Consilierul juridic din cadrul inspectoratului şcolar

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor:

•Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare,
•Statutului profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, cu modificările și completările ulterioare,
•Codului deontologic al consilierului juridic,
•Ordinului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare.

  Activităţile specifice în cadrul inspectoratului şcolar sunt prevăzute în Ordinul nr. 5.530/2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare, la art. 17.

Consilierul juridic are următoarele atribuţii:

a) reprezintă drepturile şi interesele legitime ale inspectoratului şcolar în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică;
b) reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel;
c) asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora;
d) asigură păstrarea evidenţei lucrărilor realizate şi a dosarelor de instanţă;
e) rezolvă alte lucrări cu caracter juridic, în funcţie de specificul activităţii, care îi sunt repartizate de către inspectorul şcolar general;
f) participă la comisiile constituite la nivelul inspectoratului şcolar;
g) acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar;
h) obţine titlurile executorii şi le transmite compartimentului financiar-contabil în vederea executării;
i) întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului;
j) informează conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor legale.

Codul de conduită a personalului din inspectoratul şcolar

                                                                    CODUL DE CONDUITĂ

a personalului din inspectoratul şcolar

ART. 11 din Ordinul nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare, cu modificările și completările ulterioare:

  În vederea desfăşurării activităţii în condiţii de transparenţă, imparţialitate şi eficienţă, personalul din inspectoratul şcolar are obligaţia de a respecta principiile fundamentale şi normele de conduită profesională şi morală prevăzute de Codul de conduită a personalului din inspectoratul şcolar prevăzut în anexa nr. 3.

ANEXA 3

la regulamentul-cadru

CODUL DE CONDUITĂ

a personalului din inspectoratul şcolar

  Preambul

  Prezentul document reprezintă un cod de conduită pentru toate categoriile de personal care funcţionează în inspectoratul şcolar.

  Personalul din inspectoratul şcolar se raportează la două domenii fundamentale:

  a) relaţii publice;

  b) relaţii cu publicul.

  Relaţiile publice ale inspectoratului şcolar privesc organizarea şi administrarea sistemului complex de relaţii profesionale, economice, politice, administrative, sociale, mediatice şi culturale în care evoluează instituţia.

  Relaţiile cu publicul reprezintă acea parte din relaţiile publice practicate de instituţie prin care se realizează contactul nemijlocit cu publicul larg şi cu anumite categorii specifice de public.

  Comunicarea în cele două domenii se defineşte drept:

  a) comunicare internă, între membrii instituţiei;

  b) comunicare externă, cu diferitele tipuri de public.

  Categorii de public pentru inspectoratul şcolar:

  1. Personalul didactic, nedidactic şi administrativ reprezintă un public intern, primar, tradiţional, activ.

  2. Elevii sunt un public intern, tradiţional, activ, primar.

  3. Părinţii se încadrează în categoria publicului intern - parteneri în educaţie sau extern - beneficiari indirecţi ai educaţiei.

  4. Autorităţile locale se încadrează în categoria publicului extern - instituţii guvernamentale, instituţii şi persoane cu atribuţii ministeriale, administrative, legislative etc.

  5. Comunitatea locală se constituie în public extern organizaţii comunitare, poliţie, biserică, organizaţii de tineret şi de afaceri, precum şi persoane importante din aceste medii, cum ar fi educatori, lideri locali, oficialităţi clericale, bancheri, lideri etnici etc.

  6. Angajatorii se constituie atât în public intern - parteneri în educaţie, cât şi în public extern - beneficiari indirecţi ai educaţiei.

  7. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se constituie în public intern.

  8. Sindicatul este un public extern - reprezintă interesele angajaţilor în relaţie cu patronatul.

  9. Mass-media este un public extern, dar nu ţintă, ci canal de comunicare.

  CAP. I

  Dispoziţii generale

  ART. 1

  Scopul prezentului cod este de a stabili un cadru etic pentru desfăşurarea activităţilor din inspectoratul şcolar în condiţii de transparenţă, imparţialitate şi eficienţă, crescând astfel credibilitatea şi acceptarea publică a acestei instituţii.

  ART. 2

  Obiectivele prezentului cod urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi să contribuie la eliminarea faptelor de corupţie, prin:

  a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei;

  b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului angajat în inspectoratul şcolar în exercitarea funcţiei;

  c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc atât în cadrul instituţiei, cât şi între personalul instituţiei şi public.

  ART. 3

  (1) Normele de conduită profesională şi morală prevăzute de prezentul cod se adaugă normelor de conduită obligatorii stabilite prin alte acte normative în vigoare la nivel naţional sau în cadrul sistemului de învăţământ, privind:

  a) drepturile copilului şi drepturile tinerilor;

  b) drepturile minorităţilor;

  c) combaterea discriminării;

  d) accesul cetăţenilor la informaţiile de interes public;

  e) statutul personalului didactic.

  (2) Rezultatele aşteptate în urma aplicării prezentului cod sunt:

  a) o conduită profesională care să conducă la crearea şi menţinerea prestigiului instituţiei;

  b) informarea publicului cu privire la conduita profesională a personalului inspectoratului şcolar în exercitarea activităţilor desfăşurate.

  (3) Încălcarea regulilor de conduită prevăzute de prezentul cod atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi şi se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare.

  CAP. II

  Principii fundamentale şi norme de conduită

  ART. 4

  Personalul din inspectoratul şcolar are obligaţia de a respecta principiile fundamentale şi normele de conduită profesională şi morală prevăzute de prezentul cod şi de a le practica în interes public.

  ART. 5

  Activitatea personalului din inspectoratul şcolar trebuie să se fundamenteze pe următoarele principii şi norme de conduită:

  1. Respectarea drepturilor omului şi a echităţii

  Personalul inspectoratului şcolar trebuie să respecte şi să promoveze demnitatea individului, unicitatea şi valoarea fiecărei persoane, precum şi unicitatea situaţiei în care se află.

         Angajaţii inspectoratului şcolar au următoarele obligaţii în acest sens:

  a) să respecte drepturile fundamentale ale omului, pornind de la faptul că toţi oamenii sunt liberi şi egali în drepturi;

  b) să îşi exercite atribuţiile în concordanţă cu regulamentul de organizare şi funcţionare a inspectoratelor şcolare şi cu regulamentul intern;

  c) să ţină seama, în exercitarea activităţii lor, de respectarea necondiţionată a legilor şi a altor reglementări în domeniul educaţiei şi învăţământului;

  d) să aplice un tratament corect şi echitabil tuturor persoanelor cu care colaborează; să respecte valorile morale şi religioase, obiceiurile, tradiţiile şi cultura comunităţii în care activează;

  e) să combată orice acte de discriminare sau exploatare, indiferent dacă acestea sunt directe sau indirecte;

  f) să apere cu loialitate prestigiul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea.

  2. Transparenţă şi responsabilitate

  Scopul principal al activităţii personalului din inspectoratul şcolar este acela de a asista persoanele aflate în dificultate, implicându-se în identificarea, evaluarea şi soluţionarea problemelor educative, pedagogice şi sociale. În acest sens, personalul inspectoratului şcolar are următoarele obligaţii:

  a) să respecte principiul transparenţei tuturor categoriilor de informaţii care interesează membrii comunităţii, elevii, absolvenţii, instituţiile cu care colaborează şi publicul larg, asigurând o informare corectă şi la timp;

  b) să informeze periodic opinia publică despre activităţile desfăşurate şi despre modul în care sunt gestionate resursele sale materiale şi financiare;

  c) să fie responsabil pentru deciziile adoptate atât în faţa propriei instituţii şi a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cât şi, în egală măsură, în faţa beneficiarilor săi, personalului şi membrilor organizaţiilor asociate, societăţii, în ansamblu;

  d) să se distingă prin implicare activă în problemele profesionale şi publice, prin colegialitate şi atitudine civică;

  e) să respecte standardele etice şi profesionale în reprezentările publice ale inspectoratelor şcolare;

  f) să combată orice act de dezinformare, calomniere, denigrare publică a persoanelor din instituţie, din unităţi de învăţământ sau din alte instituţii.

  3. Confidenţialitate

  În activitatea lor, angajaţilor inspectoratului şcolar le este interzis să dezvăluie datele, informaţiile şi documentele care li se pun la dispoziţie în exercitarea atribuţiilor şi a obligaţiilor de serviciu, să utilizeze sau să facă publice aceste informaţii fără autorizare clară şi expresă şi numai dacă există un drept legal ori profesional sau au datoria de a face publice informaţiile respective. În acest sens, aceştia au următoarele obligaţii:

  a) să nu utilizeze în interes personal sau în beneficiul unui terţ informaţiile dobândite în cursul desfăşurării activităţilor profesionale;

  b) să trateze în mod adecvat toate informaţiile şi documentele obţinute în exercitarea sau cu ocazia exercitării atribuţiilor şi obligaţiilor de  serviciu, ţinând cont de confidenţialitatea acestora;

  c) să nu folosească informaţiile obţinute în cursul activităţii lor în scopuri personale sau contrar legii;

  d) să asigure confidenţialitatea informaţiilor şi a documentelor care ar putea aduce atingere prestigiului şi imaginii publice a instituţiei sau a unei persoane evaluate.

  4. Profesionalism

  Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să îşi desfăşoare activitatea numai în aria de competenţă profesională determinată de calificarea profesională, expertiza şi experienţa profesională. În acest sens, angajaţii inspectoratele şcolare au următoarele obligaţii:

  a) să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

  b) să aibă iniţiative şi să îşi dezvolte propriile competenţe profesionale;

  c) să respingă comportamentul superficial şi dezinteresul faţă de activităţile desfăşurate;

  d) să dea dovadă de răbdare, amabilitate, de simţul umorului, de abilitatea de a ceda în unele privinţe, de a nu fi rigizi;

  e) să dea dovadă de prezenţă de spirit, intuiţie, inventivitate în rezolvarea unor situaţii neprevăzute.

  5. Obiectivitatea

  În activitatea desfăşurată, personalul din inspectoratul şcolar trebuie să se bazeze exclusiv pe documentele analizate în temeiul principiilor, indicatorilor, standardelor, metodologiilor de evaluare, precum şi al altor reglementari legale în domeniu, după caz, fără alte influenţe externe. Astfel, angajaţii inspectoratului şcolar au următoarele obligaţii:

  a) să întocmească rapoartele de evaluare în mod obiectiv, în concordanţă cu standardele, indicatorii şi descriptorii prevăzuţi de lege şi în forma solicitată;

  b) să facă o evaluare obiectivă a tuturor aspectelor relevante din activitatea desfăşurată de organizaţia furnizoare de educaţie supusă evaluării;

  c) să nu se lase influenţaţi de interese personale sau ale unor terţi în formarea propriei opinii;

  d) să nu trateze cu superficialitate informaţiile, datele şi documentele obţinute în timpul evaluării;

  e) să nu omită, cu bună ştiinţă, informaţii, date şi documente obţinute în timpul evaluării;

  f) să îşi fundamenteze concluziile, observaţiile şi consemnările din rapoartele întocmite în timpul evaluării exclusiv pe documentele verificate şi pe date provenind din surse sigure şi neechivoce, în conformitate cu standardele de evaluare.

  6. Exactitate şi legalitate

  Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să informeze corect şi complet beneficiarii despre toate oportunităţile, conjuncturile şi corelaţiile ce se pot stabili, pentru a putea garanta o alegere (autodeterminare) în cunoştinţă de cauză. Pentru respectarea acestor principii, angajaţii inspectoratului şcolar au următoarele obligaţii:

  a) să respecte termenele lucrărilor;

  b) să stabilească relaţii corecte şi oneste cu publicul, respectând legile, pe baza cărora îşi desfăşoară activitatea;

  c) să ţină cont de principiile unice de angajare în muncă, de normele de sănătate şi de protecţie a muncii, de crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi personalul din instituţie;

  d) să aibă abilităţi de comunicare scrisă şi orală, de a prezenta simplu şi clar, într-un limbaj accesibil publicului larg, idei sau mesaje specifice domeniului.

  7. Integritatea

  Personalul din inspectoratul şcolar trebuie să acţioneze cu onestitate şi responsabilitate în concordanţă cu misiunea profesiei şi standardele profesionale. Pentru atingerea acestui deziderat, angajaţii din inspectoratul şcolar au următoarele obligaţii:

  a) să descurajeze practicile imorale şi abaterile de la valorile instituţiei;

  b) să creeze un climat etic adecvat activităţii profesionale, în acord cu ţelurile instituţiei;

  c) să dea dovadă de onestitate, corectitudine, obiectivitate în toate activităţile desfăşurate;

  d) să evite conflictele de interese în exercitarea profesiei;

  e) să nu solicite sau să nu accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alţii, vreun avantaj ori beneficiu în exercitarea funcţiei publice pe care o deţin şi să nu abuzeze în niciun fel de această funcţie.

  CAP. III

  Dispoziţii finale

  ART. 6

  (1) Prevederile prezentului cod vor fi respectate şi de către persoanele delegate de inspectoratul şcolar pentru exercitarea de atribuţii în teritoriu.

  (2) Prezentul cod poate fi completat cu alte prevederi referitoare la comportamentul şi conduita morală şi profesională a personalului din inspectoratul şcolar, rezultate din legi, hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi hotărâri ale consiliului de administraţie.

Echivalarea perioadelor de studii efectuate în străinătate



Ordinul nr. 5.268 din 21 septembrie 2015 pentru aprobarea Metodologiei privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar şi pentru aprobarea modelului atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România

EMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 734 din 1 octombrie 2015

DATA INTRARII IN VIGOARE: 01 Octombrie 2015

-------------------------------------------------------------------------

  Luând în considerare dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.022/2008*) privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor şi a Metodologiei de recunoaştere şi echivalare a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, cu modificările şi completările ulterioare,

──────────

  *) Ordinul ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 4.022/2008 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

──────────

  având în vedere prevederile Ordinului ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 3.800/2015 privind aprobarea Procedurilor de înscriere a organizaţiilor furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, în Registrul special al organizaţiilor furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară şi de recunoaştere a studiilor efectuate de elevii şcolarizaţi în cadrul acestor unităţi de învăţământ,

  în baza prevederilor Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr. 5.115/2014 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale Hotărârii Guvernului nr. 26/2015 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice,

  în temeiul prevederilor art. 94 alin. (2) lit. q) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

  ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice emite prezentul ordin.

  

       ART. 1

  Se aprobă Metodologia privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, prevăzută în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezentul ordin.

  ART. 2

  Se aprobă modelul atestatului de echivalare a studiilor efectuate în străinătate şi în România, prevăzut în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul ordin.

  ART. 3

  În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti transmit Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor numele şi datele de contact ale persoanelor nominalizate să gestioneze, conform art. 6 din anexa nr. 1, dosarele de echivalare a perioadelor de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar.

  ART. 4

  La intrarea în vigoare a prezentului ordin, orice dispoziţie contrară se abrogă.

  ART. 5

  Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor, Direcţia generală management şi reţea şcolară, Direcţia generală buget-finanţe, salarizare şi resurse umane, inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, instituţiile de învăţământ preuniversitar şi organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

  ART. 6

  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

         Ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice,

                Sorin Mihai Cîmpeanu

  Bucureşti, 21 septembrie 2015.

  Nr. 5.268.

 

 ANEXA 1

METODOLOGIE

privind echivalarea de către inspectoratele şcolare judeţene

şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a perioadelor

de studii efectuate în străinătate şi la organizaţiile

furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe

teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui

sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special

al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar

  ART. 1

  Prezenta metodologie se aplică de către inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti pentru echivalarea perioadelor de studii corespunzătoare învăţământului general obligatoriu din sistemul de învăţământ românesc, efectuate în străinătate şi la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, înscrise în Registrul special al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, de cetăţeni români, cetăţeni din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi din Confederaţia Elveţiană şi de cetăţeni care au obţinut o formă de protecţie pe teritoriul României.

  ART. 2

  Dosarul pentru echivalarea perioadelor de studii menţionate la art. 1 conţine:

  a) cerere;

  b) foaie matricolă pentru clasele din România (dacă este cazul) - original;

  c) foile matricole eliberate de o unitate de învăţământ din străinătate sau de organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, din care să rezulte disciplinele studiate şi calificativele/notele obţinute - copii şi traduceri autorizate;

  d) document de identificare valabil al elevului - copie.

  ART. 3

  (1) Dosarul prevăzut la art. 2 se depune:

  a) la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti; sau

  b) la unitatea de învăţământ la care elevul participă la cursuri în calitate de audient, în conformitate cu prevederile art. 207 din Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 5.115/2014, care îl transmite, pentru echivalare, inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

  (2) Persoanele din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti nominalizate să evalueze dosarele de echivalare verifică existenţa în dosar a documentelor prevăzute la art. 2 şi, în cazul în care constată că dosarul nu este complet, înştiinţează solicitantul în vederea transmiterii documentelor care lipsesc.

  (3) Evaluarea documentelor şcolare în vederea echivalării presupune analizarea foilor matricole din străinătate sau de la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, şi identificarea claselor efectuate în străinătate sau la organizaţiile menţionate.

  (4) Echivalarea se realizează automat, fără susţinerea de măsuri compensatorii, pentru toate clasele promovate la unităţi de învăţământ din străinătate sau la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, cu clasele corespunzătoare din sistemul de educaţie românesc.

  (5) La cererea exprimată în scris a părinţilor sau a tutorilor legal instituiţi, înscrierea se poate face într-o clasă inferioară ultimei clase absolvite în străinătate sau la organizaţiile furnizoare de educaţie, care organizează şi desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară.

  (6) Termenul de soluţionare a dosarului de echivalare este de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii dosarului complet la inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.

  ART. 4

  Pentru evaluarea dosarului de echivalare nu se percep taxe.

  ART. 5

  (1) Atestatul de echivalare emis de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti este valabil pentru înscrierea în orice unitate de învăţământ preuniversitar din ţară şi la încadrarea pe piaţa forţei de muncă.

  (2) Atestatul original este eliberat unităţii de învăţământ, care va păstra în arhiva proprie o copie conformă cu originalul, sau titularului, părinţilor ori tutorilor legal instituiţi.

  (3) În evidenţele şcolare ale elevei/elevului se consemnează următoarele: "echivalat clasele ..... pe baza atestatului nr. .... din data .....".

  ART. 6

  (1) Evaluarea dosarelor în vederea echivalării se efectuează de către o comisie formată din minimum 4 persoane desemnate din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, absolvente ale unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată cu diplomă de licenţă, a ciclului II Bologna cu diplomă de master sau diplomă echivalentă.

  (2) Fişa postului persoanelor nominalizate la alin. (1) se completează cu atribuţia de evaluare a dosarelor de echivalare de către conducerea inspectoratului şcolar judeţean/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

  ART. 7

  (1) Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor menţine permanent legătura şi organizează întâlniri de instruire cu persoanele nominalizate de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, la sediul Centrului Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor.

  (2) Pe perioada desfăşurării instruirii, care nu va depăşi 5 zile, cheltuielile pentru deplasare şi cazare sunt suportate de inspectoratele şcolare judeţene.

  (3) Centrul Naţional de Recunoaştere şi Echivalare a Diplomelor evaluează dosarele de echivalare înregistrate la Registratura Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice până la data intrării în vigoare a prezentei metodologii.

  

ANEXA 2

ATESTAT

de echivalare a studiilor efectuate

în străinătate şi în România

  Se aprobă echivalarea studiilor efectuate în/la .... (se va menţiona denumirea legală a statului de provenienţă/a organizaţiei furnizoare de educaţie) de eleva/elevul ...., cu clasele .... din învăţământul românesc.

     Inspector şcolar general,                                    Întocmit,

       ....................                                     ..............

             Semnătură                                             Semnătură

                               L.S.

               ------

Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar cu personal didactic calificat în regim de plata cu ora

  

Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar cu personal didactic calificat în regim de plata cu ora

ART. 94

  (1) După încheierea contractelor individuale de muncă pe perioadă nedeterminată/determinată, cu personalul didactic calificat repartizat conform prezentei Metodologii, directorul unităţii de învăţământ atribuie, prin decizie, posturile didactice/catedrele/orele rămase neocupate în regim de plata cu ora cadrelor didactice titulare în unitatea de învăţământ, la solicitarea acestora şi comunică situaţia la inspectoratul şcolar, în perioada prevăzută în Calendar.

  (2) După atribuirea posturilor didactice/catedrelor/orelor rămase neocupate în regim de plata cu ora cadrelor didactice titulare în unitatea de învăţământ, directorii unităţilor de învăţământ în care mai rămân posturi didactice/catedre/ore neocupate acordă avizul pentru încadrarea în regim de plata cu ora, în baza prezentării unui curriculum vitae şi susţinerii unui interviu, în perioada prevăzută în Calendar, personalului didactic titular în altă unitate de învăţământ, specialiştilor consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare, personalului angajat în alte domenii de activitate, personalului didactic pensionat cu respectarea condiţiilor de studii, avizelor şi atestatelor necesare pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor rămase vacante/rezervate.

  (3) Pe baza avizului obţinut pentru încadrarea în regim de plata cu ora, conform alin. (2), inspectoratul şcolar emite decizia de repartizare, în baza căreia personalul didactic titular în altă unitate de învăţământ, specialiştii consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare, personalul angajat în alte domenii de activitate şi personalul didactic pensionat încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.

  (4) În perioada prevăzută în Calendar, inspectoratul şcolar repartizează, în şedinţă publică, în ordine:

  a) cadrele didactice titulare rămase cu restrângerea de activitate nesoluţionată prin detaşare în interesul învăţământului pentru restrângere de activitate nesoluţionată;

  b) cadrele didactice titulare rămase cu norma didactică incompletă pentru completarea normei didactice, conform prezentei Metodologii;

  c) cadrele didactice titulare prin detaşare la cerere, conform prezentei Metodologii;

  d) candidaţi cu studii corespunzătoare postului rămaşi nerepartizaţi sau cu norma incompletă, conform art. 90;

  e) candidaţi repartizaţi după concursul din sesiunea 2015 şi candidaţi repartizaţi în baza rezultatelor obţinute la concursurile de titularizare 2014, 2013 şi/sau 2012 în etapele anterioare, care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre şi care solicită o nouă repartizare, conform art. 90;

  f) personalul didactic titular care a solicitat încadrarea în regim de plata cu ora, rămas neîncadrat, în ordinea descrescătoare a punctajului;

  g) specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare şi personal calificat, angajat în alte domenii de activitate, care au solicitat încadrarea în regim de plata cu ora, rămaşi neîncadraţi, în ordinea descrescătoare a punctajului;

  h) personalul didactic pensionat calificat rămas neîncadrat, care nu depăşeşte cu cel mult 3 (trei) ani vârsta legală de pensionare, în ordinea descrescătoare a punctajului;

  i) personalul didactic pensionat calificat, care depăşeşte cu 3 (trei) ani vârsta legală de pensionare, rămas neîncadrat, în ordinea descrescătoare a punctajului.

  

ART. 95

  (1) Angajarea personalului didactic calificat în regim de plata cu ora, repartizat prin decizia inspectorului şcolar general, se realizează de către directorul unităţii de învăţământ, după prezentarea curriculum-ului vitae şi susţinerea interviului.

  (2) Angajarea personalului didactic calificat pe posturi didactice/catedre, în regim de plata cu ora, se realizează pe durata cursurilor sau până la revenirea titularului la post/catedră în timpul anului şcolar, cu respectarea prevederilor Centralizatorului, a condiţiilor de pregătire psihopedagogică prevăzute la art. 3 alin. (2)-(6) şi a prevederilor prezentei Metodologii. Cadrele didactice titulare pot fi încadrate pe orele rămase neocupate în regim de plata cu ora, de regulă, până la o jumătate de normă de predare, iar învăţătorii şi educatoarele pe posturile rămase neocupate până la o normă. În cazuri excepţionale, pentru disciplinele deficitare în personal didactic calificat, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate aproba depăşirea jumătăţii de normă de predare, în regim de plata cu ora, pentru cadrele didactice titulare. Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi încadrat în regim de plata cu ora, fără a depăşi 5 (cinci) ore/săptămână de predare în specialitate. Salarizarea în regim de plată cu ora pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control se realizează numai pentru orele care depăşesc limita maximă de ore pentru obligaţia de predare, conform Normelor metodologice pentru stabilirea obligaţiei didactice de predare a personalului de conducere din inspectoratele şcolare, unităţile de învăţământ, unităţile conexe, precum şi a personalului de îndrumare şi control din inspectoratele şcolare şi a personalului didactic din casele corpului didactic, aprobate prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 4865/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

  (3) Cadrele didactice titulare în altă unitate de învăţământ, specialiştii consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare, cadrele didactice asociate angajate în alte domenii de activitate şi cadrele didactice pensionate, care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă) după prezentarea curriculum-ului vitae şi susţinerea interviului, încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ, conform art. 254 alin. (16) din Legea nr. 1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

  

ART. 96

  (1) Posturile didactice/catedrele/orele vacante/rezervate rămase neocupate după încadrarea personalului didactic titular, asociat sau pensionat în regim de plata cu ora, se atribuie în regim de plata cu ora, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ, personalului didactic angajat cu contract individual de muncă pe perioadă determinată în unitatea de învăţământ şi situaţia se comunică la inspectoratul şcolar.

  (2) În situaţia în care mai rămân posturi didactice/catedre vacante/rezervate neocupate, acestea se repartizează, de inspectoratele şcolare, până la data începerii cursurilor, în şedinţă publică, la nivelul inspectoratului şcolar, în ordine, după cum urmează:

  a) candidaţilor repartizaţi în etapele anterioare cu norma incompletă, conform art. 90 sau candidaţilor angajaţi cu contract individual pe perioadă determinată cu norma incompletă în vederea completării normei cu ore din învăţământul gimnazial conform art. 8 alin. (3);

  b) candidaţilor care nu s-au prezentat la posturi didactice/catedre şi care solicită o nouă repartizare, conform art. 90;

  c) candidaţilor prevăzuţi la art. 84 alin. (13), în ordinea descrescătoare a punctajelor;

  d) candidaţilor care au obţinut cel puţin media 5 (cinci) la concursul de titularizare, sesiunea 2012 (minimum 5 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică sau inspecţia la clasă), care nu au mai participat ulterior la alte concursuri de titularizare sau care nu au obţinut note sub 5 (cinci) la proba scrisă în cadrul următoarelor concursuri de titularizare în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e), în ordinea descrescătoare a mediilor;

  e) candidaţilor care au obţinut cel puţin nota 7 (şapte) la concursurile de titularizare, sesiunile 2011, 2010 sau 2009, care nu au mai participat ulterior la alte concursuri de titularizare sau care nu au obţinut note sub 5 (cinci) la proba scrisă în cadrul următoarelor concursuri de titularizare în specialitatea postului didactic/catedrei solicitat(e), în ordinea descrescătoare a notelor.

  (3) Deciziile de repartizare pe post/catedră pentru candidaţii repartizaţi conform alin. (2) se emit începând cu data de la care au fost repartizaţi.

ART. 10

  Cadrele didactice calificate din învăţământul preuniversitar, care se încadrează în condiţiile de studii prevăzute la art. 8 alin. (1)-(2) şi art. 9, angajate cu contract individual de muncă sau în regim de plata cu ora, trebuie să facă şi dovada pregătirii psihopedagogice conform art. 3 alin. (2)-(6) ori a îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 3 alin. (1).

ART. 12

  (1) Catedrele de limbi moderne din învăţământul primar se atribuie astfel:

  

  d) profesorilor pentru învăţământul primar/institutorilor/învăţătorilor de la altă grupă sau clasă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă, în regim de plata cu ora.

ART. 15

  (2) Profesorii titulari pe alte catedre, cu specializări în profilul tehnic, silvic, economic sau agricol, pot ocupa prin detaşare sau în regim de plata cu ora catedre de educaţie tehnologică, conform prezentei Metodologii.

ART. 16

  (3) În unităţile de învăţământ preuniversitar în care se organizează stagii de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2, încadrarea cadrelor didactice care realizează pregătirea/instruirea practică se face în funcţie de specializarea acestora şi prevederile planului de învăţământ. Orele de laborator tehnologic şi de instruire practică predate în cadrul stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 sunt incluse în norma didactică sau în plata cu ora, după caz. Pe parcursul unui an şcolar, un cadru didactic poate avea în încadrare cel mult o clasă de elevi care efectuează stagiul de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2. În structura catedrelor de discipline tehnologice şi de pregătire/instruire practică vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată/transfer pentru restrângere de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ nu se includ ore normate la clasele/grupele de elevi care efectuează stagii de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2. Orele vacante de laborator tehnologic şi de instruire practică din cadrul stagiilor de pregătire practică pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2 se ocupă numai pe perioadă determinată.

ART. 53

  (4) Posturile didactice/catedrele care se vacantează pe parcursul etapei pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ care intră sub incidenţa alin. (2) lit. e) pot fi ocupate numai pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, prin reîncadrarea unui cadru didactic pensionat care a avut calitatea de titular în învăţământul preuniversitar, prin concurs, prin detaşare sau în regim de plata cu ora.

ART. 74

  (4) În situaţia în care candidaţii care nu sunt titulari, repartizaţi pe posturi didactice/catedre vacante/rezervate, renunţă la opţiunea făcută sau nu se prezintă la posturile didactice/catedrele pe care au fost repartizaţi, se mai pot prezenta la o altă repartizare numai după repartizarea candidaţilor la nivel judeţean, înainte de atribuirea orelor în regim de plata cu ora, conform Calendarului. Situaţiile excepţionale se rezolvă numai cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.

Baza legală: Ordinul nr. 4.895 din 10 noiembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2015-2016

Despre pensiile militarilor

Despre pensiile militare, în ultimul număr din ,,Observatorul militar”, pagina 11:

,,După intrarea în vigoare a legii,vor fi recalculate toate pensiile atât cele stabilite în baza legislaţiei în vigoare până la 31.12.2010, cât şi cele stabilite în baza Legii nr. 263/2010.

Dacă în urma recalculării va rezulta o sumă mai mică, se va menţine în plată pensia ce are cuantumul mai mare.

De prevederile HG nr. 1.294/2001, cu modificările şi completările ulterioare, vor beneficia toţi militarii care au trecut în rezervă/retragere până la data intrării în vigoare a noii legi. 

Directorul Casei de Pensii Sectoriale a MApN, colonel dr. Constantin Luca, ne-a precizat că, pentru aplicarea unitară a prevederilor legii, trebuie elaborate anumite acte normative subsecvente.

 Astfel, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, se vor elabora hotărâri de Guvern prin care se vor stabili atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale, cât şi norme privind modalitatea de restituire a diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 şi a OUG nr. 1/2011. 

De asemenea, prin ordine comune ale conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale,ordinii publice şi securităţii naţionale vor fi stabilite următoarele:

- acordarea sporului de până la 15%, la baza de calcul folosită la stabilirea pensiilor militare de stat; 
- stabilirea procedurii de actualizare a pensiilor;
- metodologia de întocmire a dosarului de pensie;
- organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii;
- procedura de recalculare;
- constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de expertiză medico-militară.

Având în vedere acest lucru, vom reveni cu precizări pe măsură ce documentele menţionate vor fi aprobate.”

CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERA DE CONSILIER JURIDIC

CONSILIERE ŞI ORIENTARE ÎN CARIERĂ.
CE ESTE CONSILIEREA JURIDICĂ?
CUM SĂ AJUNGI CONSILIER JURIDIC!


Proiect POSDRU/90/2.1/S/64176 „Studenţi practicieni – studenţi activi şi integraţi”



Aici  http://www.studentipracticieni.ro/documente/cocaconsjuridic.pdf

      CE ESTE CONSILIEREA JURIDICĂ?

Noţiuni introductive

Profesia de consilier juridic face parte din categoria profesiilor juridice, se organizează ca un corp profesional şi se exercită conform prevederilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi prevederilor statutului.

Profesia de consilier juridic este independentă şi organizată autonom, fiind exercitată integrat în sistemul de justiţie românesc.

Profesia de consilier juridic se exercită personal de către consilierul juridic înscris pe Tabloul profesional al consilierilor juridici definitivi sau stagiari, denumit în continuare Tablou, ţinut de către Colegiile Consilierilor Juridici din România.

Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, codului de deontologie profesională şi statutului profesiei.

În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este independent profesional şi nu poate fi supus nici unei îngrădiri sau presiuni de orice tip, acesta fiind protejat de lege împotriva acestora.

Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat şi ale celorlalte entităţi interesate în conformitate cu Constituţia şi cu legile ţării.

Relaţia profesională dintre consilierul juridic şi beneficiarul serviciilor sale se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, confidenţialitate şi independenţa opiniilor profesionale.

În activitatea sa, consilierul juridic asigură:

-    consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;

-  avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.

Activitatea de consilier juridic este considerată vechime în muncă juridică în funcţiile de magistrat, avocat, notar public sau în alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii.

Realizarea profesiei

a) Activitatea profesională a consilierului juridic se realizează prin:

-  consultaţii şi cereri cu caracter juridic în toate domeniile dreptului;

-  redactarea de opinii juridice cu privire la aspecte legale ce privesc activitatea acesteia;

-  redactarea proiectelor de contracte, precum şi negocierea clauzelor legale contractuale;

-    asistenţa, consultanţa şi reprezentarea juridică a persoanelor juridice şi a altor entităţi interesate;

-     redactarea de acte juridice, atestarea identităţii părţilor, a consimţământului, a conţinutului şi a datei actelor încheiate, care privesc persoana juridică în favoarea căreia consilierul juridic exercită profesia;

-   avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic;

-  verificarea legalităţii actelor cu caracter juridic şi administrativ primite spre avizare;

-    semnarea la solicitarea conducerii, în cadrul reprezentării, a documentelor cu caracter juridic emanate de la persoana juridică sau de la instituţia publică reprezentată;

1.     Avizele pentru legalitate şi conformitate vor fi însoţite de semnătura şi parafa profesională;

2.  Parafa profesională individuală va cuprinde în mod obligatoriu următoarele elemente:

-   denumirea "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);

-   Sigla "COLEGIUL CONSILIERILOR JURIDICI" (teritorial - JUDEŢ);

-    numele şi prenumele consilierului juridic, însoţite de menţiunea S (stagiar) sau D (definitiv), după caz;

-    codul unic de identificare, format din 2+4 (patru) cifre, alocat în ordinea înscrierii în Tablou, cod unic de înregistrare ce nu va mai putea fi realocat (primele două cifre reprezintă judeţul);

 -în condiţiile în care actul juridic supus avizării pentru legalitate nu este conform legii, consilierul juridic va formula un raport de neavizare în care va indica neconcordanţa acestuia cu normele legale, în vederea refacerii actului;

-consilierul juridic, indiferent de forma în care îşi desfăşoară activitatea profesională, se subordonează, numai pe linie administrativă, persoanei juridice în favoarea căreia îşi exercită profesia.

Dreptul la opinie profesională a consilierului juridic este garantat.

Consilierul juridic poate reprezenta gratuit în justiţie rudele sale, ale soţului/soţiei, până la gradul IV inclusiv.

a)    În exercitarea profesiei şi în legătură cu aceasta, consilierul juridic este obligat să păstreze secretul profesional privitor la cauza ce i-a fost încredinţată, cu excepţia cazurilor prevăzute expres de lege.

b)    Pentru activitatea depusă, consilierul juridic are dreptul să fie remunerat conform prevederilor formei scrise a raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei faţă de beneficiar.

c)    În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic sau la locul de exercitare a profesiei sunt inviolabile. Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a biroului său nu poate fi făcută decât de procuror, în temeiul unui mandat emis în condiţiile legii. Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu nici un fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale consilierului juridic şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege.

Dobândirea calităţii de consilier juridic 
Primirea în profesie

Poate fi consilier juridic persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:

a)   este cetăţean român şi are domiciliul în România;

b)   are exerciţiul drepturilor civile şi politice;

c)   este licenţiată a unei facultăţi de drept;

d)  este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; această condiţie se dovedeşte cu certificat medical eliberat în condiţiile legii;

e)  nu se află în vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute de Legea nr. 514/2003.

Înscrierea în profesia de consilier juridic se face în mod individual, pe baza unei cereri

adresate Colegiului Consilierilor Juridici pe a cărui rază teritorială domiciliază, conform regulamentului şi statutului fiecărui colegiu teritorial.

Cererea de înscriere în profesie va fi însoţită de acte care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 8, 9 şi 10 din Legea nr. 514/2003, respectiv: copii ale actului de identitate, ale actelor de stare civilă, ale certificatului de naştere, copie legalizată a diplomei de studii, cazierul judiciar, certificatul medical, două fotografii color pentru "Legitimaţia de consilier juridic" şi declaraţie pe propria răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru dobândirea şi exercitarea profesiei de consilier juridic şi că nu este înscris în alt colegiu sau asociaţie profesională a consilierilor juridici.

Colegiul teritorial verifică îndeplinirea condiţiilor generale şi speciale prevăzute de legea şi statutul profesiei şi avizează admiterea în colegiul respectiv.

După aprobarea cererii, solicitantului i se va elibera decizia de înscriere în profesie, conform vechimii sale în activităţi juridice.

Taxele de înscriere se vor stabili de către fiecare colegiu teritorial.

Demnitatea profesională

Este nedemn de a fi consilier juridic acela care:

a)  a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de natură a aduce atingere profesiei de consilier juridic;

b)    în exercitarea profesiei de consilier juridic a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească irevocabilă;

c)  este declarat nedemn, pentru alte cauze, de lege.

Incompatibilitate şi compatibilitate

Exercitarea profesiei de consilier juridic este incompatibilă cu:

a)  calitatea de avocat;

b)   activităţile care lezează demnitatea şi independenţa profesiei de consilier juridic sau bunele moravuri;

c)  alte profesii autorizate sau salarizate;

d)    funcţia şi activitatea de administrator sau de lichidator în cadrul procedurilor de reorganizare şi lichidare judiciară;

e)  activitatea publicistică salarizată;

f)    alte incompatibilităţi prevăzute de lege sau rezultate din situaţia de conflict de interese, în condiţiile legii.

Exercitarea profesiei de consilier juridic este compatibilă cu:

a)  activitatea didactică universitară şi de cercetare;

b)      funcţia de arbitru, mediator sau expert, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor legale privind conflictul de interese;

c)  participarea la comisii de studii, de întocmire a proiectelor de reglementări juridice;

orice altă activitate profesională care nu încalcă situaţiile de incompatibilitate şi de nedemnitate;

d) calitatea de asociat, acţionar, administrator, cenzor la oricare dintre formele de organizare juridică prevăzute de lege.

Situaţii speciale cumulative. Societatea profesională

Persoana juridică înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, constituită de către unul sau mai mulţi consilieri juridici înscrişi în Tabloul ţinut de colegiile teritoriale, are caracter de societate profesională, în conformitate cu normele deontologice şi de etică profesională şi cu statutul, aceste societăţi profesionale nu pot funcţiona în lipsa avizului de principiu dat de colegiul teritorial pe a cărui rază îşi au sediul, care va verifica, în principal, următoarele:

-      calitatea de consilier juridic, conform legii şi statutului profesiei, a asociatului unic/asociaţilor/acţionarilor;

-      obiectul de activitate să fie unic, respectiv activităţi juridice (consultanţă şi reprezentare juridică, exclusiv activităţi atribute speciale ale altor profesii juridice) cod CAEN 7411. În urma dobândirii personalităţii juridice şi a obţinerii autorizaţiilor de funcţionare, a avizului Colegiului, societatea profesională, prin grija acestuia, va fi înregistrată obligatoriu în partea cu destinaţie specială, respectiv Societăţi Profesionale, din Tabloul ţinut de colegiul teritorial.

Orice modificare adusă actelor constitutive ale acestor societăţi va trebui adusă la cunoştinţă colegiului teritorial în a cărui raza acestea îşi au sediul.

Dovedirea calităţii de consilier juridic

Calitatea de consilier juridic - cu drept de exercitare a profesiei se dovedeşte cu "Legitimaţia de consilier juridic" şi insigna profesiei, eliberate de fiecare colegiu consilierului juridic înscris în Tabloul Colegiului.

Actele juridice redactate şi contrasemnate de consilierul juridic vor purta parafa acestuia, iar cele avizate pentru legalitate vor purta parafa şi semnătura acestuia.

Modelul legitimaţiei de consilier juridic, cu însemnele corpului profesional, insigna şi parafa de avizare pentru legalitate sunt adoptate de Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România.

Stagiul profesional

La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează, în mod obligatoriu, un stagiu de pregătire profesională, perioadă în care are calitatea de consilier juridic stagiar.

Stagiul reprezintă perioada premergătoare definitivării în profesia de consilier juridic şi are drept scop pregătirea profesională a consilierului juridic la începutul exercitării profesiei.

Stagiul la debutul în profesie este obligatoriu şi efectiv.

În timpul stagiului, consilierul juridic va avea calitatea de consilier juridic stagiar.

Durata stagiului este de 2 ani. Consiliul colegiului teritorial, în mod excepţional şi numai după verificarea raportului făcut de şeful Biroului de îndrumare profesională, împreună cu consilierul juridic îndrumător, precum şi cu consilierul juridic care sprijină cererea de admitere în colegiu pe baza unei activităţi profesionale meritorii, poate aproba reducerea perioadei de stagiu. Această reducere nu poate fi mai mare de 6 (şase) luni calendaristice.

Stagiul se suspendă în perioada neexercitării profesiei.

Perioada de stagiu efectuată înainte de data suspendării se ia în calcul pentru îndeplinirea stagiului.

Drepturile şi obligaţiile administrative ale consilierului juridic stagiar sunt prevăzute în actul de decizie în baza căruia exercită profesia, beneficiind de toate celelalte drepturi ale funcţiei pe perioada stagiului.

Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi la tribunale ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.

Consilierul juridic îndrumător este obligat să prezinte Consiliului colegiului teritorial, la sfârşitul perioadei de stagiu, un raport de activitate asupra modului în care stagiarul şi-a îndeplinit în mod efectiv îndatoririle profesionale.

Asigurarea consilierului juridic îndrumător

Poate îndeplini calitatea de consilier juridic îndrumător numai consilierul juridic definitiv şi care se bucură de o reputaţie profesională neştirbită.

Definitivarea

După efectuarea stagiului consilierul juridic stagiar va susţine examenul de definitivare.

Comisia de examinare după definitivat eliberează candidatului "Certificatul de promovare a examenului de definitivat" în baza căruia acesta este înscris pe Tablou cu menţiunea "definitiv".

Taxa pentru susţinerea examenului de definitivat se stabileşte de către fiecare colegiu teritorial.

Definitivarea în profesia de consilier juridic pe baza vechimii în celelalte funcţii juridice

Poate fi primit în profesie, în calitate de consilier juridic definitiv, cel care anterior sau la data primirii a îndeplinit funcţia de avocat, magistrat ori notar definitiv sau a îndeplinit alte funcţii juridice, potrivit dispoziţiilor legale specifice fiecăreia dintre aceste profesii, cel puţin 5 ani.

Raportul dintre consilierul juridic definitiv - îndrumător şi consilierul juridic stagiar este de conlucrare profesională, în baza unui contract de îndrumare în formă scrisă.

Condiţiile efectuării stagiului şi ale definitivatului sunt conform Legii nr. 514/2003 şi vor fi prevăzute în regulamentele Comisiei metodologice a Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din România (U.C.C.J.R.).

Interdicţii

Consilierul juridic nu poate asista sau reprezenta părţi cu interese contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe şi nu poate pleda împotriva părţii care l-a consultat mai înainte în legătură cu aspectele litigioase ale pricinii.

Consilierul juridic nu poate fi ascultat ca martor şi nu poate furniza relaţii nici unei autorităţi sau persoane cu privire la cauza care i-a fost încredinţată, decât dacă are dezlegarea prealabilă, expresă şi scrisa din partea părţii în cauză, în condiţiile legii.

Calitatea de martor are întâietate faţă de calitatea de consilier juridic, cu privire la faptele şi împrejurările pe care acesta le-a cunoscut înainte de a fi devenit apărător al vreunei părţi în cauză.

Dacă a fost ascultat ca martor, consilierul juridic nu mai poate desfăşura nici o activitate profesională în acea cauză.

Consilierul juridic nu poate îndeplini funcţia de expert, interpret sau traducător în cauza în care este angajat.

Exercitarea profesiei
În scopul asigurării, garantării şi protejării dreptului neîngrădit la muncă, conform art. 3 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi art. 41 şi 45 din Constituţie, republicată, consilierul juridic îşi poate exercita profesia la alegere, în oricare dintre formele prevăzute de lege şi de statutul profesiei, cu respectarea prevederilor privind compatibilitatea şi incompatibilitatea în exercitarea acesteia.

Consilierul juridic este liber să aleagă şi să schimbe în orice moment opţiunea sa pentru exercitarea profesiei.

Consilierul juridic definitiv sau stagiar, în vederea exercitării profesiei, se va înscrie pe Tabloul ţinut de colegiul teritorial.

Consilierul juridic este obligat să anunţe în scris conducerea colegiului teritorial din care face parte despre orice intenţie de modificare a opţiunii sale privind exercitarea profesiei.

Tabloul anual

Colegiul teritorial are obligaţia să întocmească anual Tabloul, cu menţionarea numelui şi a prenumelui, codului unic de înregistrare, a poziţiei profesionale, respectiv stagiar sau definitiv, precum şi a situaţiei în ceea ce priveşte exercitarea profesiei (exclus, suspendat etc.).

Prin grija colegiului teritorial, Tabloul anual şi modificările intervenite sunt comunicate U.C.C.J.R. şi instituţiilor prevăzute de lege.

Consiliul colegiului teritorial emite hotărâri de trecere pe Tablou a consilierilor juridici incompatibili, la cerere sau din oficiu, iar reînscrierea pe Tablou se face la cerere, după încetarea stării de incompatibilitate.

Taxele de reînscriere pe Tablou se stabilesc de Consiliul colegiului teritorial.

Consilierii juridici care la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 au debutat în profesie, indiferent de vechimea în activitatea juridică, sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "definitiv".

Consilierii juridici care de la data intrării în vigoare a Legii nr. 514/2003 nu pot face dovada debutului în profesie anterior acestei date sunt trecuţi pe Tablou cu menţiunea "stagiar".

Licenţiatul unei facultăţi de drept care solicită înscrierea în profesia de consilier juridic şi are o vechime de minimum 5 ani în alte profesii juridice va fi trecut pe Tablou cu menţiunea "definitiv".

Încetarea calităţii de consilier juridic

Încetarea exercitării profesiei de consilier juridic are loc în următoarele situaţii:

a)  prin renunţare scrisă la exercitarea profesiei;

b)   prin deces;

c)   dacă împotriva consilierului juridic s-a luat măsura excluderii din profesie.

În toate situaţiile de încetare a exercitării profesiei de consilier juridic, acesta nu va mai putea folosi legitimaţia de consilier juridic, insigna, ştampilele şi roba.

Suspendarea exercitării profesiei de consilier juridic

Exercitarea profesiei de consilier juridic se suspendă în următoarele situaţii:

a)  în caz de incompatibilitate;

b)   pe perioada de interdicţie de a exercita activităţile profesionale, dispusă prin hotărâre judecătorească sau disciplinară;

c)  în caz de neplată a taxelor şi a contribuţiilor profesionale timp de 3 luni de la scadenţa acestora până la lichidarea lor integrală;

d)  în condiţiile în care consilierul juridic îndeplineşte alte funcţii juridice "sau profesii salarizate.

În toate situaţiile de suspendare a exercitării profesiei de consilier juridic, precizate la alineatul anterior, pe Tablou se vor face menţiunile corespunzătoare.

Drepturile consilierului juridic

Consilierul juridic are dreptul să fie înscris în Tablou, cu drept de exercitare a profesiei, şi are dreptul să acorde consultanţă juridică, să redacteze, să contrasemneze, să avizeze pentru legalitate acte juridice, să asiste şi să reprezinte orice instituţie, autoritate publică, persoană juridică sau orice entitate interesată în toate domeniile de drept, în condiţiile Legii nr. 514/2003 şi ale statutului.

Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorie şi tribunale, ca instanţă de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe administrative cu atribuţii jurisdicţionale.

Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum şi la toate autorităţile şi organele administrative cu atribuţii jurisdicţionale.

Consilierii juridici au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în organele de conducere ale colegiilor şi ale U.C.C.J.R, în condiţiile prevăzute de statutele acestor organizaţii profesionale.

În scopul asigurării secretului profesional, actele şi lucrările cu caracter profesional aflate asupra consilierului juridic, la domiciliul acestuia şi la locul unde îşi exercită profesia sunt inviolabile.

Raportul dintre consilierul juridic şi persoana juridică pe care o asistă sau o reprezintă nu poate fi stânjenit sau controlat.

Consilierii juridici nu răspund penal, material, administrativ sau disciplinar pentru susţinerile făcute oral ori în scris în faţa instanţei de judecată sau a altor organe, dacă acestea sunt în legătură cu apărarea şi necesare cauzei ce i-a fost încredinţată.

Îndatoririle consilierului juridic

Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea.

Consilierul juridic acordă consultanţă, opinia sa fiind consultativă.

Consilierul juridic formulează punctul său de vedere potrivit prevederilor legale şi a crezului său profesional.

Consilierul juridic manifestă independenţă în relaţia cu organele de conducere ale persoanei juridice unde exercită profesia, precum şi cu orice alte persoane din cadrul acesteia; punctul de vedere formulat de către consilierul juridic în legătură cu aspectul juridic al unei situaţii nu poate fi schimbat sau modificat de către nici o persoană, consilierul juridic menţinându-şi opinia legală formulată iniţial, indiferent de împrejurări.

În exercitarea profesiei, consilierul juridic nu poate fi supus nici unei presiuni din partea persoanei juridice unde îşi exercită profesia sau din partea oricărei alte persoane juridice de drept public ori privat.

Consilierul juridic, în exercitarea profesiei, se supune numai Constituţiei, legii, statutului profesiei şi regulilor eticii profesionale.

Consilierul juridic va aviza şi va semna acte cu caracter juridic, avizul pozitiv sau negativ, precum şi semnătura sa fiind aplicate numai pentru aspectele strict juridice ale documentului respectiv.

Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.

Consilierii juridici sunt obligaţi să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată şi să nu folosească expresii jignitoare faţă de completul de judecată, faţă de ceilalţi consilieri juridici, avocaţi sau faţă de părţile din proces.

Consilierii juridici sunt datori să studieze temeinic cauzele în care asistă sau reprezintă instituţiile, autorităţile ori entităţile interesate, să se prezinte la termene la instanţele de judecată sau la organele de urmărire penală ori la alte instituţii, să manifeste conştiinciozitate şi probitate profesională, să pledeze cu demnitate faţă de judecător şi de părţile în proces, să depună concluzii orale sau note de şedinţă ori de câte ori consideră necesar acest lucru sau instanţa de judecată dispune în acest sens.

Consilierii juridici sunt obligaţi să participe la şedinţele convocate de Consiliul Colegiului, la activităţile profesionale şi la şedinţele organelor de conducere din care fac parte.

Absentarea repetată şi în mod nejustificat constituie abatere disciplinară.

Consilierii juridici sunt obligaţi să ţină evidenţele cerute de lege şi pe cele prevăzute în regulamentele corpului profesional, adoptate de Consiliul U.C.C.J.R. - cu privire la cauzele în care asistă sau reprezintă, să avizeze pentru legalitate actele juridice şi să achite cu regularitate taxele şi contribuţiile stabilite pentru formarea bugetului Colegiului şi bugetului U.C.C.J.R.

La înscrierea sau reînscrierea în colegiu, fiecare consilier juridic va achita o taxă stabilită de Consiliul U.C.C.J.R., ce se face venit atât la bugetul colegiului respectiv, cât şi la bugetul U.C.C.J.R.

Consilierii juridici sunt obligaţi să restituie actele ce le-au fost încredinţate instituţiei, autorităţii sau entităţii interesate de la care le-au primit.

Obligaţia de a păstra secretul profesional, prevăzută în art. 16 din Legea nr. 514/2003 este absolută şi limitată în timp, conform clauzei de confidenţialitate. Ea se extinde asupra tuturor activităţilor consilierului juridic.

Consilierul juridic nu poate fi obligat în nici o circumstanţă şi de către nici o persoană fizică sau juridică să divulge secretul profesional.

Aceeaşi obligaţie revine organelor de conducere ale colegiilor teritoriale şi angajaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute de către aceştia în funcţiile pe care le deţin.

Evidenţele activităţii consilierului juridic

Evidenţele activităţii consilierului juridic, actele şi documentele sunt ţinute de acesta, potrivit reglementărilor privind activitatea persoanei juridice, entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia.

Consilierul juridic ţine evidenţa în cazurile litigioase sau nelitigioase în care a fost sesizat.

Indiferent de reglementările persoanei juridice sau entităţii în favoarea căreia îşi exercită profesia, consilierul juridic va ţine evidenţa următoarelor activităţi:

-  intrările şi ieşirile de corespondenţă juridică numerotate şi datate;

-  registrul de evidenţă privind orice situaţie litigioasă cu care a fost sesizat;

-  registrul de evidenţă privind avizele scrise - datate şi numerotate;

-   registrul de înregistrare a actelor juridice atestate de consilierul juridic cu privire la identitatea părţilor, a conţinutului şi a datei actelor.

Modelele acestor registre se adoptă de Comisia metodologică a U.C.C.J.R. şi se comunică tuturor colegiilor.

La încetarea raporturilor juridice care stau la baza exercitării profesiei faţă de o persoană juridică publică sau privată, entitate interesată, română ori străină, consilierul juridic va preda, pe bază de proces-verbal, în vederea arhivării, toate documentele aferente activităţii depuse.

Predarea pe bază de proces-verbal, numerotat şi datat, a documentelor menţionate mai sus îl descarcă în totalitate, de orice răspundere, pe consilierul juridic.

Consilierul juridic răspunde pentru încălcarea obligaţiilor profesionale, potrivit legii şi statutului.

Activitatea desfăşurata de consilierul juridic este o activitate de mijloace şi nu de rezultat.

La încetarea raportului juridic care stă la baza exercitării profesiei de consilier juridic faţă de beneficiarul prestaţiei, consilierul juridic va informa în scris colegiul din care face parte. În situaţia în care consilierul juridic nu va face informarea mai sus menţionată imediat şi continuă să îşi exercite profesia, va răspunde potrivit reglementărilor care sancţionează exercitarea fără drept a unei profesii. În acest caz, la constatare, Colegiul va sancţiona disciplinar consilierul juridic, în funcţie de gravitatea situaţiei.

Consilierul juridic înscris în Colegiu, dar care nu îşi va putea exercita profesia, se consideră suspendat.

Consilierului juridic, funcţionar public, îi sunt aplicabile şi beneficiază şi de prevederile legii funcţionarului public.

Protecţia drepturilor profesionale, economice şi sociale ale consilierului juridic

Conform art. 23 din Legea nr. 514/2003, în activitatea sa profesională consilierul juridic se bucură de protecţia legii, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Percheziţionarea consilierului juridic, a domiciliului ori a locului său de muncă sau ridicarea de înscrisuri ori de bunuri de la acesta nu poate fi făcută decât de procuror în baza unui mandat emis de judecător.

Exercitarea activităţilor specifice profesiei de consilier juridic: consultantă, asistenţă, reprezentare juridică, avizare pentru legalitate şi contrasemnare de acte juridice de către persoane neautorizate prin nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege şi de statut reprezintă exercitare fără drept a profesiei de consilier juridic şi se sancţionează conform legii penale.

Toţi consilierii juridici asociaţi, membri ai colegiilor teritoriale, au îndatorirea de a participa la activităţile profesionale, stagiile de pregătire profesională, conferinţele, simpozioanele şi la orice alte manifestări organizate de colegiile teritoriale şi U.C.C.J.R. potrivit statutelor şi regulamentelor acestora.

Colegiile şi U.C.C.J.R. au obligaţia să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru organizarea şi exercitarea unitară şi specializată a profesiei.

Lipsa nejustificată a consilierului juridic asociat de la formele de pregătire profesională sau neabsolvirea acestora constituie abatere disciplinară, fiind sancţionată cu suspendarea din profesie pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi 6 luni.

Colegiile şi U.C.C.J.R. pot colabora în scopul realizării şi promovării politicilor şi strategiilor de formare profesională a consilierilor juridici cu Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor (C.N.F.P.A.), înfiinţat în temeiul prevederilor Legii nr. 132/1999, republicată.

În temeiul art. 38, art. 39 alin. (1) lit. g), art. 188 alin. (1) lit. c), e) şi g), art. 189 lit. a, c), e) şi f), art. 190 şi 193 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, coroborate cu art. 41 alin. (2) din Constituţie, republicată, beneficiarii serviciilor profesionale ale consilierilor juridici angajaţi sau numiţi vor iniţia participarea atât la stagiile de formare profesională, cât şi la toate formele de pregătire profesională specifică profesiei de consilier juridic, prin acte adiţionale la actele de angajare a serviciilor profesionale sau în actele de numire, asigurând plata cheltuielilor ocazionate de aceste forme de pregătire profesională.

În scopul formării profesionale a consilierilor juridici angajaţi sau numiţi în funcţie, beneficiarii serviciilor profesionale ale acestora vor suporta cheltuielile pentru reorganizarea profesiei ocazionate de: înscrierea în colegiu, achiziţionarea robei, a legitimaţiei de consilier juridic, a insignei, ştampilelor profesionale, precum şi a tuturor registrelor de evidenţă profesională.

Cheltuielile avansate de consilierul juridic, ocazionate de reorganizarea profesiei precizate la alineatul precedent, se vor deconta acestuia de către autoritatea sau instituţia publică ori de către persoana juridică în favoarea căreia acesta exercită profesia de consilier juridic.

Autorităţile, instituţiile şi persoanele juridice la care consilierii juridici îşi exercită profesia în mod permanent sunt obligate să asigure acestora spaţii distincte şi corespunzătoare atât pentru buna desfăşurare a activităţilor profesionale, cât mai ales pentru asigurarea confidenţialităţii şi secretului profesional stabilitele lege.

În acelaşi scop, pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei de consilier juridic, acestea vor asigura baza tehnico-materială necesară, birotica şi orice alte utilităţi necesare îndeplinirii serviciului profesional.

Pentru activitatea sa profesională consilierul juridic are dreptul la o remuneraţie de bază, stabilită prin negociere pentru consilierul juridic ce are statut de salariat, sau conform legilor speciale pentru cel numit în funcţie.

Deosebit de remuneraţia de bază astfel stabilită, în considerarea specificului muncii şi a importanţei sociale a serviciilor profesionale, în temeiul art. 25 şi 26 din Legea nr. 53/2003, cu modificările ulterioare, consilierul juridic poate negocia prestaţii suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate şi clauza de confidenţialitate.

Organizarea profesiei de consilier juridic

Organizarea şi funcţionarea Colegiului Consilierilor Juridici

Colegiul teritorial este organizaţia profesională creată pentru toţi consilierii juridici asociaţi în această formă de organizare dintr-un judeţ sau din municipiul Bucureşti, indiferent de ramura, domeniul de activitate ori locul exercitării profesiei, ce asigură organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic în mod unitar şi apără drepturile şi interesele legitime ale consilierilor juridici.

Colegiul teritorial este persoană juridică de interes general şi are sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv în municipiul Bucureşti.

Colegiul teritorial are patrimoniu şi buget propriu. Patrimoniul Colegiului poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.

Contribuţia consilierilor juridici la realizarea bugetului propriu este stabilită de fiecare colegiu.

Colegiul teritorial activează în baza statutului propriu.

Uniunea Colegiilor Consilierilor Juridici din România

U.C.C.J.R. este formată din toate colegiile consilierilor juridici din România şi cuprinde toţi consilierii juridici înscrişi în Tabloul acestora, cu drept de exercitare a profesiei de consilier juridic şi are drept scop organizarea unitară a exercitării profesiei de consilier juridic în România.

U.C.C.J.R. este persoană juridică de interes general, are patrimoniu şi buget propriu.

Bugetul U.C.C.J.R. se formează din contribuţiile colegiilor în cotele stabilite de Congresul U.C.C.J.R.

Patrimoniul U.C.C.J.R. poate fi folosit în activităţi producătoare de venituri, în condiţiile dreptului comun.

Organele de conducere ale U.C.C.J.R. sunt:

a)  Congresul Colegiilor Consilierilor Juridici din România;

b)  Consiliul U.C.C.J.R.;

c)  biroul executiv;

d)  preşedintele;

e)  prim-vicepreşedintele;

f)  vicepreşedinţii.

În structura centrală a U.C.C.J.R. funcţionează:

a)  secretarul general;

b)   Comisia centrală de cenzori;

c)  Comisia centrală de disciplină;

d)  Comisia metodologică de organizare şi exercitare a profesiei de consilier juridic;

e)  aparatul tehnic administrativ.

Consilierul juridic este dator să îşi decline calitatea şi să îşi probeze identitatea cu actul "Legitimaţie de consilier juridic" în faţa tuturor instanţelor judecătoreşti de orice grad, instituţiilor şi autorităţilor statului şi a altor consilieri juridici şi avocaţi cu care intră în contact cu prilejul îndeplinirii actelor specifice profesiei.

Conflictele de orice natură dintre consilierii juridici sau dintre consilierul juridic şi avocaţi, magistraţi ori alte autorităţi publice se aduc de îndată la cunoştinţă, în scris, decanului colegiului, de către consilierul juridic în cauză, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.

         Sursa http://www.studentipracticieni.ro/documente/cocaconsjuridic.pdf