În România există mult mai multe probleme arzătoare decât o interdicție absurdă!
În ultimele luni asistăm la o adevărată obsesie legislativă privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sistemul public.
Au existat mai multe încercări succesive, în forme diferite, toate urmărind același obiectiv: limitarea sau eliminarea posibilității ca un pensionar să continue să lucreze în sectorul public.
Întrebarea este însă alta: aceasta este cu adevărat una dintre marile probleme ale României?
Avem un sistem educațional care se confruntă cu lipsa cadrelor didactice în anumite domenii, un sistem medical cu deficit de specialiști, administrații publice care pierd oameni cu experiență, infrastructură rămasă în urmă, birocrație excesivă și un deficit bugetar care nu poate fi explicat doar prin existența câtorva mii de persoane care cumulează pensia cu salariul.
Mai grav este că nici proiectul de lege nu pare să fie construit pe o fundamentare solidă.
Consiliul Legislativ, instituția care verifică legalitatea și calitatea proiectelor de acte normative înainte de adoptare, formulează un aviz neobișnuit de critic.
Deși avizul este formal favorabil, documentul atrage atenția că proiectul ridică serioase probleme privind respectarea Constituției, lipsa fundamentării, încălcarea principiului egalității și a dreptului la muncă, precum și ignorarea jurisprudenței Curții Constituționale.
Printre observațiile cele mai importante se numără:
* lipsa unui studiu real de impact;
* lipsa unei justificări obiective pentru diferențele de tratament dintre diverse categorii de pensionari;
* riscul încălcării dreptului la muncă și al dreptului la pensie;
* neclaritatea textului și posibilitatea apariției unor interpretări contradictorii;
* ignorarea Deciziei Curții Constituționale nr. 521/2023, care impune ca eventualele limitări ale cumulului să respecte principiul egalității și să fie temeinic justificate.
Interesant este și faptul că însuși Consiliul Legislativ amintește că pensiile de serviciu și pensiile militare nu reprezintă, prin ele însele, privilegii, ci sunt instituite de lege ca o compensație pentru interdicții, incompatibilități sau condiții speciale de desfășurare a activității.
Nu susțin că orice formă de cumul trebuie menținută fără reguli. Statul are dreptul să stabilească politici publice și condiții privind ocuparea funcțiilor publice. Dar asemenea măsuri trebuie să fie constituționale, bine fundamentate și aplicate în mod egal, nu construite sub presiunea unor sloganuri sau a unei nevoi de a găsi rapid vinovați pentru probleme bugetare complexe.
România are nevoie de reforme reale, nu de ținte simbolice. Dacă vrem o administrație mai eficientă și finanțe publice mai sănătoase, soluțiile trebuie să fie serioase, echilibrate și conforme cu Constituția. Altfel, riscăm să adoptăm încă o lege care va produce sute sau mii de litigii și care, în final, ar putea fi corectată de instanțe sau de Curtea Constituțională, în loc să rezolve problemele pentru care a fost concepută.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu