sâmbătă, aprilie 11, 2020

Legislatie referitoare la Starea de Urgenta in urma COVID-19



 


#LEGIStm va ofera gratuit o lista de acte emise de Monitorul Oficial in legatura directa cu Starea de Urgenta aparuta in urma COVID-19--aici https://www.legistm.ro/blog


Vom adauga acte pe masura ce acestea vor aparea. Nu gasesti actul dorit, scrie-ne si il vom posta.

 


Daca in aceasta perioada aveti nevoie de acces la iLegis, va putem oferi conturi valabile 7 zile GRATUIT - solicitarile se fac la adresa: legis@legistm.ro

Lista legislatie


LEGEA NR. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ (actualizata)
LEGEA NR. 27/2020 privind limba semnelor române
LEGEA NR. 31/2020 pentru abrogarea art. 3 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 250/1992 privind concediul de odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din unităţile bugetare
LEGEA NR. 35/2020 privind acordarea unui ajutor financiar familiilor pentru plata serviciilor oferite de bonă
LEGEA NR. 37/2020 pentru completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi a art. 94 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011
LEGEA 42/2020 pentru modificarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
LEGEA NR. 45/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 (actualizată)
ORDONANȚA URGENȚĂ NR. 35/2020 privind modalitatea de emitere şi prelungirea valabilităţii voucherelor de vacanţă, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19
ORDONANȚA DE URGENȚĂ NR. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 225/2020 privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea stimulării achiziţionării de calculatoare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2004
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 236/2020 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2020 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 150 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat
HOTĂRÂREA GUVERNULUI NR. 270/2020 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instituţii de credit şi instituţii financiare nebancare anumitor categorii de debitori
OMEC NR. 3374/2020 pentru completarea Centralizatorului privind disciplinele din învăţământul preuniversitar, domeniile şi specializările absolvenţilor învăţământului liceal pedagogic, postliceal şi superior, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi disciplinele pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ 2020, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.092/2020
OMEC NR. 3453/2020 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.261/2020 privind aprobarea componenţei Comisiei de elaborare şi a Comisiei de validare a planurilor-cadru pentru învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional
Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă nr. 346/26.03.2020 privind aprobarea modelului declaraţiei pe propria răspundere prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 217/2020 pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor zile libere părinţilor pentru supravegherea copiilor, în situaţia închiderii temporare a unităţilor de învăţământ



LEGEA NR. 45/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului


LEGEA NR. 45/2020
pentru modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului


Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic: Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 5 martie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. La articolul 46 alineatul (3), partea introductivă şi litera i) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi orice alte instituţii publice sau private cu atribuţii în domeniul sănătăţii şi în domeniul educaţiei sunt obligate să adopte, în condiţiile legii, toate măsurile necesare pentru:
..............................................................................................
i) derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru viaţă, inclusiv educaţie sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală şi a gravidităţii minorelor."
2.La articolul 46 alineatul (3), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:
"j) derularea sistematică în unităţile şcolare, cel puţin o dată pe semestru, de programe de educaţie pentru sănătate, inclusiv pentru dezvoltarea capacităţilor psihoemoţionale, a competenţelor sociale şi interpersonale."
3.La articolul 52 alineatul (1), după litera f) se introduce o nouă literă, litera g), cu următorul cuprins:
"g) facilitarea accesului la programe de educaţie pentru sănătate al tuturor elevilor înscrişi în învăţământul preuniversitar."


Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată


PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
TITUS CORLĂŢEAN.


_______________________
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 287 din 6 aprilie 2020
Intră în vigoare la  9 aprilie 2020

joi, martie 19, 2020



Asociația „Academia cetățeanului” (https://academiacetateanului.blogspot.com/), prin personal specializat oferă consiliere, în aceste vremuri dificile, persoanelor juridice și fizice.
Asociația „Academia cetățeanului” este o persoană juridică de drept privat, fără scop lucrativ, apolitică, constituită cu scopul de a contribui la formarea unor cetățeni informați, activi, implicați în viața socială, culturală, spirituală și economică a țării, folosind mijloace adecvate.
E-mail: academiacetateanului@gmail.com

duminică, martie 08, 2020

Condamnarea relaţiilor sexuale între persoane de acelaşi sex



 1.   „PRAVILA LUI VASILE LUPU” SAU „CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂŢĂTURĂ”

În Moldova, la mijlocul secolului al XVII-lea a fost adoptată cea mai importantă pravilă, respectiv „Pravila lui Vasile Lupu” sau „Carte Românească de Învăţătură”, prima codificare legislativă cu caracter laic din istoria dreptului nostru. Ea a fost întocmită de către logofătul Eustache din ordinele lui Vasile Lupu şi tipărită în anul 1646 la tipografia Mânăstirii Trei Sfetite din Iaşi.

Din categoria infracţiunilor privitoare la viaţa sexuală mai erau reglementate în pravila lui Vasile Lupu şi perversiunea sexuală şi incestul. 

Perversiunea sexuală (sodomia) numită „prespre fire”, era reglementată în Glava 39.1-31.
Se considera sodomie „când se împreună neştine cu fiece obraz parte bărbătească” (39.1), îndeosebi cu copiii (39.5), sau chiar cu femeie „prespre fire” (39.9).  

Pedeapsa pentru astfel de infracţiuni era „tăierea capului”, arderea trupului şi confiscarea averii (39.28).

Pe lângă acestea instanţa bisericească mai aplica şi afurisirea (39.19)

2.     CODUL PENAL DIN 1864

 În Codul penal din 1864, infracţiunile contra vieţii sexuale erau cuprinse în Titlul IV intitulat „Crime şi delicte în contra particularilor”, secţiunea V denumită „Atentate contra bunelor moravuri”.

Infracţiunile contra vieţii sexuale erau cuprinse de la art. 263-268 iar infracţiunea de viol era denumită „atentat contra pudorii cu violenţă” (art. 264), incluzând în cuprinsul său atât acte sexuale normale săvârşite cu violenţă cât şi acte de homosexualitate precum şi acte de perversiune sexuală săvârşite cu violenţă.

Infracţiunile contra vieţii sexuale erau cuprinse de la art. 263-268 iar infracţiunea de viol era denumită „atentat contra pudorii cu violenţă” (art. 264), incluzând în cuprinsul său atât acte sexuale normale săvârşite cu violenţă cât şi acte de homosexualitate precum şi acte de perversiune sexuală săvârşite cu violenţă.

Secţiunea V începe cu atentatul în contra pudorii (art. 262-art. 266) şi se continuă cu atentat la bunele moravuri (art. 267-art. 271). Actul incrimina ca  împrejurări agravante următoarele situaţii: - vârsta victimei era sub 15 ani împliniţi (aliniatul 2 al art. 264).

    3.  CODUL PENAL DIN 1936

În Codul Penal de la 1936 (Codul lui Carol I), infracţiunile contra vieţii sexuale sunt reglementate în Titlul XI denumit „Infracţiuni contra pudorii şi bunelor moravuri”, cuprinzând două capitole: 

Capitolul I – Infracţiuni contra pudorii (art. 419-art. 428),
Capitolul II – infracţiuni contra bunelor moravuri (art. 429-art. 433).

Ca atare, noul cod nu a delimitat raporturile sexuale normale săvârşite prin violenţă de actele de homosexualitate comise cu violenţă. 

Codul penal incrimina la art. 419 alin. 1 atât actele de violenţă între persoane de acelaşi sex săvârşite cu violenţă cât şi „inversiunea sexuală” la art. 420.

S-a arătat în doctrină că, în cazul în care expresiei de „inversiune sexuală” din art. 420 i s-ar da accepţiunea ei proprie, ar însemna că asemenea fapte erau incriminate în două texte, în art. 419 şi art. 420, ceea ce nu este de conceput.

Rezultă că expresia de „inversiune sexuală” folosită în art. 420 trebuie înţeleasă ca fiind doar acte de perversiune cu violenţă distinct de viol,iar la art431 erau sancţionate actele de inversiune sexuală fără violenţă săvârşit între persoane de acelaşi sex.

ART. 431. Actele de inversiune sexuală săvârșite între bărbați sau între femei, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de inversiune sexuală și se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 6 luni la 2 ani. Dacă actul s'a săvârșit asupra unei persoane mai mici de 19 ani, pedeapsa este închisoarea corecțională dela unu la 3 ani.

La art. 426 era reglementată o circumstanţă agravantă şi anume pentru situaţia în care survenea moartea victimei după viol sau după actele de perversiune cu violenţă, caz în care pedeapsa era muncă silnică pe viaţă. 

La aliniatul 2 al art. 419 erau prevăzute şi alte circumstanţe agravante: victima era mai mică de 14 ani, care se regăsea şi în Codul penal de la 1864;  victima a rămas gravidă sau i s-a transmis o boală venerică, prevedere nou introdusă de acest cod.

       4.    CODUL PENAL DIN 1968

 Relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex sunt incriminate distinct la art. 200.
ART. 200  Relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.

  Fapta prevăzută în alin. 1, săvîrşită asupra unui minor, asupra unei persoane în imposibilitate de a se apăra, ori de a-şi exprima voinţa, sau prin constrîngere, se pedepseşte cu închisoare de 2 la 7 ani.

  Dacă fapta prevăzută în alin. 2 are ca urmare vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.

  Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării faptei prevăzute în alin. 1 se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.

 ART. 432. Actele sexuale săvârșite între oameni și animale, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de bestialitate și se pedepsesc cu închisoare corecțională de la 3 luni la un an.

ART. 200. -Relațiile sexuale între persoane de același sex, săvârșite în public sau dacă au produs scandal public, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.

Fapta majorului de a avea relații sexuale cu un minor de același sex se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
Relațiile sexuale cu o persoană de același sex în imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin constrângere se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 și 3 are ca urmare vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării de relații sexuale între persoane de același sex, precum și propaganda ori asocierea sau orice alte acte de prozelitism săvârșite în același scop se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani."

6.  ORDONANŢA DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR. 89/2001 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiunile contra vieţii sexuale, adoptată prin Legea 61/16.01.2002. 

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 89/2001 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiunile contra vieţii sexuale, adoptată prin Legea 61/16.01.2002.

Prin O.U.G. 89/2001 a fost abrogat în întregime art. 200 din Codul penal care sancţiona relaţiile sexuale dintre persoane de acelaşi sex.



joi, februarie 20, 2020

Norme emitere ordine, instrucțiuni






  Norme cu privire la ordinele, instrucţiunile şi celelalte acte normative emise de conducătorii ministerelor şi ai altor organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau de autorităţile administrative autonome




  Actele date în executarea unui act normativ


  ART. 77

  Ordinele cu caracter normativ, instrucţiunile şi alte asemenea acte ale conducătorilor ministerelor şi ai celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de specialitate sau ale autorităţilor administrative autonome se emit numai pe baza şi în executarea legilor, a hotărârilor şi a ordonanţelor Guvernului. În formula introductivă a acestor acte normative vor fi cuprinse toate temeiurile juridice prevăzute la art. 42 alin. (4).

  Sfera reglementării


  ART. 78

  Ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza şi în executarea cărora au fost emise şi nu pot conţine soluţii care să contravină prevederilor acestora.

  Termenul de emitere


  ART. 79

  Ordinele şi instrucţiunile se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior sau, după caz, într-un termen util care să facă posibilă ducerea lor la îndeplinire.
---
LEGEA nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
EMITENT: Parlamentul
PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 260 din 21 aprilie 2010

sâmbătă, februarie 08, 2020

Consilierea etică a funcţionarilor publici şi asigurarea informării şi a raportării cu privire la normele de conduită





În Monitorul Oficial nr. 555 din 5 iulie 2019 a fost publicat Codul administrativ (Ordonanţa de urgenţă nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ), act emis de Guvern în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată. Codul administrativ a intrat în vigoare la 5 iulie 2019.

Ulterior, Codul administrativ a fost modificat și completat de către Ordonanţa de urgenţă nr. 63 din 12 septembrie 2019.
 
Codul administrativ reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.

Codul administrativ  reglementează cadrul general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi unele reguli specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
 Codul se completează cu Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi cu alte reglementări de drept comun aplicabile în materie.
 Codul administrativ se aplică în activitatea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, în raporturile dintre autorităţile şi instituţiile administraţiei publice, precum şi în raporturile acestora cu alte subiecte de drept public sau privat.

Potrivit Codului administrativ, autorităţile administraţiei publice centrale sunt: Guvernul, ministerele, alte organe centrale de specialitate subordonate Guvernului sau ministerelor, autorităţile administrative autonome.
Organizarea şi funcţionarea structurilor de specialitate înfiinţate pentru exercitarea de către Preşedintele României a prerogativelor care îi sunt stabilite prin Constituţia României, republicată, sunt reglementate prin lege specială.
Autorităţile administraţiei publice locale sunt: consiliile locale, primarii şi consiliile judeţene.


În înţelesul prezentului cod, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a)activităţile de administraţie social-comunitară - acţiunile prin care se concretizează relaţia autorităţilor administraţiei publice locale cu persoanele juridice de drept public sau de drept privat care au atribuţii în sfera activităţilor social-comunitare pe raza unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
b)administraţia publică - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public;
c)administraţia publică centrală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public naţional/general;
d)administraţia publică locală - totalitatea activităţilor desfăşurate, în regim de putere publică, de organizare a executării şi de executare în concret a legii şi de prestare de servicii publice, în scopul satisfacerii interesului public local;
gg)personalul din administraţia publică - demnitarii, funcţionarii publici, personalul contractual şi alte categorii de personal stabilite în condiţiile legii de la nivelul autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale;

Obligaţiile autorităţilor şi instituţiilor publice cu privire la asigurarea consilierii etice a funcţionarilor publici şi a informării şi a raportării cu privire la normele de conduit

Articolul 451
 (1) În scopul aplicării eficiente a dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici în exercitarea funcţiilor deţinute, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice vor desemna un funcţionar public, de regulă din cadrul compartimentului de resurse umane, pentru consiliere etică şi monitorizarea respectării normelor de conduită.
(2) În mod excepţional, în funcţie de numărul de personal din cadrul autorităţii sau instituţiei publice, de complexitatea problemelor şi de volumul activităţii specifice, pot fi desemnaţi doi consilieri de etică.
(3) Desemnarea consilierului de etică se face prin act administrativ al conducătorului instituţiei publice. Procedura de desemnare, atribuţiile şi modalitatea de raportare a instituţiilor şi autorităţilor în scopul asigurării implementării, monitorizării şi controlului respectării principiilor şi normelor de conduită a funcţionarilor publici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.
(4) Consilierea etică are caracter confidenţial şi se desfăşoară în baza unei solicitări formale adresate consilierului de etică sau la iniţiativa sa atunci când din conduita funcţionarului public rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia. Consilierul de etică are obligaţia de a nu comunica informaţii cu privire la activitatea derulată decât în situaţia în care aspectele semnalate pot constitui o faptă penală.
(5) Autorităţile şi instituţiile publice implementează măsurile considerate necesare pentru respectarea dispoziţiilor prezentului cod privind principiile şi normele de conduită şi sprijină activitatea consilierului de etică.
(6) În aplicarea dispoziţiilor prezentului cod referitoare la conduita funcţionarilor publici, orice activitate care implică prelucrarea datelor cu caracter personal se efectuează cu respectarea prevederilor legislaţiei pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.
(7) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să asigure participarea consilierilor de etică la programele de formare şi perfecţionare profesională, organizate de Institutul Naţional de Administraţie, în condiţiile legii.
(8) Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii cu publicul au obligaţia de a asigura publicarea principiilor şi normelor de conduită pe pagina de internet şi de a le afişa la sediul autorităţii sau instituţiei publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului.
(9) Funcţionarii publici nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în niciun fel pentru că s-au adresat consilierului de etică cu solicitarea de a primi consiliere cu privire la respectarea principiilor şi normelor de conduită.
Consilierul de etică

Articolul 452
 (1) În scopul respectării şi monitorizării implementării principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici, consilierul de etică exercită un rol activ în domeniul prevenirii încălcării normelor de conduită prevăzute de prezentul Cod. În exercitarea acestui rol consilierii de etică îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezentul cod şi de hotărârea Guvernului prevăzută la art. 451 alin. (3).
(2) Dobândirea calităţii de consilier de etică vizează deţinerea unui statut temporar, atribuit cu respectarea unor condiţii expres, unui funcţionar public pentru o perioadă de 3 ani.
(3) În perioada exercitării calităţii de consilier de etică funcţionarul public îşi păstrează şi funcţia publică deţinută. Dreptul la carieră al funcţionarului public este cel corespunzător funcţiei publice deţinute.
(4) Fişa postului corespunzătoare funcţiei deţinute de consilierul de etică se elaborează de către compartimentul de resurse umane şi se aprobă de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, prin raportare la atribuţiile stabilite în sarcina acestuia.
(5) Consilierul de etică îşi desfăşoară activitatea pe baza fişei postului întocmite în condiţiile prevăzute la alin. (4). În activitatea de consiliere etică acesta nu se supune subordonării ierarhice şi nu primeşte instrucţiuni de la nicio persoană, indiferent de calitatea, funcţia şi nivelul ierarhic al acesteia.
(6) Poate dobândi calitatea de consilier de etică funcţionarul public care îndeplineşte în mod cumulativ următoarele condiţii:
a)este funcţionar public definitiv;
b)ocupă o funcţie publică din clasa I;
c)are, de regulă, studii superioare în domeniul ştiinţe sociale, astfel cum este definit acest domeniu de studii în condiţiile legislaţiei specifice;
d)prezintă deschidere şi disponibilitate pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin consilierului de etică în conformitate cu prevederile prezentului cod;
e)are o probitate morală recunoscută;
f)nu i s-a aplicat o sancţiune disciplinară, care nu a fost radiată în condiţiile legii;
g)faţă de persoana sa nu este în curs de desfăşurare cercetarea administrativă în cadrul procedurii disciplinare, în condiţiile legii;
h)faţă de persoana sa nu a fost dispusă începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei infracţiuni contra securităţii naţionale, contra autorităţii, infracţiuni de corupţie sau de serviciu, infracţiuni de fals ori contra înfăptuirii justiţiei;
i)nu se află într-o procedură de evaluare desfăşurată de autoritatea responsabilă de asigurarea integrităţii în exercitarea demnităţilor şi funcţiilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale, în condiţiile legii;
j)nu se află în niciuna dintre situaţiile de incompatibilitate cu calitatea de consilier de etică prevăzute la art. 453.
(7) Dovada îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (6) lit. f)-j) se face prin completarea unei declaraţii de integritate, dată pe propria răspundere a funcţionarului public.
(8) Condiţiile prevăzute la alin. (6) lit. b) şi c) nu sunt obligatorii în cazul autorităţilor şi instituţiilor publice în care numărul de personal este sub 20.
Incompatibilităţi cu calitatea de consilier de etică

Articolul 453
 (1) Nu poate fi numit consilier de etică funcţionarul public care se află în următoarele situaţii de incompatibilitate:
a)este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu conducătorul autorităţii sau instituţiei publice sau cu înlocuitorul de drept al acestuia;
b)are relaţii patrimoniale sau de afaceri cu oricare dintre persoanele prevăzute la lit. a);
c)este membru sau secretar în comisia de disciplină constituită în cadrul autorităţii sau instituţiei publice.
(2) În cazul în care situaţiile de incompatibilitate prevăzute la alin. (1) intervin ulterior dobândirii în condiţii legale a calităţii de consilier de etică, statutul de consilier de etică încetează în condiţiile prezentului cod.
Atribuţiile consilierului de etică

Articolul 454
În exercitarea rolului activ de prevenire a încălcării principiilor şi normelor de conduită, consilierul de etică îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)monitorizează modul de aplicare şi respectare a principiilor şi normelor de conduită de către funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi întocmeşte rapoarte şi analize cu privire la acestea;
b)desfăşoară activitatea de consiliere etică, pe baza solicitării scrise a funcţionarilor publici sau la iniţiativa sa atunci când funcţionarul public nu i se adresează cu o solicitare, însă din conduita adoptată rezultă nevoia de ameliorare a comportamentului acestuia;
c)elaborează analize privind cauzele, riscurile şi vulnerabilităţile care se manifestă în activitatea funcţionarilor publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice şi care ar putea determina o încălcare a principiilor şi normelor de conduită, pe care le înaintează conducătorului autorităţii sau instituţiei publice, şi propune măsuri pentru înlăturarea cauzelor, diminuarea riscurilor şi a vulnerabilităţilor;
d)organizează sesiuni de informare a funcţionarilor publici cu privire la normele de etică, modificări ale cadrului normativ în domeniul eticii şi integrităţii sau care instituie obligaţii pentru autorităţile şi instituţiile publice pentru respectarea drepturilor cetăţenilor în relaţia cu administraţia publică sau cu autoritatea sau instituţia publică respectivă;
e)semnalează practici sau proceduri instituţionale care ar putea conduce la încălcarea principiilor şi normelor de conduită în activitatea funcţionarilor publici;
f)analizează sesizările şi reclamaţiile formulate de cetăţeni şi de ceilalţi beneficiari ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia directă cu cetăţenii şi formulează recomandări cu caracter general, fără a interveni în activitatea comisiilor de disciplină;
g)poate adresa în mod direct întrebări sau aplica chestionare cetăţenilor şi beneficiarilor direcţi ai activităţii autorităţii sau instituţiei publice cu privire la comportamentul personalului care asigură relaţia cu publicul, precum şi cu privire la opinia acestora despre calitatea serviciilor oferite de autoritatea sau instituţia publică respectivă.
Evaluarea activităţii consilierului de etică

Articolul 455
 (1) Exercitarea atribuţiilor de consiliere etică prevăzute la art. 454 lit. a) şi b) nu face obiectul evaluării performanţelor profesionale individuale ale consilierului de etică.
(2)Evaluarea performanţelor profesionale individuale pentru îndeplinirea de către consilierul de etică a atribuţiilor prevăzute la art. 454, cu excepţia celor prevăzute la lit. a) şi b), se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.
(3) Evaluarea performanţelor profesionale individuale se face de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice cu luarea în considerare a raportului de evaluare întocmit în condiţiile legii de superiorul ierarhic nemijlocit al funcţionarului public care deţine calitatea de consilier de etică, în condiţiile art. 485. În acest caz, decizia asupra calificativului final al evaluării performanţelor profesionale individuale aparţine conducătorului autorităţii sau instituţiei publice.
Încetarea calităţii de consilier de etică

Articolul 456
 (1) Calitatea de consilier de etică încetează în următoarele situaţii:
a)prin renunţarea expresă a consilierului de etică la această calitate, pe baza cererii scrise adresate conducătorului autorităţii sau instituţiei publice;
b)prin expirarea perioadei pentru care a fost desemnat consilier de etică în condiţiile prevăzute de prezentul cod;
c)în cazul intervenirii unei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 453;
d)prin revocare de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, pentru activitate necorespunzătoare a consilierului de etică sau în cazul în care acesta nu mai îndeplineşte oricare dintre condiţiile prevăzute la art. 452 alin. (6);
e)în caz de încetare sau de modificare a raporturilor de serviciu ale funcţionarului public care are calitatea de consilier de etică prin ocuparea unei funcţii în cadrul altei autorităţi sau instituţii publice, precum şi în caz de suspendare a raporturilor de serviciu pe o perioadă mai mare de o lună.
(2) Încetarea calităţii de consilier de etică prin revocare în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se poate dispune numai după sesizarea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice cu privire la activitatea considerată necorespunzătoare a consilierului de etică şi cercetarea situaţiei de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, cu luarea în considerare a propunerilor formulate de aceasta.
(3)Încetarea calităţii de consilier de etică în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) şi e) se dispune direct de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.
Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduit

Articolul 457
 (1) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) conţine informaţii cu caracter public, se elaborează în baza rapoartelor autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită transmise Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi cuprinde cel puţin următoarele date:
a)numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;
b)categoriile şi numărul de funcţionari publici care au încălcat principiile şi normele de conduită;
c)cauzele şi consecinţele nerespectării normelor de conduită;
d)evidenţierea cazurilor în care funcţionarilor publici li s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic.
(2) Rapoartele autorităţilor şi instituţiilor publice privind respectarea normelor de conduită se publică pe site-ul propriu şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.
(3) Raportul prevăzut la art. 401 alin. (4) lit. i) se publică pe site-ul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi se comunică la cererea oricărei persoane interesate.
(4) Informarea publicului cu privire la respectarea obligaţiilor şi a normelor de conduită în exercitarea funcţiilor publice constituie parte integrantă din raportul anual privind managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, care se elaborează de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici poate să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.
Atribuţiile Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are următoarele atribuţii:
a)elaborează şi propune politicile şi strategiile privind managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
b)elaborează şi avizează proiecte de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
c)emite, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor publice, puncte de vedere cu privire la proiectele de acte normative privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
d)realizează evidenţa şi managementul funcţiei publice şi ale funcţionarilor publici;
e)monitorizează şi controlează modul de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică, funcţionarii publici, precum şi respectarea aplicării normelor de conduită în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice şi înaintează ministerului de resort propuneri privind măsurile ce se impun;
f)colaborează cu instituţiile publice cu atribuţii în domeniul politicilor salariale şi fiscal-bugetare, în vederea elaborării cadrului normativ privind salarizarea funcţionarilor publici;
g)centralizează nevoile de instruire a funcţionarilor publici, pe baza planurilor de perfecţionare profesională a funcţionarilor publici transmise de autorităţile şi instituţiile publice şi le pune la dispoziţia Institutului Naţional de Administraţie şi a altor furnizori de formare şi perfecţionare profesională, în condiţiile legii;
h)colaborează cu Institutul Naţional de Administraţie la stabilirea tematicii specifice programelor de formare specializată în administraţia publică şi de perfecţionare a funcţionarilor publici;
i)administrează Sistemul electronic naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public şi realizează evidenţa personalului plătit din fonduri publice;
j)furnizează ministerului de resort date statistice prelucrate, în condiţiile legii, pe baza informaţiilor cuprinse în Sistemul electronic naţional de evidenţă a ocupării în sectorul public, pentru fundamentarea politicilor de resurse umane cu privire la personalul plătit din fonduri publice;
k)asigură baza de date pentru redistribuirea, la solicitarea autorităţilor şi instituţiilor publice, a funcţionarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu prin eliberare din funcţia publică din motive neimputabile lor;
l)acordă, la cerere, asistenţă de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice referitor la aplicarea legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici;
m)elaborează cadre de competenţă, în condiţiile legii;
n)reglementează şi monitorizează aplicarea normelor privind conduita funcţionarilor publici şi activitatea consilierilor de etică din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
o)întocmeşte raportul anual cu privire la managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, pe care îl prezintă ministerului de resort, care conţine şi informaţii cu privire la reorganizările instituţionale, precum şi cu privire la aplicarea şi respectarea normelor de conduită în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice;
p)elaborează reglementări comune, aplicabile tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice, privind funcţiile publice, precum şi instrucţiuni privind aplicarea unitară a legislaţiei în domeniul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici;
q)organizează etapa de recrutare din cadrul concursului pentru ocuparea funcţiilor publice prevăzute la art. 467 alin. (3) lit. a);
r)planifică recrutarea în funcţiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) şi (2), cu excepţia celor care beneficiază de statute speciale în condiţiile legii, pe baza unui plan de recrutare.
(2) Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
(3) Cadrele de competenţă prevăzute la alin. (1) lit. m) constituie cadrul de referinţă pentru organizarea şi dezvoltarea carierei funcţionarilor publici, exprimat prin totalitatea standardelor, indicatorilor şi descriptorilor utilizaţi cu referire la capacitatea unei persoane de a selecta, combina şi utiliza cunoştinţe, abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a sarcinilor stabilite în exercitarea unei funcţii publice, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi eficienţă. Normele privind conţinutul, competenţa şi procedura de elaborare şi avizare a cadrelor de competenţă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Pentru  cititorii fideli  ai  LegisTM,  la  adresa https://legistm.ro/ punem la  dispoziție:

 

1.     Ghid de bune practici şi instrumente de lucru pentru prevenirea corupţiei în administraţia publică, realizat  de Centrul de resurse juridice în cadrul proiectului:,,Formare și dezvoltare pentru asigurarea eticii și integrității în administrația publică”, SMIS 22242 - http://www.crj.ro/wp-content/uploads/2016/03/ghid-de-bune-practici.pdf

2.    Raportul privind respectarea normelor de conduită  prevăzut de Ordinul nr. 1200/2013 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcționarii publici și a implementării procedurilor disciplinare


3.    Raportul privind situația implementării procedurilor disciplinare prevăzut de Ordinul nr. 1200/2013 privind monitorizarea respectării normelor de conduită de către funcționarii publici și a implementării procedurilor disciplinare

 

La  cerere, la  adresa academiacetateanului@gmail.com  punem  la  dispoziție informații, proceduri   și  alte documente utile  privind consilierea etică, asigurarea informării şi a raportării cu privire la normele de conduită