educaţie timpurie din România este aceea că, datorită
lipsei de până acum a legislaţiei privind educaţia copiilor de la 0 la 3 ani,
un număr de creşe/grădiniţe cu creșe, centre de zi etc. s-au dezvoltat fără o
structură organizatorică reglementată sau fără standarde educaţionale
clare. Există o
diversitate de instituţii pentru educaţie timpurie, după cum urmează:
- Centre de zi pentru copii sub 6
ani aflaţi în situaţie de risc, coordonate de Direcţia Judeţeană de
Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului;
- Centre de zi sau
grădiniţe particulare pentru copiii sub 6 ani, aprobate de Agenția Română
de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP), care
oferă exemple de bună practică în domeniu;
- Grădiniţe cu creşă pentru
copiii din aceeaşi grupă de vârstă ca şi cei din centrele de zi (sub 6
ani);
- Grădiniţe pentru copiii de la 3
la 6/7 ani. Acestea sunt finanţate de consiliile locale şi sunt coordonate
de Ministerul Educaţiei Naționale;
- Creşe pentru copiii de la 4 luni la 3
ani, care primesc copii şi peste 3 ani. Acestea sunt finanţate şi
coordonate de consiliile locale, fără o supervizare din punct de vedere
profesional şi fără standarde educaţionale sau de alt tip.
Serviciile pentru copiii cu vârste între 0 şi 3
ani sunt furnizate prin sistemul creşelor, care oferă câteva forme de îngrijire
medicală fără nici o componentă de educaţie timpurie.
În trecut, creşele au fost în responsabilitatea
Ministerului Sănătăţii, în schimb, din 2002, Ministerul Sănătăţii
nu a mai avut atribuții în acest sens şi creşele au fost lăsate fără
nici o identitate formală şi fără sprijin guvernamental.
În prezent, creşele sunt finanţate de autoritățile
administrației publice locale. Totodată, adesea, în cazul în care creșa este
cuplată cu o grădiniță (funcționează în aceeași incintă) directorul grădiniţei
este responsabil de calitatea îngrijirii furnizate în creşă.
Studiul “Educaţia Timpurie în România”, elaborat
în anul 2004 cu sprijinul UNICEF, arată că la nivelul ţării existau
287 de creşe cu aproximativ 11,000 de copii(înainte de 1989 erau 902 creşe cu
90,000 de copii).
De asemenea, studiul arată că marea majoritate a
părinţilor care îşi trimit copiii la creşă sunt părinţi care lucrează şi nu pot
sau nu intenţionează să-şi părăsească serviciul pentru concediul de
maternitate/paternitate pentru îngrijirea copilului până la 2 ani (numai 8 %
dintre taţii copiilor din creşe sunt neangajaţi şi 4% dintre mame sunt
neangajate/casnice).
În același
studiu este evidențiat și faptul că nu există un organism reglator responsabil
în problema creşelor şi, de aceea, responsabilitatea administrativă rămâne în
grija autorităţilor locale.
În acest
context, sistemul anterior care furniza numai servicii de supraveghere și
sprijin medical predomină încă, iar aspectele care ţin de educaţie şi de
îngrijirea psihologică a copiilor nu sunt îndreptate către acei copii care
frecventează aceste instituţii.
Un alt aspect pe
care studiul “Educaţia Timpurie în România” îl analizează este și acela al
formării continue a personalului din creșe. Datele din analiza prezentată arată
că:
·
nu
există un sistem de formare continuă a personalului, care este alcătuit în
principal din lucrători în domeniul sănătăţii;
·
42%
din personalul creşelor se înscrie în categoria îngrijitorilor primari
(infirmiere), cărora le lipseşte calificarea profesională;
·
32.5%
din personalul creşelor este compus din surori şi 97% din creşe sunt conduse de
acestea, iar restul de 3% dintre manageri este compus din medici;
·
procentul
personalului calificat pentru educaţie timpurie este în jur de 4%;
·
50%
din personalul creşelor nu a participat la nici un program de formare continuă
sau pentru împrospătarea cunoştinţelor, iar cealaltă jumătate a parcurs variate
programe de formare numai în domeniul sănătăţii sau pe probleme înrudite.
Pentru punerea în aplicare a prevederilor
Legii educației naționale nr.1/2011, precum și pentru încurajarea participării
copiilor la educația timpurie antepreșcolară în vederea atingerii țintei
europene de 95% rată de participare a copiilor preșcolari la servicii de
educație până în 2020 este necesară elaborarea conținutului educativ și a
standardelor de calitate pentru serviciile de educație timpurie antepreșcolară.
