Varsta de pensionare, tipuri de pensii

 I. VARSTA DE PENSIONARE IN TARILE DIN UNIUNEA EUROPEANA [1]

 

Nr. crt.	TARA	BARBATI ani	FEMEI ani	MEDIE ani
1	Austria	65	60	60,9
2	Belgia	65	65	61,5
3	Bulgaria	63	60	64,1
4	Cehia	62	60	60,6
5	Cipru	65	65	63,5
6	Danemarca	65	65	61,3
7	Estonia	63	61	62,1
8	Finlanda	65	65	61,6
9	Franta	60	60	59,3
10	Germania	67	67	61,7
11	Grecia	65	60	61,4
12	Irlanda	65	65	64,1
13	Italia	65	60	60,8
14	Letonia	62	62	62,7
15	Lituania	62	60	59,9
16	Marea Britanie	65	60	63,1
17	Olanda	65	65	63,2
18	Polonia	65	65	59,3
19	Portugalia	65	65	62,6
20	Slovacia	62	62	58,7
21	Slovenia	63	61	59,8
22	Spania	65	65	62,6
23	Suedia	67	67	63,8
24	Ungaria	62	62	59,8

 

II. VARSTA DE PENSIONARE IN ROMÂNIA

1.      PENSIA LA LIMITA DE VARSTA

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare realizat in sistemul public. Stagiul minim de cotizare atat pentru femei cat si pentru barbati este de 15 ani. 

Cresterea stagiului minim de cotizare se va realiza pana in decembrie 2014 conform esalonarii prevazute in anexa nr.5 la Legea nr. 263/2010. 

Varsta standard de pensionare este de 63 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza: pentru barbati pana in decembrie 2014 si pentru femei pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.5 la Legea nr. 263/2010. 

Fac exceptie cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, barbati si femei care:

·         pentru pensia pentru limita de varsta trebuie sa aiba varsta standard de pensionare si stagiul minim in specialitate,

·         varsta standard de pensionare  este pentru cadrele militare si asimilatii acestora este de 60 ani. Atingerea varstei standard de pensionare se va realiza pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.6 la Legea nr. 263/2010,

·         stagiu minim de cotizare in specialitate este de 20 ani. Atingerea stagiului minim de cotizare in specialitate se va realiza pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.6 la legea 263/ 2010.

Varsta standard de pensionare a fiecarui asigurat in perioada esalonarii din anexele 5 si 6, este determinata in functie de data de nastere. 

Reducerea varstei standard de pensionare are ca efect iesirea la pensie la limita de varsta la o varsta mai mica. 

Stagiul complet de cotizare este de 35 ani pentru femei si barbati. Cresterea stagiului complet de cotizare se va realiza pentru barbati pana in decembrie 2014 si pentru femei pana in ianuarie 2030 conform esalonarii prevazute in anexa 5 la Legea nr. 263/2010.

Fac exceptie cadrele militare in activitate, soldatii si gradatii voluntari, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale, barbati si femei al caror stagiu complet de cotizare este de 30 ani. 

Atingerea de cotizare de catre acestia a stagiului complet se va realiza pana in ianuarie 2030, conform esalonarii prevazute in anexa nr.6 la Legea nr. 263/2010.

Pentru toate categoriile de pensionari stagiul complet de cotizare poate fi redus pentru:

·         realizarea unui stagiu de 20 ani in minerit, in subteran

·         realizarea unui stagiu de 20 ani in profesiile artistice enumerate in anexa 4 la Legea nr. 263/2010,

·         realizarea unui stagiu de 15 ani in zona I de radiatii sau 17 ani in zona II de radiatii in cercetare sau exploatare materii prime nucleare,

·         realizarea unui anumit stagiu de cotizare in conditii de handicap grav sau accentuat preexistent sau nevazator.

Vâsta standard de pensionare poate fi redusă conform prevederilor Legii nr. 263/2010 in urmatoarele conditii:

·         lucrul în conditii deosebite;

·         lucrul în conditii speciale;

·         lucrul în conditii de handicap preexistent calitatii de asigurat;

·         lucrul în zonele I si II de expunere la radiatii;

·         persecutii politice cu privare de libertate, deportare în strainatate, prizonierat, beneficiari ai Decretului – Lege nr. 118/ 1990;

2.      PENSIA ANTICIPATA

Pensia anticipata se acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 8 ani si cu reducerea cu cel mult 5 ani a varstei standard de pensionare calculata in functie de data de nastere conform anexelor 5 si 6 la Legea unitara a pensiilor nr.  263/2010. 

In cazul cadrelor militare in activitate, soldatii si gradatii voluntar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale pentru a beneficia de pensie anticipate partiala pe langa conditiile de mai sus (varsta si stagiu de cotizare) se mai cere sa realizeze stagiul minim in specialitate conform anexei 6 la Legea unitara a pensiilor nr. 263/2010 si sa se afle in una din urmatoarele situatii :

·         sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazuta de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniu apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

·         sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciu militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara.

Anticiparea de 5 ani nu poate fi cumulata cu alte reduceri ale varstei de pensionare. La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate nu se iau in calcul perioadele asimilate prevazute pentru studii superioare, stagiu militar, perioada cand asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate si stagiile de cotizare lucrate in strainatate.

Calculul punctajului pentru pensia anticipata se face la fel cu cel pentru pensia la limita de varsta cu diferenta ca nu se iau in calcul punctajele realizate in perioadele asimilate; 

Pe perioada de pensie anticipata pensionarul nu poate cumula pensia cu venituri din o activitate profesionala pentru care este obligat sa plateasca CAS (contributie pentru pensie). 

Se poate cumula pensia anticipata cu veniturile obtinute prin :

-            calitatea de consilieri locali sau judeteni

-            cadre militare trecute in rezerva sau asimilatii acestora, enumerate mai sus.

-            persoane care relizeaza venituri de natura profesionala altele decat salariile din drepturi de autor sau contracte/conventii incheiate potrivit codului civil. 

La realizarea varstei de pensionare pentru pensie la limita de varsta pensia anticipata se transforma din oficiu in pensie la limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea punctajelor din perioadele asimilate.

3.      PENSIA ANTICIPATA PARTIALA

Pensia anticipata partiala se acorda asiguratilor care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 8 ani si cu reducerea cu cel mult 5 ani a varstei standard de pensionare calculata in functie de data de nastere conform anexelor 5 si 6 la Legea unitara a pensiilor nr. 263/2010. 

In cazul cadrelor militare in activitate, soldatii si gradatii voluntar, politistii si functionarii publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare, din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale pentru a beneficia de pensie anticipate partial ape langa conditiile de mai sus (varsta si stagiu de cotizare) se mai cere sa realizeze stagiul minim in specialitate conform anexei 6 la Legea unitara a pensiilor nr. 263/2010 si sa se afle in una din urmatoarele situatii:

·         sunt trecute in rezerva/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a implinirii limitei de varsta in grad prevazuta de statutul cadrelor militare/politistilor/functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciare sau ca urmare a reorganizarii unor unitati si a reducerii unor functii din statele de organizare, precum si pentru alte motive sau nevoi ale institutiilor din domeniu apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale.

·         sunt trecute in rezerva sau direct in retragere/au incetat raporturile de serviciu ca urmare a clasarii ca inapt sau apt limitat pentru serviciu militar/serviciu de catre comisiile de expertiza medico-militara.

Anticiparea de 5 ani nu poate fi cumulata cu alte reduceri ale varstei de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate partiale nu se iau in calcul perioadele asimilate prevazute pentru studii superioare, stagiu militar, perioada cand asiguratul a beneficiat de pensie de invaliditate si stagiile de cotizare lucrate in strainatate. 

Calculul punctajului pentru pensia anticipata partiala se face la fel cu cel pentru pensia la limita de varsta cu urmatoarele diferente:

·         nu se iau in calcul punctajele realizate in perioadele asimilate;

·        cuantumul pensiei se diminueaza proportional cu numarul de luni pana la data in care are dreptul la pensie pentru limita de varsta (se inmulteste cu 0,75 %).

Calculul exact al acestei diminuari se poate face pe  un site, accesand de pe pagina principala "Pensie anticipata partiala", aici http://www.lapensie.com/forum/pensia-anticipata-partiala2.php .

Pe perioada de pensie anticipata partiala pensionarul nu poate cumula pensia cu venituri din o activitate profesionala pentru care este obligat sa plateasca CAS (contributie pentru pensie). 

Se poate cumula pensia anticipata partiala cu veniturile obtinute prin:

·         calitatea de consilieri locali sau judeteni

·         cadre militare trecute in rezerva sau asimilatii acestora, enumerate mai sus.

·       persoane care relizeaza venituri de natura profesionala altele decat salariile din drepturi de autor sau contracte/conventii incheiate potrivit codului civil.

La realizarea varstei de pensionare pentru pensie la limita de varsta pensia anticipata partiala se transforma din oficiu in pensie la limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea punctajelor din perioadele asimilate si prin eliminarea reducerii.

4.      PENSIA DE INVALIDITATE

Au dreptul la pensie de invaliditate persoanele care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

-          Accidentelor de munca si bolilor profesionale, conform legii;

-          Neoplaziilor; schizofreniei si SIDA

-          Bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si urmatoarele persoane care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca cand se aflau in urmatoarele situatii :

-        Satisfac serviciul militar ca militar in termen sau militar cu termen redus,

-     Sunt elevi al unei scoli militare/scoli de agenti de politie sau studenti ai unei institutii de invatamant din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala cu exceptia liceului militar,

-        Ca urmare a accidentelor de munca sau bolilor profesionale pe perioada practicii profesionale ca elev, ucenic sau student,

-    Ca umare a participarii la revolutia din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989. In acest caz beneficiaza de acelasi drepturi cu cei care au suferit accidente de munca.

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

-          de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, si a capacitatii de autoingrijire,

-          de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu pastrarea capacitatii de ingrijire,

-          de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, persoana putand sa presteze o activitate profesionala, corespunzatoare a cel mult jumatate din timpul normal de munca.

Incadrarea in unul din gradele de invaliditate se face in urma unei expertize medicale efectuate de medicul specializat in expertiza medicala a capacitatii de munca ca urmare a cererii si documentelor depuse de solicitant . 

Cererea pentru expertiza medicala si actele doveditoare se depun de solicitant la Cabinetul de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca din cadrul Casei Teritoriale de Pensii in functie de domiciliul solicitantului sau, dupa caz , la Comisiile de Expertiza Medico-Militara de pe langa spitalele din sistemul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala. 

Asiguratii care si-au pierdut capacitatea de munca datorita unei boli obisnuite sau a unor accidente care nu au legatura cu munca beneficiaza de pensie de invaliditate daca indeplinesc stagiul de cotizare necesar in raport cu varsta conform tabelului de mai jos. 

Varsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacitatii de munca (ani)	Stagiul de cotizare necesar (ani)
sub 20	1
20 - 23	2
23 - 25	3
25 - 29	6
29 - 33	9
33 - 37	11
37 - 41	14
41 - 45	17
45 - 49	20
49 - 53	23
53 - 57	25
57 - 60	26
peste 60	27

Asiguratii care au realizat stagiul de cotizare in conditii de handicap grav sau accentuat si nevazatorii beneficiaza de pensie de invaliditate daca au realizat jumatate din stagiile din tabelul de mai sus. 

Persoanele nominalizate la literele a, b, d, e, f si g beneficiaza de pensie de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. 

La acordarea pensiei de invaliditate se acorda un stagiu potential cu exceptia pensionarilor incadrati in gr. III de invaliditate care nu beneficiaza de stagiu potential in cazul bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca. 

Stagiul potential se determina ca diferenta intre stagiul complet de cotizare si stagiul de cotizare realizat pana la acordarea pensiei de invaliditate. Fac exceptie pensionarii care au realizat stagiul de cotizare in conditii de handicap grav sau accentuat caz in care stagiul potential se calculeaza ca diferenta intre stagiul complet de cotizare redus (o treime din stagiul complet de cotizare in cazul handicapului grav sau doua treimi din stagiul complet de cotizare in cazul handicapului accentuat) si stagiul de cotizare realizat pana la acordarea pensiei de invaliditate. 

Stagiul potential calculat asa cum am aratat mai sus nu poate fi mai mare decat stagiul de cotizare pe care pensionarul l-ar fi putut realiza pana la implinirii varstei standard de pensionare. 

Pensionarii de invaliditate incadrati in gradul I de invaliditate au dreptul, in afara pensiei, la o indemnizatie pentru insotitor, in cuantum fix care reprezinta 80% din valoarea unui punct de pensie.

Pensionarii de invaliditate sunt supusi revizuirii medicale, periodic, la intervale de 1 - 3 ani, pana la implinirea varstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de catre medicul expert al asigurarilor sociale sau dupa caz de catre comisia centrala de expertiza medico militara. 

Nu sunt supusi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care :

·         prezinta invaliditati care afecteaza ireversibil capacitatea de munca,

·         au implinit varstele prevazute de prezenta lege pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta,

·         au varsta mai mica cu pana la 5 ani fata de varsta standard de pensionare si au realizat stagiile complete de cotizare.

Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperarea Capacitatii de Munca, Centrele Regionale de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca sau comisiile centrale de expertiza medico - militara ale Ministerului Apararii Nationale. Ministerului Administratiei si Internelor si Serviciului Roman de Informatii pot convoca pensionarul de invaliditate pentru expertizare. 

Pensionarii de invaliditate cu gr. I si II de invaliditate nu pot cumula pensia de invaliditate cu venituri obtinute din activitate profesionala.

Pensionarii de invaliditate cu gr. III pot cumula pensia de invaliditate cu venituri din activitate profesionala dar nu pot lucra cu contract de munca pe o perioada ce depaseste jumatate din programul normal de lucru al locului de munca respectiv. 

Cuantumul pensiei de invaliditate se calculeaza prin inmultirea punctajului acordat prin decizia pentru pensie de invaliditate cu valoarea punctului de pensie. Punctajul mediu al pensiei de invaliditate se calculeaza asemanator cu cel al pensiei la limita de varsta (se imparte suma punctajelor anuale la stagiul complet de cotizare) cu deosebire ca dupa data iesirii la pensie de invaliditate se acorda pe perioada stagiului potentiale urmatoarele puncte anuale:

1.     0,7 puncte pentru gradul I de invaliditate,

2.     0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate,

3.     0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

In cazul modificarii incadrarii in alt grad de invaliditate, in urma expertizei medicale, pensia este recalculata luandu-se in calcul in loc de salariu, sau de punctaj pentru stagiu potential, pensia de invaliditate primita modificandu-se si punctajul acordat pentru stagiul potential ramas. In acest caz daca pensia de invaliditate primita a fost mica pensia recalculata poate sa fie micsorata. 

La data indeplinirii conditiilor pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta aceasta se acorda din oficiu iar pensia se recalculeaza introducandu-se in calcul pe perioada cat s-a beneficiat de pensie de invaliditate cuantumul acesteia precum si eventualele castiguri obtinute pe aceasta perioada daca a beneficiat de dreptul de a cumula pensia cu venituri din activitate profesionala. 

In cazul in care prin recalculare pensia la limita de varsta rezulta mai mica decat pensia de invaliditate este acordata cea mai avantajoasa.

Indemnizatia pentru insotitor este mentinuta si dupa acordarea pensiei la limita de varsta.

5.      PENSIA DE URMAS

Se acorda copiilor si sotului supravietuitor, daca persoana decedata era pensionar sau avea drept de pensie.

-          Copii au dreptul la pensie de urmas pana la varsta de 16 ani sau pana la terminarea studiilor dar nu mai mult de 26 ani, precum si pe toata perioada de invaliditate ivita in perioadele de mai inainte..

-          Sotul supravietuitor are dreptul la pensie de urmas:

a)      Tot timpul vietii dupa implinirea varstei standard de pensionare daca perioada casatoriei a fost de cel putin 15 ani. Daca perioada casatoriei este intre 10 si 15 ani cuantumul pensiei se diminuiaza cu 0,5 % pentru fiecare luna, respectiv cu 6 % pentru fiecare an, in minus fata de 15 ani.

b)      Pe tot timpul invaliditatii de gr. I sau II daca perioada casatoriei a fost mai mare de 1 an.

c)      Pe tot timpul vietii si indiferent de varsta daca sotul a decedat din cauza unui accident de munca, boala profesionala sau tuberculoza *.

d)     Numai 6 luni daca sotia nu se incadreaza in pozitiile a, b si c *.

e)      Pana cand ultimul copil implineste varsta de 7 ani daca la data decesului sotul supravietuitor avea in intretinere copii sub 7 ani si nu se incadreaza in pozitiile a, b si c si *.

* Pensia de urmas de la pozitiile c, d si e se asigura numai daca sotul supravietuitor nu realizeaza venituri lunare dintr-o activitate profesionala pentru care asigurarea sociala este obligatorie sau daca acestea sunt mai mici decat 35 % din salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat. Acest salariu mediu brut se stabileste annual prin legea de aprobare a bugetului asigurarilor sociale de stat si este afisat pe site-ul menţionat. 

Pensia de urmas se calculeaza din:

     a)      pensia pentru limita de varsta aflata in plata sau la care ar fi avut dreptul, in conditiile legii, sustinatorul decedat;

     b)      pensia de invaliditate gradul I, in cazul in care decesul sustinatorului a survenit inaintea indeplinirii conditiilor pentru obtinerea pensiei pentru limita de varsta.

Pensia de urmas se calculeaza procentual din pensia decedatului astfel:

     a)      pentru un urmas 50%

     b)      pentru doi urmasi 75%

     c)      pentru trei sau mai multi urmasi 100%

Cuantumul pensiei pentru copii orfani de ambii parinti cu drept de pensie se calculeaza prin cumularea ambelor drepturi de urmas. 

Sotul supravietuitor care are dreptul la propria pensie si la cea de urmas poate opta pentru una sau cealalta. 

Copii urmasi sau sotul supravietuitor care beneficiaza de pensie de urmas ca urmare a starii de invaliditate sunt supusi expertizarii periodice a capacitatii de munca si sunt obligati sa urmeze programele de recuperare conform reglementarilor stabilite pentru pensia de invaliditate.

Care acte reglementeaza masurile de igiena in unitatile de invatamant?

Pentru problemele vizând problemele de igiena mediului în aceste colectivităţi, avem prevederile:

-Ordinul ministrului sănătăţii   nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.

Normele de igienă care trebuie respectate  în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se găsesc un cuprinsul acestului act:
-Ordinul nr. 1955 din 1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor .

Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor respecta şi prevederile ordinului ministrului sănătăţii:

- Ordinul nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor.

Raport german din 4 noiembrie 1940

Aceasta este traducerea unui raport german, care poartă data de 4 noiembrie 1940. Autorul acestui text stabileşte strategia de acţiune a Germaniei naziste în România, la două luni de la alungarea regelui Carol al II lea şi la puţină vreme de la sosirea misiunii militare germane. Documentul se găseşte la Arhivele Naţionale ale României, Fondul Microfilme SUA, rola 258 cadrul 1405523.

Raportul a fost recuperat din arhivele naziste de armata americană, însă din păcate nu a fost înregistrată provenienţa lui. După ton, vocabular şi atitudine pare să fie elaborat de un membru al NSDAP. Diplomaţii şi economiştii celui de-al treilea Reich rareori se exprimau atât de direct în rapoartele scrise.

Dincolo de originile acestui raport şi identitatea autorului său este şocantă viziunea asupra trecutului şi viitorului României. În ziua de azi găsim destui români care susţin idei asemănătoare cu cele din acest raport. Pe de altă parte acest document scoate la lumină adevărata părere a naziştilor faţă de legionari.

Cât despre viitorul rezervat României lucrurile sunt spuse limpede: o colonie furnizoare de materii prime şi forţă de muncă.

Raportul aici http://www.cotidianul.ro/raport-german-din-4-noiembrie-1940-176139/ 

Probleme dificile de procedură civilă - Tribunalul București, 14-15 septembrie 2012

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 586 din data de 16 august 2012 a fost publicata Decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului (Sectia a treia) din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusa de Constantin Abaluta si altii impotriva Romaniei.

1. Faptele

Domnul Constantin Abaluta si alti 306 reclamanti, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculata potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din solda, pentru a beneficia de o pensie suplimentara. Pensia lunara de baza reprezenta aproximativ 60% din ultima solda si era achitata in intregime de la bugetul de stat.

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil si militarilor. Astfel, pensiile militarilor au fost recalculate pe baza varstei la momentul pensionarii, duratei si cuantumului cotizatiilor la fondul de pensii.

Reclamantii sustin ca introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora, aducandu-se atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilita la data pensionarii, in timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi fostii magistrati, continua sa beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.

2. Aprecierile Curtii

Curtea a declarat cererea inadmisibila, considerand ca masurile criticate de reclamanti nu au fost de natura sa ii faca pe acestia sa suporte o sarcina disproportionata si excesiva, incompatibila cu dreptul de proprietate, si reclamantii nu au fost in mod nejustificat discriminati in raport cu alti pensionari.

Principalele argumente ale Curtii au fost urmatoarele:

Curtea face trimitere la jurisprudenta sa in care a aratat ca, desi art. 1 din Protocolul nr. 1 garanteaza plata prestatiilor sociale pentru persoanele care au achitat contributii unei case de asigurari, acest lucru nu poate fi interpretat ca dand dreptul la acordarea unei pensii intr-un cuantum determinat.

Curtea mai reaminteste ca statele parti la Conventie dispun de o marja de apreciere destul de larga atunci cand reglementeaza politicile sociale, acestea putand alege mijloacele cele mai potrivite pentru a stabili un echilibru intre cheltuielile si veniturile statului, iar Curtea respecta alegerea lor, cu exceptia cazului in care acestea se dovedesc, in mod evident, lipsite de un temei rezonabil.

In speta, Curtea subliniaza ca reforma sistemelor de pensii a fost fundamentata pe ratiuni obiective, si anume contextul economic si corectarea inegalitatilor existente intre diferitele sisteme de pensii.

In ceea ce priveste diferenta de tratament in raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteste ca o distinctie este discriminatorie in sensul art. 14 din Conventie daca ii lipseste o justificare obiectiva si rezonabila. In acest sens, Curtea sustine ca faptul ca alte categorii sociale se bucura in continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor tine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

DECIZIE din 15 mai 2012 cu privire la Cererea nr. 63.627/11 introdusă de Constantin Abăluţă şi alţii împotriva României

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia a treia), reunită la 15 mai 2012 într-o cameră compusă din Josep Casadevall, preşedinte, Alvina Gyulumyan, Egbert Myjer, Jan Sikuta, Ineta Ziemele, Luis Lopez Guerra, Kristina Pardalos, judecători, şi Marialena Tsirli, grefier adjunct de secţie,

privind cererea menţionată anterior, introdusă la 20 iunie 2011,

după deliberare, pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. Reclamanţii, domnul Constantin Abăluţă şi alţi 306 reclamanţi ale căror nume sunt disponibile la grefa Curţii, sunt resortisanţi români, toţi militari pensionaţi. Sunt reprezentaţi în faţa curţii de domnul I. Olteanu, avocat în Bucureşti.

Circumstanţele cauzei

2. Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de reclamanţi, pot fi rezumate după cum urmează,

3. Reclamanţii, foste cadre militare, beneficiau de o pensie calculată potrivit Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. Pe durata serviciului au contribuit la bugetul de stat cu aproximativ 5% din soldă, pentru a beneficia de o pensie suplimentară. Pensia lunară de bază reprezenta aproximativ 60% din ultima soldă şi era achitată în întregime de la bugetul de stat.

4. Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor a abrogat mai multe sisteme speciale de pensii, inclusiv pe cel al pensiilor militare, pentru a asigura echilibrul bugetar şi pentru a corecta inegalităţile dintre diferitele sisteme de pensii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare trebuie să fie recalculate şi incluse în sistemul public de pensii în termen de 5 luni de la data intrării în vigoare a noii legi.

5. Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a instituit un nou sistem general de pensii, aplicabil şi militarilor. Pensiile acestora din urmă au fost recalculate pe baza vârstei la momentul pensionării, duratei şi cuantumului cotizaţiilor la fondul de pensii. Durata serviciului militar a fost asimilată cu perioadele de contribuţie în sensul legii.

6. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a abrogat Hotărârea Guvernului nr. 735/2010, a modificat anumite aspecte tehnice de calcul al pensiilor şi a prelungit termenul pentru punerea în aplicare a noului sistem general de pensii.

7. Reclamanţii susţin că introducerea noului sistem a condus la reducerea cuantumului pensiilor acestora.

8. Între timp, multe foste cadre militare, inclusiv o parte dintre reclamanţi, au solicitat instanţelor interne de contencios administrativ anularea Hotărârii Guvernului nr. 735/2010 şi menţinerea vechii metode de calcul al pensiilor.

9. După abrogarea hotărârii sus-menţionate, instanţele naţionale, inclusiv curţile de apel din Cluj şi Bucureşti, au respins sau au declarat inadmisibile aceste acţiuni.

CAPĂT DE CERERE

10. Invocând art. 1 din Protocolul nr. 1 şi art. 14 din Convenţie, reclamanţii au susţinut că reforma sistemului de pensii a adus atingere dreptului lor de proprietate, lipsindu-i de pensia stabilită la data pensionării, în timp ce alte grupuri sociale, cum ar fi foştii magistraţi, continuă să beneficieze de un mod mai avantajos de calcul al pensiilor.

ÎN DREPT

11. Reclamanţii invocă încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 şi a art. 14 din Convenţie, pe motivul diminuării cuantumului pensiilor lor. Reclamanţii susţin, de asemenea, că, din cauza modificărilor legislative operate, nu au beneficiat de un recurs efectiv, care să le fi permis să se plângă de situaţia în cauză şi să pretindă redresarea acesteia.

12. Curtea nu consideră necesar să se pronunţe cu privire la existenţa în dreptul intern a unui recurs efectiv şi asupra obligaţiei reclamanţilor de a-l exercita, atât timp cât plângerea este inadmisibilă, pentru motivele prezentate în continuare.

13. Curtea reaminteşte că, deşi art. 1 din Protocolul nr. 1 garantează plata prestaţiilor sociale pentru persoanele care au achitat contribuţii unei case de asigurări, acest lucru nu poate fi interpretat ca dând dreptul la acordarea unei pensii într-un cuantum determinat [a se vedea, în special, Skorkiewicz împotriva Poloniei (dec.), nr. 39.860/98, 1 iunie 1999, Jankovic împotriva Croaţiei (dec), nr. 43.440/98, CEDO 2000-X, Kuna împotriva Germaniei, (dec), nr. 52.449/99, CEDO-2001, Blanco Callejas împotriva Spaniei (dec.), nr. 64.100/00, 18 iunie 2002, şi Maggio şi alţii împotriva Italiei, nr. 46.286/09, 52.851/08, 53.727/08, 54.486/08 şi 56.001/08, pct. 55, 31 mai 2011].

14. Curtea reaminteşte, de asemenea, că statele părţi la Convenţie dispun de o marjă de apreciere destul de largă atunci când este vorba de reglementarea politicii lor sociale. Întrucât adoptarea legilor în vederea stabilirii echilibrului între cheltuielile şi veniturile statului implică, de regulă, o examinare a aspectelor politice, economice şi sociale, Curtea consideră că autorităţile naţionale sunt, în principiu, cel mai bine plasate pentru a alege mijloacele cele mai potrivite pentru a atinge acest obiectiv, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care acestea se dovedesc, în mod evident, lipsite de un temei rezonabil [Mihăieş şi Senteş împotriva României, (dec.), nr. 44.232/11 şi 44.605/11, 6 decembrie 2011].

15. În speţă, Curtea subliniază că reforma sistemelor de pensii a fost fundamentată pe raţiuni obiective, şi anume contextul economic şi corectarea inegalităţilor existente între diferitele sisteme de pensii (supra, pct. 4).

16. În această privinţă, Curtea constată că pretinsa diminuare a pensiilor reclamanţilor a reprezentat o modalitate de a integra aceste pensii în sistemul unitar prevăzut de Legea nr. 263/2010 şi consideră că motivele invocate pentru adoptarea acestei legi nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproporţionate.

17. Curtea reţine, de asemenea, şi faptul că reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv, precum şi că perioada serviciului militar a fost asimilată perioadelor de contribuţie în sensul legii. În consecinţă, reclamanţii nu au pierdut pensia care le era datorată în temeiul contribuţiilor la buget vărsate în timpul serviciului militar, ci doar o parte din pensie, care era susţinută integral de la bugetul de stat şi care reprezenta un avantaj de care reclamanţii beneficiaseră anterior datorită naturii profesiei lor [a se vedea, mutatis mutandis, Frimu şi alţii împotriva României, (dec.), nr. 45.312/11, 7 februarie 2012)].

18. În ceea ce priveşte diferenţa de tratament în raport cu alte categorii de pensionari, Curtea reaminteşte că o distincţie este discriminatorie în sensul art. 14 din Convenţie dacă îi lipseşte o justificare obiectivă şi rezonabilă.

19. În speţă, Curtea susţine că faptul că alte categorii sociale se bucură în continuare de un mod de calcul mai favorabil al pensiilor ţine, de asemenea, de marja de apreciere a statului.

20. Având în vedere aceste elemente, Curtea consideră că măsurile criticate de reclamanţi nu au fost de natură să îi facă pe aceştia să suporte o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul de proprietate, şi reclamanţii nu au fost în mod nejustificat discriminaţi în raport cu alţi pensionari.

21. Reiese că cererea trebuie respinsă în temeiul art. 35 § 3 şi 4 din Convenţie.

-****-

Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă.

Josep Casadevall, preşedinte Marialena Tsirli, grefier adjunct

Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 586 din data de 16 august 2012

Examenul medical la angajarea in munca – informatii utile

Examenul medical la angajarea in munca – informatii utile

Posted: 28 Aug 2012 01:35 AM PDT

Potrivit prevederilor art.27 din Codul Muncii, republicat, o persoana poate fi angajata in munca numai in baza unui certificat medical, care constata faptul ca cel in cauza este apt pentru prestarea acelei munci. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului individual de munca. In plus, potrivit art. 260 alin.(1) lit.m) din Codul Muncii, republicat, incalcarea obligatiei [...]

 

Continuarea aici http://www.contabun.ro/2012/08/28/examenul-medical-la-angajarea-in-munca-%E2%80%93-informatii-utile/?utm_source=feedburner&utm_medium=email&utm_campaign=Feed%3A+contabun%2FxnAt+%28Newsletter+contabun%29 

Incompatibilitãţi privind funcţionarii publici

 
  Incompatibilitãţi privind funcţionarii publici conforme cu Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003   privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei


     ART. 94*)

    (1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilã cu orice alta funcţie publica decât cea în care a fost numit, precum şi cu funcţiile de demnitate publica.
    (2) Funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfãşura alte activitãţi, remunerate sau neremunerate, dupã cum urmeazã:
    a) în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice;
    b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care funcţionarul public este suspendat din funcţia publica, în condiţiile legii, pe durata numirii sale;
    c) în cadrul regiilor autonome, societãţilor comerciale ori în alte unitãţi cu scop lucrativ din sectorul public;
    d) în calitate de membru al unui grup de interes economic.

    (2^1) Nu se aflã în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2) lit. a) şi c), funcţionarul public care:
    a) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, sã reprezinte interesele statului în legãturã cu activitãţile desfãşurate de operatorii economici cu capital ori patrimoniu integral sau majoritar de stat, în condiţiile rezultate din actele normative în vigoare;
    b) este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, sã participe în calitate de reprezentant al autoritãţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare;
    c) exercitã un mandat de reprezentare, pe baza desemnãrii de cãtre o autoritate sau instituţie publicã, în condiţiile expres prevãzute de actele normative în vigoare.

    (2^2) Nu se aflã în situaţie de incompatibilitate, în sensul prevederilor alin. (2), funcţionarul public care este desemnat prin act administrativ pentru a face parte din echipa de proiect finanţat din fonduri comunitare nerambursabile postaderare, precum şi din împrumuturi externe contractate sau garantate de stat rambursabile sau nerambursabile, cu excepţia funcţionarilor publici care exercitã atribuţii ca auditor sau atribuţii de control asupra activitãţii derulate în cadrul acesteia şi a funcţionarilor publici care fac parte din echipa de proiect, dar pentru care activitatea desfãşuratã în cadrul respectivei echipe genereazã o situaţie de conflict de interese cu funcţia publicã pe care o ocupã.

    (3) Funcţionarii publici care, în exercitarea funcţiei publice, au desfãşurat activitãţi de monitorizare şi control cu privire la societãţi comerciale sau alte unitãţi cu scop lucrativ de natura celor prevãzute la alin. (2) lit. c) nu pot sa-si desfãşoare activitatea şi nu pot acorda consultanţa de specialitate la aceste societãţi timp de 3 ani dupã ieşirea din corpul funcţionarilor publici.
    (4) Funcţionarii publici nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legãtura cu funcţia publica pe care o exercita.
    (5) In situaţia prevãzutã la alin. (2) lit. b), la încheierea mandatului demnitarului, funcţionarul public este reincadrat în funcţia publica deţinuta sau într-o funcţie similarã.

     ART. 95*)

    (1) Nu sunt permise raporturile ierarhice directe în cazul în care funcţionarii publici respectivi sunt soţi sau rude de gradul I.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica şi în cazul în care şeful ierarhic direct are calitatea de demnitar.
    (3) Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevãzute la alin. (1) sau (2) vor opta, în termen de 60 de zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe sau renunţarea la calitatea de demnitar.
    (4) Orice persoana poate sesiza existenta situaţiilor prevãzute la alin. (1) sau (2).
    (5) Situaţiile prevãzute la alin. (1) şi neîndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. (3) se constata de cãtre şeful ierarhic superior al funcţionarilor publici respectivi, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici soţi sau rude de gradul I.
    (6) Situaţiile prevãzute la alin. (2) şi neîndeplinirea obligaţiei prevãzute la alin. (3) se constata, dupã caz, de cãtre primul-ministru, ministru sau prefect, care dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre demnitar şi funcţionarul public soţ sau ruda de gradul I.

     ART. 96*)

    (1) Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice, al creaţiei literar-artistice. Funcţionarii publici, funcţionarii publici parlamentari şi funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legãturã directã sau indirectã cu atribuţiile exercitate ca funcţionar public, funcţionar public parlamentar sau funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.

    (2) In situaţia funcţionarilor publici care desfãşoarã activitãţile prevãzute la alin. (1), documentele care alcãtuiesc dosarul profesional sunt gestionate de cãtre autoritatea sau instituţia publica la care aceştia sunt numiţi.

     ART. 97*)

    (1) Funcţionarul public poate candida pentru o funcţie eligibilã sau poate fi numit într-o funcţie de demnitate publica.
    (2) Raportul de serviciu al funcţionarului public se suspenda:
    a) pe durata campaniei electorale, pana în ziua ulterioara alegerilor, dacã nu este ales;
    b) pana la încetarea funcţiei eligibile sau a funcţiei de demnitate publica, în cazul în care funcţionarul public a fost ales sau numit.

     ART. 98*)

    (1) Funcţionarii publici pot fi membri ai partidelor politice legal constituite.
    (2) Funcţionarilor publici le este interzis sa fie membri ai organelor de conducere ale partidelor politice şi sa exprime sau sa apere în mod public poziţiile unui partid politic.
    (3) Funcţionarii publici care, potrivit legii, fac parte din categoria inaltilor funcţionari publici nu pot fi membri ai unui partid politic, sub sancţiunea destituirii din funcţia publica.

     CAP. IV
    Alte conflicte de interese şi incompatibilitãţi

     ART. 99*)

    (1) Persoanelor care exercita urmãtoarele demnitati publice şi funcţii publice de autoritate din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor aflate exclusiv sub control parlamentar:
    a) membrii Curţii de Conturi;
    b) preşedintele Consiliului Legislativ şi preşedinţii de secţie;
    c) Avocatul Poporului şi adjunctii sãi;
    d) membrii Consiliului Concurentei;
    e) membrii Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare;
    f) guvernatorul, prim-viceguvernatorul, viceguvernatorii, membrii consilului de administraţie şi angajaţii cu funcţii de conducere ai Bãncii Naţionale a României;
    g) directorul Serviciului Roman de Informaţii, prim-adjunctul şi adjunctii sãi;
    h) directorul Serviciului de Informaţii Externe şi adjunctii sãi;
    i) membrii Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurãrilor;
    j) membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului;
    k) membrii consiliilor de administraţie şi ai comitetelor directoare ale Societãţii Romane de Radiodifuziune şi Societãţii Romane de Televiziune;
    l) membrii Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securitãţii;
    m) directorul general şi membrii consiliului director al Agenţiei Naţionale de Presa ROMPRES
    li se aplica dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilitãţilor prevãzut în prezentul titlu pentru miniştri si, respectiv, secretari de stat, precum şi incompatibilitãţile prevãzute în legi speciale.
    (2) Persoanele prevãzute la alin. (1) pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
    (3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplica în mod corespunzãtor şi persoanelor prevãzute la alin. (1) de cãtre comisiile de specialitate ale Parlamentului.
    (4) Persoanele care ocupa demnitãţile publice şi funcţiile publice de autoritate din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor prevãzute la alin. (1), dacã se afla într-un caz de incompatibilitate, vor informa, în termen de 15 zile, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor si, respectiv, Senatului.
    (5) In termen de 60 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (4), persoanele care exercita demnitãţile publice şi funcţiile publice prevãzute la alin. (1) vor opta între aceste funcţii şi cele care sunt incompatibile cu acestea, demisionand din funcţia care a generat cazul de incompatibilitate.
    (6) Dupã expirarea termenului prevãzut la alin. (5), dacã starea de incompatibilitate continua sa existe, persoana care ocupa funcţia sau demnitatea publica este consideratã demisionata din aceasta funcţie. Demisia se aduce la cunoştinţa Camerei Deputaţilor si, respectiv, Senatului. Hotãrârea Camerei prin care se constata demisia se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

     ART. 100*)

    (1) Consilierilor prezidentiali şi consilierilor de stat din Administraţia Prezidentiala li se aplica dispoziţiile art. 72 şi regimul incompatibilitãţilor prevãzut în prezentul titlu pentru miniştri si, respectiv, secretari de stat.
    (2) Consilierii prezidentiali şi consilierii de stat din Administraţia Prezidentiala pot exercita funcţii sau activitãţi în domeniul didactic, al cercetãrii ştiinţifice şi al creatiei literar-artistice.
    (3) Dispoziţiile art. 73 şi 74 se aplica în mod corespunzãtor şi persoanelor prevãzute la alin. (1) de cãtre Preşedintele României.
    (4) Procedurile de constatare a incompatibilitãţilor pentru persoanele prevãzute la alin. (1) sunt cele stabilite prin Regulamentul de organizare şi funcţionare al Administraţiei Prezidenţiale.

     ART. 100^1*)

    În mod excepţional, pentru persoanele numite, potrivit legii, de Preşedintele României, de Parlament, la propunerea acestuia, sau de Consiliul Suprem de Apãrare a Ţãrii, birourile permanente ale Camerelor, în şedinţã comunã, pot aproba, la sesizarea Preşedintelui României, îndeplinirea, în continuare, a funcţiei care a generat cazul de incompatibilitate, dacã un interes public impune aceasta.