marți, iunie 14, 2016

Examenele organizate la nivelul unităţilor de învăţământ


ART. 210
  (1) Examenele organizate de unităţile de învăţământ sunt:
  a) examen de corigenţă pentru elevii declaraţi corigenţi la încheierea cursurilor anuale şi pentru elevii declaraţi corigenţi după susţinerea examenelor din sesiunea pentru elevii amânaţi, precum şi pentru cei menţionaţi la art. 201, alin. (2), lit. a), pentru care se organizează o sesiune specială;
  b) examen de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii declaraţi amânaţi, conform prevederilor art. 200, alin. (3);
  c) examen de diferenţe pentru elevii a căror înscriere în unitatea de învăţământ este condiţionată de promovarea unor astfel de examene;
  d) examinări/testări organizate în vederea înscrierii elevilor în clasa I, respectiv în clasa a V-a.
  (2) Organizarea, în unităţile de învăţământ, a examenelor de admitere în învăţământul liceal sau profesional, precum şi a examenelor şi evaluărilor naţionale, se face conform metodologiilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
  (3) Se interzice organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în prima clasă a învăţământului primar. Examinarea de specialitate, în acest caz, se va face numai în situaţia în care părintele, tutorele sau susţinătorul legal decide înscrierea copilului în clasa întâi, respectiv în clasa pregătitoare, înainte de vârsta stabilită prin lege şi se realizează de către Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională /Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
  (4) Fac excepţie de la prevederile alin. (3) unităţile de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, care pot organiza testări ale nivelului cunoaşterii limbii de predare, în cazul în care numărul candidaţilor la înscrierea în clasa pregătitoare/clasa I depăşeşte numărul de locuri, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
  (5) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa I este permisă pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice, în baza metodologiei de înscriere în învăţământul primar, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
  (6) Organizarea unor examinări în vederea înscrierii elevilor în clasa a V-a este permisă în următoarele situaţii:
  a) pentru unităţile de învăţământ care nu şcolarizează clase de învăţământ primar, iar numărul cererilor de înscriere în clasa a V-a depăşeşte numărul locurilor oferite;
  b) pentru unităţile de învăţământ cu profil artistic şi cu profil sportiv, în vederea testării aptitudinilor specifice;
  c) pentru unităţile de învăţământ care urmăresc formarea unor clase cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, în vederea verificării nivelului de cunoaştere a limbii respective.
  Elevii care anterior admiterii în clasa a V-a, la clasele cu predare în regim intensiv a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A1 sau nivel superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de aptitudini şi cunoştinţe la limba modernă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.
  (7) Orice altă formă de concurs/examinare a elevilor în vederea înscrierii în clasa a V-a, precum şi organizarea claselor pe orice criterii de ierarhizare a elevilor este interzisă.
  (8) Elevii care, anterior înscrierii la admiterea în liceu, în clasa a IX-a, la clasele cu predare în regim intensiv sau bilingv a unei limbi de circulaţie internaţională, au susţinut examene de competenţă lingvistică într-o limbă de circulaţie internaţională şi au obţinut o diplomă nivel A2 sau superior, pot fi admişi fără a mai susţine proba de verificare a cunoştinţelor la limba modernă respectivă, fiindu-le acordată, prin echivalare, nota 10 la respectiva probă.
  ART. 211
  Desfăşurarea examenelor de diferenţă are loc, de regulă, în perioada vacanţelor şcolare.
  ART. 212
  La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.
  ART. 213
  (1) Pentru desfăşurarea examenelor există 3 tipuri de probe: scrise, orale şi practice, după caz.
  La toate examenele se susţin, de regulă, două din cele trei probe - proba scrisă şi proba orală.
  (2) Pentru disciplinele/modulele de studiu la care, datorită profilului sau/şi specializării/calificării profesionale, este necesară şi proba practică, modalităţile de susţinere a acesteia, precum şi cea de-a doua probă de examen sunt stabilite de directorul unităţii de învăţământ împreună cu membrii catedrei de specialitate.
  (3) Proba practică se susţine la disciplinele/modulele care au, preponderent, astfel de activităţi.
  (4) Directorul unităţii de învăţământ stabileşte, prin decizie, în baza hotărârii consiliului de administraţie, componenţa comisiilor şi datele de desfăşurare a examenelor. Sesiunea de corigenţe are un preşedinte şi câte două cadre didactice examinatoare pentru fiecare comisie pe disciplină. Comisia este responsabilă de realizarea subiectelor.
  (5) La toate examenele, evaluarea elevilor se face de cadre didactice de aceeaşi specialitate sau după caz specialităţi înrudite/din aceeaşi arie curriculară.
  (6) Pentru examinarea elevilor corigenţi, unul dintre cadrele didactice este cel care a predat elevului disciplina/modulul de învăţământ în timpul anului şcolar. În mod excepţional, în situaţia în care între elev şi profesor există un conflict care ar putea vicia rezultatul evaluării, în comisia de examinare este numit un alt cadru didactic de aceeaşi specialitate sau după caz de specialităţi înrudite din aceeaşi arie curriculară.
  ART. 214
  (1) Proba scrisă a examenelor are o durată de 45 de minute pentru învăţământul primar şi de 90 de minute pentru învăţământul secundar şi postliceal, din momentul transcrierii subiectelor pe tablă sau al primirii, de către elev, a foii cu subiecte. Proba scrisă conţine două variante de subiecte, dintre care elevul tratează o singură variantă, la alegere.
  (2) Proba orală a examenelor se desfăşoară prin dialog cadru didactic-elev, pe baza biletelor de examen. Numărul biletelor de examen este de două ori mai mare decât numărul elevilor care susţin examenul la disciplina/modulul respectivă/respectiv. Fiecare bilet conţine două subiecte. Elevul poate schimba biletul de examen cel mult o dată.
  (3) Fiecare cadru didactic examinator acordă elevului câte o notă la fiecare probă susţinută de aceasta. Notele de la probele orale sau practice sunt întregi. Notele de la probele scrise pot fi şi fracţionare. Media aritmetică a notelor acordate la cele două sau trei probe, rotunjită la nota întreagă cea mai apropiată, reprezintă nota finală la examenul de corigenţă, fracţiunile de 50 de sutimi rotunjindu-se în favoarea elevului.
  (4) Media obţinută de elev la examenul de corigenţă este media aritmetică, calculată cu două zecimale, fără rotunjire, a notelor finale acordate de cei 2 examinatori. Între notele finale acordate de cei 2 examinatori nu se acceptă o diferenţă mai mare de un punct. În caz contrar, medierea o face preşedintele comisiei de examen.
  (5) La clasele la care evaluarea cunoştinţelor se face prin calificative se procedează astfel: după corectarea lucrărilor scrise şi după susţinerea examenului oral fiecare examinator acordă calificativul său global; calificativul final al elevului la examenul de corigenţă se stabileşte de comun acord între cei 2 examinatori.
  ART. 215
  (1) Elevul corigent este declarat promovat la disciplina/modulul de examen, dacă obţine cel puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.
  (2) Sunt declaraţi promovaţi anual elevii care obţin, la fiecare disciplină/modul la care susţin examenul de corigenţă, cel puţin calificativul "Suficient"/media 5,00.
  (3) Media obţinută la examenul de corigenţă, la cel de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pentru un an şi la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină studiată timp de un an şcolar, constituie media anuală a disciplinei respective şi intră în calculul mediei generale anuale.
  (4) La examenul de încheiere a situaţiei şcolare pentru elevii amânaţi pe semestrul al doilea sau la examenul de diferenţă care echivalează o disciplină numai pe intervalul unui semestru, media obţinută constituie media semestrială a elevului la disciplina respectivă.
  ART. 216
  (1) Elevii corigenţi sau amânaţi, care nu se pot prezenta la examene din motive temeinice, dovedite cu acte, depuse în cel mult 7 zile lucrătoare de la data examenului, sunt examinaţi la o dată ulterioară, stabilită de consiliul de administraţie, dar nu mai târziu de începerea cursurilor noului an şcolar.
  (2) În situaţii excepţionale, respectiv internări în spital, imobilizări la pat etc., dovedite cu acte, inspectoratul şcolar poate aproba susţinerea examenului şi după începerea cursurilor noului an şcolar.
  ART. 217
  (1) Rezultatele obţinute la examenele de încheiere a situaţiei şcolare, la examenele pentru elevii amânaţi şi la examenele de corigenţă, inclusiv la cele de reexaminare, se consemnează în catalogul de examen de către cadre didactice examinatoare şi se trec în catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ, în termen de maximum 5 zile de la afişarea rezultatelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216 alin. (2), când rezultatele se consemnează în catalogul clasei în termen de 5 zile de la afişare.
  (2) Rezultatele obţinute de elevi la examenele de diferenţă se consemnează în catalogul de examen, de către cadrele didactice examinatoare, iar în registrul matricol şi în catalogul clasei de către secretarul şef/secretarul unităţii de învăţământ.
  (3) În catalogul de examen se consemnează calificativele/notele acordate la fiecare probă, nota finală acordată de fiecare cadru didactic examinator sau calificativul global, precum şi media obţinută de elev la examen, respectiv calificativul final. Catalogul de examen se semnează de către examinatori şi de către preşedintele comisiei, imediat după terminarea examenului.
  (4) Preşedintele comisiei de examen predă secretarului unităţii de învăţământ toate documentele specifice acestor examene: cataloagele de examen, lucrările scrise şi însemnările elevilor la proba orală/practică. Aceste documente se predau imediat după finalizarea examenelor, dar nu mai târziu de data începerii cursurilor noului an şcolar, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 216 alin. (2).
  (5) Lucrările scrise şi foile cu însemnările elevului la proba orală a examenului se păstrează în arhiva unităţii de învăţământ timp de un an.
  (6) Rezultatul la examenele de corigenţă şi la examenele de încheiere a situaţiei pentru elevii amânaţi, precum şi situaţia şcolară anuală a elevilor se afişează, la loc vizibil, a doua zi după încheierea sesiunii de examen şi se consemnează în procesul-verbal al primei şedinţe a consiliului profesoral.
  ART. 218
  După terminarea sesiunii de examen, de încheiere a situaţiei de corigenţă sau de reexaminare, învăţătorul/institutorul/profesorul pentru învăţământul primar/profesorul dirigintele consemnează în catalog situaţia şcolară a elevilor care au participat la aceste examene.

Ordinul nr. 5.115 din 15 decembrie 2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar

   Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar


sâmbătă, iunie 11, 2016

Întocmirea şi eliberarea duplicatelor actelor de studii

 
                        
  ART. 37
  (1) În cazul completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a actului de studii original sau în cazul prezentării actului de studii original deteriorat astfel încât nu mai poate produce efectele pentru care a fost emis, în baza unei cereri scrise a solicitantului, unitatea de învăţământ care a eliberat actul respectiv eliberează un duplicat al acestuia, întocmit pe baza documentelor aflate în arhiva unităţii de învăţământ din care rezultă situaţia şcolară a solicitantului.
  (2) În cazul pierderii, distrugerii sau al furtului actului de studii original, cererea de eliberare a duplicatului este însoţită de următoarele acte, care se arhivează cu termen de păstrare de 100 ani la inspectoratul şcolar, iar copiile certificate "conform cu originalul" la unitatea de învăţământ:
  a) declaraţia notarială/consulară, dată de titularul actului, în care sunt cuprinse toate elementele necesare pentru identificare, împrejurările în care actul original a fost pierdut, precum şi alte precizări care să confirme dispariţia actului de studii respectiv. Se va face în mod obligatoriu următoarea menţiune: "actul de studii original nu a fost lăsat gaj/garanţie la o instituţie de stat sau particulară, din ţară sau din străinătate, şi nu a fost înstrăinat cu bună-ştiinţă altei persoane fizice sau juridice";
  b) dovada publicării pierderii, distrugerii sau furtului actului de studii în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a;
  c) copie legalizată la notariat după certificatul de naştere/căsătorie;
  d) două fotografii color, format 3 x 4 cm;
  e) aprobarea scrisă a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar pentru eliberarea duplicatului, în urma actelor depuse de către unitatea de învăţământ.
  (3) Pentru publicarea pierderii/distrugerii/furtului unui act de studii, titularul se adresează Monitorului Oficial al României, Partea a III-a, depunând un anunţ care va cuprinde următoarele date: denumirea actului de studii original, numele titularului, iniţialele prenumelui tatălui/mamei şi toate prenumele titularului, anul absolvirii, seria şi numărul actului, numărul şi data la care a fost înregistrat în evidenţele unităţii de învăţământ emitente.
  ART. 38
  (1) Duplicatul actului de studii se întocmeşte pe un formular identic cu cel original emis la data absolvirii şi se eliberează după procedura prevăzută la actele de studii originale.
  (2) În situaţia în care nu se mai găsesc formulare de acelaşi tip, se eliberează un duplicat redactat/tehnoredactat/scanat după modelul actului original, în care se înscriu datele existente în arhivă privind situaţia şcolară a solicitantului. În această situaţie se aplică timbru fiscal, a cărui valoare este stabilită conform prevederilor Legii nr. 117/1999 privind taxele extrajudiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
  (3) Duplicatele actelor de studii se completează cu: numele şi prenumele preşedintelui comisiei pentru examenul respectiv, ale directorului, secretarului etc., existenţi în funcţiile respective la data absolvirii studiilor de către solicitanţi; în cazul în care nu sunt înscrise în clar numele persoanelor menţionate mai înainte, se completează (ss) "indescifrabil".
  (4) Pe duplicatele actelor de studii, într-un spaţiu corespunzător, se face menţiunea: "duplicat tipizat", sau, după caz, "redactat", "eliberat conform aprobării ......(denumirea instituţiei/organului care a aprobat eliberarea duplicatului)....., nr. ... din ......... . Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente.
  (5) Se aplică ştampila unităţii emitente pe timbrul fiscal în condiţiile alin. (2) şi lângă semnătura directorului.
  (6) Duplicatele actelor de studii poartă, în partea de sus, seria şi numărul actului original eliberat, data şi numărul acordat de unitatea de învăţământ respectivă în Registrul unic de evidenţă a formularelor actelor de studii.
  (7) Pe duplicat se înregistrează numărul şi data eliberării, număr care se completează cu cerneală roşie în Registrul unic de evidenţă a formularelor duplicat ale actelor de studii sau într-un registru similar pentru generaţiile de absolvenţi anterioare anului 2005, completat separat, semnat de titular/împuternicit. Numerotarea în registru începe de la 1 şi se continuă până la epuizarea registrului.
  (8) În registrul de eliberare a actului original, la titular, se menţionează, cu cerneală roşie, seria şi numărul duplicatului, numărul din registrul de eliberare şi data eliberării.
  (9) Borderoul pentru aplicarea timbrului sec pe duplicate cuprinde următoarele rubrici: nr. crt., numele, iniţialele prenumelui tatălui/mamei, prenumele complet al absolventului, seria şi numărul formularului, numărul dat de unitatea de învăţământ, anul absolvirii, menţiuni - seria şi numărul actului original - urmându-se aceeaşi procedură ca şi pentru actele de studii originale.
  (10) În registrul matricol şi pe matca/cotorul actului original, când actul s-a eliberat din carnet cu matcă/cotor, se consemnează seria şi numărul duplicatului eliberat.
  (11) La eliberarea duplicatelor pe baza documentelor din arhivele unităţilor de învăţământ particulare, confesionale sau ale unităţilor de învăţământ echivalente cu acestea, care au funcţionat înainte de reforma învăţământului din anul 1948, pe formular se menţionează, în mod obligatoriu, dacă în perioada respectivă unităţile de învăţământ în cauză aveau sau nu dreptul de publicitate, precum şi dacă din arhivă rezultă sau nu că titularul actului a absolvit sau nu examenele cerute de lege, în faţa comisiilor instituite de drept.
  ART. 39
  (1) Absolvenţii unei unităţi de învăţământ a cărei arhivă se găseşte la Arhivele Naţionale sau la direcţiile judeţene ale Arhivelor Naţionale, care solicită un duplicat după un act de studiu sau document şcolar, depun la inspectoratul şcolar o cerere de eliberare a duplicatului, însoţită de actele doveditoare, eliberate de Arhivele Naţionale/direcţiile judeţene.
  (2) Pe baza analizei actelor prezentate, inspectoratul şcolar nominalizează o unitate de învăţământ cu acelaşi nivel de pregătire, cu domeniu identic/asemănător, în vederea eliberării duplicatului solicitat. Duplicatele actelor eliberate în aceste condiţii poartă menţiunea: "A fost eliberat conform aprobării inspectoratului şcolar nr. ........ din data ......, pe baza documentelor confirmate de Direcţia judeţeană a Arhivelor Naţionale care deţine arhiva fostei .........(denumirea fostei unităţi)........... .
  Confirmăm autenticitatea datelor cuprinse în prezentul act de studii." Urmează numele şi prenumele, în clar, ale directorului şi secretarului unităţii de învăţământ emitente.
  ART. 40
  (1) Termenul pentru eliberarea duplicatelor este de până la 30 de zile de la aprobarea cererii.
  (2) Duplicatul se eliberează titularului/împuternicitului conform prevederilor art. 10.
  (3) În cazul pierderii, distrugerii, furtului sau al completării greşite din vina unităţii de învăţământ emitente a duplicatului, se eliberează un alt exemplar, cu respectarea prevederilor referitoare la întocmirea şi eliberarea duplicatelor.
ART. 9
  (4) Responsabilitatea completării, eliberării şi anulării actelor de studii şi a duplicatelor revine directorului şi secretarului-şef/secretarului unităţii de învăţământ acreditate.

Ordinul nr. 3.844 din 24 mai 2016 pentru aprobarea Regulamentului privind regimul actelor de studii şi al documentelor şcolare gestionate de unităţile de învăţământ preuniversitar

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 411 din 31 mai 2016




marți, martie 22, 2016

Domeniul management juridic














Pentru cei interesati de domeniul management juridic scolar, găsiti postarile mele pe forumul ISJ Hunedoara

Aici http://forum.isj.hd.edu.ro/search.php?search_id=egosearch&sid=81b67b316145f96b5e50065627c71b8d







duminică, martie 20, 2016

Metodologia de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"


ORDIN nr. 5.349 din 7 septembrie 2011
privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"
EMITENT:
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

PUBLICAT ÎN:
MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 20 octombrie 2011

Data Intrarii in vigoare: 20 Octombrie 2011
-------------------------------------------------------------------------


  În temeiul art. 58 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,
  în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
  ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.
  ART. 1
  Se aprobă Metodologia de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
  ART. 2
  Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali şi Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
  ART. 3
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
        Ministrul educaţiei, cercetării,
         tineretului şi sportului,
           Daniel Petru Funeriu
  Bucureşti, 7 septembrie 2011.
  Nr. 5.349.

  ANEXĂ
                  METODOLOGIA
        de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"
  CAP. I
  Dispoziţii generale
  ART. 1
  Prezenta metodologie reglementează modul de organizare a Programului "Şcoala după şcoală".
  ART. 2
  (1) Programul "Şcoala după şcoală", denumit în continuare Programul SDS, este un program complementar programului şcolar obligatoriu, care oferă oportunităţi de învăţare formală şi nonformală pentru consolidarea competenţelor, învăţare remedială şi accelerare a învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber.
  (2) Programul SDS se adresează atât elevilor din învăţământul primar, cât şi elevilor din învăţământul secundar.
  (3) Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB, anunţă unităţile de învăţământ, autorităţile publice locale, alţi parteneri sociali despre posibilitatea organizării Programului SDS şi popularizează condiţiile de organizare, precum şi beneficiile acestuia pentru comunitatea locală.
  CAP. II
  Organizarea Programului SDS
  ART. 3
  (1) Programul SDS este conceput de unităţile de învăţământ sub formă de proiect în urma unei analize de nevoi, prin consultarea elevilor, a reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice, a comunităţii locale şi a altor instituţii şi organizaţii partenere. Pe baza acestor demersuri, unităţile de învăţământ stabilesc grupul-ţintă al Programului SDS.
  (2) Oferta de Program SDS este proiectată astfel încât să răspundă cu prioritate nevoilor elevilor aparţinând grupurilor dezavantajate.
  (3) Organizarea programului se face pe baza unui regulament intern, elaborat de fiecare unitate de învăţământ.
  (4) În perioada ianuarie-februarie a fiecărui an şcolar în curs, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ realizează analiza de nevoi pentru organizarea programului în anul şcolar următor. Pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi a resurselor existente (umane, financiare, materiale), o comisie formată din directorul unităţii de învăţământ, reprezentantul comitetului de părinţi al şcolii, două cadre didactice din învăţământul primar şi două cadre didactice din învăţământul secundar, aleşi de consiliul profesoral, realizează până la data de 1 martie oferta pentru Programul SDS, sub formă de pachete educaţionale. Oferta pentru Programul SDS este prezentată, discutată şi aprobată de consiliul profesoral al şcolii.
  (5) Programul SDS se organizează prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul ISJ/ISMB. Directorul unităţii de învăţământ pune în aplicare decizia consiliului de administraţie şi înaintează ISJ/ISMB Programul SDS.
  (6) Consiliul de administraţie al ISJ/ISMB avizează proiectul Programului SDS, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta metodologie.
  (7) Programul SDS se poate organiza în spaţiile disponibile din propria unitate de învăţământ sau în spaţiile din alte unităţi de învăţământ, consorţii şcolare etc., precum şi în palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare sau în alte spaţii puse la dispoziţie de autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale cu competenţe în domeniu, biserică etc.
  (8) Se interzice organizarea Programului SDS în spaţii care nu au autorizaţii de funcţionare şi în sediile partidelor politice.
  (9) Se interzice organizarea Programului SDS în spaţii private aparţinând personalului didactic sau nedidactic implicat în derularea programului.
  ART. 4
  (1) Programul SDS se va desfăşura înainte sau după programul şcolar obligatoriu (în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu).
  (2) În situaţia în care Programul SDS se desfăşoară în continuarea programului şcolar obligatoriu, în învăţământul primar, se alocă un interval de timp de aproximativ o oră şi jumătate necesar servirii mesei, precum şi activităţilor recreative în aer liber.
  (3) În situaţia în care elevii se înscriu la Programul SDS, se poate asigura servirea mesei. Masa de prânz poate fi servită în cantina şcolară sau într-un alt tip de spaţiu autorizat pentru acest tip de activitate. În situaţia în care nu poate fi amenajat/identificat un spaţiu adecvat pentru servirea mesei, hrana poate fi asigurată în sistem de catering sau fiecare participant la Programul SDS îşi poate aduce pachetul cu hrană de acasă.
  ART. 5
  (1) Programul SDS poate fi organizat pe parcursul unui număr de ore, care este prevăzut în ofertă şi în regulamentul intern de organizare, dar nu mai puţin de 12 ore/săptămână.
  (2) Programul SDS oferă tipuri de activităţi care vizează formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice învăţământului primar/învăţământului secundar, dezvoltarea personală şi interpersonală/pregătirea pentru viaţă, dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului.
  (3) Programul SDS este conceput astfel încât oferă activităţi cu caracter universal, pentru valorizarea aptitudinilor şi competenţelor fiecărui elev, în conformitate cu nevoile şi interesele sale.
  ART. 6
  (1) În învăţământul primar, Programul SDS cuprinde activităţi cu sprijin specializat, ateliere/activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ.
  (2) Activităţile cu sprijin specializat cuprind:
  a) supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor;
  b) recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale, consiliere, logopedice;
  c) activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă;
  d) activităţi de încurajare a lecturii independente;
  e) autocunoaştere, intercunoaştere prin activităţi de dezvoltare emoţională şi socială.
  (3) Atelierele/Activităţile tematice/Alte activităţi de tip recreativ cuprind:
  a) activităţi practic-aplicative pe diferite domenii (arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.);
  b) proiecte tematice, propuse de către copii sau părinţi, cadre didactice etc.;
  c) drumeţii/excursii/vizionări de spectacole.
  (4) Fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de grupul-ţintă, constituie module de pachete de activităţi, prin combinarea activităţilor menţionate la alin. (2) şi (3).
  ART. 7
  În învăţământul secundar, Programul SDS cuprinde:
  1. pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă:
  a) pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice, pe discipline, recunoaştere internaţională etc.;
  b) participarea/organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare;
  c) participarea la activităţi de cooperare europeană (Comenius, Leonardo da Vinci);
  2. pachetul de activităţi de sprijin:
  a) asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare;
  b) activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale;
  c) consiliere psihologică;
  d) servicii de logopedie;
  3. pachetul de pregătire pentru viaţă:
  a) organizarea de activităţi de dezvoltare personală (autocunoaştere, a învăţa să înveţi, abilităţi de comunicare);
  b) activităţi care vizează dezvoltarea atitudinii active şi implicarea elevului (integrare socială, coduri de conduită, atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător etc.);
  c) stil de viaţă sănătos (prevenţia comportamentelor de risc: alcool, tutun, droguri, alimentaţie sănătoasă, regimul de viaţă, dezvoltare durabilă etc.);
  d) educaţie pentru carieră;
  4. ateliere/activităţi tematice (microproiecte pe diferite domenii: arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.).
  ART. 8
  (1) Programul SDS se poate organiza modular, pe unităţi de timp stabilite la nivelul unităţii de învăţământ în funcţie de grupul-ţintă şi nevoile identificate, prin combinarea pachetelor de activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor transferabile (a învăţa să înveţi, munca în echipă, activităţi de comunicare şi relaţionare), stil de viaţă sănătos, comportament civic.
  (2) În cadrul Programului SDS, timpul alocat sprijinului specializat (efectuarea temelor, activităţi remediale/de sprijin, de dezvoltare pentru elevi capabili de performanţă) nu poate depăşi o oră şi jumătate pe zi pentru învăţământul primar şi două - trei ore pentru învăţământul secundar.
  ART. 9
  Programul SDS se derulează pe grupe de elevi (maximum 12 elevi), constituite după opţiunile şi nevoile identificate. Activităţile sunt proiectate, organizate şi susţinute de cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar, consilieri, profesori de sprijin, bibliotecari, logopezi, laboranţi, pedagogi, antrenori, mediatori şcolari, voluntari din şcoală, din instituţii şi organizaţii partenere abilitate.
  CAP. III
  Înscrierea în Programul SDS, parcurgerea şi retragerea din acesta
  ART. 10
  (1) Programul SDS este complementar programului şcolar obligatoriu şi are un caracter opţional pentru elev.
  (2) Înscrierea elevilor în Programul SDS se face pe baza cererii scrise a părinţilor/tutorilor legali ai elevilor, adresată oricărei unităţii de învăţământ care organizează acest program. În cerere, părintele/tutorele precizează pachetul educaţional pentru care optează, după consultarea specialiştilor implicaţi în program şi respectând opţiunile elevului.
  (3) La înscriere, părintele/tutorele semnează cu directorul unităţii de învăţământ un contract de parteneriat în care sunt stipulate rolurile şi responsabilităţile atât ale părinţilor, cât şi ale şcolii. Modelele de contracte de parteneriat şcoală-familie în cadrul Programului SDS sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.
  (4) Înscrierea în Programul SDS se face pe tot parcursul anului şcolar pentru un Program SDS care funcţionează deja şi la începerea anului şcolar pentru unul nou. Grupele pot fi constituite pe clase, pe ani de studiu şi în grupe mixte.
  (5) Prezenţa elevilor la Programul SDS este monitorizată zilnic de către cadrele didactice, care înştiinţează familia în momentul în care elevul înregistrează absenţe.
  (6) Retragerea din Programul SDS se face la cererea părintelui/tutorilor legali, prin înştiinţare scrisă înaintată unităţii de învăţământ la care s-a depus cererea de înscriere în program.
  CAP. IV
  Resurse necesare derulării Programului SDS
  ART. 11
  Analiza de nevoi care stă la baza alcătuirii Programului SDS menţionează şi materialele necesare derulării activităţii, în funcţie de grupul-ţintă. Materialele pot fi achiziţionate, pot face obiectul unor donaţii sau pot fi proiectate şi realizate de către echipele pedagogice care sunt implicate în derularea proiectului. Se recomandă a fi create sau achiziţionate materiale adecvate grupului-ţintă şi tipurilor de activităţi pentru a asigura un suport educaţional cât mai eficient.
  ART. 12
  Utilizarea resurselor electronice (TV, calculatoare etc.) se face numai pentru atingerea obiectivelor educaţionale ale Programului SDS şi nu în scop recreativ.
  ART. 13
  Resursele umane implicate în derularea Programului SDS pot fi următoarele:
  1. personal de învăţământ:
  a) cadre didactice din şcoală;
  b) cadre didactice din alte unităţi de învăţământ, inclusiv din palate şi cluburi ale copiilor şi cluburi sportive şcolare;
  c) cadre didactice din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională al Municipiului Bucureşti: profesor-psiholog, consilier şcolar, profesor-logoped, profesor de sprijin, asistent social;
  d) personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician, instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară, laborant;
  e) mediator şcolar;
  f) antrenor etc.;
  2. membri ai comunităţii (părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, specialişti din diferite domenii, personalităţi locale, membri ai unor organizaţii neguvernamentale etc.);
  3. reprezentanţi ai partenerilor.
  ART. 14
  (1) Toate activităţile din cadrul Programului SDS se derulează fie de către cadrele didactice, fie sub supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile sunt coordonate de personal extern şcolii.
  (2) Fiecare persoană (personal didactic, nedidactic şi auxiliar) are roluri şi responsabilităţi bine precizate şi stipulate în fişa postului.
  ART. 15
  Implicarea personalului din învăţământ se face în următoarele condiţii:
  a) pentru completarea normei de predare (maximum 4 ore pe săptămână), pentru situaţiile prevăzute la art. 263 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
  b) ca activitate cuprinsă în norma didactică de 40 de ore pe săptămână, în afara normei de predare/postului (cel mult două ore pe săptămână).
  ART. 16
  În cazul în care cadrul didactic efectuează orele în cadrul normei didactice de predare-învăţare-evaluare sau în cadrul normei didactice de 40 ore pe săptămână, aceste ore nu sunt retribuite suplimentar; în celelalte cazuri, activitatea desfăşurată în cadrul Programului SDS poate fi retribuită în condiţiile legii, din sursele de finanţare prevăzute la art. 17.
  ART. 17
  Finanţarea programului se poate face:
  a) din bugetul autorităţilor locale;
  b) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale;
  c) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinţilor, al organizaţiilor neguvernamentale etc. cu respectarea legislaţiei în vigoare;
  d) din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar Programul SDS pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate, potrivit legii.
  CAP. V
  Parteneriate
  ART. 18
  (1) La începutul Programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia acorduri de parteneriat pentru susţinerea activităţilor din pachetele educaţionale cu instituţii care pot furniza servicii educaţionale (palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare etc.) şi organizaţii neguvernamentale.
  (2) Pentru buna derulare a Programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia parteneriate, contracte de sponsorizare cu operatori economici, persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
  CAP. VI
  Dispoziţii finale
  ART. 19
  (1) Proiectul Programului SDS, care este înaintat spre avizare ISJ/ISMB, precizează sistemul de monitorizare/evaluare pentru implementarea programului, indicatorii, criteriile şi instrumentele de evaluare, precum şi o modalitate de urmărire şi evaluare a progresului făcut de elevii participanţi la Programul SDS.
  (2) Proiectul Programului SDS defineşte structura echipei pedagogice implicate în derularea programului, responsabilităţile fiecărui membru şi modalităţile de asigurare a calităţii programului.
  ART. 20
  În cadrul fiecărui inspectorat şcolar se nominalizează un inspector şcolar care are rolul de a monitoriza organizarea şi derularea Programului SDS din ISJ/ISMB.
  ART. 21
  În unităţile de învăţământ care nu propun, ca ofertă complementară a şcolii, Programul SDS, nu este permisă închirierea spaţiilor disponibile unor persoane sau instituţii private pentru organizarea, în regim privat, a activităţilor de tip "Şcoală după şcoală".

  ANEXĂ
la metodologie

                   - Model -
  Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
  Inspectoratul Şcolar .....................................
  Unitatea de învăţământ ...................................
          CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ - FAMILIE
           în cadrul Programului "Şcoala după şcoală"
                - învăţământ primar -
  I. Părţile semnatare
  1. Unitatea de învăţământ ..............................., denumită în continuare şcoala, cu sediul în ............................, str. .............. nr. ........., reprezentată prin director, prof. ................................,
  şi
  2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/domnul ........................................., cu domiciliul în ............................., str. ................................. nr. .................................., telefon ................................................ .
  II. Scopul contractului
  1. Asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia copiilor/elevilor.
  2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.
  3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul copilului, precum şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii obiectivelor educaţionale.
  III. Obligaţiile părţilor
  Pentru desfăşurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, părţile se angajează, prin voinţa proprie, după cum urmează:
  1. Şcoala se obligă:
  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;
  b) să asigure spaţiul, cadrul organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea procesului educaţional din cadrul Programului "Şcoala după şcoală", conform prevederilor legale;
  c) să informeze părintele, în timp util, despre toate schimbările care se produc în structura Programului "Şcoala după şcoală" (orar, resurse umane implicate etc.), precum şi despre absenţele elevului;
  d) să ofere servicii educaţionale de calitate, la nivelul standardelor solicitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de şcolarizare;
  e) să asigure un sistem transparent de evaluare a elevului, care să pună în evidenţă evoluţia acestuia, precum şi măsurile concrete care se iau pentru remedierea dificultăţilor de învăţare;
  f) să asigure funcţionarea eficientă a echipei pedagogice implicate în educaţia elevului;
  g) să asigure securitatea şi siguranţa elevilor pe perioada prezenţei acestora în spaţiul în care se derulează Programul "Şcoala după şcoală" (săli de curs, sală pentru servirea mesei, curtea şcolii etc.), precum şi pe durata deplasărilor organizate;
  h) să coopereze cu toate instituţiile şi structurile de ale căror servicii beneficiază şcoala şi de care depinde bunul mers al activităţii din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";
  i) să dea dovadă de respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi părinţii acestora/reprezentanţii lor legali, într-un raport de egalitate;
  j) să nu desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;
  k) să trateze cu profesionalism şi responsabilitate orice situaţie specială legată de educaţia elevului/copilului;
  l) să stabilească, de comun acord cu părinţii, calendarul întâlnirilor periodice şi să îl pună în aplicare;
  m) să elibereze, la cerere şi în timp util, orice document şcolar care serveşte interesului elevului;
  n) să asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii, cu interzicerea oricărui tip de discriminare;
  o) să analizeze şi să decidă, prompt şi responsabil, în legătură cu orice solicitare din partea părintelui/elevului;
  p) să asigure transparenţa tuturor activităţilor derulate, organizate/aprobate de şcoală;
  q) să ia în considerare, să analizeze şi să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau a părinţilor referitoare la rele practici în şcoală;
  r) să aducă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prevederile regulamentului intern al şcolii;
  s) să încheie contracte de colaborare cu instituţii/personal calificat care pot/poate contribui la desfăşurarea unor activităţi cuprinse în Programul "Şcoala după şcoală";
  ş) să explice clar toate prevederile prezentului contract celeilalte părţi semnatare.
  2. Beneficiarul indirect - Părintele/tutorele legal instituit/reprezentantul legal al elevului se obligă:
  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;
  b) să îşi asume responsabilitatea promovării în educaţia elevului/copilului a principiilor, valorilor şi normelor de conduită susţinute de şcoală;
  c) să îşi asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a elevului, desfăşurată în afara şcolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;
  d) să respecte prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului intern al şcolii;
  e) să asigure frecvenţa zilnică şi ţinuta decentă a elevului la activităţile desfăşurate în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" şi să informeze şcoala de îndată ce se impune absenţa acestuia de la program;
  f) să informeze şcoala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copilului;
  g) să dea curs solicitării conducerii şcolii, ori de câte ori este necesar, de a lua măsuri cu privire la conduita sau situaţia şcolară a elevului;
  h) să se prezinte la şcoală, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta cu personalul didactic despre modul de implicare în activitatea, progresul şi comportamentul propriului copil;
  i) să îi asigure copilului, în limita posibilităţilor, materialele necesare bunei desfăşurări a activităţilor şcolare;
  j) să trateze cu respect şi consideraţie şcoala şi pe reprezentanţii acesteia;
  k) să informeze, în scris, conducerea şcolii în cazul retragerii copilului din Programul "Şcoala după şcoală".
  IV. Durata contractului
  Prezentul contract se încheie pe durata participării la Programul "Şcoala după şcoală".
  V. Alte clauze
  Prezentul contract cuprinde:
  1. prevederi referitoare la eventuala contribuţie financiară a părinţilor pentru participarea propriului copil la Programul "Şcoala după şcoală" (particularizate, după caz, la nivelul şcolii);
  2. prevederi referitoare la soluţionarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi;
  3. prevederi referitoare la consecinţele nerespectării angajamentelor părţilor;
  4. prevederi referitoare la încetarea contractului;
  5. alte prevederi agreate de părţi.
  Încheiat astăzi, ..................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.
  Unitatea şcolară Beneficiarul indirect,
  ................ ......................
  Director,
  ................


  Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
  Inspectoratul Şcolar .....................................
  Unitatea de învăţământ ...................................

          CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ - FAMILIE
           în cadrul Programului "Şcoala după şcoală"
             - învăţământ secundar inferior -
  I. Părţile semnatare
  1. Unitatea de învăţământ ............., denumită în continuare şcoală, cu sediul în ................, str. ............ nr. ....., reprezentată prin director, prof. ..................
  2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/domnul ..............................................................., cu domiciliul în ....................................., str. ................................. nr. ................................., telefon ..........................,
  şi
  3. Elevul ............................................................ din Şcoala .................................., clasa .......................
  II. Scopul contractului
  1. Asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia copiilor/elevilor
  2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.
  3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul copilului şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii obiectivelor educaţionale.
  III. Obligaţiile părţilor
  Pentru desfăşurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, părţile se angajează, prin voinţa proprie, după cum urmează:
  1. Şcoala se obligă:
  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;
  b) să asigure spaţiul, cadrul organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea procesului educaţional din cadrul Programului "Şcoala după şcoală", conform prevederilor legale;
  c) să informeze părintele, în timp util, despre toate schimbările care se produc în structura Programului "Şcoala după şcoală" (orar, resurse umane implicate etc.), precum şi despre absenţele elevului;
  d) să ofere servicii educaţionale de calitate, la nivelul standardelor solicitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de şcolarizare;
  e) să asigure un sistem transparent de evaluare a elevului, care să pună în evidenţă evoluţia acestuia, precum şi măsurile concrete care se iau pentru remedierea dificultăţilor de învăţare;
  f) să asigure funcţionarea eficientă a echipei pedagogice implicate în educaţia elevului;
  g) să asigure securitatea şi siguranţa elevilor pe perioada prezenţei acestora în spaţiul în care se derulează Programul "Şcoala după şcoală" (săli de curs, sală pentru servirea mesei, curtea şcolii etc.), precum şi pe durata deplasărilor organizate;
  h) să coopereze cu toate instituţiile şi structurile de ale căror servicii beneficiază şcoala şi de care depinde bunul mers al activităţii din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";
  i) să dea dovadă de respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi părinţii acestora/reprezentanţii lor legali, într-un raport de egalitate;
  j) să nu desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;
  k) să trateze cu profesionalism şi responsabilitate orice situaţie specială legată de educaţia elevului/copilului;
  l) să stabilească, de comun acord cu părinţii, calendarul întâlnirilor periodice şi să îl pună în aplicare;
  m) să elibereze, la cerere şi în timp util, orice document şcolar care serveşte interesului elevului;
  n) să asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii, cu interzicerea oricărui tip de discriminare;
  o) să analizeze şi să decidă, prompt şi responsabil, în legătură cu orice solicitare din partea părintelui/elevului;
  p) să asigure transparenţa tuturor activităţilor derulate, organizate/aprobate de şcoală;
  q) să ia în considerare, să analizeze şi să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau a părinţilor referitoare la rele practici în şcoală;
  r) să aducă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prevederile regulamentului intern al şcolii;
  s) să încheie contracte de colaborare cu instituţii/personal calificat care pot/poate contribui la desfăşurarea unor activităţi cuprinse în Programul "Şcoala după şcoală";
  ş) să explice clar toate prevederile prezentului contract celorlalte două părţi semnatare.
  2. Beneficiarul indirect - părintele/tutorele legal instituit/reprezentantul legal al elevului se obligă:
  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;
  b) să îşi asume responsabilitatea promovării în educaţia elevului/copilului a principiilor, valorilor şi normelor de conduită susţinute de şcoală;
  c) să îşi asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a elevului, desfăşurată în afara şcolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;
  d) să respecte prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului intern al şcolii;
  e) să asigure frecvenţa zilnică şi ţinuta decentă a elevului la activităţile desfăşurate în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" şi să informeze şcoala de îndată ce se impune absenţa acestuia de la program;
  f) să informeze şcoala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copilului;
  g) să dea curs solicitării conducerii şcolii, ori de câte ori este necesar, de a se lua măsuri cu privire la conduita sau situaţia şcolară a elevului;
  h) să se prezinte la şcoală, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta cu personalul didactic despre modul de implicare în activitatea, progresul şi comportamentul propriului copil;
  i) să îi asigure copilului, în limita posibilităţilor, materialele necesare bunei desfăşurări a activităţilor şcolare;
  j) să trateze cu respect şi consideraţie şcoala şi pe reprezentanţii acesteia;
  k) să informeze, în scris, conducerea şcolii în cazul retragerii copilului din Programul "Şcoala după şcoală".
  3. Beneficiarul direct - elevul se obligă:
  a) să respecte şcoala, însemnele şi personalul acesteia, precum şi pe colegii săi;
  b) să aibă un comportament care să nu afecteze sănătatea, securitatea, demnitatea şi libertatea celorlalte persoane din şcoală;
  c) să participe zilnic, conform programului orar, la activităţile din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";
  d) să respecte prevederile regulamentului intern şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;
  e) să păstreze în bună stare bunurile şcolii şi să folosească cu grijă materialele puse la dispoziţia sa de către şcoală;
  f) să aibă o ţinută vestimentară/personală şi o conduită decentă, neprovocatoare, neagresivă şi neostentativă.
  IV. Durata contractului
  Prezentul contract se încheie pe durata participării la Programul "Şcoala după şcoală".
  V. Alte clauze
  Prezentul contract cuprinde:
  1. prevederi referitoare la eventuala contribuţie financiară a părinţilor pentru participarea propriului copil la Programul "Şcoala după şcoală" (particularizate, după caz, la nivelul şcolii);
  2. prevederi referitoare la soluţionarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi;
  3. prevederi referitoare la consecinţele nerespectării angajamentelor părţilor;
  4. prevederi referitoare la încetarea contractului;
  5. alte prevederi agreate de părţi.
  Încheiat astăzi, ..................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.
  Unitatea şcolară Beneficiarul indirect, Beneficiarul direct,
  ................ ..................... ...................
  Director,
  ..............

                  --------

miercuri, martie 16, 2016

Norme pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat


HOTĂRÂREA nr. 146 din 10 martie 2016 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 15 martie 2016


  În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 121 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,
  Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
  ARTICOL UNIC
  Se aprobă Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

          PRIM-MINISTRU
         DACIAN JULIEN CIOLOŞ
            Contrasemnează:
           -----------------
         Ministrul apărării naţionale,
          Mihnea Ioan Motoc
         Ministrul afacerilor interne,
            Petre Tobă
    Directorul Serviciului Român de Informaţii,
         Eduard Raul Hellvig
        Ministrul finanţelor publice,
          Anca Dana Dragu

  Bucureşti, 10 martie 2016.
  Nr. 146.

ANEXĂ
    NORME
     pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015
           privind pensiile militare de stat
  ART. 1
  (1) Prezentele norme se aplică titularilor drepturilor de pensie aflaţi în evidenţele caselor de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii în perioada 1 ianuarie 2011-30 septembrie 2013.
  (2) Beneficiază de prevederile art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, titularii prevăzuţi la alin. (1), cu excepţia celor aflaţi în una din următoarele situaţii:
  a) au încasat diferenţele în baza unor hotărâri judecătoreşti, definitive şi irevocabile sau, după caz, definitive;
  b) au încasat sume necuvenite ca diferenţe cu titlu de pensie şi care nu au fost recuperate în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare;
  c) au încasat sume care fac obiectul restituirii în baza Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii.
  ART. 2
  În sensul prezentelor norme, prin termenul prevăzut de lege se înţelege perioada de 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, respectiv perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017, inclusiv.
  ART. 3
  Restituirea diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se face doar la cererea depusă de titularul dreptului de pensie la casa de pensii sectorială în evidenţele căreia se află sau de tutorele ori curatorul acestuia, de către persoana căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială şi autentică.
  ART. 4
  (1) După înregistrarea cererii, casa de pensii sectorială verifică îndeplinirea condiţiilor legale pentru restituirea diferenţelor şi, în situaţia în care acestea sunt îndeplinite, calculează diferenţa totală de restituit şi stabileşte cuantumurile plăţilor eşalonate potrivit prezentelor norme.
  (2) În situaţia în care se constată că titularul dreptului de pensie a avut dosarul de pensionare transferat de la o altă casă de pensii sectorială, cererea de restituire se depune la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află la data depunerii.
  (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în vederea efectuării plăţii diferenţelor, casa de pensii sectorială la care s-a depus cererea solicită informaţii în scris celeilalte case de pensii sectoriale cu privire la datele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentelor norme.
  ART. 5
  Restituirea diferenţelor prevăzute la art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în termenul prevăzut de art. 2 din prezentele norme, eşalonat, astfel:
  a) pentru cererile depuse până la data de 30 septembrie 2016, inclusiv:
  - în luna noiembrie 2016, pentru diferenţele aferente anilor 2011 şi 2012;
  - în luna noiembrie 2017, pentru diferenţele aferente anului 2013;
  b) pentru cererile depuse în perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017, diferenţele aferente anilor 2011-2013 se achită într-o singură tranşă, în luna noiembrie 2017;
  c) pentru cererile depuse în perioada 1 octombrie 2017-31 decembrie 2017, diferenţele aferente anilor 2011-2013 se achită într-o singură tranşă, în luna decembrie 2017.
  ART. 6
  Titularilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din prezentele norme care, la data efectuării plăţilor unei tranşe, nu mai sunt în evidenţa caselor de pensii sectoriale li se achită suma de restituit prin mandat poştal.
  ART. 7
  În situaţia în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferenţele cuvenite şi neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme şi se plătesc, prin mandat poştal, soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor, ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
  ART. 8
  Fondurile necesare pentru plata diferenţelor ce se restituie potrivit prezentelor norme se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.
             ----