Argumente privind neconstitutionalitatea OUG nr. 57/2015 si a OUG nr. 59/2017

Sunt cunoscute protestele și încercările de a se face auziți ale militarilor, prin asociațiile lor, și sunt  cazuri când au fost împiedicați  să asiste chiar la lucrările Parlamentului.  Aproape jumătate din pensionarii militari, grupați în Forumul Structurilor Asociative, au trimis scrisori către toți factorii de decizie de partid și guvernamentali cerând să li se respecte drepturile și să fie eliminate nedreptățile cuprinse în OUG 59/2017.

Mai mult decât atât, în data de 06.02.2018, Tribunalul Suceava, ”în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, dispune sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. VII pct. 2 din OUG nr. 59 din data de 04.08.2017  privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul pensiilor de serviciu, excepţie invocată de contestatorul Pascari Emanuel Cătălin.” Cauza a fost înregistrată la CCR cu numărul 236D/2018.

            Argumente  privind neconstitutionalitatea OUG nr.  57/2015 si a OUG nr.  59/2017:

DECIZIA NR. 20/02.02.2000 A CCR

(in dosarul 5A/2000)

"Curtea Constitutionala retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare si pentru magistrati nu reprezinta un privilegiu, ci este justificata in mod obiectiv, ea constituind o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale carora trebuie sa li se supuna militarii si magistratii.

Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor si magistraţilor obligatii si interdictii pe care celelalte categorii de asigurati nu le au.

Intr-adevar acestora le sunt interzise activitati ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectiva de a-si crea o situatie materiala de natura sa le ofere dupa pensionare mentinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut in timpul activitatii.

(...)

Un alt element comun care justifica in mod obiectiv si rezonabil un tratament juridic asemanator al magistratilor si al cadrelor militare, inclusiv in ceea ce priveste regimul de pensionare, il reprezinta riscul pe care il implica exercitarea profesiilor respective, ambele avand un rol esential in apararea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. In considerarea riscurilor la care se expun in exercitarea atributiilor lor militarii si magistratii.

(...)

Curtea Constitutionala constata, pe de alta parte, ca reglementarea in vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca si cea a pensiei de serviciu pentru magistrati, cu diferentele pe care aceasta pensie le prezinta fata de pensia comuna de asigurari sociale, nu constituie o incalcare a principiului egalitatii cetatenilor in fata legii, principiu prevazut de art. 16 alin. (1) din Constitutie. Aceasta constatare se bazeaza pe specificul comun al activitatii militarilor si magistratilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioara a dispozitiilor constitutionale si legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligatii si interdictii severe, precum si riscuri sporite, ceea ce justifica in mod obiectiv si rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alti asigurati care nu sunt supusi acelorasi exigente, restrictii si riscuri.

(...)

Curtea Constitutionala constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior intre situatia cadrelor militare si cea a magistratilor, avandu-se in vedere si caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat in mod obiectiv reglementarea prin lege, in mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistratilor fata de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistratilor.

(...)

diferenta de regim juridic ce se creeaza intre pensia magistratilor si pensia militarilor constituie, in conditiile infatisate prin considerentele anterioare, o incalcare de catre legiuitor a egalitatii de tratament juridic, ceea ce, in absenta unei determinari obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constitutie, in intelesul conferit acestui text constitutional prin dispozitiile actelor internationale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte. Intre acestea figureaza si prevederile referitoare la nediscrimieste ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al caror cuprins, conturat prin dispozitiile corespunzatoare ale anexei, cuprinde si dispozitia conform careia "O diferenta de tratament pe un motiv obiectiv si rezonabil nu este considerata ca discriminatorie".

            

Decizia nr. 29/2011 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie

-     Fragmente –

(...)

3    34. Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţială a inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.

3    35. Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.

      36. Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).

3    37.  În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), cât şi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat).

În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.

3   38. Totodată, instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).

3     39. Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.

4     40. Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistem şi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizată în toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).

4     41.  Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţă importantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fără a stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei).

       Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.

(...)

Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.

Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).

Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, că raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.
Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE

În numele legii

DECIDE:
Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.

VICEPRESEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE,

Rodica Aida Popa

Magistrat-asistent-şef,
Bogdan Georgescu

Președintele Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaților, domnul Adrian Solomon, după ce   o delegație a militarilor  i-au expus  punctele de  vedere ale rezerviștilor pensionari,  a reușit să facă tot posibilul încât  să treacă Raportul asupra proiectului de lege privind aprobarea OUG 59/2017 prin Comisia pentru Muncă şi Protecţie Socială, adăugând unele amendamente despre care a pretins că aparțin militarilor cu care a discutat domnia sa. Raportul respectiv nu a fost discutat ci doar votat în Comisie, fiind anunțat de domnul Solomon, ca fiind aprobat.

De fapt OUG nr. 59/2017, prin articolul VII, este plină de ilegalități:

1. Încalcă prevederile Deciziei nr. 20 din 2000 a CCR, decizie care prevede egalitatea de tratament în ceea ce privește pensiile magistraților și cele ale militarilor. Ori această OUG 59/2017 îngheață pensiile militarilor, dar nu și pe ale magistraților. Este de altfel ciudat că actualul guvern, care cere președintelui să respecte deciziile Curții Constituționale a României, încălcă o astfel de decizie fără nici o apăsare și nici nu își cere propria suspendare;
2. Modifică o lege organică, ceea ce este interzis;
3. Este emisă cu încălcarea art 5 și 40 din legea nr. 346/2006, cu modificările şi completările ulterioare, care specifică faptul că doar ministrul apărării are dreptul să emită legi în domeniul apărării, încălcându-se totodată și principiul Autonomiei prevăzut de art 2 din legea 223, principiu ”bazat pe organizarea, conducerea și administrarea, de sine stătătoare, a sistemului pensiilor militare de stat de către instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale”;
4. Nu există în această ordonanță avizul și nici punctul de vedere al M.Ap.N.
5. Militarii sunt discriminați față de civili, prin faptul că lor nu li se mai actualizează pensiile. În mod samavolnic, termenul ”ACTUALIZARE” din conținutul original al legii 223/2015, a fost schimbat, înlocuit, interpretat, distorsionat, dar menţinut în conţinutul art. 59 unde, de fapt, inlocuieşte termenul ”INDEXARE”, deși sunt termeni diferiți iar legea 263, ca și legea 223 fac distincție clară între aceste noțiuni. Practic militarii nu mai au nici actualizare nici indexare;
6. Militarii sunt discriminați față de civili și prin faptul că indexarea cu rata inflației, (transformată abuziv în actualizare), la militari se face ”cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea” în vreme ce la civili, pe legea 263, indexarea se face la ”Valoarea punctului de pensie, care se majorează anual cu 100% din rata medie anuala a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reala a câstigului salarial mediu brut realizat.”
7. Se încalcă principiul egalității stipulat în legea 223/2015, pentru că prin anularea actualizării pensiilor la creșterea salariilor activilor, se mențin diferențele dintre pensii, funcție de anul ieșirii la pensie, ajungându-se la inechități crase, pe care actualizarea le-ar fi nivelat în timp. Asta în condițiile în care legea 223/2015 are la bază principiul egalității, ” prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege”;
8. Se încalcă însuși principiul sacru al ”recunoștinței față de loialitatea, sacrificiile și privațiunile suferite de militari, polițiști și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare și familiile acestora pe timpul carierei” prevăzut la art 2 al Legii 223/2015 și care a stat la baza emiterii acestei legi;
9. Încălcând toate aceste legi, prevederi, Constituția însăși, care consfințește egalitatea de șanse și dreptul asupra proprietății, căci pensia este un drept fundamental al omului, se încalcă și principiul predictibilității normelor juridice pentru că se emit legi care astăzi sunt date iar mâine încălcate, modificate, zdrobite, desfigurate de chiar cei care le-au emis.
10. Chiar dacă a fost retrimisă la comisii pentru un nou raport, OUG 59/2017, nu poate fi supusă votului Parlamentului, deoarece se află pe masa Curții Constituționale.

Cerere de înscriere/adeziune

ASOCIAŢIA  ACADEMIA  CETĂȚEANULUI __________________________________________________________________________________ Deva, str. Al. Crizantemelor Bl. M1, Ap 4, P,  jud. Hunedoara CIF: 39018950, cont bancar: RO72CECEB00030RON0010139 E-mail: academiacetateanului@gmail.com Telefon: 0751121169, 0723092580

Subsemnatul(a)_________________________născut(a) la data de_______________ în localitatea_______________, jud.____, cu  domiciliul în ____________________________

str.___,  bl.__, sc.___,ap.___, et. __, jud.___,   posesor al actului de identitate CI/BI seria_____nr.__________,  eliberat(ă) de Pol.  ____________la data de_______________, CNP__________________________________, telefon________________________,                      e-mail______________________.

solicit înscrierea în  ASOCIAŢIA ACADEMIA CETĂȚEANULUI.

Sunt de acord cu prevederile statutului Asociaţiei ACADEMIA CETĂȚEANULUI, mă oblig să respect  cerinţele si prevederile acestuia şi să-mi aduc contribuţia  la înfăptuirea obiectivelor ASOCIAŢIEI.

Semnătură___________________, data________

Cererea de înscriere a fost aprobată în şedinţa Consiliului Director din data de____________________

În urma analizei cererii, se acordă statutul de membru:

De onoare (Onorific) □

Asociat   □ 

 Colaborator (Voluntar) □               

PREȘEDINTE

JR. NISTOR ION

Detalii  la  adresa:  academiacetateanului@gmail.com  

Activități îndeplinite de Asociația Academia cetățeanului

Asociaţia va îndeplini în special următoarele activităţi:

•         atragerea si utilizarea, în conditiile legii, de surse de finantare si resurse sub forma de subventii, contributii, cotizatii, sponsorizari, finantari pe baza de proiecte cu surse de finantare interne si externe, etc.
• ·        activități de studiere a pieței și de sondare a opiniei publice;
• ·        consultanță în domeniul  afacerilor;
• ·        consultanță în domeniul  fiscal;
• ·        consultanță în domeniul  managementului;
• ·        consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării;
• ·        consultanță  și asistenţă pentru dezvoltarea resurselor umane– sesiuni de structurare a lucrului în echipă, valorificarea competenţelor şi stimularea creativităţii;
• ·        crearea unui parteneriat solid între părinti-cadre didactice-comunitate-unități școlare-inspectorat școlar;
• ·        derularea unor programe educative pe teme de genul: consilierea părinților, violența în familie, ocrotirea minorilor, anticorupție;
• ·        dezvoltarea unui parteneriat loial cu autoritatile statutului, în spiritul democratiei participative, pentru stabilirea directiilor, conceptelor si actelor normative de interes  general pentru educaţie;
•         editarea unor publicaţii periodice cu caracter informativ (broșuri, periodice și a pliante);
• ·        identificarea si sustinerea valorilor umane prin activitati educationale intense;
• ·        initierea si formarea unor grupuri consultative, reunind autorităţile locale si societatea civilă, pentru rezolvarea unor probleme sociale, educaţionale, etc.;
• .       initierea si aplicarea unor metode specifice de educaţie pentru formarea de buni cetăţeni;
• ·        investigarea fenomenelor specifice comunicării de masă, a implementării noilor tehnici de comunicare, a relatiilor dintre viata economică, socială si politică, a relaţiilor publice si publicitatii;
• ·        îmbunatatirea calitatii procesului de formare a specialistilor  prin implementarea standardelor nationale si internationale de calitate in formarea specialistilor din domenii diverse;
• ·        întărirea rolului asociatiei în domeniul drepturilor omului, democraţiei si statului de drept, ca parte componenta a societății civile;
• ·        oferirea serviciilor de consiliere psihologică  persoanelor  aflate  în  stări conflictuale,  critice, etc.;
• ·        oferirea unor servicii de meditații de tip after-school, consultații școlare, îngrijire şi supraveghere pentru școlari, preşcolari;
• ·        organizarea de  tabere  pentru   pentru petrecerea timpului liber, de educație şi de recreere;
• ·        organizarea de conferinţe, simpozioane, seminarii, dezbateri, expoziţii sau de alte activităţi; 
• ·        organizarea de cursuri de pregătire pentru părinți și bunici;
• ·        organizarea de simpozioane si actiuni cu teme diverse si participarea la actiuni organizate de catre asociatii similare, atât din țară, cât si din străinătate;
• ·        organizarea, derularea cursurilor de formare profesională a adultilor (initiere, perfectionare, calificare, recalificare);
• ·        promovarea educaţiei permanente, educaţiei adulţilor prin programe specifice din toate domeniile;
• ·        promovarea performantelor profesionale ale cadrelor didactice, studentilor și elevilor pe plan national si international;
• ·        promovarea si cunoasterea traditiilor culturale specifice poporului roman, dezvoltarea multiculturalismului si a dialogului social;
• ·        promovarea si dezvoltarea activitatii educationale si de pregatire profesionala prin organizarea de colocvii, dezbateri, conferinte si cursuri, inclusiv prin intermediul unor programe externe;
• ·        promovarea si susţinerea educaţiei, formării si învăţării pe tot parcursul vieţii a cetăţenilor români în vederea creşterii ratei de implicare in viata cotidiana (pe piata națională și europeana a muncii);
• ·        publicarea de materiale informative şi rezultate ale unor sondaje sau cercetări;
• ·        realizarea unui dialog permanent si colegial intre mediul educaţional, mediul de cercetare si societatea civilă;
• ·        semnalarea abuzurilor, ilegalităților,  incompetenței și a actelor de coruptie;
• ·        sprijinirea iniţiativelor si proiectelor copiilor/elevilor, inclusiv cele care privesc imprimarea caracterului practic aplicativ si prin a valorifica pregatirea si inteligenta lor;
• ·        sustinerea tratării egale, nediscriminatorii a copiilor, elevilor și părinților;
• ·        sustinerea  și încurajarea unor activitati ale elevilor cu caracter social, cultural, profesional, economic si sportiv

Obiectivele Asociației Academia cetățeanului

Asociaţia urmăreşte următoarele obiective:

1. Conștientizarea și responsabilizarea cetățenilor români cu privire la locul și rolul pe care îl dețin în societate;

2. Participarea activă a cetățenilor la însănătoşirea, revigorarea şi consolidarea climatului  social, spiritual, educativ  şi moral al societăţii româneşti.

Raportul consilierilor juridici privind starea justitiei

Raportul consilierilor juridici privind starea justitiei

22 octombrie 2009 | JURIDICE.ro

·        Acest document a fost înaintat de Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România comisiei juridice a Senatului.

·        Sursa https://www.juridice.ro/88696/raportul-consilierilor-juridici-privind-starea-justitiei.html 

Noutăţi fiscale, începând cu 1 ianuarie 2018, pentru cultele religioase, asociaţii şi fundaţii

 

În Monitorul Oficial, Partea I, nr. 984 din 12 decembrie 2017a fost publicat  şi este  aplicabil de la 1 ianuarie 2018 Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 3.103/2017 .

Prin acest ordin  au fost aprobate reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, respectiv culte religioase,  asociaţii şi fundaţii.

Tot începând cu această dată s-a abrogat Ordinul ministrului Economiei şi Finanţelor nr. 1.969/2007, cel care conţinea reglementările contabile aplicabile până acum entităţilor fără personalitate juridică.

Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 3.103/2017 se  aplică persoanelor juridice fără scop patrimonial înfiinţate în baza legislaţiei din România:

1. asociaţii, fundaţii, federaţii sau alte organizaţii de acest fel cu personalitate juridică,
2. partide politice,
3. patronate, organizaţii sindicale,
4. culte religioase,
5. precum şi alte persoane juridice înfiinţate în baza unor acte normative speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial;

Principala modificare constă în eliminarea, de la 1 ianuarie 2018, a notelor explicative din cuprinsul situaţiilor financiare anuale pe care le întocmesc persoanele juridice fără scop patrimonial. Totodată, există şi alte prevederi ce vor fi actualizate în conformitate cu ultimele modificări legislative.

Practic, actualizarea informaţiilor în ceea ce priveşte asociaţiile, fundaţiile şi celelalte entităţi fără scop patrimonial este necesară în contextul în care acestea aplică încă reglementările contabile elaborate în 2007, prevederi care nu mai sunt racordate la actualitatea legislativă.

Astfel, persoanele juridice fără scop patrimonial vor întocmi situaţii financiare anuale, care se compun din bilanţ şi contul rezultatului exerciţiului. Mai departe, celelalte schimbări aprobate de MFP fac referire, printre altele, la:

– modificarea politicilor contabile, în sensul precizării situaţiilor în care este permisă modificarea politicilor contabile, precum şi a modalităţii de reflectare în contabilitate a acestei modificări;
– definirea erorilor contabile şi precizarea tratamentului contabil al corectării erorilor, în funcţie de perioada la care se referă şi de caracterul semnificativ sau nesemnificativ al sumelor corespunzătoare acestora;
– definirea estimărilor contabile şi precizarea tratamentului contabil al modificării unei estimări contabile, respectiv prospectiv, prin includerea sa în rezultatul perioadei afectate;
– completarea şi actualizarea prevederilor referitoare la operaţiunile de reevaluare a imobilizărilor corporale;
– dezvoltarea prevederilor referitoare la provizioanele ce pot fi constituite de persoanele juridice fără scop patrimonial.
Totodată, în ceea ce priveşte organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial, principalele modificări vizează:
– eliminarea prevederilor referitoare la şnuruirea şi parafarea Registrului-Jurnal şi a Registrului-Inventar;
– precizarea expresă a faptului că persoanele care trec de la contabilitatea în partidă simplă la contabilitatea în partidă dublă aplică reglementările contabile în vigoare. Prin urmare, acestea vor avea şi obligaţia de a întocmi situaţii financiare anuale. 

Ordinul Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 3.103/2017

aici  https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OMFP_3103_2017.pdf 

Mobilitatea personalului didactic de predare

Mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019

UPDATE: A aparut ORDINUL nr. 3.017 din 8 ianuarie 2018

pentru modificarea şi completarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.485/2017

EMITENT: Ministerul Educaţiei Naţionale

PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 52 din 18 ianuarie 2018În Monitorul Oficial României nr. 926 din 24 noiembrie 2017 a fost publicat Ordinul nr. 5485 din 13 noiembrie 2017, având ca emitent Ministerul Educaţiei Naţionale.

---

Ordinul a intrat în vigoare la data publicării și aprobă Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2018-2019, prevăzută în anexă, parte integrantă la ordin. 

Anexa la ordin a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 bis și se poate achiziţiona de la Centrul pentru relaţii cu publicul al Regiei Autonome „Monitorul Oficial“, Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

---

Continuarea aici  http://legistm.ro/blog/mobilitatea-personalului-didactic#.WmMBpqDep4I.facebook

Lista ordinelor emise de Ministerul Educației Naționale publicate în Monitorul Oficial în anul 2017

Lista ordinelor emise de Ministerul Educației Naționale publicate în Monitorul Oficial în anul 2017

Aici http://forum.isj.hd.edu.ro/viewtopic.php?f=31&t=17374&sid=d7ca43327160dac3ffc22cde8efc27ff

Fisiere atasate:

Ordine ministru educatie 2017.doc [1.42 MB]

Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare

1. 
   Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare
2. 
   
3. La senatul Romaniei este pus in dezbatere publica un proiect initiat de Tutuianu la Legea 80/1995.
   Se pot trimite opinii pana pe data de 09.02.2018.
   Proiectul este la nr.crt. 46.
   

   https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=21034&pos=0&NR=b640&AN=2017
4.  

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii

Propunere legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.53/2003 - Codul muncii

Codul Muncii ar putea suferi modificari in curand,  schimbari legate de incetarea contractului de munca a angajatului.

Aceasta modificare ar viza eliberarea notei de lichidare, care ar trebui realizata in 3 zile de la incetarea contractului individual de munca (CIM).

In caz contrar, angajatorii ar putea sa fie amendati cu sume uriase, de pana la 3.000 de lei, prevede proiectul legislativ, privind modificarea si completarea Legii nr.53/2003 din Codul muncii, care vizeaza contractele de munca.

Aici proiectul https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=20811&pos=0&NR=b453&AN=2017

Propunere legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor

Propunere legislativă privind regimul cumulului pensiilor de serviciu din sistemul public de pensii cu unele categorii de venituri salariale sau asimilate salariilor
Intre timp proiectul B467 de la Senat a devenit L541.

Avand in vedere ca in proiectul legii https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L541&an_cls=2017 salariu mediu brut pe anul 2018 este stabilit la 4162 lei, reglementarea se traduce asa:

Nu pot cumula pensia cu salariu cei care:
- au pensie neta mai mare de 6243 de lei;
- venitul net realizat (pensie neta si salariu net) este mai mare de 8324 lei.

Pragul este mai mult decat rezonabil.

Insa măsura, in opinia multora, este tot discriminatorie pentru ca dreptul la muncă este îngrădit, adică e conditionat pe alte criterii decat cele de competentă și profesionalism.

Măsura a fost extrem de dur criticată când a fost implementata de guverul Boc.
Stadiul actual se poate vizualiza dand click pe linkul de mai jos.

Aici https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L541&an_cls=2017

CATEGORII DE PENSII ÎN CULTUL CREŞTIN BAPTIST DIN ROMÂNIA

  

Cultul Creştin Baptist din România are sistem propriu de pensii şi asigurări sociale denumit Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, Casă de Pensii neintegrată în sistemul public de pensii şi care funcţionează ca persoană juridică distinctă în cadrul cultului cu patrimoniu propriu.

Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România (prescurtat C.P.A. a C.C.B.R, scurt C.P.A.) a luat fiinţă prin Decretul nr. 718/1956 pentru înfiinţarea caselor de pensii şi ajutoare în cadrul cultelor din România şi funcţionează în baza art.24 al (2) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor şi a art.4 şi art.107 din Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist-Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, recunoscut prin H.G. nr. 58/2008, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 59/25 ianuarie 2008.

 Vârsta de pensionare  în sistemul  cultului creştin baptist se aplică diferenţiat, în funcţie de ocupaţie, astfel:

   Pentru pastori:

Potrivit art. 39 din Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificările si completările ulterioare din 2014

Art. 39 Asiguratii aflati in functia de pastor si care si-au desfasurat activitatea ca pastori cel putin 20 de ani si au o vechime  totala in munca de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 60 de ani, cu reducerea stagiului complet de cotizare la 30 de ani.

 Dovada faptul că solicitantul și-a desfășurat activitatea ca pastor se face printr-o adeverință emisă în acest sens de către comunitatea teritoriala competentă.

Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 13 ani.

Reducerile vârstei standard de pensionare prevăzute pentru condiţii deosebite de muncă, condiţii speciale precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.

           Pentru alți asigurati din cultul baptist:

 Pentru alți asigurati din cultul baptist se aplică prevederile generale prevăzute în Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările si completările ulterioare.

         Categorii de pensii

În sistemul propriu de asigurări sociale a C.C.B.R. se acordă următoarele categorii de pensii:

1.        pensia pentru limită de vârstă;
2.        pensia anticipată;
3.    .   pensia anticipată parţială;
4.        pensia de invaliditate;
5.        pensia de urmaş.

Pensia pentru limita de vârstă

Pensia pentru limita de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc la data pensionării condiţia privind vârsta standard de pensionare, indiferent de stagiul de cotizare in cadrul sistemului propriu.

Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei.

Atingerea vârstei standard de pensionare se realizează prin creşterea vârstelor de pensionare conform eşalonărilor folosite în sistemul public de  pensii.

Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.

Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare conform eşalonărilor folosite în sistemul public de  pensii.

Asiguratii aflati in functia de pastor si care si-au desfasurat activitatea ca pastori cel putin 20 de ani si au o vechime  totala in munca de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limita de varsta incepand cu varsta de 60 de ani, cu reducerea stagiului complet de cotizare la 30 de ani

 Dovada faptul că solicitantul și-a desfășurat activitatea ca pastor se face printr-o adeverință emisă în acest sens de către comunitatea teritoriala competentă.

Asiguraţii aflaţi în funcţia de pastor care şi-au desfăşurat activitatea ca pastori şi au realizat un stagiu de cotizare în cult de 30 de ani, pot beneficia, la cerere, de pensie pentru limită de vârstă cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu 13 ani.

Reducerile vârstei standard de pensionare prevăzute pentru condiţii deosebite de muncă, condiţii speciale precum şi cele prevăzute de alte acte normative pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 13 (treisprezece) ani.

Pensia  anticipată

Pensia anticipată se cuvine cu cel mult 5 (cinci) ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8(opt) ani mai mare decât stagiul complet de cotizare.

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.

La acordarea pensiei anticipate reducerea vârstei standard de pensionare prevăzură la al.1 nu poate fi cumulată cu nici o altă reducere.   

La împlinirea condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă din oficiu în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate.

Pensia anticipată parţială

Pensia anticipată parţială se cuvine cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat stagiul complet de cotizare precum şi persoanelor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 (opt) ani.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele asimilate reprezentând perioadele în care asiguratul a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen, sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat, sau împrizionerat, precum şi perioadele în care asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate.

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă prin diminuarea acestuia cu 0,75% pentru fiecare lună de anticipare până la îndeplinirea condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

La acordarea pensiei anticipate parţiale reducerea vârstei standard de pensionare, prevăzută mai sus, nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuărilor prevăzute la art. 41 al 3 din prezentul Regulament[1], şi prin adăugarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare a plăţii pensiei anticipate parţiale.

Trecerea la pensia pentru limită de vârstă se face din oficiu.

Pensia de invaliditate

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza:

a)      accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii;

b)      neoplaziilor şi a celorlalte boli luate în considerare în sistemul public de pensii;

c)      bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă invaliditatea este:

a. de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;

b.  de gradul II caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;

c. de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de muncă.

Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I , II şi III de invaliditate, sunt cele aplicate în sistemul public de pensii şi asigurări sociale.

Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specializat în expertiză medicală şi recuperarea capacităţii de muncă (medicul expert al asigurărilor sociale) care activează pe lângă casele teritoriale de pensii (din sistemul public de pensii), în termen de 45 zile de la data înregistrării cererii însoţită de documentaţia necesară..

Împotriva deciziei emise în conformitate cu alineatul precedent se poate face contestaţie în condiţiile legii.

Decizia de încadrare sau neîncadrare într-un grad de invaliditate necontestată în termen este definitivă.

Asiguraţii care şi-au pierdut capacitatea de muncă, datorită unei boli obişnuite sau unor accidente care nu au legătură cu munca, beneficiază de pensie de invaliditate dacă au realizat stagiul de cotizare necesar în raport cu vârsta conform criteriilor folosite în sistemul unitar de pensii publice.

Beneficiază de pensie de invaliditate şi asiguraţii care până la data ivirii invalidităţii au realizat cel puţin jumătate din stagiul de cotizare necesar şi aplicabil în sistemul unitar de pensii publice.

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, decizie emisă în urma revizuirii.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionari de invaliditate care:

    a. prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

    b. au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;

           c.au vârsta mai mică de până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare conform legii.

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de muncă au dreptul la indemnizaţie pentru însoţitor în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie şi se suportă din bugetul de stat, respectiv bugetele locale a  primariilor de pe raza teritoriala in care domiciliaza persoana in cauza, in conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006.

Indemnizaţia pentru însoţitor se menţine şi după obţinerea pensiei pentru limită de vârstă pe toată durata acordării acestei pensii.

La îndeplinirea condiţiilor pentru pensie pentru limită de vârstă, pensia pentru invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă.

Criteriile şi elementele folosite în sistemul unitar de pensii publice, referitoare la:

a)      stagiul potenţial;

b)      revizuirea medicală;

c)      sancţiunile pentru neprezentarea la revizuirea medicală;

d)     revizuirea medicală la cerere;

e)      programele de recuperare;

f)       alte elemente prevăzute de lege,

g)      sunt aplicabile în mod corespunzător şi  în sistemul propriu de asigurări sociale a C. C. B. R.

Pensia de urmaş

Protecţia urmaşilor, respectiv a copiilor minori şi a soţului supravieţuitor se realizează prin pensia de urmaş.

Au dreptul la pensie de urmaş copii şi soţul supravieţuitor dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a.  până la vârsta de 16 ani;

b. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c.  pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una din situaţiile prevăzute la literele a. sau b..

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii la împlinirea vârstei standard de pensionare dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

În situaţia în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă pe perioada invalidităţii de gradul I sau II dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an.

Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă, a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de lege.

Pensia de urmaş se stabileşte după caz din:

1.  pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat;
2. pensia de invaliditate gradul I în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei prevăzute la al.1 în funcţiei de numărul urmaşilor îndreptăţiţi după cum urmează:

1. pentru un singur urmaş- 50%
2. pentru 2 urmaşi-75%
3. pentru 3 sau mai mulţi urmaşi- 100%.

Cuantumul pensiei de urmaş în cazul orfanilor de ambii părinţi reprezintă însumarea drepturilor de urmaş calculate după fiecare părinte.

Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie in cadrul sistemului,şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Bibliografie:

1. Decretul  nr. 718 /1956 pentru infiintarea caselor de pensii si ajutoare in cadrul cultelor din Republica Populara Română;
2. Legea nr. 489 din 28 decembrie 2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor;
3. Legea nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare;
4. Hotărârea Guvernului nr. 58/2008 privind recunoaşterea Statutului de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;
5. Regulamentul (statutul) de organizare şi funcţionare a Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, cu modificarile si completarile ulterioare din 2014;
6. http://casadepensiiccb.ro/;
7. http://casadepensiiccb.ro/informatii-utile/regulament-cpa/

     

---

[1] Regulamentul (Statutul) de Organizare si Functionare a Casei de Pensii  si Ajutoare a Cultului Crestin Baptist din Romania