Academia Cetățeanului

miercuri, iunie 15, 2016

Întocmirea, completarea, eliberarea şi arhivarea documentele şcolare

ART. 25

(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar particulare autorizate comandă documentele şcolare numai prin intermediul inspectoratului şcolar în a cărui rază de activitate funcţionează.

(2) Necesarul de documente şcolare se determină, sub directa coordonare a directorului unităţii beneficiare, în raport cu cifra de şcolarizare şi se înaintează inspectoratului şcolar.

ART. 26

(1) Registrul matricol se tipăreşte în format A3, pe filiere (teoretică/vocaţională/tehnic).

(2) Registrul matricol, după completare, devine document şcolar cu regim special.

(3) Înscrierea elevilor în registrul matricol se face în conformitate cu datele din actul de identitate, certificatul de naştere, cartea de identitate, certificatul de căsătorie, alte acte emise de organele competente, menţionându-se şi CNP-ul.

(4) Atribuirea numărului matricol se face începând cu numărul 1, la începutul şcolarizării, pe niveluri şi forme de învăţământ, pe baza documentelor de stare civilă, cu modificările ulterioare, la nivel de unitate de învăţământ.

(5) Pentru elevii transferaţi în timpul anului şcolar, numărul matricol se atribuie în continuarea seriei anului respectiv.

(6) Înscrierea mediilor pe ani de studiu se face pe baza mediilor anuale încheiate în catalogul clasei, la care se adaugă menţiuni cu privire la eventualele examene de diferenţă.

(7) Anual, situaţia şcolară este certificată de secretarul unităţii de învăţământ şi este confirmată, după verificare, de directorul acesteia.

(8) În mod obligatoriu, numărul matricol al fiecărui elev din catalog trebuie să corespundă cu cel din registrul matricol, număr care se păstrează pe toată durata şcolarizării.

(9) Pentru situaţiile aprobate prin metodologii specifice de transferare de la un nivel de pregătire la altul, de la o formă de organizare la alta şi de la o specializare la alta, în cadrul aceleiaşi filiere sau de la filiere diferite, se menţionează denumirea disciplinelor la care s-au susţinut examene de diferenţă şi notele obţinute, fără modificarea mediilor generale ale anilor echivalaţi.

(10) Pentru elevii transferaţi în cadrul aceluiaşi nivel de învăţământ, de la o filieră/profil/specializare la alta/altul, se specifică examenele de diferenţă şi rezultatele obţinute, menţionându-se media anuală calculată la unitatea de învăţământ de la care provin - fără recalcularea mediei generale.

(11) Pentru absolvenţii învăţământului profesional, ai şcolilor de arte şi meserii şi/sau ai anului de completare, care îşi continuă studiile în învăţământul liceal, în rubricile corespunzătoare anilor şcolari absolviţi se trece baza legală de continuare a studiilor, respectiv "se continuă studiile conform Hotărârii Guvernului nr. ..... sau Ordinului ministrului nr. ...."; în această situaţie, media finală a anilor de studii se calculează pentru anii şcolari frecventaţi la învăţământul liceal, ciclul superior, şi nu se iau în calcul mediile anilor de studii din învăţământul profesional şi de la eventualele examene de diferenţe.

(12) Pentru absolvenţii care au promovat examenul de finalizare a studiilor, odată cu eliberarea actelor de studii se completează în caseta corespunzătoare din registrul matricol datele de identificare ale acestora, precum şi rezultatele examenului.

(13) Atât în registrul matricol, cât şi în catalogul clasei se înscriu citeţ şi în întregime toate disciplinele înscrise în planul-cadru aferent filierei/profilului/specializării/calificării corespunzătoare/corespunzător fiecărei clase/fiecărui an de studii.

(14) Registrul matricol, după completarea procesului-verbal, tipărit pe ultima sa pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen de păstrare permanent.

ART. 27

(1) Catalogul clasei devine document şcolar cu regim special, după completarea cu datele de identificare ale elevilor.

(2) Înscrierea elevilor în catalogul clasei se face în conformitate cu datele din actul de identitate şi din registrul matricol, menţionându-se în mod explicit numărul matricol, volumul şi pagina. Aceste elemente de identificare sunt trecute la începutul anului şcolar de către învăţător sau de către profesorul diriginte, pe baza datelor furnizate de secretariat. Eventualele completări se fac de către învăţătorul sau dirigintele clasei, în baza documentelor existente la secretariatul unităţii de învăţământ.

(3) Înscrierea disciplinelor în catalogul clasei se face de către învăţător sau de către profesorul diriginte, citeţ şi în întregime, în conformitate cu planul-cadru aferent filierei/profilului/specializării/calificării corespunzătoare/corespunzător clasei respective şi în funcţie de disciplinele opţionale stabilite.

(4) Pentru evaluarea semestrială, pentru înscrierea absenţelor, precum şi pentru încheierea mediilor semestriale şi anuale răspunde în mod direct titularul de disciplină. Este interzisă înscrierea datelor fără note. Dirigintele răspunde de exactitatea calculului aritmetic al mediei generale anuale.

(5) La sfârşitul anului şcolar se întocmeşte, pe ultima pagină a catalogului clasei, un proces-verbal privind verificarea mediilor şi a mediilor generale, semnat de învăţător/diriginte şi titularii de discipline şi vizat de directorul unităţii de învăţământ.

(6) Notele/Mediile înscrise greşit în catalog se corectează prin tăiere cu o linie orizontală şi se înlocuiesc cu notele corespunzătoare, cu cerneală roşie, se semnează de către titularul de disciplină şi de director, care aplică ştampila.

(7) Scoaterea catalogului din unităţile de învăţământ este interzisă.

(8) Catalogul clasei, după completarea procesului-verbal, tipărit pe ultima sa pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen de păstrare permanent.

ART. 28

(1) Catalogul pentru examenele de finalizare a studiilor devine document şcolar cu regim special, după completare. Completarea sa se face cu respectarea rubricaţiei din formular, conform metodologiei specifice fiecărui tip de examen.

(2) Eventualele corecturi se fac cu cerneală roşie, se confirmă prin semnătura preşedintelui şi prin aplicarea ştampilei de examen, astfel încât să nu se acopere înscrisul din catalog.

(3) După întocmire, catalogul pentru examenele de finalizare a studiilor este verificat de toţi membrii comisiei care, după însuşirea conţinutului, semnează pe coperta formularului şi în locurile prevăzute expres în formular.

(4) După completare, catalogul menţionat la alin. (1) se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar organizatoare/emitentă, cu termen de păstrare permanent.

ART. 29

Prevederile art. 28 se aplică în mod corespunzător în cazul cataloagelor pentru examenele de corigenţă şi de diferenţe, care au o rubricaţie specifică. Termenul de păstrare în arhiva unităţii de învăţământ cuprinde toată durata studiilor elevului.

ART. 30

Portofoliul educaţional al elevului reprezintă cartea de identitate educaţională a acestuia. Utilizarea lui debutează începând cu clasa pregătitoare şi se eliberează tuturor elevilor care au absolvit anii şcolari începând cu clasa a II-a.

ART. 31

Suplimentul descriptiv se completează şi se eliberează în baza unei metodologii elaborate de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

ART. 32

(1) Foaia matricolă se eliberează, obligatoriu, elevilor care au absolvit/finalizat un nivel de învăţământ, conform sistemului naţional de învăţământ aprobat prin lege.

(2) Foaia matricolă se întocmeşte, pe baza înregistrărilor din registrul matricol, prin copierea exactă a datelor, fără rotunjiri.

(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular acreditate sau cu autorizaţie de funcţionare provizorie eliberează foi matricole întocmite şi semnate de conducerea acestora, pe care se aplică ştampila proprie.

(4) Eliberarea foilor matricole se consemnează în Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii.

(5) Pentru absolvenţii învăţământului profesional, ai şcolilor de arte şi meserii şi/sau ai anului de completare, care îşi continuă studiile în învăţământul liceal, în rubricile corespunzătoare anilor şcolari absolviţi se trece baza legală de continuare a studiilor, respectiv "se continuă studiile conform Hotărârii Guvernului nr. .... sau Ordinului ministrului nr. ..."; în această situaţie, media finală a anilor de studii se calculează pentru anii şcolari frecventaţi la învăţământul liceal, ciclul superior, şi nu se iau în calcul mediile anilor de studii din învăţământul profesional şi de la eventualele examene de diferenţe.

(6) Foile matricole eliberate absolvenţilor învăţământului liceal prevăzuţi la alin. (5) vor conţine, în mod obligatoriu, durata studiilor şcolii absolvite anterior învăţământului liceal şi nivelul de calificare obţinut.

ART. 33

(1) Adeverinţele de studii şi adeverinţele de absolvire sunt documente şcolare care se deosebesc de celelalte documente prin faptul că se eliberează solicitanţilor pe bază de cerere, cu specificarea destinaţiei şi a termenului de valabilitate de 90 de zile, şi nu au caracter de regim special.

(2) Adeverinţele de studii şi adeverinţele de absolvire se completează pe baza datelor din registrul matricol, se semnează de către directorul/directorul-adjunct şi de secretarul-şef/secretarul unităţii de învăţământ, se ştampilează, primesc număr şi se înregistrează în registrul de intrare-ieşire al corespondenţei din unitatea de învăţământ. În registru trebuie să apară în clar numele şi prenumele/denumirea solicitantului, data solicitării, numărul, data şi persoana pe numele căreia se eliberează adeverinţa, numele în clar şi semnătura persoanei care a completat şi a eliberat documentul.

(3) Prin adeverinţa de studii se precizează faptul că titularul a finalizat unul sau mai multe/mulţi semestre/ani de studiu, că a parcurs anumite materii şi se indică mediile obţinute.

(4) Adeverinţa de studii se eliberează elevilor, părinţilor/reprezentanţilor legali, împuterniciţilor acestora sau la solicitarea scrisă a unor unităţi de învăţământ ori a altor persoane juridice, aprobată de directorul unităţii de învăţământ.

(5) Pentru orice alte solicitări, conducerea unităţii de învăţământ va elibera o adeverinţă simplă.

ART. 34

(1) Până la eliberarea fiecărui act de studiu prevăzut la art. 1 alin. (2), la cerere, se eliberează absolvenţilor din învăţământul preuniversitar care au promovat un nivel de învăţământ/examen adeverinţa prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. i).

(2) Adeverinţele care atestă promovarea nivelului de învăţământ/examenului se înregistrează într-un registru de evidenţă special constituit cu această destinaţie la nivelul unităţii de învăţământ.

(3) Adeverinţele primesc număr de înregistrare corespunzător celui din registrul de evidenţă special.

(4) Adeverinţele se completează de către secretarul unităţii de învăţământ şi se semnează de acesta şi de directorul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit ultima clasă şi se ştampilează.

(5) Fiecărui absolvent i se eliberează o singură adeverinţă în original.

(6) Termenul de valabilitate a adeverinţei este până la eliberarea actului de studiu respectiv, dar nu mai mult de 12 luni de la data eliberării acesteia.

(7) Adeverinţele se completează astfel:

a) datele din registrele matricole şi din cataloagele examenelor de finalizare a studiilor;

b) codul CIF şi adresa unităţii de învăţământ absolvite;

c) numele şi toate prenumele titularului, precum şi toate iniţialele prenumelui tatălui se înscriu fără prescurtări, cu litere mari, de tipar, utilizând diacriticele, precum şi CNP-ul absolventului. Iniţialele prenumelui mamei se înscriu în cazul în care tatăl este necunoscut;

d) mediile obţinute la examenul de finalizare a studiilor se înscriu cu cifre arabe, iar explicitarea acestora se înscrie după modelul: 7,89 (şapte 89%).

(8) Pentru absolvenţii ciclului superior al liceului care au promovat examenul naţional de bacalaureat în anul curent se eliberează adeverinţe care atestă promovarea examenului naţional de bacalaureat, conform precizărilor transmise de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice.

(9) Adeverinţele se completează cu datele din catalogul electronic de către secretarul unităţii de învăţământ la care candidaţii au absolvit ultima clasă de liceu şi se semnează de către secretarii şi directorii unităţilor de învăţământ respective, se aplică ştampila unităţii de învăţământ la care candidatul a absolvit ultima clasă de liceu şi se avizează de inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti. Candidaţilor care au susţinut examenul naţional de bacalaureat în sesiunea specială organizată pentru absolvenţii de liceu participanţi la loturile lărgite ce se pregătesc pentru olimpiade şi concursuri internaţionale, precum şi candidaţilor care au susţinut examenul naţional de bacalaureat în alt centru de examen decât candidaţii din unitatea de învăţământ absolvită, inclusiv celor care au susţinut bacalaureatul în alt judeţ, li se eliberează adeverinţe în aceleaşi condiţii.

(10) Unităţile de învăţământ transmit adeverinţele inspectoratelor şcolare spre avizare.

(11) Inspectoratele şcolare au obligaţia de a avea o evidenţă strictă a adeverinţelor avizate şi pot stabili proceduri privind gestionarea acestora.

(12) Până la eliberarea actelor de studii corespunzătoare nivelului de învăţământ/examenului promovat înscrierea la un alt nivel de învăţământ a absolvenţilor se face pe baza acestor adeverinţe.

ART. 35

(1) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii devine document şcolar cu regim special, după completarea cu datele de identificare ale elevului, la nivelul unităţilor de învăţământ care gestionează acte de studii.

(2) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii cuprinde toate categoriile de acte de studii, dar se completează numai rubricile corespunzătoare actelor de studii care se eliberează absolvenţilor nivelului de educaţie corespunzător unităţii de învăţământ.

(3) Înscrierea datelor se face în ordine cronologică, fără să se lase rânduri libere între o activitate şi alta, chiar dacă este vorba de primire, predare sau transfer de acte.

(4) În prima parte a registrului unic de evidenţă a formularelor actelor de studii sunt înscrise formularele actelor de studii primite atât la nivel de inspectorat, cât şi la nivel de unitate de învăţământ.

(5) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii cuprinde şi o a doua parte, care se referă la evidenţa eliberării actelor de studii unităţilor de învăţământ sau absolvenţilor.

(6) Eventualele corecturi se fac numai cu cerneală roşie, în rubrica imediat următoare sau în rubrică separată, dacă este posibil, dacă nu, pe acelaşi rând.

(7) Numerotarea actelor de studii eliberate se face începând cu numărul 1 şi se continuă până la epuizarea lotului seriei respective; în procesul-verbal de la sfârşitul registrului unic de evidenţă a formularelor actelor de studii se face menţiunea poziţiilor anulate, a stocului existent, certificând în clar numele persoanelor care au efectuat operaţiunile de întocmire şi eliberare. Menţiunea se semnează de secretarul-şef/secretar şi se avizează de director.

(8) Numerotarea seriei noi se face începând cu numărul 1 şi nu în continuare.

(9) Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii, după completarea procesului-verbal tipărit pe ultima sa pagină, se arhivează la unitatea de învăţământ preuniversitar emitentă, cu termen de păstrare permanent.

(10) Pentru actele de studii eliberate pe bază de procură notarială/consulară, la rubrica "Menţiuni" din registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii se trec numele, prenumele, calitatea împuternicitului, datele de identitate şi se semnează de către acesta.

ART. 36

(1) În sistemul naţional de învăţământ documentele şcolare prevăzute la art. 2 alin. (1) se întocmesc numai în limba română, folosindu-se alfabetul latin, cu diacritice, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Documentele şcolare se întocmesc numai pe formulare ale căror machetă şi conţinut sunt stabilite anual şi prezentate pe site-ul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice în timp util, pentru a fi cunoscute şi preluate de toate unităţile de învăţământ preuniversitar.

(3) Schimbările de nume intervenite pe parcursul frecventării nivelului de învăţământ se operează la solicitarea scrisă a titularului, aprobată de directorul unităţii de învăţământ, pe baza actelor doveditoare, în toate documentele şcolare. Actele doveditoare ale schimbării de nume, în copie legalizată notarial, se arhivează, cu termen de păstrare permanent.

(4) Completarea documentelor şcolare se poate face prin scriere la calculator, prin dactilografiere sau de mână, cu cerneală neagră sau albastră, fără spaţii libere.

(5) Eventualele modificări se fac cu tuş sau cu cerneală roşie, menţionând actul în temeiul căruia au fost efectuate.

(6) Instrucţiunile de completare se tipăresc, parţial sau total, pe copertă.

(7) Toate rubricile rămase libere se barează.

(8) Este interzis să se facă ştersături, răzuiri, acoperire cu pastă corectoare, prescurtări şi/sau adăugări în documentele şcolare

(9) Documentele şcolare se întocmesc cu respectarea prevederilor art. 26-35 şi se arhivează conform prezentului Regulament. După completare, toate documentele şcolare devin acte cu regim special.

Baza:

Ordinul nr. 3.844 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar

marți, iunie 14, 2016

Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ

ART. 210

(1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:

a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei menţionaţi la art. 201, alin. (2), lit. a), pentru care se organizează o sesiune specială;

b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform prevederilor art. 200, alin. (3);

c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;

d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv în clasa a V-a.

(2) Organizarea, în unităţile de învăţământ, a examenelor de admitere în învăţământul liceal sau profesional, precum şi a examenelor şi evaluărilor naţionale, se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(3) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal decide înscrierea copilului în clasa întâi, respectiv în clasa pregătitoare, înainte de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, care pot organiza testări ale nivelului cunoaşterii limbii de predare, în cazul în care numărul candidaţilor la înscrierea în clasa pregătitoare/clasa I depăşeşte numărul de locuri, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(5) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa I este permisă pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

(6) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele situaţii:

a) pentru unităţile de învăţământ care nu şcolarizează clase de învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;

b) pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;

c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea verificării nivelului de cunoaştere a limbii respective.

Elevii care anterior admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de aptitudini şi cunoştinţe la limba modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.

(7) Orice altă formă de concurs/examinare a elevilor în vederea înscrierii în clasa a V-a, precum şi organizarea claselor pe orice criterii de ierarhizare a elevilor este interzisă.

(8) Elevii care, anterior înscrierii la admiterea în liceu, în clasa a IX-a, la clasele cu predare în regim intensiv sau bilingv a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A2 sau superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor la limba modernă respectivă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.

ART. 211

Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.

ART. 212

La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.

ART. 213

(1) Pentru desfăşurarea examenelor există 3 tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz.

La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe - proba scrisă şi proba orală.

(2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării/calificării profesionale, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ împreună cu membrii catedrei de specialitate.

(3) Proba practică se susţine la disciplinele/modulele care au, preponderent, astfel de activităţi.

(4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Sesiunea de corigenţe are un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.

(5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau după caz specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.

(6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examinare este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau după caz de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.

ART. 214

(1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.

(2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.

(3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de aceasta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.

(4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.

(5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei 2 examinatori.

ART. 215

(1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.

(2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.

(3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar, constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.

(4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.

ART. 216

(1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administraţie, dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an şcolar.

(2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.

ART. 217

(1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadre didactice examinatoare şi se trec în catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ, în termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de 5 zile de la afişare.

(2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ.

(3) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.

(4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216 alin. (2).

(5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.

(6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a consiliului profesoral.

ART. 218

După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

Ordinul nr. 5.115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar

Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

sâmbătă, iunie 11, 2016

Întocmirea şi eliberarea duplicatelor actelor de studii

ART. 37

(1) În cazul completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii original sau în cazul prezentării actului de studii original deteriorat astfel încât nu mai poate produce efectele pentru care a fost emis, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învăţământ care a eliberat actul respectiv eliberează un duplicat al acestuia, întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unităţii de învăţământ din care rezultă situaţia şcolară a solicitantului.

(2) În cazul pierderii, distrugerii sau al furtului actului de studii original, cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de următoarele acte, care se arhivează cu termen de păstrare de 100 ani la inspectoratul şcolar, iar copiile certificate "conform cu originalul" la unitatea de învăţământ:

a) declaraţia notarială/consulară, dată de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurările în care actul original a fost pierdut, precum şi alte precizări care să confirme dispariţia actului de studii respectiv. Se va face în mod obligatoriu următoarea menţiune: "actul de studii original nu a fost lăsat gaj/garanţie la o instituţie de stat sau particulară, din ţară sau din străinătate, şi nu a fost înstrăinat cu bună-ştiinţă altei persoane fizice sau juridice";

b) dovada publicării pierderii, distrugerii sau furtului actului de studii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;

c) copie legalizată la notariat după certificatul de naştere/căsătorie;

d) două fotografii color, format 3 x 4 cm;

e) aprobarea scrisă a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar pentru eliberarea duplicatului, în urma actelor depuse de către unitatea de învăţământ.

(3) Pentru publicarea pierderii/distrugerii/furtului unui act de studii, titularul se adresează Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, depunând un anunţ care va cuprinde următoarele date: denumirea actului de studii original, numele titularului, iniţialele prenumelui tatălui/mamei şi toate prenumele titularului, anul absolvirii, seria şi numărul actului, numărul şi data la care a fost înregistrat în evidenţele unităţii de învăţământ emitente.

ART. 38

(1) Duplicatul actului de studii se întocmeşte pe un formular identic cu cel original emis la data absolvirii şi se eliberează după procedura prevăzută la actele de studii originale.

(2) În situaţia în care nu se mai găsesc formulare de acelaşi tip, se eliberează un duplicat redactat/tehnoredactat/scanat după modelul actului original, în care se înscriu datele existente în arhivă privind situaţia şcolară a solicitantului. În această situaţie se aplică timbru fiscal, a cărui valoare este stabilită conform prevederilor Legii nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Duplicatele actelor de studii se completează cu: numele şi prenumele preşedintelui comisiei pentru examenul respectiv, ale directorului, secretarului etc., existenţi în funcţiile respective la data absolvirii studiilor de către solicitanţi; în cazul în care nu sunt înscrise în clar numele persoanelor menţionate mai înainte, se completează (ss) "indescifrabil".

(4) Pe duplicatele actelor de studii, într-un spaţiu corespunzător, se face menţiunea: "duplicat tipizat", sau, după caz, "redactat", "eliberat conform aprobării ......(denumirea instituţiei/organului care a aprobat eliberarea duplicatului)....., nr. ... din ......... . Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente.

(5) Se aplică ştampila unităţii emitente pe timbrul fiscal în condiţiile alin. (2) şi lângă semnătura directorului.

(6) Duplicatele actelor de studii poartă, în partea de sus, seria şi numărul actului original eliberat, data şi numărul acordat de unitatea de învăţământ respectivă în Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii.

(7) Pe duplicat se înregistrează numărul şi data eliberării, număr care se completează cu cerneală roşie în Registrul unic de evidenţă a formularelor duplicat ale actelor de studii sau într-un registru similar pentru generaţiile de absolvenţi anterioare anului 2005, completat separat, semnat de titular/împuternicit. Numerotarea în registru începe de la 1 şi se continuă până la epuizarea registrului.

(8) În registrul de eliberare a actului original, la titular, se menţionează, cu cerneală roşie, seria şi numărul duplicatului, numărul din registrul de eliberare şi data eliberării.

(9) Borderoul pentru aplicarea timbrului sec pe duplicate cuprinde următoarele rubrici: nr. crt., numele, iniţialele prenumelui tatălui/mamei, prenumele complet al absolventului, seria şi numărul formularului, numărul dat de unitatea de învăţământ, anul absolvirii, menţiuni - seria şi numărul actului original - urmându-se aceeaşi procedură ca şi pentru actele de studii originale.

(10) În registrul matricol şi pe matca/cotorul actului original, când actul s-a eliberat din carnet cu matcă/cotor, se consemnează seria şi numărul duplicatului eliberat.

(11) La eliberarea duplicatelor pe baza documentelor din arhivele unităţilor de învăţământ particulare, confesionale sau ale unităţilor de învăţământ echivalente cu acestea, care au funcţionat înainte de reforma învăţământului din anul 1948, pe formular se menţionează, în mod obligatoriu, dacă în perioada respectivă unităţile de învăţământ în cauză aveau sau nu dreptul de publicitate, precum şi dacă din arhivă rezultă sau nu că titularul actului a absolvit sau nu examenele cerute de lege, în faţa comisiilor instituite de drept.

ART. 39

(1) Absolvenţii unei unităţi de învăţământ a cărei arhivă se găseşte la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, care solicită un duplicat după un act de studiu sau document şcolar, depun la inspectoratul şcolar o cerere de eliberare a duplicatului, însoţită de actele doveditoare, eliberate de Arhivele Naţionale/direcţiile judeţene.

(2) Pe baza analizei actelor prezentate, inspectoratul şcolar nominalizează o unitate de învăţământ cu acelaşi nivel de pregătire, cu domeniu identic/asemănător, în vederea eliberării duplicatului solicitat. Duplicatele actelor eliberate în aceste condiţii poartă menţiunea: "A fost eliberat conform aprobării inspectoratului şcolar nr. ........ din data ......, pe baza documentelor confirmate de Direcţia judeţeană a Arhivelor Naţionale care deţine arhiva fostei .........(denumirea fostei unităţi)........... .

Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente.

ART. 40

(1) Termenul pentru eliberarea duplicatelor este de până la 30 de zile de la aprobarea cererii.

(2) Duplicatul se eliberează titularului/împuternicitului conform prevederilor art. 10.

(3) În cazul pierderii, distrugerii, furtului sau al completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a duplicatului, se eliberează un alt exemplar, cu respectarea prevederilor referitoare la întocmirea şi eliberarea duplicatelor.

ART. 9

(4) Responsabilitatea completării, eliberării şi anulării actelor de studii şi a duplicatelor revine directorului şi secretarului-şef/secretarului unităţii de învăţământ acreditate.

Ordinul nr. 3.844 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 31 mai 2016

marți, martie 22, 2016

Domeniul management juridic

Pentru cei interesati de domeniul management juridic scolar, găsiti postarile mele pe forumul ISJ Hunedoara

Aici http://forum.isj.hd.edu.ro/search.php?search_id=egosearch&sid=81b67b316145f96b5e50065627c71b8d

duminică, martie 20, 2016

Metodologia de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"

ORDIN nr. 5.349 din 7 septembrie 2011

privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"

EMITENT:

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

PUBLICAT ÎN:

MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 20 octombrie 2011

Data Intrarii in vigoare: 20 Octombrie 2011

-------------------------------------------------------------------------

În temeiul art. 58 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,

în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

ART. 1

Se aprobă Metodologia de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2

Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali şi Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

ART. 3

Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educaţiei, cercetării,

tineretului şi sportului,

Daniel Petru Funeriu

Bucureşti, 7 septembrie 2011.

Nr. 5.349.

ANEXĂ

METODOLOGIA

de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"

CAP. I

Dispoziţii generale

ART. 1

Prezenta metodologie reglementează modul de organizare a Programului "Şcoala după şcoală".

ART. 2

(1) Programul "Şcoala după şcoală", denumit în continuare Programul SDS, este un program complementar programului şcolar obligatoriu, care oferă oportunităţi de învăţare formală şi nonformală pentru consolidarea competenţelor, învăţare remedială şi accelerare a învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber.

(2) Programul SDS se adresează atât elevilor din învăţământul primar, cât şi elevilor din învăţământul secundar.

(3) Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB, anunţă unităţile de învăţământ, autorităţile publice locale, alţi parteneri sociali despre posibilitatea organizării Programului SDS şi popularizează condiţiile de organizare, precum şi beneficiile acestuia pentru comunitatea locală.

CAP. II

Organizarea Programului SDS

ART. 3

(1) Programul SDS este conceput de unităţile de învăţământ sub formă de proiect în urma unei analize de nevoi, prin consultarea elevilor, a reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice, a comunităţii locale şi a altor instituţii şi organizaţii partenere. Pe baza acestor demersuri, unităţile de învăţământ stabilesc grupul-ţintă al Programului SDS.

(2) Oferta de Program SDS este proiectată astfel încât să răspundă cu prioritate nevoilor elevilor aparţinând grupurilor dezavantajate.

(3) Organizarea programului se face pe baza unui regulament intern, elaborat de fiecare unitate de învăţământ.

(4) În perioada ianuarie-februarie a fiecărui an şcolar în curs, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ realizează analiza de nevoi pentru organizarea programului în anul şcolar următor. Pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi a resurselor existente (umane, financiare, materiale), o comisie formată din directorul unităţii de învăţământ, reprezentantul comitetului de părinţi al şcolii, două cadre didactice din învăţământul primar şi două cadre didactice din învăţământul secundar, aleşi de consiliul profesoral, realizează până la data de 1 martie oferta pentru Programul SDS, sub formă de pachete educaţionale. Oferta pentru Programul SDS este prezentată, discutată şi aprobată de consiliul profesoral al şcolii.

(5) Programul SDS se organizează prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul ISJ/ISMB. Directorul unităţii de învăţământ pune în aplicare decizia consiliului de administraţie şi înaintează ISJ/ISMB Programul SDS.

(6) Consiliul de administraţie al ISJ/ISMB avizează proiectul Programului SDS, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta metodologie.

(7) Programul SDS se poate organiza în spaţiile disponibile din propria unitate de învăţământ sau în spaţiile din alte unităţi de învăţământ, consorţii şcolare etc., precum şi în palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare sau în alte spaţii puse la dispoziţie de autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale cu competenţe în domeniu, biserică etc.

(8) Se interzice organizarea Programului SDS în spaţii care nu au autorizaţii de funcţionare şi în sediile partidelor politice.

(9) Se interzice organizarea Programului SDS în spaţii private aparţinând personalului didactic sau nedidactic implicat în derularea programului.

ART. 4

(1) Programul SDS se va desfăşura înainte sau după programul şcolar obligatoriu (în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu).

(2) În situaţia în care Programul SDS se desfăşoară în continuarea programului şcolar obligatoriu, în învăţământul primar, se alocă un interval de timp de aproximativ o oră şi jumătate necesar servirii mesei, precum şi activităţilor recreative în aer liber.

(3) În situaţia în care elevii se înscriu la Programul SDS, se poate asigura servirea mesei. Masa de prânz poate fi servită în cantina şcolară sau într-un alt tip de spaţiu autorizat pentru acest tip de activitate. În situaţia în care nu poate fi amenajat/identificat un spaţiu adecvat pentru servirea mesei, hrana poate fi asigurată în sistem de catering sau fiecare participant la Programul SDS îşi poate aduce pachetul cu hrană de acasă.

ART. 5

(1) Programul SDS poate fi organizat pe parcursul unui număr de ore, care este prevăzut în ofertă şi în regulamentul intern de organizare, dar nu mai puţin de 12 ore/săptămână.

(2) Programul SDS oferă tipuri de activităţi care vizează formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice învăţământului primar/învăţământului secundar, dezvoltarea personală şi interpersonală/pregătirea pentru viaţă, dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului.

(3) Programul SDS este conceput astfel încât oferă activităţi cu caracter universal, pentru valorizarea aptitudinilor şi competenţelor fiecărui elev, în conformitate cu nevoile şi interesele sale.

ART. 6

(1) În învăţământul primar, Programul SDS cuprinde activităţi cu sprijin specializat, ateliere/activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ.

(2) Activităţile cu sprijin specializat cuprind:

a) supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor;

b) recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale, consiliere, logopedice;

c) activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă;

d) activităţi de încurajare a lecturii independente;

e) autocunoaştere, intercunoaştere prin activităţi de dezvoltare emoţională şi socială.

(3) Atelierele/Activităţile tematice/Alte activităţi de tip recreativ cuprind:

a) activităţi practic-aplicative pe diferite domenii (arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.);

b) proiecte tematice, propuse de către copii sau părinţi, cadre didactice etc.;

c) drumeţii/excursii/vizionări de spectacole.

(4) Fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de grupul-ţintă, constituie module de pachete de activităţi, prin combinarea activităţilor menţionate la alin. (2) şi (3).

ART. 7

În învăţământul secundar, Programul SDS cuprinde:

1. pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă:

a) pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice, pe discipline, recunoaştere internaţională etc.;

b) participarea/organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare;

c) participarea la activităţi de cooperare europeană (Comenius, Leonardo da Vinci);

2. pachetul de activităţi de sprijin:

a) asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare;

b) activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale;

c) consiliere psihologică;

d) servicii de logopedie;

3. pachetul de pregătire pentru viaţă:

a) organizarea de activităţi de dezvoltare personală (autocunoaştere, a învăţa să înveţi, abilităţi de comunicare);

b) activităţi care vizează dezvoltarea atitudinii active şi implicarea elevului (integrare socială, coduri de conduită, atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător etc.);

c) stil de viaţă sănătos (prevenţia comportamentelor de risc: alcool, tutun, droguri, alimentaţie sănătoasă, regimul de viaţă, dezvoltare durabilă etc.);

d) educaţie pentru carieră;

4. ateliere/activităţi tematice (microproiecte pe diferite domenii: arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.).

ART. 8

(1) Programul SDS se poate organiza modular, pe unităţi de timp stabilite la nivelul unităţii de învăţământ în funcţie de grupul-ţintă şi nevoile identificate, prin combinarea pachetelor de activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor transferabile (a învăţa să înveţi, munca în echipă, activităţi de comunicare şi relaţionare), stil de viaţă sănătos, comportament civic.

(2) În cadrul Programului SDS, timpul alocat sprijinului specializat (efectuarea temelor, activităţi remediale/de sprijin, de dezvoltare pentru elevi capabili de performanţă) nu poate depăşi o oră şi jumătate pe zi pentru învăţământul primar şi două - trei ore pentru învăţământul secundar.

ART. 9

Programul SDS se derulează pe grupe de elevi (maximum 12 elevi), constituite după opţiunile şi nevoile identificate. Activităţile sunt proiectate, organizate şi susţinute de cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar, consilieri, profesori de sprijin, bibliotecari, logopezi, laboranţi, pedagogi, antrenori, mediatori şcolari, voluntari din şcoală, din instituţii şi organizaţii partenere abilitate.

CAP. III

Înscrierea în Programul SDS, parcurgerea şi retragerea din acesta

ART. 10

(1) Programul SDS este complementar programului şcolar obligatoriu şi are un caracter opţional pentru elev.

(2) Înscrierea elevilor în Programul SDS se face pe baza cererii scrise a părinţilor/tutorilor legali ai elevilor, adresată oricărei unităţii de învăţământ care organizează acest program. În cerere, părintele/tutorele precizează pachetul educaţional pentru care optează, după consultarea specialiştilor implicaţi în program şi respectând opţiunile elevului.

(3) La înscriere, părintele/tutorele semnează cu directorul unităţii de învăţământ un contract de parteneriat în care sunt stipulate rolurile şi responsabilităţile atât ale părinţilor, cât şi ale şcolii. Modelele de contracte de parteneriat şcoală-familie în cadrul Programului SDS sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

(4) Înscrierea în Programul SDS se face pe tot parcursul anului şcolar pentru un Program SDS care funcţionează deja şi la începerea anului şcolar pentru unul nou. Grupele pot fi constituite pe clase, pe ani de studiu şi în grupe mixte.

(5) Prezenţa elevilor la Programul SDS este monitorizată zilnic de către cadrele didactice, care înştiinţează familia în momentul în care elevul înregistrează absenţe.

(6) Retragerea din Programul SDS se face la cererea părintelui/tutorilor legali, prin înştiinţare scrisă înaintată unităţii de învăţământ la care s-a depus cererea de înscriere în program.

CAP. IV

Resurse necesare derulării Programului SDS

ART. 11

Analiza de nevoi care stă la baza alcătuirii Programului SDS menţionează şi materialele necesare derulării activităţii, în funcţie de grupul-ţintă. Materialele pot fi achiziţionate, pot face obiectul unor donaţii sau pot fi proiectate şi realizate de către echipele pedagogice care sunt implicate în derularea proiectului. Se recomandă a fi create sau achiziţionate materiale adecvate grupului-ţintă şi tipurilor de activităţi pentru a asigura un suport educaţional cât mai eficient.

ART. 12

Utilizarea resurselor electronice (TV, calculatoare etc.) se face numai pentru atingerea obiectivelor educaţionale ale Programului SDS şi nu în scop recreativ.

ART. 13

Resursele umane implicate în derularea Programului SDS pot fi următoarele:

1. personal de învăţământ:

a) cadre didactice din şcoală;

b) cadre didactice din alte unităţi de învăţământ, inclusiv din palate şi cluburi ale copiilor şi cluburi sportive şcolare;

c) cadre didactice din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională al Municipiului Bucureşti: profesor-psiholog, consilier şcolar, profesor-logoped, profesor de sprijin, asistent social;

d) personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician, instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară, laborant;

e) mediator şcolar;

f) antrenor etc.;

2. membri ai comunităţii (părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, specialişti din diferite domenii, personalităţi locale, membri ai unor organizaţii neguvernamentale etc.);

3. reprezentanţi ai partenerilor.

ART. 14

(1) Toate activităţile din cadrul Programului SDS se derulează fie de către cadrele didactice, fie sub supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile sunt coordonate de personal extern şcolii.

(2) Fiecare persoană (personal didactic, nedidactic şi auxiliar) are roluri şi responsabilităţi bine precizate şi stipulate în fişa postului.

ART. 15

Implicarea personalului din învăţământ se face în următoarele condiţii:

a) pentru completarea normei de predare (maximum 4 ore pe săptămână), pentru situaţiile prevăzute la art. 263 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

b) ca activitate cuprinsă în norma didactică de 40 de ore pe săptămână, în afara normei de predare/postului (cel mult două ore pe săptămână).

ART. 16

În cazul în care cadrul didactic efectuează orele în cadrul normei didactice de predare-învăţare-evaluare sau în cadrul normei didactice de 40 ore pe săptămână, aceste ore nu sunt retribuite suplimentar; în celelalte cazuri, activitatea desfăşurată în cadrul Programului SDS poate fi retribuită în condiţiile legii, din sursele de finanţare prevăzute la art. 17.

ART. 17

Finanţarea programului se poate face:

a) din bugetul autorităţilor locale;

b) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale;

c) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinţilor, al organizaţiilor neguvernamentale etc. cu respectarea legislaţiei în vigoare;

d) din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar Programul SDS pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

CAP. V

Parteneriate

ART. 18

(1) La începutul Programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia acorduri de parteneriat pentru susţinerea activităţilor din pachetele educaţionale cu instituţii care pot furniza servicii educaţionale (palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare etc.) şi organizaţii neguvernamentale.

(2) Pentru buna derulare a Programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia parteneriate, contracte de sponsorizare cu operatori economici, persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

CAP. VI

Dispoziţii finale

ART. 19

(1) Proiectul Programului SDS, care este înaintat spre avizare ISJ/ISMB, precizează sistemul de monitorizare/evaluare pentru implementarea programului, indicatorii, criteriile şi instrumentele de evaluare, precum şi o modalitate de urmărire şi evaluare a progresului făcut de elevii participanţi la Programul SDS.

(2) Proiectul Programului SDS defineşte structura echipei pedagogice implicate în derularea programului, responsabilităţile fiecărui membru şi modalităţile de asigurare a calităţii programului.

ART. 20

În cadrul fiecărui inspectorat şcolar se nominalizează un inspector şcolar care are rolul de a monitoriza organizarea şi derularea Programului SDS din ISJ/ISMB.

ART. 21

În unităţile de învăţământ care nu propun, ca ofertă complementară a şcolii, Programul SDS, nu este permisă închirierea spaţiilor disponibile unor persoane sau instituţii private pentru organizarea, în regim privat, a activităţilor de tip "Şcoală după şcoală".

ANEXĂ

la metodologie

- Model -

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Inspectoratul Şcolar .....................................

Unitatea de învăţământ ...................................

CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ - FAMILIE

în cadrul Programului "Şcoala după şcoală"

- învăţământ primar -

I. Părţile semnatare

1. Unitatea de învăţământ ..............................., denumită în continuare şcoala, cu sediul în ............................, str. .............. nr. ........., reprezentată prin director, prof. ................................,

şi

2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/domnul ........................................., cu domiciliul în ............................., str. ................................. nr. .................................., telefon ................................................ .

II. Scopul contractului

1. Asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia copiilor/elevilor.

2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.

3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul copilului, precum şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii obiectivelor educaţionale.

III. Obligaţiile părţilor

Pentru desfăşurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, părţile se angajează, prin voinţa proprie, după cum urmează:

1. Şcoala se obligă:

a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;

b) să asigure spaţiul, cadrul organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea procesului educaţional din cadrul Programului "Şcoala după şcoală", conform prevederilor legale;

c) să informeze părintele, în timp util, despre toate schimbările care se produc în structura Programului "Şcoala după şcoală" (orar, resurse umane implicate etc.), precum şi despre absenţele elevului;

d) să ofere servicii educaţionale de calitate, la nivelul standardelor solicitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de şcolarizare;

e) să asigure un sistem transparent de evaluare a elevului, care să pună în evidenţă evoluţia acestuia, precum şi măsurile concrete care se iau pentru remedierea dificultăţilor de învăţare;

f) să asigure funcţionarea eficientă a echipei pedagogice implicate în educaţia elevului;

g) să asigure securitatea şi siguranţa elevilor pe perioada prezenţei acestora în spaţiul în care se derulează Programul "Şcoala după şcoală" (săli de curs, sală pentru servirea mesei, curtea şcolii etc.), precum şi pe durata deplasărilor organizate;

h) să coopereze cu toate instituţiile şi structurile de ale căror servicii beneficiază şcoala şi de care depinde bunul mers al activităţii din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";

i) să dea dovadă de respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi părinţii acestora/reprezentanţii lor legali, într-un raport de egalitate;

j) să nu desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;

k) să trateze cu profesionalism şi responsabilitate orice situaţie specială legată de educaţia elevului/copilului;

l) să stabilească, de comun acord cu părinţii, calendarul întâlnirilor periodice şi să îl pună în aplicare;

m) să elibereze, la cerere şi în timp util, orice document şcolar care serveşte interesului elevului;

n) să asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii, cu interzicerea oricărui tip de discriminare;

o) să analizeze şi să decidă, prompt şi responsabil, în legătură cu orice solicitare din partea părintelui/elevului;

p) să asigure transparenţa tuturor activităţilor derulate, organizate/aprobate de şcoală;

q) să ia în considerare, să analizeze şi să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau a părinţilor referitoare la rele practici în şcoală;

r) să aducă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prevederile regulamentului intern al şcolii;

s) să încheie contracte de colaborare cu instituţii/personal calificat care pot/poate contribui la desfăşurarea unor activităţi cuprinse în Programul "Şcoala după şcoală";

ş) să explice clar toate prevederile prezentului contract celeilalte părţi semnatare.

2. Beneficiarul indirect - Părintele/tutorele legal instituit/reprezentantul legal al elevului se obligă:

a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;

b) să îşi asume responsabilitatea promovării în educaţia elevului/copilului a principiilor, valorilor şi normelor de conduită susţinute de şcoală;

c) să îşi asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a elevului, desfăşurată în afara şcolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;

d) să respecte prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului intern al şcolii;

e) să asigure frecvenţa zilnică şi ţinuta decentă a elevului la activităţile desfăşurate în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" şi să informeze şcoala de îndată ce se impune absenţa acestuia de la program;

f) să informeze şcoala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copilului;

g) să dea curs solicitării conducerii şcolii, ori de câte ori este necesar, de a lua măsuri cu privire la conduita sau situaţia şcolară a elevului;

h) să se prezinte la şcoală, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta cu personalul didactic despre modul de implicare în activitatea, progresul şi comportamentul propriului copil;

i) să îi asigure copilului, în limita posibilităţilor, materialele necesare bunei desfăşurări a activităţilor şcolare;

j) să trateze cu respect şi consideraţie şcoala şi pe reprezentanţii acesteia;

k) să informeze, în scris, conducerea şcolii în cazul retragerii copilului din Programul "Şcoala după şcoală".

IV. Durata contractului

Prezentul contract se încheie pe durata participării la Programul "Şcoala după şcoală".

V. Alte clauze

Prezentul contract cuprinde:

1. prevederi referitoare la eventuala contribuţie financiară a părinţilor pentru participarea propriului copil la Programul "Şcoala după şcoală" (particularizate, după caz, la nivelul şcolii);

2. prevederi referitoare la soluţionarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi;

3. prevederi referitoare la consecinţele nerespectării angajamentelor părţilor;

4. prevederi referitoare la încetarea contractului;

5. alte prevederi agreate de părţi.

Încheiat astăzi, ..................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.

Unitatea şcolară Beneficiarul indirect,

................ ......................

Director,

................

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

Inspectoratul Şcolar .....................................

Unitatea de învăţământ ...................................

CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ - FAMILIE

în cadrul Programului "Şcoala după şcoală"

- învăţământ secundar inferior -

I. Părţile semnatare

1. Unitatea de învăţământ ............., denumită în continuare şcoală, cu sediul în ................, str. ............ nr. ....., reprezentată prin director, prof. ..................

2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/domnul ..............................................................., cu domiciliul în ....................................., str. ................................. nr. ................................., telefon ..........................,

şi

3. Elevul ............................................................ din Şcoala .................................., clasa .......................

II. Scopul contractului

2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.

3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul copilului şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii obiectivelor educaţionale.