1. Este obligatorie dobândirea personalităţii juridice pentru ca o organizaţie non-guvernamentală să existe?
Conform cu art. 5, alin. 2 din OG nr. 26/2000 cu modificările ulterioare, în temeiul dreptului constituţional la asociere prevăzut de art. 40 al Constituţiei României, persoanele fizice se pot asocia şi fără a constitui o persoană juridică, "atunci când realizarea scopului propus permite aceasta". Însă asocierea fără personalitate juridică nu poate beneficia de fonduri (donaţii, sponsorizări) şi nu poate desfăşura activităţi de auto-finanţare.
1@. Pot primi un sediu pentru organizaţie, de la Primăria oraşului?
Teoretic da, însă nu vă puneţi prea mari speranţe. Nu există o prevedere legală care să impună o asemenea obligaţie autorităţilor locale, ci doar recomandarea "punerea la dispoziţie, în funcţie de posibilităţi, a unor spaţii pentru sedii, în condiţiile legii". Pentru amănunte vedeti OG 26/2000 în Anexa 8 a ghidului. Dacă aţi reuşit să faceţi rost de un astfel de sediu, în ce priveşte cuantumul chiriei, acesta rămâne să fie decis de Consiliul Local.
2. Care este vârsta minimă pentru înfiinţarea unui ONG, pentru a face parte din comitetul de conducere al unui ONG sau pentru a fi membru într-un ONG?
Pentru calitatea de membru simplu, fondator sau membru în Consiliul Director se aplică prevederile generale ale dreptului civil. Întrucât aderarea la o organizaţie non-profit poate implica responsabilitatea juridică, civilă, penală, este necesară existenţa capacităţii de exerciţiu a drepturilor civile, care apare o dată cu împlinirea vârstei de 14 ani. Aşadar minorii sub 14 ani nu pot fi membri într-un ONG şi nici fondatori de asociaţii şi fundaţii; minorii între 14 şi 18 ani pot fi membri simpli sau fondatori ai unor asociaţii şi fundaţii numai cu acordul reprezentanţilor lor legali (părinţi, tutore, etc.) care le dau acordul scris în acest sens. Împlinirea vârstei de 18 ani atrage deplina capacitate de exerciţiu şi deci persoanele care au 18 ani împliniţi îşi pot exercita liber drepturile privind fondarea unui ONG, dreptul la alegere (dreptul de vot) şi dreptul de a fi ales. Interdicţia exercitării calităţii de membru (simplu sau fondator) al unei asociaţii/fundaţii apare doar în cazul persoanelor peste 18 ani care nu sunt titulare de drepturi subiective şi obligaţii civile (au interdicţie judecătorească de exercitare a unor drepturi în urma unei condamnări definitive). În acelaşi timp, minorii nu pot fi aleşi în organe de conducere şi control, nici numiţi în funcţii în care ar avea putere de decizie şi răspunderi materiale cu implicaţii juridice, pentru că nu au capacitate deplină de exerciţiu şi, deci, fără acordul reprezentanţilor legali nu pot semna, decide, etc. Eventual minorii de peste 16 ani ar putea avea funcţii / roluri de răspundere comparabile cu cele ale unui salariat pentru că legislaţia le recunoaşte de la 16 ani anumite drepturi de exerciţiu în materie de încheiere de contracte de muncă şi alte asemenea şi, deci, prin asimilare, s-ar putea pune problema în mod similar şi în ceea ce priveşte asocierea lor la o organizaţie neguvernamentală. (aid-ong.ro)
3. Ce este cenzorul? Este obligatorie numirea unui cenzor al unei organizaţii non-profit?
Cenzorul controlează din punct de vedere financiar activitatea oricărei persoane juridice. El nu poate ocupa nici o altă funcţie în organizaţie şi nu poate încheia acte de gestiune/contabile; deci, evident, cenzorul nu poate fi acelaşi cu contabilul organizaţiei. Este obligatoriu să numiţi (şi să menţionaţi acest lucru în statut), un cenzor doar dacă organizaţia are mai mult de 15 asociaţi. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 100, trebuie numită o comisie de cenzori. Este obligatoriu ca cenzorul să fie contabil sau economist? Numai dacă asociaţia are minim 100 membri unul din membrii comisiei de cenzori (vezi mai sus) trebuie să fie contabil autorizat sau expert contabil. Cu ce frecvenţă trebuie întocmit raportul cenzorului? Raportul cenzorului este obligatoriu o dată pe an şi trebuie încheiat înaintea depunerii bilanţului anual.
4. Cenzorul trebuie obligatoriu să fie plătit pentru activitatea sa?
Nu, poate să lucreze şi benevol/ca voluntar. Nu cunoaştem nici un contabil, dar avem nevoie de unul. Contactaţi CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România) - www.ceccar.ro, încercaţi prin rubricile de mică publicitate sau, pur şi simplu, cereţi recomandarea altor organizaţii. Cum îmi plătesc contabilul? În cazul în care şi cenzorul trebuie plătit, cum se va face plata? Se vor încheia convenţii civile de prestări servicii; întrebaţi-vă contabilul, asta este treaba lui. Doresc să realizez proiecte de sprijinire a societăţii civile; avem ideile, dar nu suntem membri în nici o organizaţie pe care să o reprezentăm. Întrebarea mea este ce înseamnă un grup informal, cum se contituie el, care este reglementarea legală în acest domeniu şi dacă el poate fi format în cadrul unei facultăţi? “Grupul informal” se numeste aşa tocmai pentru că nu este alcătuit pe baza unor reglementări stricte, legale, ci pe baza unor activităţi şi afinităţi comune, printr-o înţelegere verbală - şi aici aveţi libertate deplină. Desigur că îl puteţi forma şi în facultate. Însă, aşa cum am scris şi în ghidul nostru, sunt acţiuni care nu se pot face decât într-un cadru instituţional, aşa că vă recomandăm să luaţi în considerare constituirea unui ONG.
5. Cum se face aderarea unor noi membri? Adeziunile unor noi membri şi excluderea/retragerea altora trebuie înregistrate la judecătorie prin act adiţional la Statut sau Actul Constitutiv?
Pentru primirea de noi membri şi retragerea calităţii de membru se respectă procedura prevăzuta în Statut – aceste chestiuni nu sunt supuse nici unei proceduri reglementate de lege. De obicei evidenţa asociaţilor (membrilor) se ţine de către Consiliul Director într-un registru al asociaţilor, document intern, netipizat. Acesta nu face parte din statut, nu se comunică la Judecătorie şi nu se înregistrează în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor. Pe măsură ce se înregistrează adeziuni, retrageri sau excluderi, acestea se trec în registrul asociaţilor. Rostul acestui registru este ca în orice moment conducerea să cunoască exact numărul de membri cu drept de vot în adunarea generală. Cum procedăm dacă dorim ca dintre membrii fondatori să facă parte şi o persoană juridică? Respectiva persoana juridică trebuie să ţină o Adunare generală a asociaţilor care să decidă aderarea la cealaltă structură şi totodată să desemneze o persoană fizică (asociat) care să o reprezinte în Adunarea generală a noii structuri. Procedura este similară cu cea descrisă la înfiinţarea federaţiilor de organizaţii neguvernamentale, vezi detalii în acest ghid.
6. Filialele unui ONG pot să înfiinţeze la rândul lor alte filiale?!
Nu.
7. Am dori să ştim dacă între membrii fondatori pot figura cetăţeni străini sau cetăţeni români cu domiciliul în străinătate. În acest caz cum se procedează cu cazierul fiscal care trebuie prezentat la judecătorie?
Da, pot. Cât priveşte cazierul, OG nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal. Cazierul Fiscal menţionează, la art. 8, "(2) Persoanele fizice şi juridice străine care nu sunt înregistrate fiscal în România [...] nu au obligaţia să prezinte certificatul de cazier fiscal, fiind suficientă declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice sau a reprezentantului persoanei juridice, după caz, din care să rezulte că nu au datorii fiscale. " Această declaraţie trebuie să fie autentificată în ţara unde are domiciliul asociatul. În ce priveşte cetăţenii străini cu domiciliul fiscal în România, acestora li se aplică aceleaşi obligaţii ca şi cetăţenilor români cu domiciliul în România
8. O asociaţie sportivă poate participa în calitate de asociat la constituirea unui club sportiv (ambele sunt de fotbal)?
Dacă amândouă sunt organizaţii fără scop patrimonial, întrebarea mai corectă ar fi fost dacă o asociaţie poate participa la fondarea alteia. Răspunsul este da, membrii asociaţi/fondatori pot fi persoane fizice sau juridice, fără restricţii.
9. Reprezint un ONG înfiinţat în urmă cu mai mulţi ani de către un număr mare de asociaţi (aprox. 40) dintre care la ora actuală mai este activ implicat doar unul dintre ei şi anume preşedintele de la data înfiinţării. Ceilalţi asociaţi fie nu mai sunt în ţară, fie au decedat fie nu îi mai interesează această asociaţie, inutil să mai zic că nici nu s-au achitat cotizaţiile. Din anul 2000 dl. preşedinte a implicat o mână de tineri sufletişti, printre care mă numar şi eu, şi care au realizat multe programe de succes. Momentan dorim să modificăm statutul Asociaţiei dar din Adunarea Generală veche nu mai este decât un singur asociat. Credeţi că vom avea probleme în modificarea statutului?
Conform art. 55 din OG 26/2000, “(1) Asociaţia se dizolvă de drept prin:
[...] b) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop;
c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a constituirii consiliului director în conformitate cu statutul asociaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director trebuia constituit;
d) reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost împlinit timp de 3 luni.” Din ce ne-aţi spus, nu putem deduce dacă asociaţia dvs. se încadrează PRACTIC în situaţiile prevăzute de lege (adică, inactivitate!); asta numai dvs. puteţi şti, însă dacă s-a ajuns la starea de fapt în care organizaţia n-a mai ţinut adunări generale de alegeri de pe vremea vechilor asociaţi înseamnă că asociaţia este, de drept, dizolvată. Pentru reînfiinţare trebuie mai întâi să se constate de către instanţă această stare de fapt, după care puteţi începe procedurile de reînfiinţare. O altă problemă este (conform aceluiaşi paragraf de lege) că asociaţia se dizolvă „de drept” ŞI prin reducerea numărului de asociaţi sub limita de 3; or, dacă de la dvs. numai preşedintele mai activează, înseamnă că din nou suntem în faţa unei dizolvări de drept. Nu am înţeles clar dacă membrii fondatori trebuie să depună fiecare sume egale, la constituirea patrimoniului iniţial. Ca şi în cazul capitalului la societăţile comerciale, modul în care se împarte patrimoniul la ONG-uri rămâne la latitudinea fondatorilor. Important este să se ajungă la cuantumul minim legal pentru patrimoniu.
10. În Statut trebuie să folosim denumirile standard ale funcţiilor şi forurilor de organizare ale asociaţiei (e.g. vicepreşedinte, Adunare Generală, Consiliu Director, secretar) sau le putem denumi noi în Statut după cum dorim? Spre exemplu: în loc de denumirea "Consiliul Director" să menţionăm în Statut că denumirea uzată va fi "Administraţia Editorială". Şi tot aşa pentru unele funcţii de conducere.
OG 26/2000 menţionează la Cap. 3, „Organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi a fundaţiilor”, Secţiunea 1 - Organizarea şi funcţionarea asociaţiei, art. 20, urmmătoarele: „Organele asociaţiei sunt: a) adunarea generală; b) consiliul director; c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.” Aşadar, trebuie să folosiţi denumirile consacrate, cel puţin pentru organele asociaţiei.
11. Cum alegem în actul constitutiv durata de funcţionare a ONG-ului, Asociaţiei, Fundaţiei, etc.? Care sunt situaţiile şi circumstanţele în care îşi pot incheia activitatea? Ce anume poate determina încetarea activităţii? Există situaţii când ONG-urile se pot auto-desfiinţa? Care sunt motivele sau factorii care conduc la această situaţie?
Durata de funcţionare poate fi nedeterminată sau determinată, cu precizarea perioadei de timp. Opţiunea este la alegerea fondatorilor şi trebuie menţionată obligatoriu în actele constitutive, conform legii. Privind modalităţile de încetare a activităţii (dizolvarea şi lichidarea) acestea sunt descrise în Cap. 9 al OG 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile.
Sursa:
Asociaţia "Altermedia" | OP 1 - CP 705, Bucureşti | tel. 0722 190 685, fax 031 815 27 80 contact@altermedia.ro, http://www.altermedia.ro/
