Metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară

                    Ordinul   nr. 3412_557 din 19 martie 2013 privind aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară

EMITENT:      MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

              Nr. 3.412 din 19 martie 2013

              MINISTERUL SĂNĂTĂŢII

              Nr. 557 din 19 aprilie 2013

PUBLICAT  ÎN: MONITORUL OFICIAL  NR. 244 din 29 aprilie 2013

    În baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare,

    în temeiul art. 27 alin. (5) din Lega educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, al Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, şi al Hotărârii Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu modificările şi completările ulterioare,

    ţinând cont de dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 71/2013,

    ministrul educaţiei naţionale şi ministrul sănătăţii emit următorul ordin:

    ART. 1-    Se aprobă Metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    ART. 2-    Furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Sănătăţii vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

    ART. 3-    Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                     p. Ministrul educaţiei naţionale,

                              Gigel Paraschiv,

                              secretar de stat

                             Ministrul sănătăţii,

                          Gheorghe-Eugen Nicolăescu

  

ANEXA 1

METODOLOGIE

de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

    ART. 1

    Activitatea de evaluare externă, pentru acordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, a acreditării, respectiv în vederea evaluării externe periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, este realizată de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP).

    ART. 2

    Activitatea de evaluare externă se desfăşoară cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr. 1.258/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARACIP), cu modificările ulterioare.

    ART. 3

    Activitatea de evaluare externă a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în baza unor criterii, indicatori şi standarde de evaluare unice la nivel naţional, valabile atât pentru învăţământul preuniversitar de stat, cât şi pentru învăţământul preuniversitar particular şi confesional.

    ART. 4

    În înţelesul prezentei metodologii:

    a) unităţile în care se oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară, denumite în continuare unităţi, sunt creşele sau, după caz, grădiniţa sau centrul de zi, în situaţia în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în aceste unităţi. În cazul în care se înfiinţează grupe de educaţie antepreşcolară în grădiniţă sau în centrul de zi, acestea sunt considerate ca secţii ale unităţii respective;

    b) creşa este un serviciu de interes local, public sau privat, care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere şi educaţie timpurie copiilor de vârstă antepreşcolară.

CAPITOLUL II

Procedurile de autorizare de funcţionare provizorie, de acreditare şi de evaluare externă periodică

    ART. 5

    (1) ARACIP întocmeşte registre speciale, denumite Registrul naţional al furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară autorizaţi să funcţioneze provizoriu, precum şi Registrul naţional al furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi.

    (2) Înscrierea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară în aceste registre se realizează după emiterea ordinului ministrului educaţiei naţionale de autorizare, respectiv de acreditare.

    ART. 6

    (1) Autorizarea de funcţionare provizorie certifică respectarea de către furnizorii de educaţie timpurie a standardelor minime de funcţionare, aprobate prin hotărâre a Guvernului, şi conferă acestora dreptul de organizare şi funcţionare provizorie şi de a înscrie copii.

    (2) Autorizarea de funcţionare provizorie este obligatorie în cazul furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară nou-înfiinţaţi, ca entităţi distincte, de tip creşă, precum şi pentru grupele de copii nou-înfiinţate în cadrul grădiniţelor sau centrelor de zi autorizate.

    (3) Autorizarea de funcţionare provizorie va fi solicitată de către conducerea furnizorului de educaţie timpurie antepreşcolară, respectiv creşă nou-înfiinţată, grădiniţă şi/sau centru de zi autorizat/autorizată, după înfiinţarea, conform legii, în maximum 30 de zile.

    (4) În cazul în care educaţia timpurie antepreşcolară se înfiinţează de către o unitate de învăţământ preuniversitar acreditată de tip grădiniţă sau centru de zi, înscrisă în Registrul naţional al furnizorilor acreditaţi de educaţie preşcolară ţinut de ARACIP, atunci grupele se consideră de drept autorizate să funcţioneze provizoriu şi se vor supune doar procesului de evaluare în vederea acreditării.

    (5) Furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi fac parte din sistemul naţional de învăţământ şi beneficiază de toate drepturile şi obligaţiile conferite de lege.

    ART. 7

    (1) Furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară autorizaţi să funcţioneze provizoriu au obligaţia de a solicita acreditarea în termen de maximum 2 ani de la data înfiinţării.

    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), acreditarea grupelor de educaţie timpurie antepreşcolară, menţionate la art. 6 alin. (4), va fi solicitată de către conducerea grădiniţei sau a centrului de zi, cu avizul inspectoratului şcolar, după înfiinţarea acestora, până cel mai târziu la sfârşitul primului an de funcţionare.

    (3) După acreditare, toţi furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară se supun procedurii de evaluare periodică, în condiţiile prevăzute de art. 33 şi 40 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA 1

Evaluarea externă în vederea autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării

    ART. 8

    (1) În vederea autorizării de funcţionare provizorie a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară nou-înfiinţaţi, persoanele juridice interesate în furnizarea de educaţie timpurie antepreşcolară trebuie să depună la ARACIP o documentaţie în următoarea componenţă:

    a) cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă, în original;

    b) raport de evaluare internă, structurat în formatul stabilit de ARACIP, în concordanţă cu domeniile prevăzute în standardele naţionale de evaluare: capacitate instituţională, eficacitate educaţională, managementul calităţii, în format electronic;

    c) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie, conform cu originalul;

    d) autorizaţia din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă, în copie, conform cu originalul;

    e) avizul de securitate la incendiu şi/sau autorizaţia privind securitatea la incendiu, în copie, conform cu originalul;

    f) avizul conform prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.252/2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de educaţie timpurie antepreşcolară, în copie, conform cu originalul;

    g) ordinul de plată a tarifului de evaluare, în copie, conform cu originalul.

    (2) În vederea acreditării, furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară autorizaţi trebuie să depună la ARACIP documentaţia în componenţa prevăzută la art. 8 alin. (1) în formatul stabilit de ARACIP şi făcut public, inclusiv avizul conform reînnoit, prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.252/2012.

    ART. 9

    (1) Raportul de evaluare internă este înregistrat şi repartizat spre expertiză personalului ARACIP, rezultatul expertizei fiind comunicat furnizorului respectiv în termen de maximum 15 zile de la data înregistrării raportului.

    (2) Vizita de evaluare în vederea autorizării de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării se desfăşoară în termen de maximum 30 de zile de la data înregistrării la ARACIP a cererii de declanşare a procedurii de evaluare externă.

    ART. 10

    (1) În vederea desfăşurării vizitei de evaluare pentru autorizarea de funcţionare provizorie, Biroul executiv desemnează o persoană, colaborator extern al ARACIP, expert în evaluare şi acreditare, înscris în registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare.

    (2) Pentru vizita de evaluare în vederea acreditării, Biroul executiv desemnează o comisie de evaluare formată din 2 - 3 persoane, colaboratori externi ai ARACIP, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în registrul propriu al experţilor în evaluare şi acreditare.

    ART. 11

    (1) Durata vizitei de evaluare în vederea autorizării este de o zi.

    (2) Durata vizitei de evaluare în vederea acreditării este de două zile.

    (3) În cazuri excepţionale, durata vizitei de evaluare poate fi prelungită peste termenul stabilit iniţial, cu aprobarea Biroului executiv al ARACIP.

    ART. 12

    În cadrul vizitelor de evaluare, membrii comisiilor de experţi verifică îndeplinirea standardelor de evaluare, precum şi conformitatea informaţiilor din raportul de evaluare internă depus la ARACIP cu situaţia reală.

    ART. 13

    (1) Colaboratorii externi ai ARACIP desemnaţi pentru desfăşurarea vizitei de evaluare întocmesc propriul raport de evaluare externă, pe care îl înaintează personal la ARACIP, în maximum 3 zile de la data finalizării evaluării.

    (2) Personalul desemnat al ARACIP primeşte, înregistrează şi verifică rapoartele de evaluare externă întocmite.

    (3) În cazul în care, în urma verificării rapoartelor de evaluare externă întocmite de către comisiile de experţi, se constată neconcordanţe între datele din rapoarte şi documentaţia cuprinsă în raportul de evaluare internă depus la ARACIP, conducătorul Departamentului de acreditare poate dispune completarea sau refacerea raportului de evaluare externă, inclusiv prin completarea documentaţiei. Pentru realizarea noului raport de evaluare externă este desemnat şi expertul din cadrul ARACIP care a realizat expertiza raportului de evaluare internă depus de furnizorul de educaţie timpurie antepreşcolară respectiv.

    (4) În urma verificării prevăzute la alin. (3), experţii angajaţi ai ARACIP validează raportul de evaluare externă întocmit şi îl înaintează Biroului executiv al ARACIP în termen de maximum 5 zile de la primirea acestuia.

    (5) În urma validării raportului, Biroul executiv al ARACIP, întrunit în şedinţă ordinară, analizează şi avizează rapoartele de evaluare primite şi le înaintează Consiliului ARACIP spre aprobare.

    (6) Consiliul ARACIP, întrunit în şedinţă ordinară, analizează şi aprobă rapoartele de evaluare întocmite.

    (7) După aprobarea rapoartelor, Consiliul ARACIP propune acordarea/neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării.

    (8) Acordarea/neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie/acreditării se realizează prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, la propunerea Consiliului ARACIP.

    (9) Rapoartele de evaluare externă, întocmite de către membrii comisiilor de experţi, se fac publice pe site-ul ARACIP, în maximum 30 de zile de la aprobarea în Consiliul ARACIP.

    ART. 14

    (1) În cazul în care furnizorul de educaţie timpurie antepreşcolară nu a primit autorizaţia de funcţionare provizorie, respectiv acreditarea, acesta are dreptul de a depune un nou raport de evaluare internă, în termen de maximum un an, după remedierea tuturor deficienţelor care au stat la baza neacordării autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării, cu respectarea procedurii prevăzute de prezenta metodologie.

    (2) În cazul menţionat la alin. (1), raportul de evaluare internă depus de furnizorul respectiv va cuprinde doar informaţiile referitoare la remedierea tuturor deficienţelor care au stat la baza neacordării autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării.

SECŢIUNEA a 2-a

Evaluarea externă periodică a instituţiilor care oferă servicii de educaţie timpurie antepreşcolară

    ART. 15

    (1) Furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi au obligaţia de a solicita ARACIP desfăşurarea procedurilor de evaluare externă periodică la 3 ani de la obţinerea acreditării.

    (2) Evaluarea externă periodică la 3 ani de la obţinerea acreditării este obligatorie şi echivalează cu reacreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, atestând îndeplinirea standardelor minime de funcţionare de către furnizorii respectivi şi reînscrierea acestora în Registrul corespunzător.

    (3) Evaluarea externă periodică la 3 ani de la obţinerea acreditării se realizează la cererea furnizorului de educaţie timpurie antepreşcolară acreditat, constituie o obligaţie din partea acestuia şi presupune achitarea tarifului de acreditare stabilit prin hotărâre a Guvernului.

    (4) Documentele necesare în vederea realizării vizitei de evaluare externă se fac publice de către ARACIP.

    (5) În cazul în care furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară nu solicită evaluarea externă periodică, aceasta se va desfăşura din iniţiativa ARACIP, în vederea verificării îndeplinirii de către aceştia a standardelor minime de funcţionare.

    ART. 16

    (1) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei se realizează din 5 în 5 ani, după obţinerea acreditării/reacreditării şi atestă nivelul de calitate existent în instituţia respectivă.

    (2) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei din 5 în 5 ani se finalizează cu atestarea nivelului de calitate realizat la indicatorii de calitate prevăzuţi de standardele în vigoare şi cu eliberarea de către ARACIP a unui atestat în acest sens.

    (3) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei din 5 în 5 ani se realizează la cererea furnizorului de educaţie timpurie antepreşcolară acreditat sau la cererea altor instituţii/organizaţii publice ori private interesate.

    (4) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei din 5 în 5 ani presupune achitarea tarifului de evaluare periodică stabilit prin hotărâre a Guvernului.

    ART. 17

    (1) Evaluarea externă periodică a calităţii educaţiei din 5 în 5 ani se finalizează cu acordarea următoarelor calificative, pentru fiecare indicator de performanţă evaluat din standardele de referinţă:

    a) "nesatisfăcător", în situaţia neîndeplinirii cel puţin a unui descriptor din standardele de acreditare şi evaluare periodică;

    b) "satisfăcător", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică;

    c) "bine", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi cel puţin a unui descriptor din standardele de referinţă;

    d) "foarte bine", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică şi a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă;

    e) "excelent", în situaţia îndeplinirii tuturor descriptorilor din standardele de acreditare şi evaluare periodică, a tuturor descriptorilor din standardele de referinţă, precum şi a unor descriptori proprii, definiţi de unitatea de învăţământ.

    (2) Atestarea nivelului de calitate pentru un furnizor de educaţie timpurie antepreşcolară are o valabilitate de 5 ani.

    ART. 18

    (1) La împlinirea termenului de solicitare a primei evaluări externe periodice, furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi pot opta între a solicita reacreditarea sau atestarea nivelului de calitate.

    (2) În cazul în care, în urma desfăşurării evaluării externe periodice a calităţii educaţiei, furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi obţin cel puţin calificativul "satisfăcător", conform atestării nivelului de calitate, atunci acestea nu mai au obligaţia de a solicita reacreditarea şi rămân înscrise în Registrul naţional al furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi.

    (3) În cazul în care, în urma desfăşurării evaluării externe periodice a calităţii educaţiei, furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi obţin calificativul "nesatisfăcător", aceştia au obligaţia de a solicita reacreditarea în maximum un an calendaristic de la cererea de evaluare externă periodică înaintată ARACIP, în caz contrar furnizorul respectiv fiind exclus din Registrul naţional al furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi, nemaiavând dreptul de a face înscrieri, iar copiii fiind transferaţi la alte instituţii similare.

CAPITOLUL III

Dispoziţii finale

    ART. 19

    La activităţile de evaluare a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară în vederea autorizării, acreditării şi evaluării externe periodice pot participa, cu statut de observator, reprezentanţi ai inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti, reprezentanţi ai părinţilor, ai altor instituţii reprezentative din comunitatea locală, ai autorităţilor publice judeţene şi locale interesate.

    ART. 20

    (1) Furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară care funcţionează legal în anul şcolar 2012 - 2013, conform legislaţiei în vigoare, se consideră acreditaţi şi se supun doar procedurilor de evaluare externă periodică, în urma cărora vor fi înscrişi în Registrul naţional al furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi.

    (2) În vederea înscrierii furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzuţi la alin. (1) în Registrul naţional al furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară acreditaţi, inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti vor înainta ARACIP, la solicitarea acesteia, datele şi informaţiile necesare în termen de maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii.

    (3) Furnizorii de educaţie timpurie antepreşcolară prevăzuţi la alin. (1) vor înainta la ARACIP avizul conform prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 1.252/2012 în termen de maximum 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei metodologii.

                              ---------------

                   

Cele 10 porunci

---

 
După ce Şi-a scos poporul din robia Egiptului şi mai înainte ca să-i ducă în ţara făgăduită, Dumnezeu i-a aşezat pe evrei sub autoritatea „teocratici", dîndu-le la Sinai, Constituţia neamului: „cele 10 porunci" (Exod 20:1-17). Niciodată nu au fost scrise principii mai valabile pentru sănătatea spirituală şi socială a oamenilor ca acestea. Cele 10 porunci au fost aşezate în piatră de însuşi degetul lui Dumnezeu (Exod 31:18).

 „Decalogul" (cele zece cuvinte" - în limba greacă) se împarte în două seturi de porunci. Primele patru reglementează relaţia noastră pe verticala transcendentală, cu Dumnezeu, iar următoarele şase reglementează comportamentul nostru pe orizontală, în relaţiile interumane.

Iată cum poate fi rezumat conţinutul celor zece porunci:
1. Crede şi încrede-te numai în Dumnezeu (Exod 20:3, 4).
2. Închină-te numai lui Dumnezeu (Exod 20:5, 6).
3. Nu folosi numele lui Dumnezeu cu uşurătate, ci dă-l toată cinstea (Exod 20:7).
4. Odihneşte-te în ziua de Sabat şi gîndeşte-te la Dumnezeu (Exod 20:8-11).
5. Respectă-ţi şi ascultă-ţi părinţii (Exod 20:12).
6. Să nu ucizi (Exod 20:13).
7. Fii credincios bărbatului sau soţiei tale (Exod 20:14).
8. Nu-ţi însuşi ceea ce aparţine altuia (Exod 20:15).
9. Nu minţi (Exod 20:16).
10. Fii mulţumit cu ceea ce ai (Exod 20:17).

Toate codurile legale ale lumii „civilizate" au fost aşezate pe temelia principiilor exprimate în cele 10 porunci. Cine le-a respectat, L-a respectat intuitiv pe Dumnezeu şi s-a respectat pe sine. Cine le-a călcat, s-a călcat pe sine în picioare şi a distrus climatul sănătos al societăţii.

1.300 de ani după darea Legii pe Sinai, Domnul Isus a reactualizat valabilitatea principiilor cuprinse în cele 10 porunci, spunînd în predica de pe munte: „Să nu vă închipuiţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile" (Mat. 5:17-18).

Poziţia creştinului faţă de Legea lui Moise este reglementată de „împlinirile" aduse de viaţa şi lucrarea mîntuitoare a lui Cristos. Noul Testament ne prezintă Biserica drept o comunitate de oameni mîntuiţi prin har, în sîngele ispăşitor al lui Cristos. Asupra acestor credincioşi, trecuţi prin moarte împreună cu Cristos, Legea nu mai are nici o putere de acuzare (Rom. 7:1-6; Gal. 2:1-18).

Aceasta nu înseamnă însă că ea îşi pierde valoarea sau importanţa. Apostolul Pavel ne spune că Legea a fost şi rămîne importantă (Rom. 7:7-25).

Pentru creştini, mărturia celor 10 porunci este vitală, şi iată de ce:
I. Ea continuă să ne păzească de păcat, punîndu-ne necurmat înainte standardul de sfinţenie divină.
II. Ea ne convinge de starea noastră de păcat şi păcătoşenie, îndreptîndu-ne necurmat spre iertarea oferită de Dumnezeu prin Cristos.
III. Ea ne determină să ne ţinem strînşi tare de Cristos, arătîndu-ne mereu că nu avem în noi înşine resurse suficiente să împlinim în mod desăvîrşit cele 10 porunci.

Deşi nu ne poate mîntui şi îndreptăţi înaintea lui Dumnezeu, Legea ne rămîne o oglindă în care ne putem vedea cu claritate caracterul, „un îndrumător" (pedagog) spre Cristos (Gal. 3:24) şi o mărturie a sfinţeniei divine.

Este important să vedem care a fost părerea Domnului Isus despre prevederile celor 10 porunci.

Dacă vom citi cu atenţie, vom înţelege că, departe de a le desfiinţa, El le-a adîncit, ducîndu-le la nivelul energiilor puse la dispoziţia noastră de naşterea din nou şi de prezenţa Duhului Sfînt în inimile noastre.

Decalogul	Dar Eu vă spun...
Exod 20:3 „Să nu ai alţi Dumnezei afară de Mine"	Matei 4:10 „Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti"
Exod 20:4 „Să nu-ţi faci alţi dumnezei"	Luca 16:13 „Nici o slugă nu poate sluji la doi stăpîni".
Exod 20:7 "Să nu iei în deşert Numele Domnului"	Matei 5:34 „Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu."
Exod 20:8 "Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti".	Marcu 2:27, 28 „Sabatul a fost făcut pentru om, nu omul pentru Sabat; Fiul Omului este Domn chiar şi al Sabatului".
Exod 20:12 „Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta".	Marcu 7:9-12 „...nu-l mai lăsaţi să facă nimic pentru tatăl sau pentru mama sa".
Exod 20:13 "Să nu ucizi".	Matei 5:22 „Ori şi cine se mînie... va cădea sub pedeapsa judecăţii".
Exod 20:14 „Să nu preacurveşti".	Matei 5:28 „Cine se uită la o femeie, ca s-o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui".
Exod 20:15 "Să nu furi".	Matei 5:40 „Oricui vrea să-ţi ia haina, lasă-i şi cămaşa".
Exod 20:16 „Să nu mărturiseşti strimb".	Matei 12:36 „Oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor".
Exod 20:17 „Să nu pofteşti".	Luca 12:15 „Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani".

Orice legislatură modernă ar face foarte bine dacă ar studia cu atenţie şi ar aplica principiile de etică şi echitate cuprinse nu numai în cele 10 porunci, ci în toate legile date evreilor de Dumnezeu prin Moise.

EDUCAȚIA TIMPURIE DESFĂȘURATĂ ÎN CREȘELE ȘI GRĂDINIȚELE DIN ROMÂNIA

A.   Argumente în favoarea educaţiei timpurii[i]

Copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viaţa copilului, întrucât este marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la şcoală şi în viaţă. Intervenţia adultului asupra copilului în această perioadă este fundamentală.

Educaţia timpurie vizează intervalul de timp cuprins între naştere - pentru că din momentul când se naşte copilul începe să se dezvolte şi să înveţe, şi până la 6/7 ani - vârsta intrării la şcoală.

Educaţia timpurie se realizează în atât în mediul familial, cât şi în cadrul serviciilor specializate, precum creşa sau grădiniţa.

Cercetările din ultimii 30 de ani au evidenţiat corelaţii semnificative între mediu şi dezvoltarea intelectuală, între învăţarea timpurie şi învăţarea care are loc în alte etape ale vieţii. Astfel, copiii crescuţi într-un mediu stimulativ au o dezvoltare intelectuală accelerată în comparaţie cu cei crescuţi într-un mediu restrictiv.

De la naştere şi până când cresc, copiii sunt persoane care au o dezvoltare afectivă şi o receptivitate specială faţă de diferitele categorii de stimuli, aspect ce poate fi influenţat de informaţiile care le primeşte copilul din mediu, precum şi de calitatea procesării acestora. Se impune astfel organizarea de către practicieni a unor intervenţii cu caracter formativ pentru a valorifica această receptivitate.

Educaţia timpurie este o necesitate în contextul social actual, deoarece perioada cuprinsă între naştere şi 6/7 ani este cea în care copiii au o dezvoltare rapidă. Dacă procesul de dezvoltare este neglijat, mai târziu, compensarea acestor pierderi este dificilă şi costisitoare.

Investiţia în copii la vârste cât mai fragede conduce, pe termen lung, la dezvoltarea socială a acestora şi la realizarea susţinută a drepturilor copiilor. Dacă la nivelul educaţiei timpurii sunt depistate şi remediate deficienţele de învăţare şi psiho- comportamentale ale copiilor, deci înainte de integrarea copilului în învăţământul primar - beneficiile recunoscute se referă la: performanţele şcolare superioare, diminuarea ratei eşecului şcolar şi a abandonului.

Calitatea educaţiei, a îngrijirii şi protecţiei copilului de la naştere până la 6/7 ani depinde de noi, toţi cei care interacţionăm cu copiii, zi de zi: părinţi sau educatori, consilieri şcolari sau asistenti medicali - toţi acţionând coerent şi având în atenţie permanentă copilul şi particularităţile lui.

B.   Specificul educaţiei timpurii

Educaţia timpurie se constituie într-o abordare pedagogică ce acoperă intervalul de la naştere la 6/7ani, interval în care au loc transformări profunde şi achiziţii fundamentale în dezvoltarea copilului.

Documentele Conferinţei Mondiale de la Jomtien din Thailanda (1990), care a avut ca obiectiv Educaţia pentru toţi, subliniază că învăţarea începe de la naştere şi se derulează pe tot parcursul vieţii.

De asemenea, conferinţa a adus în prim plan necesitatea corelării domeniilor sănătăţii, al nutriţiei şi igienei, al protecţiei sociale cu sfera educaţiei, o educaţie bazată pe conceptul de dezvoltare cognitivă şi emoţională a copilului prin care se urmăreşte valorificarea la maximum şi în context optim a potenţialului acestuia. Educaţia timpurie devine astfel prima treaptă de pregătire pentru educaţia formală, pregătind intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu în jurul vârstei de 6/7 ani.

C.   Note distinctive ale educaţiei timpurii[ii]:

•  copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistă (comprehensivă sub toate aspectele dezvoltării sale);

•  vârstele mici recomandă o abordare integrată a serviciilor de educaţie timpurie (îngrijire, nutriţie, educaţie);

•  adultul/ educatorul, la nivelul relaţiei didactice, apare ca un partener matur de joc, care cunoaşte toate detaliile şi regulile care trebuie respectate;

•  activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională;

•  părintele este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar relaţia familie – creșă-grădiniţă - comunitate este hotărâtoare. Focalizarea pe educaţia timpurie este firească, ştiut fiind faptul că dezvoltarea copiilor este rapidă în această etapă de vârstă, iar valorificarea potenţialului pe care îl are copilul creează pentru acesta premisele performanţelor lui ulterioare.

Cercetările în domeniul educaţiei timpurii preşcolare au evidenţiat corelaţii puternice între frecventarea creșei/grădiniţei şi comportamente copiilor ca elevi. Mai concret, remarcăm:

• progresul semnificativ în plan intelectual pentru copii, indiferent de mediul din care provin;

•  efectele pozitive asupra viitoarei integrări sociale şi reducerea comportamentelor deviante precum şi a eşecului şcolar;

•  descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive;

•  dezvoltarea abilităţilor sociale prin interacţiunile generate de mediul de învăţare;

•  comportamente centrate pe sarcină;

•  dezvoltare socio-emoţională;

• motivaţie şi atitudini pozitive faţă de învăţare.

D.   Valori promovate de orice curriculum pentru educaţia timpurie[iii]:

• drepturile fundamentale ale copilului (dreptul la viaţă şi sănătate, dreptul la familie, dreptul la educaţie, dreptul de a fi ascultat şi de a se exprima liber etc.);

• dezvoltarea globală a copilului;

• incluziunea, ca proces de promovare a diversităţii şi toleranţei;

• non-discriminarea şi excluderea inechităţii sociale, culturale, economice şi de gen (asigurarea de şanse egale tuturor copiilor, indiferent de gen, etnie, religie printr-o abordare educaţională echilibrată).

E.   Principii şi cerinţe in educaţia timpurie[iv]:

• abordarea holistă a dezvoltării copilului, care presupune considerarea şi acordarea în permanenţă a unei atenţii egale tuturor domeniilor de dezvoltare: dezvoltarea fizică, sănătatea, dezvoltarea limbajului şi a comunicării, dezvoltarea cognitivă şi dezvoltarea socio-emoţională a acestuia;

• promovarea şi practicarea unei educaţii centrate pe copil şi pe dezvoltarea globală a acestuia, în contextul interacţiunii cu mediul natural şi social;

• adecvarea întregului proces educaţional la particularităţile de vârstă şi individuale. Individualitatea fiecărui copil trebuie recunoscută şi, de aceea, fiecare copil trebuie tratat în acord cu nevoile sale. Fiecare copil trebuie să aibă oportunităţi egale de a se juca, de a învăţa şi de a se dezvolta, în funcţie de potenţialul său;

• evitarea exprimărilor şi a prejudecăţilor de tip discriminator de către cadrul didactic, personalul non-didactic, copii şi părinţi. De asemenea, cadrul didactic nu trebuie să manifeste prejudecăţi faţă de copii din cauza comportamentului părinţilor;

•  promovarea şi aplicarea principiilor incluziunii sociale; luarea în considerare a nevoilor educaţionale individuale specifice ale copiilor. Toţi copiii trebuie să se simtă acceptaţi şi valorizaţi. Niciun copil nu trebuie exclus sau dezavantajat datorită etniei, culturii, religiei, limbii materne, mediului familial, deficienţelor, sexului sau nivelului capacităţilor sale. Un sistem care separă unii de alţii copiii şi care consideră că cei mai capabili sunt mai importanţi şi demni de apreciere nu poate fi considerat un sistem incluziv;

•  celebrarea diversităţii: trăim într-o lume diversă şi, de aceea, este important ca diversitatea să fie recunoscută, asumată şi apreciată într-o manieră pozitivă. Nicio cultură nu este superioară alteia. Plecând de la această premisă, se va pune accent pe incluziune, recunoscând dreptul tuturor copiilor de a fi educaţi împreună şi considerând că educaţia tuturor copiilor este la fel de importantă. Valorizarea experienţei culturale şi educaţionale cu care copilul vine din familie şi comunitate este temelia dezvoltării şi evoluţiei lui ulterioare;

• centrarea demersurilor educaţionale pe nevoile familiilor în scopul creării unui parteneriat strâns cu acestea, incluzând participarea părinţilor la organizarea şi desfăşurarea activităţilor;

• valorificarea principiilor învăţării autentice, semnificative (în care copilul este autor al propriei învăţării prin implicarea sa activă şi prin interacţiunea cu mediul, în contexte semnificative pentru vârsta şi particularităţile sale individuale) ;

•  respectarea coerenţei şi a continuităţii curriculumului pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani şi respectarea coerenţei şi a continuităţii cu curriculumul pentru învăţământul primar;

• respectarea standardelor europene şi internaţionale privind educaţia timpurie.

F.    Finalităţile educaţiei timpurii[v]:

• dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia;

• dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi;

• încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;

• descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive.

•  sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.

G.  Efecte ale educaţiei timpurii pe termen lung:

            Copiii care au beneficiat de educaţie timpurie de calitate se simt mai atraşi de şcoală, manifestă atitudini pozitive faţă de învăţare, obţin rezultate mai bune, sunt motivaţi şi doresc să finalizeze întregul parcurs şcolar, ceea ce duce la scăderea absenteismului, creşterea ratei de şcolarizare şi reducerea abandonului şcolar.

            Educaţia timpurie contribuie la egalizarea şanselor copiilor (copiii în situaţii de risc, care provin din medii socio-culturale dezavantajate, cei care prezintă dizabilităţi sau aparţin unor grupuri etnice minoritare), la progresul acestora şi ulterior la integrarea în societate.

          Educaţia timpurie contribuie substanţial la realizarea idealului paideic prin factorii implicaţi:

·  calitatea personalului din creșă;

·  mediul educaţional organizat pe centre de activitate/ interes;

·  numărul de copii din grupă;

·  calitatea proiectării demersurilor instructiv-educative la nivel macro şi micro (demers personalizat, care presupune elaborarea de instrumente didactice de interpretare personală a programei şcolare în funcţie de contextul educaţional).

H.  Educaţie timpurie – chimie, biologie

          Copiii care prezintă un nivel înalt de anxietate cronică secretă cantităţi mari de hormoni ai stresului, cortizoli, care dăunează exercitării capacităţilor cognitive şi funcţionării sistemului imunitar.

         Anumite microelemente, cum ar fi iodul şi zincul, sunt extrem de importante pentru dezvoltarea sănătoasă a creierului.

          Subnutriţia duce la letargie dăunând interesului copilului pentru lumea din jurul lui.

          Nutriţia deficitară diminuează rezistenţa copilului la boală.

         Copilul se naşte cu 10 miliarde de celule nervoase şi petrece primii trei ani din viaţă adăugând celule gliale pentru a sprijini şi hrăni aceşti neuroni. Atunci aceştia sunt capabili să formeze mii de interconexiuni între ei sub forma dendritelor şi axonilor care se extind şi în alte regiuni ale creierului.

         La 6 ani copilul are două treimi din creierul adultului şi are de 5 până la 7 ori mai multe conexiuni între neuroni decât creierul unui copil de 18 luni sau al unui adult.

         Creierul unui copil de 6/7 ani are o imensă capacitate de a realiza mii şi mii de conexiuni dendritice între neuroni. Acest potenţial de dezvoltare se finalizează în jurul vârstei de 10/11 ani, când copilul pierde cam 80% din acest volum de conexiuni neuronale.

         Ceea ce nu dezvoltăm sau nu utilizăm, pierdem ca şi capacitate. O enzimă este eliberată în creier şi dizolvă toate căile neuronale slab mielinizate.

I.     Obiectivele generale  pentru o grupa de anteprescolari:

                                                                                             

 

J.    Obiectivele specifice ale educației timpurii au la bază următoarele principii:

a)    copiii isi revin repede din stresul despartirii de parinti fara afectare emotionala majoră;

b)    zambetul  sincer;

c)    comunicarea in fraze scurte  (fara repetitii );

d)    acordarea instruirii cu nevoile copiilor;

e)    invaţarea semnalelor unice, individuale ale fiecarui copil;

f)     definirea temperamentului copilului intelegand directia de interventie educativă.

Bibliografie:

[i] ,,Educaţia timpurie şi specificul dezvoltării copilului preşcolar ”- Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar, Bucuresti, 2008
[ii] „Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar, 3-6/7 ani", M.E.C.T., 2008
[iii] Pre-School Education in the European Union. Current Thinking and provision, 1995, în „Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar", M.E.C.T., 2008
[iv] „Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi 6/7 ani", M.E.C.T., 2008, proiect pilot, www.edu.ro
[v] „Curriculum pentru Învăţământul Preşcolar 3-6/7 ani" aprobat prin O.M. nr. 5233/1.09.2008