Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS)
aprecizează că documentul aprobat de Executiv vine în completarea actualului
cadru legislativ, prin introducerea de reglementări concrete care să asigure
dreptul la educaţie şi la îngrijire de calitate a copiilor cu vârste până la
trei ani, contribuind la o mai bună coordonare şi înţelegere a rolului şi responsabilităţilor
ce revin fiecărei autorităţi sau instituţii de la nivel central sau local ori
specialiştilor acestora care intervin în acest domeniu.
"Proiectul reglementează perioadele şi durata de
desfăşurare a activităţilor ce au loc în cadrul unităţilor de educaţie
preşcolare, în acord cu legislaţia şi standardele existente pe plan naţional şi
internaţional şi în raport cu vârsta copilului şi aptitudinile acestuia. Mai
mult, noile prevederi vin în sprijinul familiilor care apelează la acest tip de
servicii, prin introducerea obligaţiei unităţilor de a organiza reţele de
suport profesional care, prin servicii specializate de consiliere psihologică,
socială şi de sănătate, ajută la îmbunătăţirea aptitudinilor parentale ale
acestora", se arată într-un comunicat remis agenţiei MEDIAFAX.
Acelaşi proiect prevede că programul de funcţionare a
unităţilor/structurilor/secţiilor în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară este flexibil, urmăreşte acoperirea nevoilor copiilor şi
părinţilor şi poate fi normal (până la cinci ore pe zi, în funcţie de
solicitările părinţilor), prelungit (10 ore pe zi) sau săptămânal (de luni până
vineri).
Continuarea aici - http://www.mediafax.ro/social/guvernul-a-aprobat-metodologia-de-organizare-si-functionare-a-creselor-cat-au-de-platit-parintii-pentru-ingrijirea-copiilor-10390753
Forma publicata in Monitorul Oficial o gasiti aici:
Forma publicata in Monitorul Oficial o gasiti aici:
METODOLOGIE
de organizare şi funcţionare a
creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie
antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz,
grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de
educaţie antepreşcolară în aceste unităţi.
(2) Creşa este un serviciu de interes
local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei,
servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de
vârstă antepreşcolară.
(3) În situaţia în care copilul
antepreşcolar înscris în unul dintre serviciile de educaţie timpurie
antepreşcolară prevăzute la alin. (1) Împlineşte vârsta de 3 ani în
timpul anului şcolar, acesta poate frecventa programul serviciului respectiv
până la finalizarea anului şcolar, fără a depăşi vârsta de 4 ani.
Art. 2. - (1) Creşele şi, după caz, centrele de zi în care se organizează grupe de
educaţie timpurie antepreşcolară fac parte atât din sistemul naţional de
servicii sociale reglementat de Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, prin
furnizarea de servicii de îngrijire şi supraveghere, cât şi din sistemul de
învăţământ preuniversitar reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
cu modificările şi completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de
educaţie timpurie antepreşcolară.
(2) Grădiniţele în care se organizează
grupe de educaţie timpurie antepreşcolară iau parte din sistemul de învăţământ
preuniversitar, reglementat de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 3. - (1) Serviciile de educaţie timpurie antepreşcolară oferite în cadrul
unităţilor publice prevăzute la art. 1 alin. (1) sunt gratuite.
(2) Activitatea de educaţie
antepreşcolară se organizează pe niveluri şi tipuri, în conformitate cu
prevederile legale generale referitoare la organizarea învăţământului.
Art. 4. - Obiectivele generale ale educaţiei timpurii antepreşcolare vizează
următoarele aspecte:
a) stimularea diferenţiată a copilului
în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv şi
psihomotric, ţinând cont de particularităţile specifice de vârstă ale acestuia
şi de potenţialul său evaluat;
b) realizarea unui demers educaţional
bazat pe interacţiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă
şi protectivă a mediului şi a activităţilor de învăţare;
c) promovarea jocului ca formă de
activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale
la vârstele timpurii;
d) promovarea interacţiunii cu
ceilalţi copii prin activităţi de grup specifice vârstei;
e) sprijinirea părinţilor şi familiei
în educaţia timpurie a copiilor.
CAPITOLUL II
Organizarea şi funcţionarea
creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
SECŢIUNEA 1
Înfiinţarea şi acreditarea
creşelor şi a altor unităţi care oferă servicii de educaţie timpurie
antepreşcolară
Art. 5. - (1} Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pot fi
înfiinţate şi organizate în sistem public şi privat, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1)
pot fi înfiinţate de sine stătător sau ca structuri de educaţie antepreşcolară
pe lângă grădiniţe.
(3) În cazul în care se înfiinţează
grupe de educaţie antepreşcolară în grădiniţă sau în centru de zi, acestea sunt
considerate ca secţii ale unităţii respective, finanţarea şi încadrarea
personalului asigurându-se conform prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 6. - (1) Unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
organizează cu avizul conform al inspectoratului şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti.
(2) Unităţile private care oferă
servicii de educaţie antepreşcolară, altele decât grădiniţele care înfiinţează
grupe de educaţie antepreşcolară, se organizează cu avizul conform al
autorităţii administraţiei publice locale a municipiului, oraşului, comunei
sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti din raza
administrativ-teritorială în care urmează să se înfiinţeze şi cu avizul conform
al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
Art. 7. - (1) În vederea obţinerii avizului conform, prevăzut la art. 6
alin. (2), furnizorii de servicii prezintă serviciului public de asistenţă
socială de la nivelul municipiului, oraşului, comunei sau, după caz, sectorului
municipiului Bucureşti din raza administrativ-teritorială în care urmează să se
înfiinţeze următoarele documente:
a) un raport care cuprinde o descriere
succintă a unităţii, datele de identificare, amplasarea în localitate, regimul
juridic al spaţiului, utilizarea spaţiului, structura şi numărul de personal,
numărul de copii pentru care se furnizează servicii şi argumentarea necesităţii
înfiinţării acestuia;
b) hotărârea organului de conducere al
persoanei juridice cu privire la înfiinţarea unităţii;
c) copie după actele de înfiinţare ale
furnizorului de servicii, persoană fizică sau juridică ori altele asemenea;
d) copie după titlul de proprietate
asupra imobilului în care va funcţiona creşa sau, după caz, actul care atestă
dreptul de folosinţă asupra imobilului respectiv.
(2) Pentru înfiinţarea creşelor ca
unităţi care oferă servicii de educaţie antepreşcolară furnizorul de servicii
prezintă serviciului public de asistenţă socială prevăzut la alin. (1)
următoarele:
a) autorizaţia sanitară de
funcţionare;
b) autorizaţia sanitar-veterinară;
c) autorizaţia de mediu;
d) autorizaţia de securitate la
incendiu;
e) autorizaţia de funcţionare din
punct de vedere al protecţiei muncii;
f) autorizaţia de funcţionare
provizorie, eliberată de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului
Bucureşti;
g) certificatul de acreditare a
furnizorului de servicii sociale. Art. 8. - Unităţile prevăzute la art. 1 alin. (1)
În calitate de furnizori de educaţie antepreşcolară se
autorizează/acreditează în baza Metodologiei de evaluare instituţională în
vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de
educaţie timpurie, elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului.
Art. 9. - (1) Suspendarea sau retragerea acreditării/autorizării acordate în
calitate de furnizor de servicii de educaţie timpurie se realizează de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la solicitarea
inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, ca urmare a
propunerii autorităţilor administraţiei publice locale sau din proprie
iniţiativă, în conformitate cu prevederile legale.
(2) În cazul suspendării sau
anulării acreditării/autorizării, autorităţile administraţiei publice locale
realizează transferarea antepreşcolarilor către alte unităţi în care se oferă
servicii de educaţie timpurie, cu respectarea interesului copiilor şi cu
asigurarea logisticii necesare.
Art. 10. - (1) Unităţile private, care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, se
organizează conform principiului nonprofit, cu respectarea legislaţiei în
vigoare, şi trebuie să îndeplinească aceleaşi criterii, standarde şi indicatori
de performanţă ca şi unităţile de învăţământ publice.
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1)
dispun de autonomie organizatorică şi economico-financiară, în conformitate cu
reglementările legale referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de
învăţământ particular şi confesional.
Art. 11. - Pentru asigurarea continuităţii şi unităţii de cerinţe în activitatea de
educaţie timpurie, creşele şi grupele de educaţie antepreşcolară din centrele
de zi sunt coordonate metodologic de unităţi de învăţământ preşcolar cu
personalitate juridică desemnate de inspectoratul şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti.
SECŢIUNEA a 2-a
Forme de organizare a creşelor
şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară. Structura anului şcolar
Art. 12. - (1) La nivelul unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
există următoarele documente de evidenţă:
a) registru de evidenţă/prezenţă a
copiilor;
b) registru de evidenţă a meniurilor
pe grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit sau săptămânal;
c) registru de evidenţă a stării de
sănătate a copiilor;
d) dosar personal pentru fiecare
copil.
(2) Dosarul personal al copilului
cuprinde cel puţin următoarele documente:
a) documentele prevăzute la art. 22
alin. (1);
b) rezultatele evaluării realizate de
către psihologul cu care unitatea în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară colaborează;
c) jurnalul copilului;
d) evaluările periodice realizate de
echipa multidisciplinară din centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională;
e) planul de servicii, în situaţia
copilului expus riscului de separare de familie;
f) copie a dispoziţiei primarului
privind susţinerea din bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale a
contribuţiei ce revine părinţilor/reprezentanţilor legali;
g) contractul privind furnizarea de
servicii încheiat între părintele/reprezentantul legal al copilului şi
conducerea unităţii.
Art. 13. - (1) Programul de funcţionare al unităţilor/ structurilor/secţiilor în
care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este flexibil, urmăreşte
acoperirea nevoilor copiilor şi părinţilor şi poate fi:
a) program normal, până la 5 ore pe
zi, în funcţie de solicitările părinţilor;
b) program prelungit, 10 ore pe zi;
c) program săptămânal, de luni până
vineri.
(2) Programul de funcţionare al
creşelor, ca unităţi de educaţie timpurie, este de luni până vineri, în
intervalul orar 6,00-18,00.
(3) În cadrul
unităţilor/structurilor/secţiilor cu program săptămânal serviciile pot fi
furnizate pe timpul nopţii numai în situaţii deosebite şi de urgenţă ale
părinţilor/reprezentanţilor legali, respectiv:
a) program de lucru pe timpul nopţii
pentru ambii părinţi/reprezentanţi legali sau pentru familiile monoparentale;
b) urgenţe medicale ale
părinţilor/reprezentanţilor legali sau a altor membri din familia acestora;
c) deces în familie.
(4) Se recomandă părinţilor ca, în
limita posibilităţilor, sa nu lase copilul în serviciile de educaţie timpurie
antepreşcolară mai mult de 10 ore pe zi.
Art. 14. - (1) Tipurile de servicii pe care le oferă unităţile de educaţie
antepreşcolară sunt:
a) servicii de educaţie timpurie
realizate în baza unui curriculum naţional, centrat pe dezvoltarea fizică,
cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a
eventualelor dificultăţi/deficienţe de dezvoltare;
b) servicii de îngrijire, protecţie şi
nutriţie a copiilor;
c) servicii de supraveghere a stării
de sănătate a copilului;
d) servicii complementare pentru
copil, familie, respectiv servicii de consiliere, de educaţie parentală, de
informare.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1)
se oferă în baza unui contract, încheiat între părinte/reprezentantul legal al
copilului şi conducerea unităţii, prin care se stabilesc drepturile şi
obligaţiile părţilor.
(3) Modelul-cadru al contractului
prevăzut la alin. (2) se aprobă prin ordin comun al ministrului muncii,
familiei şi protecţiei sociale şi al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
Art. 16. - (1} în unităţile care oferă servicii de educaţie timpurie, se recomandă
următoarea modalitate de organizare:
a) grupa mică - copii până la 1 an;
b) grupa mijlocie - copii de 1-2 ani;
c) grupa mare - copii de 2-3 ani.
(2) Se recomandă constituirea grupelor
eterogene şi repartizarea fraţilor şi prietenilor de vârste diferite în aceeaşi
grupă.
Art. 16. - (1) Numărul copiilor la grupa de antepreşcolari este în medie de 7 copii,
dar nu mai puţin de 5 copii şi nu mai mult de 9 copii,
(2) Raportul adult/copil şi mărimea
maximă a grupei se stabileşte conform anexei 1a).
(3) Raportul adult/copil creşte atunci
când în grupă există copii cu cerinţe educative speciale, conform prevederilor
legale în vigoare.
Art. 17. - (1) La nivelul aceleiaşi unităţi de educaţie antepreşcolară pot funcţiona
grupe cu forme de organizare diferite, cu program normal, prelungit sau
săptămânal.
(2) Organizarea grupelor prevăzute la
alin. (1) se va face în funcţie de solicitările părinţilor, de condiţiile
materiale şi de funcţionare ale unităţii, de nivelul de protecţie şi educaţie
pe care îl necesită copiii, precum şi de necesitatea asigurării coerenţei
activităţii de educaţie timpurie, a protecţiei copiilor proveniţi din medii
defavorizate şi dezvoltării relaţiilor socio-afective între aceştia.
(3) Pentru asigurarea continuităţii
între învăţământul antepreşcolar şi cel preşcolar şi pentru a răspunde nevoii
de educaţie şi îngrijire a copiilor, în grădiniţe se pot organiza grupe de
nivel antepreşcolar, cu copii de 2-3 ani.
Art. 18. - (1) Structura anului şcolar pentru serviciile de educaţie timpurie nivel antepreşcolar
prevăzute la art. 1 alin. (1) este aceeaşi cu cea stabilită pentru învăţământul
preuniversitar.
(2) În situaţii cu totul
excepţionale, inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar, la
propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau a părinţilor, cu
respectarea numărului de săptămâni stabilit prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3) Schimbarea structurii anului
şcolar nu trebuie să împiedice activitatea de educaţie timpurie, realizarea
planului de învăţământ, a prevederilor programei şcolare, pregătirea
corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi activitatea personalului
didactic din unităţile de educaţie antepreşcolară.
Art. 19, - (1) Planul de şcolarizare în unităţile publice care oferă servicii de
educaţie antepreşcolară se stabileşte de către inspectoratele şcolare
judeţene/al municipiului Bucureşti, cu consultarea autorităţilor administraţiei
publice locale, şi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului.
(2) Planul de şcolarizare a copiilor
în unităţile private care oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
stabileşte de către persoana fizică sau juridică iniţiatoare, cu consultarea
inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
(3) Planul de şcolarizare prevăzut la
alin. (1) şi (2) este adus la cunoştinţa părinţilor/reprezentanţilor legali
prin afişare la avizier sau prin postare pe site-ul unităţii respective.
Art. 20. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu program prelungit şi
săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor
şcolare, perioadă în care nu se organizează proces instructiv-educativ,
(2) Unităţile prevăzute la alin. (1)
pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea
părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau
dezinsecţie.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt
aplicabile şi creşelor cu program normal.
(4) La cererea părinţilor şi în măsura
posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor
de educaţie antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea
protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează servicii de educaţie
timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia
pot fi transferaţi temporar.
(5) Cheltuielile şi răspunderea
corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada
transferului, sunt în sarcina unităţii care preia copiii.
(6) Decontarea cheltuielilor se
realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care
a preluat copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării
serviciilor.
(7) Perioade/e prevăzute la alin. (2)
se aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile
înainte de închidere. Durata vacantei se stipulează în contractul prevăzut la
art. 14 alin. (2).
SECŢIUNEA a 3-a
Înscrierea, transferul,
scoaterea din evidenţă a copiilor în/din creşă şi din alte unităţi de educaţia
timpurie antepreşcolară
Art. 21. - (1) Înscrierea copiilor în unităţile care oferă servicii de
educaţie antepreşcolară se face de regulă la începutul anului şcolar sau, în situaţii
deosebite, în timpul anului şcolar, în ordinea depunerii dosarului şi în limita
locurilor disponibile şi a planului de şcolarizare aprobat.
(2) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1), în cazul în care se solicită înscrierea fraţilor sau a copiilor
aflaţi în îngrijirea aceluiaşi părinte/reprezentant legal şi nu este liber
decât un loc la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de locuri
din grupa de vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflaţi în această
situaţie.
(3) Procedurile şi criteriile pentru
departajarea copiilor la înscriere sunt stabilite de către conducerea unităţii
în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care
coordonează metodologic activitatea de educaţie antepreşcolară şi sunt făcute
publice prin afişarea la sediul unităţii de educaţie antepreşcolară.
(4) La înscrierea copiilor în
unităţile publice care oferă servicii de educaţie antepreşcolară nu se percep
taxe de înscriere.
(5) Este interzis refuzul înscrierii
copiilor în unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară pe
criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie,
categorie socială, convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, boală cronică
necontagioasă, infectarea HIV ori apartenenţa la o categorie defavorizată.
(6) În unităţile prevăzute la art. 1
alin. (1) şi (2) se recomandă înscrierea copiilor după împlinirea vârstei de 3
luni.
Art. 22. - (1) Actele necesare înscrierii copiilor în unităţile care oferă servicii
de educaţie antepreşcolară sunt:
a) cerere de înscriere;
b) copie de pe certificatul de naştere
al copilului;
c) copie de pe actele de identitate
ale părinţi lor/reprezentanţi lor legali, certificatele de naştere ale fraţilor
minori şi, după caz, copie a hotărârii/sentinţei de plasament sau a sentinţei
de încredinţare în vederea adopţiei;
d) adeverinţă de venituri pentru
fiecare dintre părinţi/reprezentanţii legali;
e) adeverinţă de la medicul de
familie, în care să se menţioneze că respectivul copil este sănătos clinic;
f) fişa de imunizări, întocmită
conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la intrarea
copilului în colectivitate;
g) analize medicale: testare la
tuberculină şi examen coproparazitologic pentru copil.
(2) Cererea de înscriere este însoţită
de avizul epidemiologie, eliberat de medicul de familie al copilului cu 24-48
de ore înainte de a începe frecventarea unităţii.
(3) Avizul epidemiologie prevăzut la
alin. (2) se prezintă şi în cazul absenţei copilului din unitate pentru o
perioadă mai mare de 3 zile.
(4) Datele personale extrase din
actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidenţă/prezenţă
a copiilor.
(5) Registrul prevăzut la alin (4)
cuprinde: numele şi prenumele copilului, data naşterii, domiciliul, numele şi
prenumele părinţilor, locul de muncă al acestora, data intrării copilului în
unitate, copiii prezenţi/absenţi şi, după caz, motivul absenţei şi o rubrică de
observaţii, unde se va scrie data transferului copilului şi unitatea unde a
fost transferat sau data retragerii copilului din evidenţele unităţii şi
motivul acesteia.
(6) Prelucrarea datelor cu caracter
personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidenţă a copiilor
trebuie să se facă în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 677/2001 pentru
protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi
libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 23. În vederea adaptării copilului, după înscriere, părintele/reprezentantul
legal poate însoţi copilul la programul din creşă pe o perioadă de maximum 15
zile.
Art. 24. - Transferarea copilului de la o unitate care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară la alta se face la cererea părinţilor sau a reprezentantului
legal, cu avizul unităţii primitoare, în limita locurilor aprobate prin planul
de şcolarizare.
Art. 25. - Scoaterea copilului din evidenţa unităţii care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară se face în următoarele situaţii:
a) în cazul unor afecţiuni cronice, la
recomandarea medicului;
b) în cazul în care copilul absentează
4 săptămâni consecutiv, fără motivare;
c) la cererea părintelui sau a reprezentantului
legal al copilului.
SECŢIUNEA a 4-a
Mediul educaţional în creşă şi
În alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
Art. 26. - Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară respectă
prevederile legale în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă,
la terenurile destinate jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul
şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de funcţionare, la condiţiile
igienico-sanitare, în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii
pentru unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate
prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu modificările ulterioare,
precum şi la condiţiile de siguranţă care îi privesc pe copii.
Art. 27. - (1) În unităţile care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară, mediul fizic trebuie să stimuleze dezvoltarea şi învăţarea
activă a copiilor, să creeze ocazii de explorare şi descoperire şi să vină în
întâmpinarea nevoilor individuale ale acestora.
(2) Spaţiul trebuie organizat în aşa
fel încât să asigure sănătatea şi protecţia copiilor, fără a le impune multe
restricţii.
Art. 28. - (1) Spaţiul din unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară
va fi amenajat primitor şi atractiv şi va fi organizat astfel încât să existe:
săli de grupă şi spaţii \r\ aer liber, încăperi pentru primire
(vestiare), spaţii pentru servirea mesei, spaţii de somn şi, eventual,
cameră/centru de resurse pentru părinţi.
(2) Spaţiul pentru întâlniri cu
părinţii sau cu persoane din afara unităţii va fi amenajat în aşa fel încât să
încurajeze şi să promoveze comunicarea şi valorile familiei şi ale comunităţii,
precum şi pentru a stimula implicarea acestora în programul instituţiei.
(3) Spaţiul pentru desfăşurarea
activităţilor în aer liber va asigura dezvoltarea, învăţarea activă a copilului
şi promovarea stării de sănătate, fără risc de accidente şi îmbolnăviri.
Art. 29, - (1) Încăperea pentru primire, respectiv vestiarul va fi
iluminat şi ventilat natural, dimensionat astfel încât să se evite aglomeraţia
la orele de primire/plecare şi va fi dotat cu mobilier funcţional, adaptat
vârstei copiilor şi uşor de igienizat.
(2) Încăperea va avea acces direct
la un grup sanitar (cel puţin la o chiuvetă, pentru spălarea mâinilor) şi va
conţine cuiere la înălţimea copiilor, dulapuri pentru păstrarea îmbrăcămintei
copiilor în saci individuali, bănci de dimensiuni adecvate pa care să fie
aşezaţi copiii pentru a fi îmbrăcaţi/încălţaţi,
Art. 30. - (1) Spaţiul sălii de grupă va fi împărţit în cel puţin două zone: zona
pentru joc liber, unde se pot desfăşura activităţi mai zgomotoase, şi zona
pentru activitate/învăţare, unde se vor desfăşura activităţile care necesită
linişte şi concentrare.
(2) În afara celor două zone, în
sala de grupă trebuie să existe şi cel puţin două colţuri privilegiate de
joacă, dotate cu materiale şi jucării specifice activităţilor pe care copiii le
vor desfăşura. Acestea pot fi înfiinţate şi amenajate în funcţie de nevoile şi
interesele copiilor şi de conţinutul educativ parcurs cu aceştia la un moment
dat.
(3) În zona pentru activitate
trebuie să existe şi un spaţiu liniştit şi confortabil pentru odihnă. Acest
spaţiu va fi dotat cu o saltea ori cu pernuţe moi pe care copiii se pot aşeza
şi se pot odihni sau pot fi singuri cu ei înşişi atunci când simt nevoia.
Art. 31. - Microclimatul unităţii pentru educaţie antepreşcolară va fi realizat în
conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătăţii pentru unităţile
pentru ocrotirea, educarea şi instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul
ministrului sănătăţii nr. 1.955/1995, cu modificările ulterioare.
Art. 32. - Mobilierul utilizat în serviciile de educaţie antepreşcolară trebuie să
fie adecvat vârstei, să ofere copilului o ambianţă familială, sigură şi
confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educaţional favorabil şi să
permită modularea, după necesităţile grupei.
Art. 33. - Jucăriile, materialele şi echipamentele pentru dezvoltarea şi învăţarea
copiilor vor fi adecvate vârstei şi nivelului de dezvoltare ale copiilor, vor
asigura stimularea acestuia şi îi vor oferi ocazia să îşi exprime opţiunile şi
să îşi dezvolte creativitatea. Ele nu vor constitui un pericol, prin formă,
dimensiuni sau natura materialului.
CAPITOLUL IM
Conţinutul educativ al
activităţii de educaţie timpurie
Art. 34. - (1) Educaţia antepreşcolară se realizează pe baza unui curriculum
naţional, centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a
copiilor, respectiv pe evaluarea, diagnosticarea şi remedierea timpurie a
eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2) Domeniile de dezvoltare ale
copilului vizate în curriculumul specific vârstei antepreşcolare, precum
dezvoltarea fizică, sănătatea, igiena personală, dezvoltarea socio-emoţională,
dezvoltarea cognitivă, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea
capacităţilor şi atitudinilor în învăţare, sunt esenţiale pentru realizarea
unei educaţii particularizate, prin identificarea de către cadrul didactic atât
a potenţialului copilului, cât şi a dificultăţilor/deficienţelor fiecărui copil
în parte.
(3) Educaţia antepreşcolară în
perioada copilăriei timpurii vizează dezvoltarea generală a copilului, care
urmează să îi asigure acestuia un start bun în viaţă.
Art. 35. - Conţinutul educaţiei antepreşcolare se realizează conform prevederilor
curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 36. - În unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară,
strategiile personalizate aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl
diferenţiază şi îl individualizează potrivit ritmului şi nevoilor proprii, în
vederea sprijinirii dezvoltării sale.
Art. 37. - (1) În activitatea desfăşurată în unităţile în care se oferă
servicii de educaţie antepreşcolară se respectă dreptul copilului la joc ca
formă de activitate, metodă, procedeu si mijloc de realizare a demersurilor
educaţionale la vârste timpurii, precum şi ca metodă de stimulare a capacităţii
şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre
libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activităţi desfăşurate
cu copiii în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
sunt:
a) jocul cu jucăria, jocul simbolic,
jocul senzorial, jocul cu nisip şi apă, jocul de construcţie, jocul didactic;
b) activităţi artistice şi de
îndemânare: desen, pictură, modelaj, activităţi practice şi gospodăreşti;
c) activităţi de muzică şi de mişcare:
audiţii, jocuri muzicale, jocuri cu text şi cânt, cântece, euritmie;
d) activităţi de creaţie şi de
comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e) activităţi de cunoaştere:
observări, lecturi după imagini, activităţi matematice, convorbiri, jocuri
didactice, experimente;
f) activităţi în aer liber: plimbări,
jocuri la nisipar, jocuri şi întreceri sportive, utilizarea aparatelor dejoacă.
(3) Numărul activităţilor de învăţare
şi tipurile de activităţi recomandate pe vârste sunt prezentate în anexa nr. 1
c care face parte integrantă din prezenta metodologie.
Art. 38. - (1) Durata activităţilor desfăşurate cu copiii antepreşcolari variază în
funcţie de nivelul de vârstă şi de interesul manifestat de grupul de
copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfăşurarea
unei activităţi, educatoarea îşi va adapta demersul didactic în funcţie de
reacţia copilului/copiilor.
(2) Pentru sugari, durata unei
activităţi este de cel mult 5 minute, pentru copiii cu vârste între 1 şi 2 ani
durata activităţii creşte până la cel mult 10 minute, iar pentru copiii cu
vârste între 2 şi 3 ani activităţile durează 15-20 minute.
(3) Activităţile în educaţia
antepreşcolară vor fi alternate cu pauze. Acestea vor avea o durată cel puţin
egală cu durata activităţii.
Art. 39. - (1) În unităţile de educaţie antepreşcolară se întocmeşte un
orar zilnic orientativ, dar predictibil pentru succesiunea activităţilor, cu
valoare de ghid, în funcţie de numărul şi vârsta copiilor înscrişi, de nivelul
de dezvoltare şi caracteristicile nevoilor lor individuale, ţinându-se seama şi
de preferinţele părinţilor.
(2) În alcătuirea orarului pentru
grupele de copii 1-2 ani şi 2-3 ani se vor avea în vedere îmbinarea
activităţilor dinamice de învăţare cu activităţi liniştite, respectiv: 30-60 de
minute de activitate, de două ori pe zi, constând în desenat, ascultat poveşti,
somn, în funcţie de personalitatea şi dorinţa copilului şi îmbinarea acestor
activităţi din sala de grupă cu cele de afară.
(3) Programul sugarilor va fi strict
individualizat.
Art. 40. - (1) Scopul evaluării progresului copiilor antepreşcolari în unităţile
care oferă servicii de educaţie timpurie este acela de a orienta şi de a
optimiza dezvoltarea şi învăţarea copilului în intervalul de la naştere la 3
ani.
(2) Evaluarea progresului copiilor antepreşcolari
se face pe baza standardelor naţionale specifice, aprobate ca Repere
fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la naştere la 7 ani, prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului si sportului.
Art. 41. - (1) Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în
continuare CJRAE, şi, respectiv, Centrul
Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în
continuare CMBRAE, constituie echipe mixte,
multidisciplinare de intervenţie timpurie, în componenţa cărora vor fi cuprinse
şi cadrele didactice din unităţile care oferă servicii de educaţie
antepreşcolară.
(2) Echipa multidisciplinară de
intervenţie timpurie va evalua anual toţi copiii din unitatea în care se oferă
servicii de educaţie antepreşcolară. pentru a depista eventualele
dificultăţi/deficienţe în dezvoltarea competenţelor personale ale acestora.
(3) Intervenţia timpurie şi
monitorizarea evoluţiei copiilor cu cerinţe educaţionale speciale sunt
asigurate de către echipa multidisciplinară de educaţie antepreşcolară. pe baza
unui plan de intervenţie personalizat.
Art. 42.- Activităţile de îngrijire şi
educaţie destinate copiilor antepreşcolari se desfăşoară pe baza unei
planificări care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt
implicaţi copiii, respectând programul zilnic stabilit de curriculumul pentru
educaţia antepreşcolară şi metodologia specifică de aplicare a acestuia.
CAPITOLUL IV
Resursa umană angajată în
creşe şi în alte unităţi în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
Art. 43. - (1) Activitatea unităţilor în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară se organizează în baza prevederilor
prezentei metodologii şi a
regulamentului intern, aprobat de consiliul de administraţie al acestora, în
cazul grupelor de antepreşcolari din grădiniţe, sau de către autoritatea
administraţiei publice locale în subordinea căreia funcţionează, în cazul
grupelor de antepreşcolari din creşe sau centre de zi.
(2) Regulamentul intern stabileşte
normele cu caracter de obligativitate pentru întregul personal didactic,
nedidactic şi voluntari din unitatea respectivă, pentru părinţii/reprezentanţii
legali ai copiilor, precum şi norme pe domenii de activitate, particularizând
aspectele specifice educaţiei antepreşcolare.
(3) Personalul şi voluntarii îşi
desfăşoară activitatea în conformitate cu proiectul instituţional al unităţilor
în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, stabilit şi aprobat de
către consiliul de administraţie al unităţilor sau, după caz, de către
autoritatea administraţiei publice locale.
(4) Proiectul instituţional al
unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară cuprinde
misiunea, scopul, obiectivele şi activităţile specifice.
Art. 44. - (1) Structura orientativă a personalului din creşe, ca unităţi în care se
oferă servicii de educaţie antepreşcolară, este formată din:
a) personal de conducere: director/şef
de centru;
b) personal didactic:
educator-puericultor;
c) personal de specialitate: asistent
medicali
d) personal nedidactic: administrator,
bucătar, contabil, ajutor de bucătar, îngrijitoare.
(2) Structura orientativă a
personalului din grădiniţe şi centre de zi, ca unităţi de educaţie
antepreşcolară, este stabilită în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, cu obligativitatea respectării prevederilor prezentei metodologii în
ceea ce priveşte personalul didactic.
Art. 45. - (1) Unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
colaborează cu serviciul public de asistenţă socială din cadrul autorităţii
administraţiei publice locale, în situaţia în care au înscrişi copii cu risc de
separare de familie.
(2) Pentru asigurarea îngrijirilor
medicale în caz de urgenţă, unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară solicită servicii de urgenţă teritoriale.
(3) În vederea evaluării
potenţialului copilului şi stimulării dezvoltării optime a acestuia, unitatea
în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară colaborează cu psihologi,
mentori, metodişti ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului
Bucureşti, precum şi cu alţi specialişti.
(4) Activităţile din cadrul unităţii
în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară au ca principiu
fundamental munca în echipă.
Art. 46. - Personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară se normează pe ture în situaţia funcţionării acestora cu
programul prelungit şi/sau săptămânal.
Art. 47. - (1) Numărul de personal şi funcţiile pentru unitatea cu o capacitate de
50 de copii se stabilesc conform anexei nr. 1b).
(2) Ponderea categoriilor de personal
prevăzute la alin. (1) se stabileşte luându-se în considerare necesitatea
asigurării unei îngrijiri de calitate şi adaptată nevoilor beneficiarilor
unităţilor, în funcţie de specificul activităţilor derulate putând fi antrenate
si alte categorii de personal, în conformitate cu prevederile art. 45.
Art. 48. - (1) Asigurarea personalului didactic din unităţile publice în care se
oferă servicii de educaţie antepreşcolară se realizează de către autorităţile
administraţiei publice locale împreună cu inspectoratele şcolare/al
municipiului Bucureşti, cu respectarea standardelor de calitate şi a legislaţiei
în vigoare.
(2) Asigurarea personalului nedidactic
din unităţile publice în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi
formarea continuă a acestuia sunt în responsabilitatea autorităţii
administraţiei publice locale.
Art. 49. - (1) Personalul nedidactic al unităţii în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul de formare continuă
specifică privind educaţia timpurie, cu o durată de cel puţin 30 de ore.
(2) Modulul trebuie să cuprindă cel
puţin următoarele teme:
a) principiile educaţiei timpurii;
b) abordarea globală a copilului şi
munca în echipă;
c) educarea şi susţinerea familiilor
pentru dezvoltarea competenţelor parentale.
(3) Pentru personalul existent în
unităţi la momentul intrării în vigoare a prezentei hotărâri a Guvernului,
formarea profesională prevăzută la alin. (1) se va suporta de angajator şi se
va realiza etapizat, până la data de 1 ianuarie 2015.
Art. 50. - (1) Organizarea şi coordonarea activităţii creşelor sau, după caz, a
centrelor de zi care înfiinţează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se
asigură de către director/şef de centru, iar în cazul grădiniţelor cu
personalitate juridică în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
asigură de consiliul de administraţie prin director.
(2) Coordonarea activităţii de
educaţie timpurie desfăşurată în creşe sau, după caz, în centre de zi care
înfiinţează grupe de educaţie timpurie antepreşcolară se asigură de către
director/şef de centru în colaborare cu consiliul de administraţie al unităţii
coordonatoare, respectiv al grădiniţei, prin directorul acesteia.
Art. 51. - (1) Directorul/Şeful de centru asigură coordonarea activităţii din cadrul
unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară şi răspunde de
organizarea şi coordonarea activităţii personalului, de relaţia cu
părinţii/reprezentantul legal, de activitatea metodică şi de perfecţionare, de
păstrarea şi gestionarea patrimoniului unităţii respective.
(2) Directorul/Şeful de centru
îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin actele normative în vigoare
sau prin hotărâre a autorităţilor ori persoanelor juridice care au înfiinţat
sau, după caz, finanţează unitatea.
(3) Directorul/şeful de centru
reprezintă unitatea în relaţia cu inspectoratul şcolar, cu autoritatea
administraţiei publice locale, cu părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor şi
cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor antepreşcolari.
(4) În cazul creşelor, directorul
îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) exercită atribuţiile ce revin
creşei în calitate de persoană juridică;
b) exercită funcţia de ordonator de
credite;
c) întocmeşte proiectul bugetului
propriu al creşei şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
d) propune autorităţilor sau
persoanelor juridice cere au înfiinţat sau, după caz, finanţează creşa
aprobarea structurii organizatorice şi a numărului de personal;
e) numeşte şi eliberează din funcţie
personalul didactic şi nedidactic din cadrul creşei, în condiţiile legii;
f) elaborează proiectele rapoartelor
generale privind activitatea creşei;
g) desfăşoară activităţi pentru
promovarea imaginii creşei în comunitate;
h) răspunde de calitatea serviciilor
de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a
personajului didactic si nedidactic;
i) asigură coordonarea, îndrumarea şi
controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi aplică sancţiuni
disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător
atribuţiile.
(5) Candidaţii pentru ocuparea
postului de director de creşă trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă
ai învăţământului universitar de lungă durată într-unui din domeniile: ştiinţe
economice, juridice, administrative, medicină, sociologie, psihologie şi
ştiinţe ale educaţiei, cu vechime de minimum 2 ani în specialitate.
(6) Prin excepţie, candidaţii
prevăzuţi la alin. (5) pot fi absolvenţi cu diplomă de licenţă ai
învăţământului superior, cu experienţa deminimum3aniTn unităţi în care se oferă
servicii de educaţie timpurie antepreşcolară sau în domeniul protecţiei şi
promovării drepturilor copilului, cu condiţia respectării prevederilor art. 49.
(7) Şeful de centru pentru creşa fără
personalitate juridică îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele atribuţii
principale:
a) exercită atribuţiile ce revin
creşei fără personalitate juridică;
b) propune proiectul de buget al
creşei;
c) propune autorităţilor sau
persoanelor juridice care au înfiinţat sau, după caz, care finanţează creşa
aprobarea structurii organizatorice şi a numărului şi categoriilor de personal;
d) participă la selectarea
personalului din cadrul creşei;
e) elaborează proiectele rapoartelor
generale privind activitatea creşei;
f) desfăşoară activităţi pentru
promovarea imaginii creşei în comunitate;
g) răspunde de calitatea serviciilor
de educaţie antepreşcolară, precum şi de asigurarea formării continue a
personalului didactic şi nedidactic;
h) asigură coordonarea, îndrumarea şi
controlul activităţilor desfăşurate de personalul creşei şi propune sancţiuni
disciplinare pentru salariaţii care nu îşi îndeplinesc în mod corespunzător
atribuţiile.
Art. 52 - (1) Asistentul medical din creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie
are, în principal, următoarele atribuţii:
a) efectuează triajul zilnic al
copiilor;
b) verifică avizele epidemiologice şi
cauzele absenţei copiilor, colaborând cu părinţii/reprezentanţii legali ai
copiilor;
c) asigură asistenţa medicală de
urgenţă şi solicită serviciul de ambulanţă, când este cazul;
d) anunţă imediat părinţii privind
situaţia de urgenţă în care se găseşte copilul;
e) colaborează cu medicul şcolar şi cu
medicul de familie al copiilor;
f) administrează copiilor, cu acordul
părinţilor, tratamentul prescris de medicul curant şi tratamentul în regim de
urgenţă prescris de medicul de ambulanţă;
g) întocmeşte şi ţine evidenţa fişelor
medicale ale copiilor; h) întocmeşte meniurile, respectând normativele
nutriţionale
pentru fiecare categorie de copii în
parte;
i) monitorizează modul în care se
pregăteşte, se distribuie şi se administrează alimentaţia copiilor, în funcţie
de vârsta acestora;
j) controlează zilnic condiţiile de
funcţionare ale blocului alimentar şi verifică respectarea meniurilor;
k) controlează rezultatele evaluărilor
periodice ale personalului;
l) controlează starea
igienico-sanitară a tuturor încăperilor;
m) ţine evidenţa medicamentelor aflate
în creşă, prin înscrierea acestora în centralizatorul de consum;
n) izolează copiii bolnavi sau
suspecţi de a fi bolnavi/purtători de boli infecto-contagioase şi informează
conducerea unităţii asupra acestor cazuri;
o) efectuează educaţia pentru sănătate
a părinţilor şi copiilor;
p) efectuează termometrizarea
copiilor, cântăreşte şi măsoară copiii, consemnând datele în fişa medicală.
(2) Activitatea asistentului medical
este coordonată metodologic de medicul şcolar din unitatea
administrativ-teritorială în care funcţionează unitatea.
Art. 53. - (1) Educatorul-puericultor din creşă şi din alte unităţi de educaţie
antepreşcolară are, în principali următoarele atribuţii:
a) realizează activităţi de îngrijire
şi de stimulare psihomotorie a copiilor în vederea creşterii gradului de
independenţă;
b) realizează activităţi care vizează
dezvoltarea comportamentului socio-afectiv;
c) asigură formarea şi perfecţionarea
comportamentului verbal;
d) realizează programe care cuprind
activităţi ce urmăresc creşterea receptivităţii generale la stimuli în vederea
dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor în învăţare;
e) înregistrează progresele realizate
de copil în jurnalul acestuia;
f) colaborează activ cu
părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor care frecventează unitatea.
(2) Activitatea educatorului
puericultor din creşă sau centru de zi este coordonată metodologic de consiliul
profesoral din cadrul grădiniţei desemnate de către inspectoratul şcolar
judeţean/al municipiului Bucureşti pentru supervizarea activităţilor
educaţionale.
Art. 54. - (1) Educatorul-puericultor are obligaţia de a comunica în scris
părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor, prin jurnalul de legătură al
copilului, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, cel puţin următoarele
informaţii, cu avizul directorului/şefului de centru:
a) progresele realizate de copii pe
cele 5 domenii de dezvoltare;
b) starea emoţională şi afectivă a
copiilor;
c) dificultăţi/deficienţe
identificate;
d) orice alte elemente care necesită
luarea unor măsuri sau a căror cunoaştere de către părinţi/reprezentanţi legai
este necesară pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor.
(2) Educatorul-puericultor poate
comunica prin orice mijloace de comunicare părinţilor/reprezentanţilor legali
ai copiilor informaţii cu privire la activităţile desfăşurate cu copiii şi
rezultatele acestora.
Art. 55. - (1) Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează educaţia
antepreşcolară din cadrul grădiniţei se asigură de către consiliul profesoral.
(2) Organizarea şi coordonarea
activităţilor care vizează educaţia antepreşcolară din cadrul creşei/centrului
de zi se asigură de către consiliul profesoral al grădiniţei desemnate de
inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, care asigură şi supervizarea
activităţilor educaţionale.
(3) Consiliul profesoral se
subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta,
sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor referitoare la educaţia
antepreşcolară în unităţile în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară.
CAPITOLUL V
Relaţia cu părinţii şi
comunitatea
Art. 56. - (1) valorile şi misiunea unităţii în care se oferă servicii de educaţie
antepreşcolară, condiţiile de înscriere, programul de funcţionare, informaţiile
cu privire la categoriile de personal şi atribuţiile acestora, drepturile şi
obligaţiile părinţilor/reprezentanţilor legali vor fi aduse la cunoştinţa
acestora de către conducerea unităţii, în momentul depunerii dosarului.
(2) Părinţilor/Reprezentanţilor legali
li se vor pune la dispoziţie numele şi numerele de telefon ale persoanelor
responsabile din creşă, precum şi regulamentul intern al acesteia.
Art. 57. - (1) Părinţii/Reprezentantul legal al copilului au/are dreptul la:
a) consiliere şi sprijin din partea
personalului unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară
pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce priveşte educaţia
timpurie a copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum şi pentru
probleme de ordin medical şi/sau social;
b) primirea oricăror informaţii
necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul didactic şi
nedidactic le poate furniza, în funcţie de evoluţia copilului.
(2) Părinţii/Reprezentantul legal al
copilului au/are următoarele obligaţii:
a) să comunice reprezentanţilor
unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară orice informaţii
cu privire la starea de sănătate a copilului, precum şi informaţii necesare
dezvoltării armonioase a copilului;
b) să respecte regulamentul intern al
unităţii în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară;
c) să achite contribuţia lunară pentru
copilul/copiii înscris/înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară potrivit prevederilor prezentei metodologii.
Art. 58. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară sunt obligate să dezvolte o
reţea de suport profesional, putând apela ori de câte ori au nevoie la servicii
specializate, cum ar fi servicii de consiliere psihologică şi socială, servicii
specializate de sănătate etc.
(2) Următoarele instituţii publice sau
private pot face parte din reţeaua de suport profesional a unităţilor de
educaţie antepreşcolară;
a) inspectoratul şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti;
b) centrul judeţean de resurse şi
asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă
Educaţională;
c) Direcţia Generală de Asistenţă
Socială şi Protecţia Copilului;
d) Direcţia de Sănătate Publică;
e) agenţia judeţeană de plăţi şi
inspecţie socială;
f) inspectoratul judeţean de poliţie/Direcţia
Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti;
g) inspectoratul pentru situaţii de
urgenţă judeţean/al municipiului Bucureşti;
h) serviciul public de asistenţă
socială;
i) autorităţi ale administraţiei
publice locale;
j) instituţii de cult;
k) organisme private acreditate să
desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului;
l) alte instituţii publice sau private
acreditate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de
Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Art. 59. - (1) În vederea formării unor reţele de sprijin comunitar,
complementare serviciilor de educaţie timpurie, unitatea de educaţie
antepreşcolară oferă:
a) îndrumare şi consiliere a
părinţilor;
b) cursuri de educaţie parentală sau
alte cursuri solicitate de părinţii/reprezentanţii legali ai copiilor;
c) materiale suport (broşuri, cărţi,
studii, postere, pliante etc.) pentru informarea părinţilor/reprezentanţilor
legali şi a altor membri ai comunităţii asupra dezvoltării copilului şi a
cerinţelor educaţionale ale acestuia;
d) consilierea
părinţilor/reprezentantului legal în vederea identificării de soluţii la
problemele identificate în cazul copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
(2) Serviciile prevăzute la alin. (1)
pot fi oferite de către instituţia de educaţie timpurie, independent sau prin
centrele de resurse pentru părinţi, centrele de resurse pentru educaţie şi
dezvoltare, centrele de resurse şi perfecţionare, centrele de documentare şi
informare ori, în parteneriat, prin centrele judeţene de resurse şi asistenţă
educaţională, Casa Corpului Didactic sau alţi parteneri educaţionali cu
preocupări în acest domeniu.
Art. 60. - (1) Orice persoană care lucrează în unitatea de educaţie antepreşcolară,
precum şi părinţii/reprezentanţii legali pot identifica potenţiali parteneri
comunitari, instituţii publice/ private sau persoane care să contribuie la
creşterea calităţii îngrijirii copiilor în cadrul unităţii de educaţie
antepreşcolară şi, eventual, să devină persoane de sprijin pentru perioadele de
criză ale unora dintre familii.
(2) Unităţile de educaţie
antepreşcolară pot încheia parteneriate cu partenerii identificaţi, cu
respectarea prevederilor legale.
Art. 61. - (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară vor încuraja participarea
voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-se cont de
corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile prestate.
(2) Voluntarii care doresc să
participe la activităţile din unităţile de educaţie antepreşcolară vor solicita
acest lucru, în scris, directorului/şefului de centru, urmând ca în contractul
de voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se precizeze
rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord.
(3) Voluntarii beneficiază de o
formare de minimum 8 ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii
de educaţie antepreşcolară şi prezintă un certificat medical din care să
rezulte că acesta nu se află în evidenţele medicale cu boli transmisibile şi
este apt să desfăşoare activităţi cu copii.
Art. 62. - În vederea asigurării transparenţei şi creşterii prestigiului social al
unităţii şi al profesioniştilor care lucrează în ea, conducerea unităţii de
educaţie antepreşcolară va aloca un spaţiu destinat promovării parteneriatului
cu familia şi comunitatea, a serviciilor oferite, precum şi a altor informaţii
utile legate de dezvoltarea şi educarea copilului în intervalul de la naştere
la 4 ani.
CAPITOLUL VI
Monitorizarea activităţii din
creşe şi alte unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
Art. 63, - (1) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în
colaborare cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul
Sănătăţii elaborează standarde naţionale de calitate pentru evaluarea
activităţilor specializate vizate în cadrul unităţii în care se oferă servicii
de educaţie antepreşcolară, cum ar fi activităţile de: educaţie, menţinere a
stării de sănătate, nutriţie şi îngrijire a copiilor.
(2) Controlul utilizării şi
respectării reglementărilor din standardele naţionale de evaluare a progresului
copiilor ante preşcolari se realizează prin inspecţie, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare.
(3) Inspecţia se realizează prin
misiuni comune ale reprezentanţilor instituţiilor/departamentelor care au
atribuţii de control la nivel central şi/sau judeţean/local, printr-un mecanism
articulat de inspecţie.
(4) Metodologia de lucru pentru
inspecţia în unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
elaborează şi se aprobă prin ordin comun de către Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale şi Ministerul Sănătăţii.
Art. 64. - Inspectoratul Şcolar Judeţean/al municipiului Bucureşti îndeplineşte
următoarele atribuţii specifice:
a) asigură încadrarea cu personal
didactica unităţilor îi care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară, pe
baza unei metodologii specifice elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului;
b) asigură perfecţionarea profesională
a educatorilor-puericultori;
c) realizează îndrumarea metodologică
a educatorilor-puericultori cu privire la organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de educaţie antepreşcolară a copiilor;
d) asigură servicii specializate
pentru copiii cu cerinţe educative speciale;
e) monitorizează activitatea
desfăşurată de personalul didactic din unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară;
f) monitorizează aplicarea
standardelor specifice de calitate, de referinţă, pentru nivelul antepreşcolar;
g) monitorizează aplicarea
curriculumului naţional specific şi a standardelor privind progresul copilului,
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului ca Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea copilului de la
naştere la 7 ani.
Art. 65. - Direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti
îndeplineşte următoarele atribuţii specifice:
a) realizează supravegherea stării de
sănătate a colectivităţilor de copii din unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară;
b) urmăreşte realizarea în perioadele
stabilite a programului de vaccinări a copiilor;
c) urmăreşte participarea anuală a
personalului medical la programe de perfecţionare a pregătirii profesionale;
d) controlează respectarea de către
unităţile în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară a normelor
igienico-sanitare;
e) controlează dacă meniurile sunt
stabilite în conformitate cu normativele prevăzute de lege şi nevoile
nutriţionale ale copiilor;
f) monitorizează activitatea specifică
domeniului sănătăţii desfăşurată în unităţile în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară din sistem public şi privat.
Art. 66. - Serviciul public de asistenţă socială de la nivelul municipiului,
oraşului, comunei sau, după caz, sectorului municipiului Bucureşti îndeplineşte
următoarele atribuţii specifice:
a) fundamentează şi propune spre
aprobare primarului diminuarea procentului contribuţiei
părinţilor/reprezentanţilor legali;
b) realizează planul de servicii
pentru copiii expuşi riscului de separare de părinţii lor înscrişi în unităţile
de educaţie antepreşcolară;
c) realizează evidenţa creşelor
existente în sistem public şi privat şi a numărului de locuri disponibile;
d) colaborează permanent cu
inspectoratul şcolar judeţean şi autoritatea de sănătate publică a judeţului;
e) comunică trimestrial direcţiei
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului numărul de creşe care
funcţionează la nivel local şi numărul de copii înscrişi.
Art. 67. - Agenţia judeţeană pentru plăţi şi inspecţie socială îndeplineşte
următoarele atribuţii specifice:
a) controlează respectarea
prevederilor legale privind diminuarea contribuţiei părinţilor;
b) controlează respectarea
prevederilor legale privind accesul egal şi nediscriminatoriu al copiilor la
serviciile oferite de creşe;
c) controlează respectarea
standardelor minime de calitate specifice creşelor;
d) constată contravenţii şi, după caz,
aplică sancţiunile prevăzute de legile speciale care reglementează serviciile
sociale, precum şi de art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.
113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi
Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
198/2012;
e) comunică trimestrial serviciilor
publice de asistenţă socială, prin intermediul agenţiilor teritoriale, evidenţa
furnizorilor de servicii sociale acreditaţi să înfiinţeze unităţile prevăzute
la art. 1 alin. (1) şi (2).
Art. 68. - Se recomandă efectuarea misiunilor de inspecţie şi control în echipe mixte
formate din reprezentanţi ai instituţiilor menţionate la art. 64-67.
CAPITOLUL VII
Finanţarea creşelor şi a altor
unităţi de educaţie antepreşcolară
Art. 69. - Finanţarea unităţilor de educaţie antepreşcolară organizate în sistem
public, prevăzute la art. 5 din prezenta metodologie, se realizează din
următoarele surse:
a) bugete locale, pentru acoperirea
cheltuielilor de personal pentru personalul didactic şi nedidactic şi a
cheltuielilor de organizare şi funcţionare a creşei, inclusiv pentru grupele/structurile
din grădiniţe şi centre de zi;
b) sume defalcate din unele venituri
ale bugetului de stat;
c) contribuţii lunare ale
părinţilor/reprezentanţilor legali, stabilite conform prezentei metodologii;
d) donaţii;
e) sponsorizări;
f) alte surse legal constituite.
Art. 70. - (1) Părinţii/Reprezentanţii legali ai căror copii beneficiază de servicii
în cadrul creşelor şi al altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară
publice sunt obligaţi la plata unei contribuţii lunare, a cărei valoare este
stabilită prin dispoziţie a primarului, în funcţie de numărul de copii din
familie şi de venitul mediu lunar brut cumulat al părinţilor/reprezentanţilor
legali calculat pe perioada de 6 luni anterioară înscrierii copilului,
certificat prin adeverinţa prevăzută la art. 22 alin. (1) lit. d).
(2) Sunt scutiţi de la plata
contribuţiei, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinţii/reprezentantul
legal care au în îngrijire copii ce sunt expuşi riscului de separare de familie
şi au aprobate planuri de servicii.
(3) Contribuţia poate fi achitată şi
prin tichete de creşă, tichete sociale şi/sau cupoane sociale, potrivit legii.
Art. 71. - (1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în
care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, suportată de
părinţii/reprezentantul legal al acestora, se stabileşte în funcţie de numărul
efectiv de zile de prezenţă a copilului la programul zilnic.
(2) Numărul de zile în care copiii au
frecventat unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară este
monitorizat prin registrul de evidenţă/prezenţă completat de asistenta medicală
în colaborare cu educatorul-puericultor.
(3) Contribuţia lunară a
părinţilor/reprezentanţilor legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii
înscrişi la unitatea în care se oferă servicii de educaţie antepreşcolară se
realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică.
(4) Contribuţia lunară a
părinţilor/reprezentanţilor legali ai copiilor care au frecventat programul de
creşă pe o perioadă de până la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna
următoare.
Art. 72. - (1) Contribuţia lunară de întreţinere a copiilor înscrişi în unităţile în
care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, suportată de
părinţii/reprezentantul legal al acestora, se determină în funcţie de
cheltuielile de întreţinere, hrană şi gospodărie, obiecte de inventar,
echipament şi cazarmament, materiale igienico-sanitare şi altele asemenea,
precum şi de numărul de zile frecventate de copil în aceste unităţi.
(2) Valoarea contribuţiei se
stabileşte în următoarele cote procentuale şi nu poate depăşi 20% din costul
mediu lunar de întreţinere în unitatea publică în care se oferă servicii de
educaţie antepreşcolară.
Venit
mediu brut lunar cumulat a părinţilor/reprezentanţilor legali
|
Număr
copii
|
Cotă
procentuală contribuţie părinţi
|
peste 700
lei
|
un copil
|
20%
|
2 sau mai
mulţi copii
|
10%
|
|
între
225-699 lei
|
un copil
|
10%
|
2 sau mai
mulţi copii
|
5%
|
(3) Costul mediu lunar de întreţinere
se stabileşte diferenţiat, în funcţie de tipul creşei, respectiv centru de zi
sau grupe de educaţie antepreşcolară înfiinţate pe lângă grădiniţe, şi seaprobă anual prin act
administrativ al instituţiei care are în administrare creşa.
CAPITOLUL VIII
Dispoziţii finale
Art. 73. - Prevederile prezentei hotărâri sunt aplicabile şi creşelor înfiinţate
conform Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea
creşelor, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 74. - La data aprobării prezentei metodologii, conducerile unităţilor care
oferă servicii de educaţie antepreşcolară vor lua toate măsurile necesare
pentru reorganizarea acestora, cu sprijinul autorităţilor administraţiei
publice locale şi al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti, până la începerea anului şcolar 2013- 2014.
Art. 75. - Autorităţile administraţiei publice
locale, în colaborare cu inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului
Bucureşti, cu participarea părinţilor, a operatorilor economici, a societăţilor
umanitare, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau
juridice asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării unităţilor
care oferă servicii de educaţie antepreşcolară, inclusiv hrana, odihna,
transportul, protecţia vieţii şi sănătăţii antepreşcolarilor, cu respectarea
legislaţiei în vigoare şi a drepturilor copilului.
Art. 76. - Unităţile care oferă servicii de educaţie antepreşcolară elaborează, în
termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii,
Regulamentul intern.
Art. 77. - Anexele nr. 1a)-1c) fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
ANEXA Nr. 1a)
la metodologie
Recomandări privind raportul
adult/copil şi mărimea maximă a grupei
Vârsta
copiilor
|
Raport
adult/copii pe tură
|
Mărimea
maximă a grupei
|
Sugari (grupă mică)
|
1/4
|
7
|
Copii de 1-2 ani (grupă mijlocie)
|
1/5
|
9
|
Copii de 2-3 ani (grupă mare)
|
1/6
|
9
|
ANEXA Nr. 1b)
la metodologie
Estimarea numărului şi a
structurii pe funcţii a personalului necesar într-o unitate cu 50 de copii
Funcţia
|
Nr.
norme
|
Director/Şef centru
|
1 pe unitate
|
Administrator
|
1/2 pe unitate
|
Educator-puericultor
|
1 pe tură, la nivel de grupă
|
Medic
|
1/4 pe unitate
|
Asistent medical
|
1 pe tură, la nivel de unitate*
|
Bucătar
|
1 pe unitate
|
Ajutor bucătar
|
1 pe unitate
|
îngrijitor
|
1 pe tură, la nivel de grupă
|
În unităţile cu mai mult de 50 de copii se va adăuga cate
1/2 norma de asistent
medical/tura pentru fiecare 50 de copii în plus.
ANEXA Nr. 1c)
la metodologie
Tipuri şi număr de activităţi
Nr.
crt.
|
Categorii
de activităţi de învăţare
|
Sugari
|
Copii
de 1-2 ani
|
Copii
de 2-3 ani
|
1
|
Jocuri
|
2
|
4
|
6
|
2
|
Activităţi artistice si de
îndemânare
|
1
|
2
|
2
|
3
|
Activităţi de muzică şi de mişcare
|
1
|
2
|
3
|
4
|
Activităţi de creaţie şi de
comunicare
|
1
|
3
|
4
|
5
|
Activităţi de cunoaştere
|
1
|
2
|
3
|
6
|
Activităţi în aer liber
|
3
|
4
|
6
|
Total activităţi/săptămână:
|
9
|
17
|
24
|
NOTA:
Numărul de activităţi menţionat în
tabel este recomandat de specialişti ca minim.
Activităţile de învăţare prezentate se
desfăşoară cu întreaga grupă sau cu grupuri mici, conform unei planificări,
astfel încât să fie cuprinse toate de-a lungul unei săptămâni.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu