joi, noiembrie 19, 2015

Actele normative de baza care reglementeaza profesia de consilier juridic


Actele normative de baza care  reglementeaza  profesia  de consilier juridic






Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003  privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic (actualizata până la data de 30 iunie 2006*)

EMITENT: PARLAMENTUL
Data Intrarii in vigoare: 30 Iunie 2006
Parlamentul României adopta prezenta lege.
  CAP. I
  Dispozitii generale
  ART. 1
  Consilierul juridic asigura apararea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constitutia şi legile tarii.
  ART. 2
  Consilierul juridic poate să fie numit în functie sau angajat în muncă, în condiţiile legii.
  ART. 3
  (1) Consilierul juridic numit în functie are statutul functionarului, potrivit functiei şi categoriei acesteia.
  (2) Consilierul juridic angajat în munca are statut de salariat.
  ART. 4
  Consilierul juridic în activitatea sa asigura consultanţă şi reprezentarea autorităţii sau institutiei publice în serviciul careia se afla ori a persoanei juridice cu care are raporturi de muncă, apara drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natura, precum şi cu orice persoană juridica sau fizica, română sau străină, în condiţiile legii şi ale regulamentelor specifice unităţii, avizeaza şi contrasemnează actele cu caracter juridic.
  ART. 5
  Consilierii juridici pot constitui asociaţii profesionale în scopul apararii şi promovarii intereselor profesionale, în condiţiile legii privind asocierea şi constituirea persoanelor juridice.
  ART. 6
  Consilierii juridici au drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege potrivit statutului profesional şi reglementarilor legale privind persoana juridica în serviciul careia se afla sau cu care are raporturi de muncă.
  ART. 7
  Activitatea de consilier juridic este considerata vechime în munca juridica în functiile de magistrat, avocat, notar public sau alte functii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecareia dintre aceste profesii.
  CAP. II
  Dobandirea şi încetarea calităţii de consilier juridic
  ART. 8
  Poate fi consilier juridic acela care indeplineste urmatoarele condiţii:
  a) este cetatean român şi are domiciliul în România;
  b) are exercitiul drepturilor civile şi politice;
  c) este licentiat al unei facultati de drept;
  d) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta condiţie se dovedeste cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
  e) nu se afla în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de prezenta lege.
  ART. 8^1
  (1) Cetateanul unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European poate exercita profesia de consilier juridic în România, dacă indeplineste condiţiile prevăzute de lege, mai puţin cea prevăzută la art. 8 lit. a).
  (2) Persoana prevăzută la alin. (1), care a dobândit calificarea de consilier juridic în statul membru de origine sau de provenienţă, poate solicita oricand recunoasterea diplomelor, în vederea admiterii în profesia de consilier juridic şi a practicarii acesteia în România.
  (3) În vederea recunoasterii diplomelor în România, solicitantul va trebui sa sustina, la alegere, un examen de verificare a cunoştinţelor sau să efectueze un stagiu de 3 ani în domeniul dreptului românesc.
  (4) Ministerul Justiţiei va stabili conţinutul şi modul de desfăşurare a examenului sau a stagiului prevăzut la alin. (3).
  (5) Persoana prevăzută la alin. (1), care exercită profesia de consilier juridic în România, poate desfăşura aceleasi activităţi profesionale ca şi consilierul juridic român.
  (6) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor şi calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările ulterioare.
-------------
  Art. 8^1 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 246 din 22 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 556 din 27 iunie 2006.
  ART. 9
  Este nedemn de a fi consilier juridic:
  a) cel care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea unei infractiuni de natura a aduce atingere profesiei de consilier juridic;
  b) cel care, în exercitarea profesiei de consilier juridic, a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturi şi libertati fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabila;
  c) cel care este declarat nedemn pentru alte cauze de lege.
  ART. 10
  Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibila cu:
  a) calitatea de avocat;
  b) activităţile care lezeaza demnitatea şi independenta profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;
  c) orice alta profesie autorizata sau salarizata în tara sau în strainatate;
  d) functia şi activitatea de administrator sau lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciara;
  e) activitatea publicistica salarizata;
  f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din conflict de interese, în condiţiile legii.
  ART. 11
  Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibila cu:
  a) activitatea didactica universitara şi de cercetare juridica, activitatea literara, culturala şi publicistica nesalarizata;
  b) functia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;
  c) participarea la comisii de studii, de intocmire a proiectelor de reglementari juridice.
  ART. 12
  (1) La debutul exercitarii profesiei, consilierul juridic efectueaza obligatoriu un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
  (2) Condiţiile efectuării stagiului, asigurarea consilierului juridic indrumator, definitivarea şi celelalte condiţii din perioada stagiului sunt cele prevăzute în legea pentru exercitarea profesiei de avocat şi statutul profesional al acesteia, care se aplică în mod corespunzător.
  (3) De asemenea, în ceea ce priveste definitivarea în functia de consilier juridic, pe baza vechimii în celelalte profesii juridice, se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
  (4) Drepturile şi obligaţiile consilierului juridic stagiar sunt cele prevăzute în actul de numire sau în contractul de muncă, inclusiv toate celelalte drepturi ale functiei, pe perioada stagiului.
  ART. 13
  (1) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecatorie şi la tribunale ca instanţa de fond, la organele de urmărire penala, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdictionale.
  (2) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instantele judecătorești de toate gradele, la organele de urmărire penala, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdictionale.
  ART. 14
  Consilierul juridic este obligat ca, în concluziile orale sau scrise, sa sustina cu demnitate şi competenţa drepturile şi interesele legitime ale autorităţii sau persoanei juridice pe care o reprezinta şi să respecte normele de deontologie profesionala prevăzute în legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi statutul acestei profesii.
  ART. 15
  Evidentele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt tinute de acesta, potrivit reglementarilor privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.
  ART. 16
  Consilierul juridic este obligat să respecte dispozitiile legale privitoare la interesele contrare în aceeasi cauza sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care persoana juridica ce o reprezinta le poate avea; el este, de asemenea, obligat să respecte secretul şi confidentialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.
  ART. 17
  Consilierul juridic raspunde juridic pentru incalcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi reglementarilor specifice ale domeniului activităţii persoanei juridice în slujba careia se afla.
  ART. 18
  Autorităţile şi persoanele juridice de drept public sau privat, care încadrează consilieri juridici debutanti, beneficiaza de reglementarile financiare favorabile prevăzute de lege.
  ART. 19
  Consilierii juridici din structurile administraţiei publice judetene şi locale sunt obligati sa acorde consultanţă şi asistenţa juridica, la cerere, consiliilor comunale şi primariilor, iar reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar.
  CAP. III
  Organizarea şi protectia profesiei de consilier juridic
  ART. 20
  (1) În condiţiile prevăzute la art. 5, consilierii juridici se pot asocia în structuri judetene, pe ramuri sau domenii de activitate, potrivit intereselor profesionale, şi, după caz, la nivel naţional, cu respectarea legii privind asociaţiile şi fundatiile.
  (2) Formele de asociere şi organizare la nivel judetean şi la nivel naţional sunt stabilite prin statutul asociaţiei, cerut de lege.
  (3) Constituirea asocierilor profesionale are la baza principiile constitutionale ale dreptului de asociere şi reglementarile legale privind asocierea şi constituirea de persoane juridice.
  ART. 21
  Asociaţia profesionala a consilierilor juridici tine evidenta acestora în condiţii similare evidentei barourilor de avocati.
  
      ART. 22
  (1) Consilierul juridic raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi şi ale reglementarii legale privind activitatea persoanei juridice în slujba careia se afla.
  (2) Constatarea abaterii disciplinare, cercetarea acesteia, procedura de judecată şi sanctiunile disciplinare sunt cele prevăzute în reglementarea specifică persoanei juridice în slujba careia se afla consilierul juridic.
  (3) Autoritatea disciplinara poate fi sesizata de persoana vatamata sau, după caz, de asociaţia profesionala.
  ART. 23
  În activitatea sa profesionala consilierul juridic se bucura de protectia legii, în condiţiile prevăzute de legea pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
  CAP. IV
  Dispozitii tranzitorii şi finale
  ART. 24
  (1) Prezenta lege intră în vigoare la 3 zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
  (2) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile publice, instituţiile şi toate celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de prezenta lege în incadrarea şi stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care îi au numiti sau angajaţi în slujba lor.
  ART. 25
  (1) Asociaţiile profesionale se vor înfiinţa şi statutele acestora se vor adopta în termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
  (2) Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi, asociaţiile profesionale existente ale jurisconsultilor şi consilierilor juridici îşi inceteaza activitatea.
  ART. 26
  Evidentele consilierilor juridici şi actualizarea permanenta a acestora se vor realiza de către asociaţiile profesionale la sfârşitul fiecarui an şi se vor comunică prefecturii, consiliului judetean, instanţelor judecătorești, organelor de urmărire penala şi baroului din judeţul respectiv.
      ART. 27
  Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 143/1955 privitor la organizarea şi functionarea oficiilor juridice, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 8 din 30 aprilie 1955, cu modificările ulterioare, precum şi orice alte dispozitii contrare.
  Această lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 22 mai 2003, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.
               p. PRESEDINTELE SENATULUI,
                 DORU IOAN TARACILA
  Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 4 noiembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.
            PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                 VALER DORNEANU
  Bucureşti, 28 noiembrie 2003.   Nr. 514.

Statutul  profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare
(actualizat până la data de 20 iunie 2014*)
EMITENT: UNIUNEA COLEGIILOR CONSILIERILOR JURIDICI DIN ROMÂNIA
Data Intrarii in vigoare: 20 Iunie 2014
  *) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 20 iunie 2014 este realizată prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012.
  
  **) NOTĂ:
  Potrivit art. III din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, începând cu data de 1 mai 2012 se implementează noile însemne, prin utilizarea în mod unitar a acestora de către O.C.J.R. şi Colegiile teritoriale membre ale O.C.J.R. şi, implicit, de către consilierii juridici înscrişi pe Tablourile ţinute de către Colegiile teritoriale membre ale O.C.J.R.
  În temeiul Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 867 din 5 decembrie 2003, al prevederilor art. 9, 40, 41 şi 45 din Constituţie, republicată,
  Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România adoptă prezentul statut.
I. DISPOZIŢII GENERALE
  ART. 1
  Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi prevederilor prezentului statut.
  ART. 2
  Profesia de consilier juridic este independentă şi organizată autonom, fiind exercitată integrat în sistemul de justiţie românesc.
  ART. 3
  Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.
  ART. 4
  Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, codului de deontologie profesională şi prezentului statut al profesiei.
  ART. 5
  În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.
  ART. 6
  Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat şi ale celorlalte entităţi interesate în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.
  
ART. 7
  Relaţia profesională dintre consilierul juridic şi beneficiarul serviciilor sale se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, confidenţialitate şi independenţa opiniilor profesionale.
  ART. 8
  În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
  - consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
  - avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
  
         ART. 9
  Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcţiile de magistrat, avocat, notar public sau în alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii.
 II. CONSILIERUL JURIDIC
  1. Realizarea profesiei
  ART. 10
  a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:
  - consultaţii şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;
  - redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;
  - redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;
  - asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi interesate;
  - redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;
  - avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;
  - verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;
  - semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată;

  b) 1. avizele pentru legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnătura şi parafa profesională;

       2. parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:
  - denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);
  - sigla "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);
  - numele şi prenumele consilierului juridic, însoţite de menţiunea S (stagiar) sau D (definitiv), după caz;
  - codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă judeţul);

  c) în condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului;

  d) consilierul juridic, indiferent de forma în care îşi desfăşoară activitatea profesională, se subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia îşi exercită profesia.
  
         ART. 11
  Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.
  ART. 12
  Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei, până la gradul IV inclusiv.
  ART. 13
  a) În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.
  b) Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de beneficiar.
  c) În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile. Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat emis în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.
  2. Dobândirea calităţii de consilier juridic
  A. Primirea în profesie
  ART. 14
  Poate fi consilier juridic persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
  a) este cetăţean român şi are domiciliul în România;
  b) are exerciţiul drepturilor civile şi politice;
  c) este licenţiată a unei facultăţi de drept;
  d) este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;
  e) nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.
  ART. 15
  Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi statutului fiecărui colegiu teritorial.
  ART. 16
  (1) Cererea de înscriere în profesie va fi însoţită de acte care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8, 9 şi 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale actului de identitate, ale actelor de stare civilă, ale certificatului de naştere, copie legalizată a diplomei de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru "Legitimaţia de consilier juridic" şi declaraţie pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie profesională a consilierilor juridici.
  (2) Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute de legea şi statutul profesiei şi avizează admiterea în colegiul respectiv.
  (3) După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activităţi juridice.
  (4) Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial.
  ART. 17
  La primirea în corpul profesional, consilierul juridic depune următorul jurământ:
"În numele Legii, Onoarei şi Adevărului Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi exercit profesia independent, cu demnitate şi probitate şi să păstrez secretul profesional.
Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
  B. Demnitatea profesională
  ART. 18
  Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:
  a) a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de consilier juridic;
  b) în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;
  c) este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.
  C. Incompatibilitate şi compatibilitate
  ART. 19
  Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:
  a) calitatea de avocat;
  b) activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;
  c) alte profesii autorizate sau salarizate;
  d) funcţia şi activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară;
  e) activitatea publicistică salarizată;
  f) alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din situaţia de conflict de interese, în condiţiile legii.
  ART. 20
  Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:
  a) activitatea didactică universitară şi de cercetare;
  b) funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;
  c) participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;
  d) orice altă activitate profesională care nu încalcă situaţiile de incompatibilitate şi de nedemnitate;
  e) calitatea de asociat, acţionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de organizare juridică prevăzute de lege.
  D. Situaţii speciale cumulative. Societatea profesională
  ART. 21
  Persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în Tabloul ţinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională. În conformitate cu normele deontologice şi de etică profesională şi cu prezentul statut, aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui rază îşi au sediul, care va verifica, în principal, următoarele:
  - calitatea de consilier juridic, conform legii şi statutului profesiei, a asociatului unic/asociaţilor/acţionarilor;
  - obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă şi reprezentare juridică, exclusiv activităţi atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411. În urma dobândirii personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiilor de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de colegiul teritorial.
  Orice modificare adusă actelor constitutive ale acestor societăţi va trebui adusă la cunoştinţă colegiului teritorial în a cărui rază acestea îşi au sediul.
  E. Dovedirea calităţii de consilier juridic
  ART. 22
  (1) Calitatea de consilier juridic - cu drept de exercitare a profesiei se dovedeşte cu "Legitimaţia de consilier juridic" şi insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu consilierului juridic înscris în Tabloul Colegiului.
  (2) Actele juridice redactate şi contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa acestuia, iar cele avizate pentru legalitate vor purta parafa şi semnătura acestuia.
  (3) Modelul legitimaţiei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna şi parafa de avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România.
  F. Stagiul profesional
  ART. 23
  (1) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar.
  (2) Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic şi are drept scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.
  (3) Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu şi efectiv.
  (4) În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar.
  (5) Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după verificarea raportului făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul juridic îndrumător, precum şi cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere în colegiu pe baza unei activităţi profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de 6 (şase) luni calendaristice.
  (6) Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei.
  (7) Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru îndeplinirea stagiului.
  (8) Drepturile şi obligaţiile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în actul de decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale funcţiei pe perioada stagiului.
  (9) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
  (10) Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la sfârşitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale.
  (11) Asigurarea consilierului juridic îndrumător
  Poate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.
  (12) Definitivarea
  După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va susţine examenul de definitivare.
  Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului "Certificatul de promovare a examenului de definitivat" în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu menţiunea "definitiv".
  Taxa pentru susţinerea examenului de definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu teritorial.
  (13) Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte funcţii juridice
  Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la data primirii a îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel puţin 5 ani.
  (14) Raportul dintre consilierul juridic definitiv - îndrumător şi consilierul juridic stagiar este de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.
  Condiţiile efectuării stagiului şi ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003
 şi vor fi prevăzute în regulamentele Comisiei metodologice a Ordinului Consilierilor Juridici din România (O.C.J.R.).
---------
  Alin. (14) al art. 23 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  G. Interdicţii
  ART. 24
  (1) Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase ale pricinii.
  (2) Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisă din partea părţii în cauză, în condiţiile legii.
  (3) Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de consilier juridic, cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei părţi în cauză.
  (4) Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauză.
  (5) Consilierul juridic nu poate îndeplini funcţia de expert, interpret sau traducător în cauza în care este angajat.
  3. Exercitarea profesiei
  ART. 25
  În scopul asigurării, garantării şi protejării dreptului neîngrădit la muncă, conform art. 3 din Legea nr. 53/2003 Codul muncii şi art. 41 şi 45 din Constituţie, republicată, consilierul juridic îşi poate exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele prevăzute de lege şi de statutul profesiei, cu respectarea prevederilor privind compatibilitatea şi incompatibilitatea în exercitarea acesteia.
  ART. 26
  (1) Consilierul juridic este liber să aleagă şi să schimbe în orice moment opţiunea sa pentru exercitarea profesiei.
  (2) Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe Tabloul ţinut de colegiul teritorial.
  (3) Consilierul juridic este obligat să anunţe în scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice intenţie de modificare a opţiunii sale privind exercitarea profesiei.
  ART. 27
  Tabloul anual
  (1) Colegiul teritorial are obligaţia să întocmească anual Tabloul, cu menţionarea numelui şi a prenumelui, codului unic de înregistrare, a poziţiei profesionale, respectiv stagiar sau definitiv, precum şi a situaţiei în ceea ce priveşte exercitarea profesiei (exclus, suspendat etc.).
  (2) Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual şi modificările intervenite sunt comunicate O.C.J.R. şi instituţiilor prevăzute de lege.
---------
  Alin. (2) al art. 27 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 28
  (1) Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor juridici incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.
  (2) Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului teritorial.
  ART. 29
  (1) Consilierii juridici care la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat în profesie, indiferent de vechimea în activitatea juridică, sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "definitiv".
  (2) Consilierii juridici care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face dovada debutului în profesie anterior acestei date sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "stagiar".
  (3) Licenţiatul unei facultăţi de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic şi are o vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu menţiunea "definitiv".
  ART. 30
  Încetarea calităţii de consilier juridic
  (1) Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situaţii:
  a) prin renunţare scrisă la exercitarea profesiei;
  b) prin deces;
  c) dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.
  (2) În toate situaţiile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea folosi legitimaţia de consilier juridic, insigna, ştampilele şi roba.
  ART. 31
  Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic
  (1) Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele situaţii:
  a) în caz de incompatibilitate;
  b) pe perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;
  c) în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenţa acestora până la lichidarea lor integrală;
  d) în condiţiile în care consilierul juridic îndeplineşte alte funcţii juridice sau profesii salarizate.
  (2) În toate situaţiile de suspendare a exercitării profesiei de consilier juridic, precizate la alineatul anterior, pe Tablou se vor face menţiunile corespunzătoare.
  ART. 32
  Transferul
  (1) Consilierul juridic care, din motive justificate, solicită transferarea într-un alt colegiu va notifica atât colegiul în care este înscris, cât şi colegiul în care urmează să se înscrie.
  (2) Cererea de transfer trebuie să fie însoţită de actele pe care se întemeiază şi de un certificat eliberat de colegiul de la care se solicită transferul, certificat eliberat ulterior înregistrării cererii de transfer, prin care se constată că solicitantul nu a fost exclus, nu a devenit nedemn sau incompatibil, nu se află în curs de judecată penală ori disciplinară şi că a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către colegiu.
  (3) Consiliul colegiului de la care se solicită transferul va aviza cererea, pe care o va înainta, împreună cu dosarul de înscriere în profesie, colegiului la care se solicită transferul.
  ART. 33
  (1) Consiliul colegiului la care se solicită transferul va soluţiona cererea, potrivit raportului întocmit de un consilier delegat, care va verifica dosarul de înscriere în profesie al celui care solicită transferul, înaintat de colegiul de la care se solicită transferul o dată cu certificatul menţionat în articolul precedent, va aviza înscrierea în Tablou în mod corespunzător şi va elibera acestuia decizia de înscriere în Tablou, legitimaţia, insigna şi ştampilele.
  (2) Consiliul colegiului de la care consilierul juridic se transferă va dispune prin decizie radierea consilierului juridic transferat din Tabloul ţinut de colegiul respectiv.
  ART. 34
  Consilierul juridic transferat are obligaţia de a preda colegiului de la care se transferă legitimaţia, insigna şi ştampilele.
  III. DREPTURILE ŞI ÎNDATORIRILE CONSILIERULUI JURIDIC
  ART. 35
  Drepturile consilierului juridic
  (1) Consilierul juridic are dreptul să fie înscris în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, şi are dreptul să acorde consultanţă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze pentru legalitate acte juridice, să asiste şi să reprezinte orice instituţie, autoritate publică, persoană juridică sau orice entitate interesată în toate domeniile de drept, în condiţiile Legii nr. 514/2003 şi ale prezentului statut.
  (2) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi tribunale, ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
  (3) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdicţionale.
  ART. 36
  Consilierii juridici au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale colegiilor şi ale O.C.J.R., în condiţiile prevăzute de statutele acestor organizaţii profesionale.
---------
  Art. 36 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 37
  În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia şi la locul unde îşi exercită profesia sunt inviolabile.
  ART. 38
  Raportul dintre consilierul juridic şi persoana juridică pe care o asistă sau o reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.
  ART. 39
  Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru susţinerile făcute oral ori în scris în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă acestea sunt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.
  ART. 40
  Îndatoririle consilierului juridic
  (1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.
  (2) Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.
  Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.
  Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.
  În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.
  Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.
  (3) Consilierul juridic va aviza şi va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.
  Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.
  Consilierii juridici sunt obligaţi să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să nu folosească expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi consilieri juridici, avocaţi sau faţă de părţile din proces.
  ART. 41
  Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau reprezintă instituţiile, autorităţile ori entităţile interesate, să se prezinte la termene la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecător şi de părţile în proces, să depună concluzii orale sau note de şedinţă ori de câte ori consideră necesar acest lucru sau instanţa de judecată dispune în acest sens.
  ART. 42
  (1) Consilierii juridici sunt obligaţi să participe la şedinţele convocate de Consiliul Colegiului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte.
  (2) Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.
  ART. 43
  (1) Consilierii juridici sunt obligaţi să ţină evidenţele cerute de lege şi pe cele prevăzute în regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul O.C.J.R. - cu privire la cauzele în care asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice şi să achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului şi bugetului O.C.J.R.
  (2) La înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă stabilită de Consiliul O.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât şi la bugetul O.C.J.R.
---------
  Art. 43 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 44
  Consilierii juridici sunt obligaţi să restituie actele ce le-au fost încredinţate instituţiei, autorităţii sau entităţii interesate de la care le-au primit.
  ART. 45
  (1) Obligaţia de a păstra secretul profesional, prevăzută în art. 16 din Legea nr. 514/2003 este absolută şi limitată în timp, conform clauzei de confidenţialitate. Ea se extinde asupra tuturor activităţilor consilierului juridic.
  (2) Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană fizică sau juridică să divulge secretul profesional.
  (3) Aceeaşi obligaţie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de către aceştia în funcţiile pe care le deţin.
  ART. 46
  (1) După 90 de zile de la publicarea prezentului statut, consilierii juridici sunt obligaţi să poarte robă în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti.
  (2) Caracteristicile robei sunt identice cu cele ce privesc exercitarea profesiei de avocat, diferenţiindu-se prin însemnele proprii ale corpului profesional şi prin combinaţiile culorilor negru cu galben-auriu.
  (3) Purtarea robei în afara incintei instanţei judecătoreşti este interzisă.
  ART. 47
  Evidenţele activităţii consilierului juridic
  (1) Evidenţele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt ţinute de acesta, potrivit reglementărilor privind activitatea persoanei juridice, entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia.
  (2) Consilierul juridic ţine evidenţa în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost sesizat.
  (3) Indiferent de reglementările persoanei juridice sau entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia, consilierul juridic va ţine evidenţa următoarelor activităţi:
  - intrările şi ieşirile de corespondenţă juridică numerotate şi datate;
  - registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;
  - registrul de evidenţă privind avizele scrise - datate şi numerotate;
  - registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.
  Modelele acestor registre se adoptă de Comisia metodologică a O.C.J.R. şi se comunică tuturor colegiilor.
---------
  Alin. (3) al art. 47 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  (4) La încetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitării profesiei faţă de o persoană juridică publică sau privată, entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic va preda, pe bază de proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente activităţii depuse.
  (5) Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat şi datat, a documentelor menţionate mai sus îl descarcă în totalitate, de orice răspundere, pe consilierul juridic.
  ART. 48
  Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi prezentului statut.
  ART. 49
  Activitatea desfăşurată de consilierul juridic este o activitate de mijloace şi nu de rezultat.
  ART. 50
  La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier juridic faţă de beneficiarul prestaţiei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care face parte. În situaţia în care consilierul juridic nu va face informarea mai sus menţionată imediat şi continuă să îşi exercite profesia, va răspunde potrivit reglementărilor care sancţionează exercitarea fără drept a unei profesii. În acest caz, la constatare, Colegiul va sancţiona disciplinar consilierul juridic, în funcţie de gravitatea situaţiei.
  ART. 51
  Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar care nu îşi va putea exercita profesia, se consideră suspendat.
  ART. 52
  Consilierului juridic, funcţionar public, îi sunt aplicabile şi beneficiază şi de prevederile legii funcţionarului public.
  ART. 53
  Protecţia drepturilor profesionale, economice şi sociale ale consilierului juridic
  (1) Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
  (2) Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau ridicarea de înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui mandat emis de judecător.
        ART. 54
  Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultanţă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale.
  ART. 55
  (1) Toţi consilierii juridici asociaţi, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de a participa la activităţile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferinţele, simpozioanele şi la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale şi O.C.J.R. potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.
  (2) Colegiile şi O.C.J.R. au obligaţia să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea şi exercitarea unitară şi specializată a profesiei.
  (3) Lipsa nejustificată a consilierului juridic asociat de la formele de pregătire profesională sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinară, fiind sancţionată cu suspendarea din profesie pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni.
---------
  Art. 55 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 56
  Colegiile şi O.C.J.R. pot colabora în scopul realizării şi promovării politicilor şi strategiilor de formare profesională a consilierilor juridici cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (C.N.F.P.A.), înfiinţat în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999, republicată.
---------
  Art. 56 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 57
  (1) În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g), art. 188 alin. (1) lit. c), e) şi g), art. 189 lit. a, c), e) şi f), art. 190 şi 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 41 alin. (2) din Constituţie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale ale consilierilor juridici angajaţi sau numiţi vor iniţia participarea atât la stagiile de formare profesională, cât şi la toate formele de pregătire profesională specifică profesiei de consilier juridic, prin acte adiţionale la actele de angajare a serviciilor profesionale sau în actele de numire, asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste forme de pregătire profesională.
  (2) În scopul formării profesionale a consilierilor juridici angajaţi sau numiţi în funcţie, beneficiarii serviciilor profesionale ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea profesiei ocazionate de: înscrierea în colegiu, achiziţionarea robei, a legitimaţiei de consilier juridic, a insignei, ştampilelor profesionale, precum şi a tuturor registrelor de evidenţă profesională.
  (3) Cheltuielile avansate de consilierul juridic, ocazionate de reorganizarea profesiei precizate la alineatul precedent, se vor deconta acestuia de către autoritatea sau instituţia publică ori de către persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier juridic.
  ART. 58
  (1) Autorităţile, instituţiile şi persoanele juridice la care consilierii juridici îşi exercită profesia în mod permanent sunt obligate să asigure acestora spaţii distincte şi corespunzătoare atât pentru buna desfăşurare a activităţilor profesionale, cât mai ales pentru asigurarea confidenţialităţii şi secretului profesional stabilite de lege.
  (2) În acelaşi scop, pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei de consilier juridic, acestea vor asigura baza tehnico-materială necesară, birotica şi orice alte utilităţi necesare îndeplinirii serviciului profesional.
         ART. 59
  Autorităţile administrative judeţene şi locale vor asigura sprijin pentru identificarea de spaţii corespunzătoare funcţionării organizaţiilor profesionale, colegiilor consilierilor juridici şi pentru asigurarea formării profesionale a membrilor săi, care exercită un serviciu profesional specializat, de interes general.
  ART. 60
  (1) Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.
  (2) Deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.
  (3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Statutului profesiei de consilier juridic, autorităţile publice, instituţiile şi celelalte persoane juridice de drept public sau privat vor opera modificările prevăzute de prezentul statut cu privire la încadrarea, salarizarea, stabilirea statutului, a drepturilor şi obligaţiilor consilierilor juridici pe care i-au numit sau i-au angajat.
  IV. ORGANIZAREA PROFESIEI DE CONSILIER JURIDIC
  A. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Consilierilor Juridici
  ART. 61
  (1) Colegiul teritorial este organizaţia profesională creată pentru toţi consilierii juridici asociaţi în această formă de organizare dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar şi apără drepturile şi interesele legitime ale consilierilor juridici.
  (2) Colegiul teritorial este persoană juridică de interes general şi are sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.
  (3) Colegiul teritorial are patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.
  (4) Contribuţia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare colegiu.
  (5) Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu.
  ART. 62
  Organele de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
  ART. 63
  Atribuţiile şi răspunderile organelor de conducere ale colegiilor teritoriale sunt stabilite în statutele proprii.
  ART. 64
  În cadrul fiecărui colegiu funcţionează un secretar general şi un trezorier, o comisie de cenzori compusă din 3-5 membri şi o comisie de disciplină formată din 3-5 membri, a căror atribuţii sunt stabilite prin regulamentele proprii de funcţionare aprobate de Adunarea generală a Colegiului, în baza hotărârilor Consiliului O.C.J.R.
---------
  Art. 64 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 65
  Colegiile teritoriale înfiinţate după constituirea O.C.J.R. devin membre cu drepturi şi obligaţii egale prin asociere.
---------
  Art. 65 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 66
  Decanii acestor colegii sunt de drept membri în Consiliul O.C.J.R.
---------
  Art. 66 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  B. Ordinul Consilierilor Juridici din România
---------
  Denumirea literei B, capitolul IV a fost modificată de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014.
  ART. 67
  (1) O.C.J.R. este formată din toate colegiile consilierilor juridici din România şi cuprinde toţi consilierii juridici înscrişi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic şi are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier juridic în România.
  (2) O.C.J.R. este persoană juridică de interes general, are patrimoniu şi buget propriu.
  (3) Bugetul O.C.J.R. se formează din contribuţiile colegiilor în cotele stabilite de Congresul O.C.J.R.
  (4) Patrimoniul O.C.J.R. poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.
---------
  Art. 67 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 68
  (1) Organele de conducere ale O.C.J.R. sunt:
  a) Congresul (format din toţi delegaţii Colegiilor teritoriale membre);
  b) Consiliul (format din toţi decanii Colegiilor teritoriale membre);
  c) Comitetul coordonator (format din preşedinte, prim-vicepreşedinte şi vicepreşedinţi);
  d) Comisia de cenzori.
  (2) În cadrul O.C.J.R. funcţionează următoarele organe de specialitate:
  a) Comisia de disciplină;
  b) Comisia metodologică de îndrumare profesională;
  c) secretarul general;
  d) trezorierul;
  e) aparatul tehnico-administrativ al O.C.J.R.
-----------
  Art. 68 a fost modificat de pct. 2 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014.
  ART. 69
  (1) Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România este constituit din câte un delegat pentru 100 de consilieri juridici din fiecare colegiu şi decanii colegiilor.
  (2) Congresul ordinar se întruneşte anual, la convocarea Consiliului O.C.J.R. sau la convocarea preşedintelui O.C.J.R.
  (3) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul colegiilor, Consiliul O.C.J.R. este obligat să convoace congresul în şedinţă extraordinară, în maximum 10 zile de la solicitarea acestora.
---------
  Art. 69 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 70
  (1) Convocarea congresului ordinar se face cu cel puţin o lună înainte de data stabilită, prin înştiinţarea în scris a colegiilor şi prin publicarea într-un ziar central.
  (2) Consiliile colegiilor sunt obligate să afişeze data convocării şi ordinea de zi la sediul colegiului şi la instanţele judecătoreşti din raza teritorială a acestora.
  (3) Colegiile teritoriale sunt obligate să îşi aleagă delegaţii cu cel puţin 10 zile înainte de congres.
  (4) Congresul este legal constituit în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
  (5) Fiecare colegiu are drept la un singur vot în Congresul O.C.J.R.
---------
  Art. 70 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 71
  Congresul O.C.J.R. are competenţele prevăzute în Statutul O.C.J.R.
---------
  Art. 71 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 72
  (1) Consiliul O.C.J.R. este constituit din decanii colegiilor teritoriale.
  (2) Mandatul membrilor Consiliului O.C.J.R. este de 4 ani. În cazul încetării mandatului unuia dintre ei, înlocuitorul său execută diferenţa de mandat. Înlocuitorul este desemnat de adunarea generală a colegiului teritorial.
  (3) Consiliul O.C.J.R. se întruneşte trimestrial sau ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui O.C.J.R. Convocarea se face cu cel puţin 10 zile înainte de data şedinţei.
  (4) La cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului sau în situaţii excepţionale, preşedintele O.C.J.R. va convoca consiliul în şedinţă extraordinară în cel mult 5 zile de la data solicitării sau a evenimentului justificativ.
  (5) Consiliul O.C.J.R. lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri valabile cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
  (6) Fiecare colegiu teritorial are drept la un singur vot în şedinţele Consiliului O.C.J.R.
---------
  Art. 72 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 73
  Consiliul O.C.J.R. are atribuţii şi competenţe stabilite prin Statutul O.C.J.R.
---------
  Art. 73 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 74
  Comitetul coordonator al O.C.J.R. este format din preşedintele şi prim-vicepreşedintele O.C.J.R., precum şi din cei 3 vicepreşedinţi aleşi de Congresul O.C.J.R. dintre membrii săi pentru un mandat de 4 ani. Unul dintre vicepreşedinţi, stabilit la propunerea preşedintelui, îndeplineşte funcţia de secretar al comitetului coordonator al O.C.J.R.
---------
  Art. 74 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 75
  Comitetul coordonator al O.C.J.R. are atribuţiile şi competenţele stabilite prin Statutul O.C.J.R.
---------
  Art. 75 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 76
  Preşedintele O.C.J.R. are următoarele atribuţii:
  a) reprezintă O.C.J.R. în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice din ţară şi din străinătate;
  b) încheie convenţii şi contracte în numele O.C.J.R., cu autorizarea Comitetului coordonator al O.C.J.R.
  c) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului O.C.J.R. şi ale Comitetului coordonator;
  d) ordonanţează cheltuielile bugetare şi extrabugetare ale O.C.J.R.
  e) semnează actele consiliului şi ale Comitetului coordonator.
---------
  Art. 76 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 77
  Prim-vicepreşedintele O.C.J.R. este înlocuitorul de drept al preşedintelui O.C.J.R. şi are următoarele atribuţii:
  a) coordonează şi organizează activitatea curentă a departamentelor profesionale şi administrative ale O.C.J.R.;
  b) supraveghează relaţiile dintre structurile centrale ale profesiei şi colegiile teritoriale, precum şi relaţiile dintre acestea din urmă;
  c) acordă sprijin şi ajutor colegiilor în relaţiile lor cu autorităţile centrale şi locale.
---------
  Art. 77 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 78
  Vicepreşedinţii O.C.J.R. sunt în număr de 7 şi sunt înlocuitori ai preşedintelui, în lipsa prim-vicepreşedintelui, în ordinea stabilită de către acesta.
-----------
  Art. 78 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014.
  ART. 79
  Vicepreşedinţii zonali coordonează activitatea membrilor Federaţiei, conform arondării teritoriale, astfel:
  a) zona I: Bucureşti/Călăraşi/Giurgiu/Ialomiţa/Ilfov/Teleorman/ Constanţa/Tulcea;
  b) zona II: Bacău/Botoşani/Brăila/Galaţi/Iaşi/Neamţ/Vaslui/ Vrancea/Suceava;
  c) zona III: Bihor/Bistriţa-Năsăud/Cluj/Harghita/Maramureş/ Mureş/Satu Mare/Sălaj;
  d) zona IV: Alba/Arad/Caraş-Severin/Dolj/Gorj/Hunedoara/ Mehedinţi/Olt/Timiş;
  e) zona V: Argeş/Braşov/Buzău/Covasna/Dâmboviţa/ Prahova/Sibiu/Vâlcea.
-----------
  Art. 79 a fost modificat de pct. 3 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014.
  ART. 80
  Secretarul general al O.C.J.R. este ales de Congresul O.C.J.R. şi îndeplineşte sarcinile stabilite de Comitetul coordonator al O.C.J.R. Mandatul acestuia este de 4 ani.
---------
  Art. 80 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 81
  În structurile centrale de conducere ale profesiei de consilier juridic: Consiliul O.C.J.R., Comitetul coordonator al O.C.J.R., preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii O.C.J.R. durata mandatului în funcţie este de 4 ani şi orice titular de mandat poate fi reales în aceeaşi sau în altă funcţie din aceste structuri centrale de conducere.
---------
  Art. 81 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 82
  (1) Comisia de cenzori a O.C.J.R. se compune din 3-5 membri aleşi de către Congresul O.C.J.R., pentru un mandat de 4 ani, dintre care unul are calitatea de contabil autorizat sau de expert contabil.
  (2) Comisia de cenzori are obligaţia verificării trimestriale a activităţilor economico-financiare ale O.C.J.R. şi dispunerii măsurilor necesare bunei administrări a patrimoniului O.C.J.R.
  (3) Comisia de cenzori funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul O.C.J.R.
---------
  Art. 82 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 83
  (1) Comisia de disciplină a O.C.J.R. este alcătuită din 5-9 membri, aleşi de Congresul O.C.J.R. pentru un mandat de 4 ani.
  (2) Membrii Comisiei de disciplină se aleg dintre consilierii juridici cu o vechime mai mare de 10 ani în activităţi juridice.
  (3) Comisia de disciplină îşi organizează, îşi ţine evidenţele, îşi desfăşoară lucrările şi funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul O.C.J.R.
---------
  Art. 83 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 84
  Comisia metodologică de îndrumare profesională este alcătuită din 7-9 membri aleşi de Congresul O.C.J.R. şi funcţionează în baza regulamentului propriu, validat de Congresul O.C.J.R.
---------
  Art. 84 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
        ART. 85
  Cheltuielile necesare participării membrilor Consiliului O.C.J.R., a membrilor Comitetului coordonator al O.C.J.R. şi a membrilor comisiilor de cenzori, de disciplină şi comisiei metodologice la şedinţele acestor organe se suportă de fiecare colegiu.
---------
  Art. 85 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  V. DISPOZIŢII FINALE
  ART. 86
  Prezentul statut va fi pus în aplicare astfel:
  a) în termen de 30 de zile de la adoptarea prezentului statut, conducerile colegiilor vor înainta O.C.J.R. datele şi documentele necesare înscrierii în evidenţe a consilierilor juridic definitivi şi stagiari;
  b) în termen de 45 de zile de la adoptarea statutului, Consiliul O.C.J.R. şi comisiile O.C.J.R. vor adopta regulamentele profesionale care vor fi comunicate colegiilor teritoriale;
  c) prezentul statut va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, pentru punerea în aplicare a Legii nr. 514/2003
.
---------
  Art. 86 a fost modificat de pct. 1 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014, prin înlocuirea unei sintagme.
  ART. 87
  După publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului statut, consultanţa, redactarea, avizarea pentru legalitate şi contrasemnarea actelor juridice, asistenţa şi reprezentarea juridică a instituţiilor, autorităţilor publice, a persoanelor juridice se vor realiza numai de către consilierii juridici înscrişi în Tablou.
  
        ART. 88
  Însemnele corpului profesional, sigla, modelul ştampilei şi al timbrului sec al O.C.J.R., modelul ştampilei pentru preşedintele, prim-vicepreşedintele şi vicepreşedinţii O.C.J.R., modelul ştampilei pentru Comisia de cenzori (preşedinte comisie), Comisia de disciplină (preşedinte comisie), Comisia metodologică de îndrumare profesională (preşedinte comisie), secretar general şi trezorier O.C.J.R., modelul ştampilei şi al timbrului sec al Colegiului teritorial, modelul legitimaţiei consilierului juridic, tip card, modelul ştampilei personalizate a consilierului juridic, modelul parafei şi al insignei consilierului juridic, modelul ştampilei societăţii profesionale, precum şi modelul împuternicirilor de reprezentare juridică pentru consilierul juridic, pentru societăţi profesionale şi de substituire între societăţi profesionale sunt cuprinse în anexele nr. 1-12 care fac parte integrantă din prezentul statut.
-----------
  Art. 88 a fost modificat de pct. 5 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 4 din 17 martie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 452 din 20 iunie 2014.
  ART. 89
  Depăşirea termenelor de plată a taxelor şi cotizaţiilor profesionale atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în cuantum de 0,5% aplicat la suma datorată pentru fiecare zi de întârziere.
  

        ART. 90
  Consilierul juridic este dator să îşi decline calitatea şi să îşi probeze identitatea cu actul "Legitimaţie de consilier juridic" în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti de orice grad, instituţiilor şi autorităţilor statului şi a altor consilieri juridici şi avocaţi cu care intră în contact cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.
  ART. 91
  Conflictele de orice natură dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic şi avocaţi, magistraţi ori alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţă, în scris, decanului colegiului, de către consilierul juridic în cauză, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
  ART. 92
  Prezentul statut a fost adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici din România din data de 6 martie 2004, prin reprezentanţii legali, şi intră în vigoare la data adoptării, urmând a fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
   

Codul deontologic al consilierului juridic


 
TITLUL I DISPOZITII GENERALE

Art. 1 Consilierul juridic este persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru exercitarea profesiei si care asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat, in favoarea carora exercita profesia.

Art. 2 Consilierii juridici sunt obligati sa respecte regulile de conduita morala si profesionala cuprinse in prezentul cod.

Art. 3 Regulile profesionale reprezinta ansamblul normelor de ordin deontologic care, prin aplicarea dispozitiilor legale si statutare in vigoare, se impun tuturor consilierilor juridici in exercitarea activitatii lor.
Aceste reguli sunt susceptibile de a fi modificate in functie de evolutia dispozitiilor legale si a celor statutare.

Art. 4 Consilierii juridici sunt inscrisi pe Tabloul Consilierilor Juridici definitivi sau stagiari tinut de catre Colegiile Consilierilor Juridici membre ale U.C.C.J.R.

Art. 5 Toti consilierii juridici inscrisi in Tabloul Consilierilor Juridici sunt obligati, conform juramantului depus la primirea in corpul profesional, sa respecte deontologia profesiei.

TITLUL II PRINCIPII DEONTOLOGICE 

Art. 6 Integritatea si autonomia profesionala, respectarea legilor, probitatea, onoarea, vigilenta, confidentialitatea, organizarea, eficacitatea si perseverenta sunt ideile diriguitoare care guverneaza activitatea consilierului juridic.

Art. 7 Indeplinirea corecta si in timp util a atributiilor profesionale confera substanta principiului integritatii profesionale.

Art. 8 Autonomia si independenta profesionala a consilierului juridic se manifesta prin asumarea unor responsabilitati si actionarea la moment oportun intr-un context determinat.

Art. 9 Consilierii juridici sunt independenti din punct de vedere profesional si se supun numai Constitutiei Romaniei, legii, statutului profesiei si prezentului cod de deontologie profesionala.

Prin independenta profesionala in sensul prezentului cod se intelege libertatea de actiune si de opinie care este limitata doar prin dispozitii legale sau regulamentare aplicabile profesiei de consilier juridic.

Art. 10 Corectitudinea si integritatea morala sunt valori fundamentale pe care consilierul juridic este obligat sa le respecte atat in timpul serviciului cat si in afara acestuia.

Art. 11 Rezultatul activitatii consilierului juridic este o consecinta a urmaririi atente si continue a derularii sarcinilor incredintate.

Art. 12 Datoria fiecarui consilier juridic este sa pastreze secretul datelor si informatiilor de care a luat la cunostinta in virtutea exercitarii profesiei cu exceptia unor dispozitii legale sau statutare contrare.
Confidentialitatea datelor si informatiilor detinute contribuie la crearea unui climat de siguranta pentru entitatea beneficiara a serviciilor oferite.
Art. 13 Organizarea riguroasa a activitatii consilierului juridic se face in scopul satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate si eficacitate a muncii.

Art. 14 Prin discernerea intre serviciul oferit si asteptarile beneficiarului, intre asteptarile personale, profesionale si consecintele economice, in activitatea consilierului juridic primeaza respectarea legii.

Art. 15 Consilierul juridic este obligat sa depuna efortul necesar pentru realizarea si reusita sarcinilor ce ii revin in exercitarea profesiei.

Art. 16 Respectarea si aplicarea principiilor enuntate constituie un deziderat si un scop al exercitarii profesiei de consilier juridic. Respectarea lor se impune chiar si in afara exercitarii activitatii profesionale, consilierul juridic fiind obligat sa se abtina de la savarsirea de fapte ilegale sau contrarii dispozitiilor statutare ale asociatiei profesionale din care face parte, de natura a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice si bunelor moravuri sau demnitatii profesiei de consilier juridic.

TITLUL III CONDITII DE EXERCITARE A PROFESIEI

Art. 17 Consilierul juridic asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum si ale persoanelor juridice de drept privat si ale celorlalte entitati interesate in conformitate cu Constitutia si cu legile tarii.

Art. 18 In virtutea unei pregatiri profesionale deosebite si a stapanirii perfecte a tehnicilor de asistenta, consiliere si reprezentare consilierul juridic trebuie sa dovedeasca o amanuntita cunoastere a problematicii cauzelor supuse spre rezolvare.

Art. 19 Apartenenta consilierului juridic pe baza unui contract sau a unui act de numire in functie la o entitate privata sau publica, nu aduce atingere indatoririlor sale profesionale, oportunitatii de a alege metodele de lucru sau posibilitatii de luare a unor decizii in plan profesional.

Art. 20 Consilierului juridic ii este interzis in exercitarea profesiei sa tolereze acte ilegale.
Consilierul juridic nu se poate prevala de pozitia sa pentru a satisface anumite interese personale. El va refuza orice oferta sau promisiune de avantaje ilicite si se va abtine de la acte care contravin principiilor moralei si celor de ordine publica.

Art. 21 Consilierul juridic este responsabil de concluziile si actiunile sale in exercitarea profesiei.

Art. 22 Profesia de consilier juridic se exercita personal de catre consilierul juridic inscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, tinut de catre Colegiile Consilierilor Juridici din Romania.

Art. 23 Consilierul juridic va utiliza cu buna credinta mijloacele tehnice si baza materiala puse la dispozitie de catre beneficiarul serviciilor sale.


 TITLUL IV INDATORIRI PROFESIONALE SI RAPORTURILE DINTRE CONSILIERII JURIDICI

Art. 24 Consilierul juridic trebuie sa asigure transparenta activitatii sale in relatiile cu entitatea la care este angajat sau numit precum si cu tertele persoane sub rezerva respectarii obligatiei de confidentialitate. Lipsa de transparenta poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de consilier juridic si este interzisa cu desavarsire.

Art. 25 Consilierul juridic va evita desfasurarea unor activitati susceptibile de a leza libertatea sa de apreciere a cauzelor incredintate spre rezolvare sau sa fie pus intr-o situatie care poate fi perceputa ca fiind de natura sa lezeze demnitatea profesiei.
Consilierul juridic va accepta sarcinile pe care le considera compatibile cu competenta si functia sa.
Consilierul juridic va refuza sarcinile care contravin dipozitiilor legale sau prezentului cod si va lua masurile de precautie necesare pentru a evita situatiile similare.

Art. 26 Consilierul juridic va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere imaginii profesiei de consilier sau a entitatii beneficiare a serviciilor juridice. Nu poate fi considerata evitare de conflict situatia in care consilierul era obligat sa intervina pentru restabilirea legalitatii si nu a intervenit.

Art. 27 Consilierul juridic va respecta specificitatea exercitarii profesiei sale si va sustine independenta acesteia.

Art. 28 Consilierul juridic va sprijini colegii in exercitarea profesiei, in aplicarea si apararea prezentului cod. El va raspunde favorabil la cererea de consultanta a acestora si ii va ajuta in situatii dificile, in limita posibilitatilor sale, in special prin rezolvarea unor probleme de ordin deontologic.

Art. 29 Consilierul juridic va tine cont de opiniile si practicile colegilor in masura in care acestea nu contravin principiilor generale cuprinse in prezentul cod.

Art. 30 Se interzice consilierului juridic orice manifestare de concurenta neloiala iar exercitarea profesiei se face exclusiv pe criterii de competenta profesionala.

TITLUL V IMAGINEA PROFESIEI

Art. 31 Relatiile intre consilierii juridici se bazeaza pe respect reciproc si buna credinta pentru a constitui un exemplu de integritate a unui corp profesional bine definit.

Art. 32 Consilierul juridic trebuie sa promoveze prin comportamentul sau in orice circumstante o imagine favorabila profesiei sale. In acest sens consilieriul juridic va constientiza consecintele posibile ale comportamentului sau profesional si ale actelor indeplinite in exercitarea profesiei.

Art. 33 Promovarea unei imagini favorabile profesiei se realizeaza prin asigurarea unei prestatii de calitate.

Art. 34 Exercitarea profesiei de consilier impune obligatia de largire a orizonturilor cunoasterii profesionale.

Art. 35 Consilierul juridic este obligat sa-si desfasoare cu maxima atentie activitatea profesionala si sa dea dovada de cinste si corectitudine in orice circumstante.

Art. 36 Formarea imaginii profesiei de consilier este rezultatul efortului comun al tuturor reprezentantilor profesiei de consilier juridic

Art. 37 Perfectionarea continua a profesiei de consilier juridic va fi asigurata prin fixarea si respectarea unor obiective clare, in concordanta cu tendintele generale de dezvoltare ale societatii. Obiectivele generale ale profesiei sunt comune tuturor consilierilor juridici si se respecta ca atare.

Art. 38 Celeritatea actiunilor consilierului juridic este esentiala pentru activitatea acestuia, asigurand indeplinirea in conditii optime a sarcinilor incredintate.

Art. 39 Consilierii juridici vor sprijini eforturile colegiilor pentru mentinerea unui climat de legalitate si profesionalism in domeniu.

TITLUL VI DISPOZITII FINALE

Art. 40 Responsabilitatea profesionala a consilierilor juridici este angajata pentru nerespectarea normelor de exercitarea a profesiei stabilite prin lege, statutul profesiei si actele normative in vigoare.

Art. 41 Nerespectarea normelor deontologice atrage raspunderea consilierului juridic.

Art. 42 Consilierul juridic sau societatea profesionala pot incheia cu societatile de asigurari, polita de asigurare pentru raspundere profesionala.

Art. 43 Activitatea desfasurata de consilierul juridic este o activitate de mijloace si nu de rezultat.

Art. 44 Prezentul Cod deontologic intra in vigoare astazi 24/07/2004, data adoptarii de catre Congresul U.C.C.J.R.

Art. 45 Regulile de comportament profesional cuprinse in prezentul cod fost adoptate de catre Congresul U.C.C.J.R., in data de 24/07/2004, in aplicarea dispozitiilor Legii nr. 514/2003 si a Statutului profesiei


Sursa: www.Ccj.ro  

duminică, noiembrie 08, 2015

Stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate

Legea nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate

În vigoare de la 05.11.2015

Art. 1.

(1) În scopul stimulării participării în învăţământul preşcolar a copiilor din familii defavorizate şi al creşterii accesului la educaţie a acestora, se instituie stimulentul educaţional, sub formă de tichete sociale.
(2) Stimulentul educaţional se acordă în cadrul unui program de interes naţional, potrivit prevederilor art. 9 alin. (2) şi (5) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.
(3) Finanţarea acordării stimulentului educaţional se face din bugetul de stat prin sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, alocate pentru bugetele locale cu această destinaţie,

Art. 2.

Stimulentele educaţionale se acordă copiilor din familii defavorizate în condiţiile în care sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele criterii:
a) vârsta minimă a copilului este de 3 ani, împlinită oricând pe parcursul anului şcolar curent - copiii pot fi înscrişi la grădiniţă şi înainte să împlinească vârsta de 3 ani, dacă spaţiul o permite, dar devin eligibili în luna în care împlinesc vârsta de 3 ani;
b) vârsta maximă a copilului este de 6 ani, împliniţi după data de 1 septembrie a anului şcolar curent, în conformitate cu prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale metodologiei de înscriere în învăţământul primar;
c) venitul lunar pe membru de familie este de până la de două ori nivelul venitului minim garantat pentru o persoană singură, prevăzut de Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3.

(1) Stimulentul educaţional se acordă, la cerere, unuia dintre părinţi, reprezentantului legal al copilului sau, după caz, persoanei care a fost desemnată de părinte pentru întreţinerea copilului, pe perioada absenţei părinţilor, conform art. 104 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Pentru eficientizarea măsurii de stimulare a accesului în învăţământul preşcolar al copiilor provenind din familii defavorizate, stimulentele educaţionale se acordă sub forma tichetelor sociale.
(3) Tichetele sociale sunt bonuri de valoare reglementate exclusiv de prevederile prezentei legi şi destinate exclusiv acordării stimulentului educaţional în conformitate cu prevederile prezentei legi.
(4) Tichetele sociale se emit numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice, denumite în continuare unităţi emitente. Procedura de emitere şi modelul tichetelor sociale se stabilesc prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice.
(5) Unităţile emitente desfăşoară această activitate numai în baza autorizaţiei de funcţionare, acordată de Ministerul Finanţelor Publice. Autorizaţia de funcţionare se acordă potrivit criteriilor stabilite de către Ministerul Finanţelor Publice, prin ordin al ministrului, astfel încât să se asigure dezvoltarea concurenţială a serviciilor prevăzute de prezenta lege.
(6) Unităţile care emit tichete sociale sunt obligate să ia măsurile necesare pentru asigurarea circulaţiei acestora în condiţii de siguranţă.

Art. 4.

(1) Procedura de acordare a tichetelor sociale se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, adoptată în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Modalitatea de identificare a beneficiarilor se stabileşte prin hotărâre a consiliului local, respectiv hotărâri ale consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.

Art. 5.

(1) Acordarea stimulentelor educaţionale este condiţionată de frecvenţa regulată la grădiniţă a copiilor din familiile beneficiare ale stimulentului educaţional prevăzut de prezenta lege.
(2) În sensul prezentei legi, prin frecvenţă regulată se înţelege prezenţa zilnică a copilului la grădiniţă în luna monitorizată, cu excepţia absenţelor motivate.
(3) Se consideră absenţe motivate, ce nu afectează acordarea tichetelor sociale, următoarele cazuri, cu condiţia ca acestea să nu depăşească 50% din zilele de grădiniţă:
a) absenţe medicale: motivate, numai dacă părinţii aduc scutiri medicale corespunzătoare perioadelor în care au lipsit copiii, la revenirea acestora la grădiniţă. În caz excepţional, o singură dată pe an şcolar, copiii pot beneficia de tichete sociale şi dacă în luna monitorizată au lipsit mai mult de 50% din zilele de grădiniţă, din motive medicale;
b) învoiri: copiii pot fi învoiţi de către părinţi în limita a 3 zile pe lună, cu condiţia anunţării cadrelor didactice.

Art. 6.

Valoarea nominală lunară minimă a stimulentului educaţional se raportează la indicatorul social de referinţă şi este de 0,1 ISR, exprimat în lei, pentru fiecare copil înscris la grădiniţă, beneficiar al stimulentului educaţional.

Art. 7.

(1) Stimulentele educaţionale acordate sub forma tichetelor sociale sunt utilizate pentru achiziţionarea produselor alimentare, de igienă, a produselor de îmbrăcăminte şi/sau a rechizitelor.
(2) Este interzisă utilizarea tichetelor pentru achiziţionarea de ţigări şi/sau băuturi alcoolice ori valorificarea acestora prin transformarea în bani.
(3) În cazul în care se constată una dintre situaţiile prevăzute la alin. (2), acordarea stimulentului educaţional încetează, iar sumele utilizate astfel se recuperează de la titularul dreptului.

Art. 8.

(1) Stimulentul educaţional nu este inclus în veniturile salariale, nu este impozabil, conform Codului fiscal, şi nu se urmăreşte silit decât pentru recuperarea sumelor necuvenite acordate cu acelaşi titlu.
(2) Stimulentul educaţional nu se ia în calcul la stabilirea unor obligaţii legale de întreţinere şi nici la stabilirea veniturilor în baza cărora se acordă beneficii de asistenţă socială sau alte prestaţii sociale bazate pe testarea veniturilor.

Art. 9.

(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepţia art. 4 alin. (1), care intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele metodologice de aplicare a prezentei legi, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(3) În termenul prevăzut la alin. (2) se emit ordinul comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice prevăzut la art. 3 alin. (4), precum şi ordinul ministrului finanţelor publice prevăzut la art. 3 alin. (5).
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.










PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU


duminică, noiembrie 01, 2015

Consilierul juridic din cadrul inspectoratului şcolar

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.


  Activităţile specifice în cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute în Ordinul nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare, la art. 17.

Consilierul juridic are următoarele atribuţii:

a) reprezintă drepturile şi interesele legitime ale inspectoratului şcolar în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică;
b) reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel;
c) asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora;
d) asigură păstrarea evidenţei lucrărilor realizate şi a dosarelor de instanţă;
e) rezolvă alte lucrări cu caracter juridic, în funcţie de specificul activităţii, care îi sunt repartizate de către inspectorul şcolar general;
f) participă la comisiile constituite la nivelul inspectoratului şcolar;
g) acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar;
h) obţine titlurile executorii şi le transmite compartimentului financiar-contabil în vederea executării;
i) întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului;
j) informează conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor legale.

duminică, octombrie 18, 2015

Codul de conduită a personalului din inspectoratul şcolar

                                                                    CODUL DE CONDUITĂ
a personalului din inspectoratul şcolar


ART. 11 din Ordinul nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare:
  În vederea desfăşurării activităţii în condiţii de transparenţă, imparţialitate şi eficienţă, personalul din inspectoratul şcolar are obligaţia de a respecta principiile fundamentale şi normele de conduită profesională şi morală prevăzute de Codul de conduită a personalului din inspectoratul şcolar prevăzut în anexa nr. 3.

ANEXA 3

la regulamentul-cadru

CODUL DE CONDUITĂ
a personalului din inspectoratul şcolar
  Preambul
  Prezentul document reprezintă un cod de conduită pentru toate categoriile de personal care funcţionează în inspectoratul şcolar.
  Personalul din inspectoratul şcolar se raportează la două domenii fundamentale:
  a) relaţii publice;
  b) relaţii cu publicul.
  Relaţiile publice ale inspectoratului şcolar privesc organizarea şi administrarea sistemului complex de relaţii profesionale, economice, politice, administrative, sociale, mediatice şi culturale în care evoluează instituţia.
  Relaţiile cu publicul reprezintă acea parte din relaţiile publice practicate de instituţie prin care se realizează contactul nemijlocit cu publicul larg şi cu anumite categorii specifice de public.
  Comunicarea în cele două domenii se defineşte drept:
  a) comunicare internă, între membrii instituţiei;
  b) comunicare externă, cu diferitele tipuri de public.
  Categorii de public pentru inspectoratul şcolar:
  1. Personalul didactic, nedidactic şi administrativ reprezintă un public intern, primar, tradiţional, activ.
  2. Elevii sunt un public intern, tradiţional, activ, primar.
  3. Părinţii se încadrează în categoria publicului intern - parteneri în educaţie sau extern - beneficiari indirecţi ai educaţiei.
  4. Autorităţile locale se încadrează în categoria publicului extern - instituţii guvernamentale, instituţii şi persoane cu atribuţii ministeriale, administrative, legislative etc.
  5. Comunitatea locală se constituie în public extern organizaţii comunitare, poliţie, biserică, organizaţii de tineret şi de afaceri, precum şi persoane importante din aceste medii, cum ar fi educatori, lideri locali, oficialităţi clericale, bancheri, lideri etnici etc.
  6. Angajatorii se constituie atât în public intern - parteneri în educaţie, cât şi în public extern - beneficiari indirecţi ai educaţiei.
  7. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se constituie în public intern.
  8. Sindicatul este un public extern - reprezintă interesele angajaţilor în relaţie cu patronatul.
  9. Mass-media este un public extern, dar nu ţintă, ci canal de comunicare.
  CAP. I
  Dispoziţii generale
  ART. 1
  Scopul prezentului cod este de a stabili un cadru etic pentru desfăşurarea activităţilor din inspectoratul şcolar în condiţii de transparenţă, imparţialitate şi eficienţă, crescând astfel credibilitatea şi acceptarea publică a acestei instituţii.
  ART. 2
  Obiectivele prezentului cod urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi să contribuie la eliminarea faptelor de corupţie, prin:
  a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei;
  b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului angajat în inspectoratul şcolar în exercitarea funcţiei;
  c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc atât în cadrul instituţiei, cât şi între personalul instituţiei şi public.
  ART. 3
  (1) Normele de conduită profesională şi morală prevăzute de prezentul cod se adaugă normelor de conduită obligatorii stabilite prin alte acte normative în vigoare la nivel naţional sau în cadrul sistemului de învăţământ, privind:
  a) drepturile copilului şi drepturile tinerilor;
  b) drepturile minorităţilor;
  c) combaterea discriminării;
  d) accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public;
  e) statutul personalului didactic.
  (2) Rezultatele aşteptate în urma aplicării prezentului cod sunt:
  a) o conduită profesională care să conducă la crearea şi menţinerea prestigiului instituţiei;
  b) informarea publicului cu privire la conduita profesională a personalului inspectoratului şcolar în exercitarea activităţilor desfăşurate.
  (3) Încălcarea regulilor de conduită prevăzute de prezentul cod atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi şi se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.
  CAP. II
  Principii fundamentale şi norme de conduită
  ART. 4
  Personalul din inspectoratul şcolar are obligaţia de a respecta principiile fundamentale şi normele de conduită profesională şi morală prevăzute de prezentul cod şi de a le practica în interes public.
  ART. 5
  Activitatea personalului din inspectoratul şcolar trebuie să se fundamenteze pe următoarele principii şi norme de conduită:
  1. Respectarea drepturilor omului şi a echităţii
  Personalul inspectoratului şcolar trebuie să respecte şi să promoveze demnitatea individului, unicitatea şi valoarea fiecărei persoane, precum şi unicitatea situaţiei în care se află.
         Angajaţii inspectoratului şcolar au următoarele obligaţii în acest sens:
  a) să respecte drepturile fundamentale ale omului, pornind de la faptul că toţi oamenii sunt liberi şi egali în drepturi;
  b) să îşi exercite atribuţiile în concordanţă cu regulamentul de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare şi cu regulamentul intern;
  c) să ţină seama, în exercitarea activităţii lor, de respectarea necondiţionată a legilor şi a altor reglementări în domeniul educaţiei şi învăţământului;
  d) să aplice un tratament corect şi echitabil tuturor persoanelor cu care colaborează; să respecte valorile morale şi religioase, obiceiurile, tradiţiile şi cultura comunităţii în care activează;
  e) să combată orice acte de discriminare sau exploatare, indiferent dacă acestea sunt directe sau indirecte;
  f) să apere cu loialitate prestigiul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.
  2. Transparenţă şi responsabilitate
  Scopul principal al activităţii personalului din inspectoratul şcolar este acela de a asista persoanele aflate în dificultate, implicându-se în identificarea, evaluarea şi soluţionarea problemelor educative, pedagogice şi sociale. În acest sens, personalul inspectoratului şcolar are următoarele obligaţii:
  a) să respecte principiul transparenţei tuturor categoriilor de informaţii care interesează membrii comunităţii, elevii, absolvenţii, instituţiile cu care colaborează şi publicul larg, asigurând o informare corectă şi la timp;
  b) să informeze periodic opinia publică despre activităţile desfăşurate şi despre modul în care sunt gestionate resursele sale materiale şi financiare;
  c) să fie responsabil pentru deciziile adoptate atât în faţa propriei instituţii şi a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cât şi, în egală măsură, în faţa beneficiarilor săi, personalului şi membrilor organizaţiilor asociate, societăţii, în ansamblu;
  d) să se distingă prin implicare activă în problemele profesionale şi publice, prin colegialitate şi atitudine civică;
  e) să respecte standardele etice şi profesionale în reprezentările publice ale inspectoratelor şcolare;
  f) să combată orice act de dezinformare, calomniere, denigrare publică a persoanelor din instituţie, din unităţi de învăţământ sau din alte instituţii.
  3. Confidenţialitate
  În activitatea lor, angajaţilor inspectoratului şcolar le este interzis să dezvăluie datele, informaţiile şi documentele care li se pun la dispoziţie în exercitarea atribuţiilor şi a obligaţiilor de serviciu, să utilizeze sau să facă publice aceste informaţii fără autorizare clară şi expresă şi numai dacă există un drept legal ori profesional sau au datoria de a face publice informaţiile respective. În acest sens, aceştia au următoarele obligaţii:
  a) să nu utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în cursul desfăşurării activităţilor profesionale;
  b) să trateze în mod adecvat toate informaţiile şi documentele obţinute în exercitarea sau cu ocazia exercitării atribuţiilor şi obligaţiilor de  serviciu, ţinând cont de confidenţialitatea acestora;
  c) să nu folosească informaţiile obţinute în cursul activităţii lor în scopuri personale sau contrar legii;
  d) să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor care ar putea aduce atingere prestigiului şi imaginii publice a instituţiei sau a unei persoane evaluate.
  4. Profesionalism
  Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să îşi desfăşoare activitatea numai în aria de competenţă profesională determinată de calificarea profesională, expertiza şi experienţa profesională. În acest sens, angajaţii inspectoratele şcolare au următoarele obligaţii:
  a) să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;
  b) să aibă iniţiative şi să îşi dezvolte propriile competenţe profesionale;
  c) să respingă comportamentul superficial şi dezinteresul faţă de activităţile desfăşurate;
  d) să dea dovadă de răbdare, amabilitate, de simţul umorului, de abilitatea de a ceda în unele privinţe, de a nu fi rigizi;
  e) să dea dovadă de prezenţă de spirit, intuiţie, inventivitate în rezolvarea unor situaţii neprevăzute.
  5. Obiectivitatea
  În activitatea desfăşurată, personalul din inspectoratul şcolar trebuie să se bazeze exclusiv pe documentele analizate în temeiul principiilor, indicatorilor, standardelor, metodologiilor de evaluare, precum şi al altor reglementari legale în domeniu, după caz, fără alte influenţe externe. Astfel, angajaţii inspectoratului şcolar au următoarele obligaţii:
  a) să întocmească rapoartele de evaluare în mod obiectiv, în concordanţă cu standardele, indicatorii şi descriptorii prevăzuţi de lege şi în forma solicitată;
  b) să facă o evaluare obiectivă a tuturor aspectelor relevante din activitatea desfăşurată de organizaţia furnizoare de educaţie supusă evaluării;
  c) să nu se lase influenţaţi de interese personale sau ale unor terţi în formarea propriei opinii;
  d) să nu trateze cu superficialitate informaţiile, datele şi documentele obţinute în timpul evaluării;
  e) să nu omită, cu bună ştiinţă, informaţii, date şi documente obţinute în timpul evaluării;
  f) să îşi fundamenteze concluziile, observaţiile şi consemnările din rapoartele întocmite în timpul evaluării exclusiv pe documentele verificate şi pe date provenind din surse sigure şi neechivoce, în conformitate cu standardele de evaluare.
  6. Exactitate şi legalitate
  Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să informeze corect şi complet beneficiarii despre toate oportunităţile, conjuncturile şi corelaţiile ce se pot stabili, pentru a putea garanta o alegere (autodeterminare) în cunoştinţă de cauză. Pentru respectarea acestor principii, angajaţii inspectoratului şcolar au următoarele obligaţii:
  a) să respecte termenele lucrărilor;
  b) să stabilească relaţii corecte şi oneste cu publicul, respectând legile, pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea;
  c) să ţină cont de principiile unice de angajare în muncă, de normele de sănătate şi de protecţie a muncii, de crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi personalul din instituţie;
  d) să aibă abilităţi de comunicare scrisă şi orală, de a prezenta simplu şi clar, într-un limbaj accesibil publicului larg, idei sau mesaje specifice domeniului.
  7. Integritatea
  Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să acţioneze cu onestitate şi responsabilitate în concordanţă cu misiunea profesiei şi standardele profesionale. Pentru atingerea acestui deziderat, angajaţii din inspectoratul şcolar au următoarele obligaţii:
  a) să descurajeze practicile imorale şi abaterile de la valorile instituţiei;
  b) să creeze un climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile instituţiei;
  c) să dea dovadă de onestitate, corectitudine, obiectivitate în toate activităţile desfăşurate;
  d) să evite conflictele de interese în exercitarea profesiei;
  e) să nu solicite sau să nu accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcţiei publice pe care o deţin şi să nu abuzeze în niciun fel de această funcţie.
  CAP. III
  Dispoziţii finale
  ART. 6
  (1) Prevederile prezentului cod vor fi respectate şi de către persoanele delegate de inspectoratul şcolar pentru exercitarea de atribuţii în teritoriu.
  (2) Prezentul cod poate fi completat cu alte prevederi referitoare la comportamentul şi conduita morală şi profesională a personalului din inspectoratul şcolar, rezultate din legi, hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi hotărâri ale consiliului de administraţie.


vineri, octombrie 02, 2015

Echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate


Ordinul nr. 5.268 din 21 septembrie 2015 pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi pentru aprobarea modelului atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 734 din 1 octombrie 2015
DATA INTRARII IN VIGOARE: 01 Octombrie 2015
-------------------------------------------------------------------------


  Luând în considerare dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.022/2008*) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor şi a Metodologiei de recunoaştere şi echivalare a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,
──────────
  *) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.022/2008 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.
──────────
  având în vedere prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3.800/2015 privind aprobarea Procedurilor de înscriere a organizaţiilor furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, în Registrul special al organizaţiilor furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară şi de recunoaştere a studiilor efectuate de elevii şcolarizaţi în cadrul acestor unităţi de învăţământ,
  în baza prevederilor Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,
  în temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. q) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
  ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.
  

       ART. 1
  Se aprobă Metodologia privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.
  ART. 2
  Se aprobă modelul atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.
  ART. 3
  În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti transmit Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor numele şi datele de contact ale persoanelor nominalizate să gestioneze, conform art. 6 din anexa nr. 1, dosarele de echivalare a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.
  ART. 4
  La intrarea în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă.
  ART. 5
  Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, Direcţia generală management şi reţea şcolară, Direcţia generală buget-finanţe, salarizare şi resurse umane, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, instituţiile de învăţământ preuniversitar şi organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
  ART. 6
  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
         Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,
                Sorin Mihai Cîmpeanu
  Bucureşti, 21 septembrie 2015.
  Nr. 5.268.

 ANEXA 1
METODOLOGIE
privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene
şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor
de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile
furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe
teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui
sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special
al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar
  ART. 1
  Prezenta metodologie se aplică de către inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru echivalarea perioadelor de studii corespunzătoare învăţământului general obligatoriu din sistemul de învăţământ românesc, efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, de cetăţeni români, cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană şi de cetăţeni care au obţinut o formă de protecţie pe teritoriul României.
  ART. 2
  Dosarul pentru echivalarea perioadelor de studii menţionate la art. 1 conţine:
  a) cerere;
  b) foaie matricolă pentru clasele din România (dacă este cazul) - original;
  c) foile matricole eliberate de o unitate de învăţământ din străinătate sau de organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, din care să rezulte disciplinele studiate şi calificativele/notele obţinute - copii şi traduceri autorizate;
  d) document de identificare valabil al elevului - copie.
  ART. 3
  (1) Dosarul prevăzut la art. 2 se depune:
  a) la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti; sau
  b) la unitatea de învăţământ la care elevul participă la cursuri în calitate de audient, în conformitate cu prevederile art. 207 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.115/2014, care îl transmite, pentru echivalare, inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
  (2) Persoanele din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti nominalizate să evalueze dosarele de echivalare verifică existenţa în dosar a documentelor prevăzute la art. 2 şi, în cazul în care constată că dosarul nu este complet, înştiinţează solicitantul în vederea transmiterii documentelor care lipsesc.
  (3) Evaluarea documentelor şcolare în vederea echivalării presupune analizarea foilor matricole din străinătate sau de la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, şi identificarea claselor efectuate în străinătate sau la organizaţiile menţionate.
  (4) Echivalarea se realizează automat, fără susţinerea de măsuri compensatorii, pentru toate clasele promovate la unităţi de învăţământ din străinătate sau la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, cu clasele corespunzătoare din sistemul de educaţie românesc.
  (5) La cererea exprimată în scris a părinţilor sau a tutorilor legal instituiţi, înscrierea se poate face într-o clasă inferioară ultimei clase absolvite în străinătate sau la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară.
  (6) Termenul de soluţionare a dosarului de echivalare este de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
  ART. 4
  Pentru evaluarea dosarului de echivalare nu se percep taxe.
  ART. 5
  (1) Atestatul de echivalare emis de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti este valabil pentru înscrierea în orice unitate de învăţământ preuniversitar din ţară şi la încadrarea pe piaţa forţei de muncă.
  (2) Atestatul original este eliberat unităţii de învăţământ, care va păstra în arhiva proprie o copie conformă cu originalul, sau titularului, părinţilor ori tutorilor legal instituiţi.
  (3) În evidenţele şcolare ale elevei/elevului se consemnează următoarele: "echivalat clasele ..... pe baza atestatului nr. .... din data .....".
  ART. 6
  (1) Evaluarea dosarelor în vederea echivalării se efectuează de către o comisie formată din minimum 4 persoane desemnate din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, absolvente ale unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată cu diplomă de licenţă, a ciclului II Bologna cu diplomă de master sau diplomă echivalentă.
  (2) Fişa postului persoanelor nominalizate la alin. (1) se completează cu atribuţia de evaluare a dosarelor de echivalare de către conducerea inspectoratului şcolar judeţean/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
  ART. 7
  (1) Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor menţine permanent legătura şi organizează întâlniri de instruire cu persoanele nominalizate de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, la sediul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.
  (2) Pe perioada desfăşurării instruirii, care nu va depăşi 5 zile, cheltuielile pentru deplasare şi cazare sunt suportate de inspectoratele şcolare judeţene.
  (3) Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor evaluează dosarele de echivalare înregistrate la Registratura Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

  
ANEXA 2
ATESTAT
de echivalare a studiilor efectuate
în străinătate şi în România
  Se aprobă echivalarea studiilor efectuate în/la .... (se va menţiona denumirea legală a statului de provenienţă/a organizaţiei furnizoare de educaţie) de eleva/elevul ...., cu clasele .... din învăţământul românesc.
 
     Inspector şcolar general,                                    Întocmit,
       ....................                                     ..............
             Semnătură                                             Semnătură


                               L.S.



               ------

luni, septembrie 28, 2015

Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar cu personal didactic calificat în regim de plata cu ora

Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar cu personal didactic calificat în regim de plata cu ora
ART. 94
  (1) După încheierea contractelor individuale de muncă pe perioadă nedeterminată/determinată, cu personalul didactic calificat repartizat conform prezentei Metodologii, directorul unităţii de învăţământ atribuie, prin decizie, posturile didactice/catedrele/orele rămase neocupate în regim de plata cu ora cadrelor didactice titulare în unitatea de învăţământ, la solicitarea acestora şi comunică situaţia la inspectoratul şcolar, în perioada prevăzută în Calendar.
  (2) După atribuirea posturilor didactice/catedrelor/orelor rămase neocupate în regim de plata cu ora cadrelor didactice titulare în unitatea de învăţământ, directorii unităţilor de învăţământ în care mai rămân posturi didactice/catedre/ore neocupate acordă avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora, în baza prezentării unui curriculum vitae şi susţinerii unui interviu, în perioada prevăzută în Calendar, personalului didactic titular în altă unitate de învăţământ, specialiştilor consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare, personalului angajat în alte domenii de activitate, personalului didactic pensionat cu respectarea condiţiilor de studii, avizelor şi atestatelor necesare pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate.
  (3) Pe baza avizului obţinut pentru încadrarea în regim de plata cu ora, conform alin. (2), inspectoratul şcolar emite decizia de repartizare, în baza căreia personalul didactic titular în altă unitate de învăţământ, specialiştii consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare, personalul angajat în alte domenii de activitate şi personalul didactic pensionat încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.
  (4) În perioada prevăzută în Calendar, inspectoratul şcolar repartizează, în şedinţă publică, în ordine:
  a) cadrele didactice titulare rămase cu restrângerea de activitate nesoluţionată prin detaşare în interesul învăţământului pentru restrângere de activitate nesoluţionată;
  b) cadrele didactice titulare rămase cu norma didactică incompletă pentru completarea normei didactice, conform prezentei Metodologii;
  c) cadrele didactice titulare prin detaşare la cerere, conform prezentei Metodologii;
  d) candidaţi cu studii corespunzătoare postului rămaşi nerepartizaţi sau cu norma incompletă, conform art. 90;
  e) candidaţi repartizaţi după concursul din sesiunea 2015 şi candidaţi repartizaţi în baza rezultatelor obţinute la concursurile de titularizare 2014, 2013 şi/sau 2012 în etapele anterioare, care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre şi care solicită o nouă repartizare, conform art. 90;
  f) personalul didactic titular care a solicitat încadrarea în regim de plata cu ora, rămas neîncadrat, în ordinea descrescătoare a punctajului;
  g) specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare şi personal calificat, angajat în alte domenii de activitate, care au solicitat încadrarea în regim de plata cu ora, rămaşi neîncadraţi, în ordinea descrescătoare a punctajului;
  h) personalul didactic pensionat calificat rămas neîncadrat, care nu depăşeşte cu cel mult 3 (trei) ani vârsta legală de pensionare, în ordinea descrescătoare a punctajului;
  i) personalul didactic pensionat calificat, care depăşeşte cu 3 (trei) ani vârsta legală de pensionare, rămas neîncadrat, în ordinea descrescătoare a punctajului.
  
ART. 95
  (1) Angajarea personalului didactic calificat în regim de plata cu ora, repartizat prin decizia inspectorului şcolar general, se realizează de către directorul unităţii de învăţământ, după prezentarea curriculum-ului vitae şi susţinerea interviului.
  (2) Angajarea personalului didactic calificat pe posturi didactice/catedre, în regim de plata cu ora, se realizează pe durata cursurilor sau până la revenirea titularului la post/catedră în timpul anului şcolar, cu respectarea prevederilor Centralizatorului, a condiţiilor de pregătire psihopedagogică prevăzute la art. 3 alin. (2)-(6) şi a prevederilor prezentei Metodologii. Cadrele didactice titulare pot fi încadrate pe orele rămase neocupate în regim de plata cu ora, de regulă, până la o jumătate de normă de predare, iar învăţătorii şi educatoarele pe posturile rămase neocupate până la o normă. În cazuri excepţionale, pentru disciplinele deficitare în personal didactic calificat, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate aproba depăşirea jumătăţii de normă de predare, în regim de plata cu ora, pentru cadrele didactice titulare. Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi încadrat în regim de plata cu ora, fără a depăşi 5 (cinci) ore/săptămână de predare în specialitate. Salarizarea în regim de plată cu ora pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control se realizează numai pentru orele care depăşesc limita maximă de ore pentru obligaţia de predare, conform Normelor metodologice pentru stabilirea obligaţiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, unităţile conexe, precum şi a personalului de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi a personalului didactic din casele corpului didactic, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4865/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
  (3) Cadrele didactice titulare în altă unitate de învăţământ, specialiştii consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare, cadrele didactice asociate angajate în alte domenii de activitate şi cadrele didactice pensionate, care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă) după prezentarea curriculum-ului vitae şi susţinerea interviului, încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ, conform art. 254 alin. (16) din Legea nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.
  
ART. 96
  (1) Posturile didactice/catedrele/orele vacante/rezervate rămase neocupate după încadrarea personalului didactic titular, asociat sau pensionat în regim de plata cu ora, se atribuie în regim de plata cu ora, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, personalului didactic angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată în unitatea de învăţământ şi situaţia se comunică la inspectoratul şcolar.
  (2) În situaţia în care mai rămân posturi didactice/catedre vacante/rezervate neocupate, acestea se repartizează, de inspectoratele şcolare, până la data începerii cursurilor, în şedinţă publică, la nivelul inspectoratului şcolar, în ordine, după cum urmează:
  a) candidaţilor repartizaţi în etapele anterioare cu norma incompletă, conform art. 90 sau candidaţilor angajaţi cu contract individual pe perioadă determinată cu norma incompletă în vederea completării normei cu ore din învăţământul gimnazial conform art. 8 alin. (3);
  b) candidaţilor care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre şi care solicită o nouă repartizare, conform art. 90;
  c) candidaţilor prevăzuţi la art. 84 alin. (13), în ordinea descrescătoare a punctajelor;
  d) candidaţilor care au obţinut cel puţin media 5 (cinci) la concursul de titularizare, sesiunea 2012 (minimum 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică sau inspecţia la clasă), care nu au mai participat ulterior la alte concursuri de titularizare sau care nu au obţinut note sub 5 (cinci) la proba scrisă în cadrul următoarelor concursuri de titularizare în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e), în ordinea descrescătoare a mediilor;
  e) candidaţilor care au obţinut cel puţin nota 7 (şapte) la concursurile de titularizare, sesiunile 2011, 2010 sau 2009, care nu au mai participat ulterior la alte concursuri de titularizare sau care nu au obţinut note sub 5 (cinci) la proba scrisă în cadrul următoarelor concursuri de titularizare în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e), în ordinea descrescătoare a notelor.
  (3) Deciziile de repartizare pe post/catedră pentru candidaţii repartizaţi conform alin. (2) se emit începând cu data de la care au fost repartizaţi.
ART. 10
  Cadrele didactice calificate din învăţământul preuniversitar, care se încadrează în condiţiile de studii prevăzute la art. 8 alin. (1)-(2) şi art. 9, angajate cu contract individual de muncă sau în regim de plata cu ora, trebuie să facă şi dovada pregătirii psihopedagogice conform art. 3 alin. (2)-(6) ori a îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 alin. (1).

ART. 12
  (1) Catedrele de limbi moderne din învăţământul primar se atribuie astfel:
  
  d) profesorilor pentru învăţământul primar/institutorilor/învăţătorilor de la altă grupă sau clasă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă, în regim de plata cu ora.

ART. 15
  (2) Profesorii titulari pe alte catedre, cu specializări în profilul tehnic, silvic, economic sau agricol, pot ocupa prin detaşare sau în regim de plata cu ora catedre de educaţie tehnologică, conform prezentei Metodologii.

ART. 16
  (3) În unităţile de învăţământ preuniversitar în care se organizează stagii de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2, încadrarea cadrelor didactice care realizează pregătirea/instruirea practică se face în funcţie de specializarea acestora şi prevederile planului de învăţământ. Orele de laborator tehnologic şi de instruire practică predate în cadrul stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 sunt incluse în norma didactică sau în plata cu ora, după caz. Pe parcursul unui an şcolar, un cadru didactic poate avea în încadrare cel mult o clasă de elevi care efectuează stagiul de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2. În structura catedrelor de discipline tehnologice şi de pregătire/instruire practică vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată/transfer pentru restrângere de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ nu se includ ore normate la clasele/grupele de elevi care efectuează stagii de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2. Orele vacante de laborator tehnologic şi de instruire practică din cadrul stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 se ocupă numai pe perioadă determinată.

ART. 53
  (4) Posturile didactice/catedrele care se vacantează pe parcursul etapei pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ care intră sub incidenţa alin. (2) lit. e) pot fi ocupate numai pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, prin reîncadrarea unui cadru didactic pensionat care a avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, prin concurs, prin detaşare sau în regim de plata cu ora.

ART. 74
  (4) În situaţia în care candidaţii care nu sunt titulari, repartizaţi pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate, renunţă la opţiunea făcută sau nu se prezintă la posturile didactice/catedrele pe care au fost repartizaţi, se mai pot prezenta la o altă repartizare numai după repartizarea candidaţilor la nivel judeţean, înainte de atribuirea orelor în regim de plata cu ora, conform Calendarului. Situaţiile excepţionale se rezolvă numai cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.


Baza legală: Ordinul nr. 4.895 din 10 noiembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015-2016



vineri, august 07, 2015

Despre pensiile militarilor

Despre pensiile militare, în ultimul număr din ,,Observatorul militar”, pagina 11:

,,După intrarea în vigoare a legii,vor fi recalculate toate pensiile atât cele stabilite în baza legislaţiei în vigoare până la 31.12.2010, cât şi cele stabilite în baza Legii nr. 263/2010.

Dacă în urma recalculării va rezulta o sumă mai mică, se va menţine în plată pensia ce are cuantumul mai mare.

De prevederile HG nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, vor beneficia toţi militarii care au trecut în rezervă/retragere până la data intrării în vigoare a noii legi. 

Directorul Casei de Pensii Sectoriale a MApN, colonel dr. Constantin Luca, ne-a precizat că, pentru aplicarea unitară a prevederilor legii, trebuie elaborate anumite acte normative subsecvente.


 Astfel, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, se vor elabora hotărâri de Guvern prin care se vor stabili atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale, cât şi norme privind modalitatea de restituire a diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a OUG nr. 1/2011. 

De asemenea, prin ordine comune ale conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale,ordinii publice şi securităţii naţionale vor fi stabilite următoarele:

- acordarea sporului de până la 15%, la baza de calcul folosită la stabilirea pensiilor militare de stat; 

- stabilirea procedurii de actualizare a pensiilor;
- metodologia de întocmire a dosarului de pensie;
- organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii;
- procedura de recalculare;
- constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară.

Având în vedere acest lucru, vom reveni cu precizări pe măsură ce documentele menţionate vor fi aprobate.”