Noul Statut al Cultului Creştin Baptist



STATUTUL din 16 ianuarie 2008 de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România *)

PUBLICAT ÎN: Monitorul Oficial nr. 59 din 25 ianuarie 2008

Forma consolidată valabilă la data de 05 Septembrie 2017

  *) Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 58 din 16 ianuarie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 59 din 25 ianuarie 2008.

   Notă:  Forma consolidată a STATUTULUI din 16 ianuarie 2008, publicat în Monitorul Oficial nr. 59 din 25 ianuarie 2008, la data de 05 Septembrie 2017 este realizată prin includerea modificărilor şi completărilor aduse de: ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017.

  PREAMBUL

  I. Baptiştii reprezintă în tradiţia creştină o ramură a Reformei protestante din secolul al XVI-lea şi se consideră continuatori ai tradiţiei evanghelice care a fost prezentă în Europa de-a lungul multor veacuri de istorie creştină. În Anglia, anabaptiştii (ramura radicală a reformei protestante) au fost numiţi baptişti începând cu anul 1569.

  Prima congregaţie care a purtat numele de biserică creştină baptistă a apărut în anul 1609 în Amsterdam şi a fost formată din emigranţi englezi. Persecutaţi în Anglia, mulţi baptişti au emigrat în America, unde au înfiinţat biserici creştine baptiste începând cu anul 1639. Astăzi, baptiştii reprezintă cea mai răspândită confesiune creştină de tradiţie protestantă din lume, având biserici în peste 220 de ţări şi state şi aproximativ 120 milioane de membri.

(la 20-07-2017 Alineatul 2, Paragraful I din Preambul a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  În România, prima biserică creştină baptistă a luat fiinţă în anul 1856 în Bucureşti, prin misiunea Bisericii Baptiste Germane. Între cele două războaie mondiale, prezenţa şi influenţa spirituală a baptiştilor s-au făcut simţite în special în Transilvania, Bihor şi Banat. În perioada comunistă, baptiştii au fost persecutaţi şi consideraţi sectanţi de către regimul totalitar ateu. În prezent, în România există peste 1.700 biserici creştine baptiste, cu aproximativ 150.000 de membri şi aparţinători. Pe plan naţional, bisericile creştine baptiste sunt organizate în Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, care a luat fiinţă în anul 1920 şi are sediul în Bucureşti.

(la 20-07-2017 Alineatul 3, Paragraful I din Preambul a fost modificat de Punctul 1, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  II. Baptiştii s-au remarcat în istorie prin lupta pentru libertatea religioasă a fiecărei fiinţe umane. Filosoful englez John Locke scria: "Baptiştii au fost primii care au propus lumii libertatea religioasă deplină; libertatea adevărată şi dreaptă, libertatea egală şi imparţială."

  În anul 1612, pastorul baptist Thomas Helwys îi scria regelui Angliei, Iacob I:

  "Regele este un om muritor, şi nu Dumnezeu; de aceea nu are nicio putere asupra sufletelor nemuritoare ale supuşilor săi... Religia este o problemă între om şi Dumnezeu. Lăsaţi-i să fie eretici, turci, evrei sau orice altceva. Regele nu va răspunde în locul lor înaintea lui Dumnezeu. De aceea, regele nici nu poate fi judecător între Dumnezeu şi om."

  Baptiştii consideră că libertatea religioasă este inalienabilă şi irevocabilă şi că nicio altă libertate nu este în siguranţă acolo unde nu există libertate religioasă.

  Pentru baptişti, libertatea religioasă înseamnă:

  - libertatea de a crede şi de a mărturisi credinţa;

  – libertatea de închinare publică şi privată;

  – libertatea de asociere în comunităţi religioase;

  – libertatea de practicare a credinţei;

  – libertatea de slujire prin fapte de caritate;

  – libertatea de interpretare a Scripturii;

  – libertatea de schimbare a apartenenţei religioase.

  Baptiştii cred şi militează pentru o biserică liberă într-un stat liber. Baptiştii din România nu acceptă subvenţii de la stat pentru activitatea religioasă şi pentru salarizarea personalului de cult. Ei cred că este datoria liber consimţită a fiecărui credincios să contribuie la susţinerea spirituală şi materială a bisericii de care aparţine.

  III. Baptiştii mărturisesc credinţa într-un singur Dumnezeu, Creatorul şi Susţinătorul tuturor celor văzute şi nevăzute. Baptiştii cred că Dumnezeu există etern în trei Persoane, Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, fiecare Persoană fiind pe deplin Dumnezeu, cu toate că există un singur Dumnezeu.

  Baptiştii cred şi mărturisesc dumnezeirea şi umanitatea Domnului Isus Hristos, naşterea Sa din Fecioara Maria, moartea Sa ispăşitoare pe cruce pentru întreaga omenire, învierea Sa din morţi a treia zi în trup glorificat, înălţarea Sa în slavă la dreapta Tatălui.

  De asemenea, baptiştii mărturisesc şi aşteaptă venirea în slavă a Domnului Isus Hristos, învierea celor drepţi şi a celor nedrepţi şi manifestarea glorioasă a Împărăţiei lui Dumnezeu.

  Baptiştii cred că Duhul Sfânt este cea de a treia Persoană dumnezeiască, că Duhul Sfânt iluminează şi convinge omul de păcat şi neprihănire, că Duhul Sfânt înfăptuieşte naşterea din nou (regenerarea) prin Cuvântul Scripturii şi transformarea (sfinţirea) continuă, după chipul Fiului lui Dumnezeu, a celui ce se încrede în Hristos.

  Prin învăţăturile biblice fundamentale, baptiştii aparţin creştinismului istoric. Baptiştii susţin principiile Reformei: Sola Scriptura, Sola Gratia, Sola Fidae, Soli Deo Gloria. În practica religioasă, baptiştii promovează simplitatea tradiţiei Bisericii din veacul apostolic (Faptele Apostolilor 2:41-47). Baptiştii cred şi mărturisesc că prin Isus Hristos fiecare om are acces direct la Dumnezeu. Domnul Isus Hristos este singurul Mântuitor şi singurul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni. Baptiştii nu practică cultul icoanelor, al moaştelor şi al sfinţilor, considerându-le tradiţii ulterioare veacului apostolic.

  IV. Baptiştii îşi trag numele de la practica botezului nou-testamentar. Cuvântul «baptist» vine de la grecescul «baptizo» care înseamnă «afundare». În crezul şi practica bisericii creştine baptiste, botezul se administrează în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, prin afundare în apă, şi este precedat de convertirea celui ce se botează. Pentru baptişti, botezul reprezintă mărturia personală a unui cuget curat înaintea lui Dumnezeu, prin credinţa în moartea şi învierea Domnului Isus Hristos. Copiii nou-născuţi sunt dedicaţi lui Dumnezeu prin rugăciunea de binecuvântare. În familiile şi în bisericile creştine baptiste, copiii cresc în cunoaşterea lui Dumnezeu, prin cuvântul Scripturii şi rugăciune.

(la 20-07-2017 Alineatul 1, Paragraful IV din Preambul a fost modificat de Punctul 2, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   Baptiştii au ca învăţătură specifică siguranţa mântuirii. Aceasta înseamnă că cel născut din nou are viaţă veşnică din momentul întoarcerii la Dumnezeu. Cei ce sunt cu adevărat născuţi din nou, prin puterea lui Dumnezeu, vor persevera în har până la sfârşitul vieţii. Din pricina cercetării şi lucrării Duhului lui Dumnezeu, cel mântuit nu poate stărui în păcat şi neascultare. Numai cei ce perseverează până la sfârşit au fost cu adevărat născuţi din nou. "Cine are pe Fiul are viaţa, cine nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viaţa." (1 Ioan 5:12)

  Baptiştii cred că mântuirea este darul lui Dumnezeu, oferit ca har tuturor celor ce se întorc la El cu pocăinţă şi credinţă. Creştinul face fapte bune nu ca să fie mântuit, ci pentru că a fost mântuit prin Isus Hristos. "Fiindcă suntem socotiţi îndreptăţiţi prin credinţă, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos." (Români 5:1) Credinţa reprezintă rădăcinile noii vieţi în Hristos, în timp ce faptele bune reprezintă roada care Îl glorifică pe Dumnezeu.

  V. Baptiştii practică închinarea faţă de Dumnezeu în duh şi adevăr. Închinarea publică se realizează prin participarea tuturor credincioşilor, de regulă, prin cântare, rugăciune, citirea şi propovăduirea Sfintelor Scripturi. Zidirea duhovnicească se face şi în grupuri mici, în case particulare sau în lăcaşul de închinare, prin studiul Bibliei şi rugăciune. Prin Cina Domnului biserica comemorează jertfa unică a Noului Legământ, adusă o dată pentru totdeauna prin moartea pe cruce a Domnului Isus Hristos. Cina Domnului exprimă atât unirea credinciosului cu Isus Hristos, cât şi unitatea bisericii, ca trup al lui Hristos, prin Duhul Sfânt.

  Baptiştii sărbătoresc Duminica - ziua Învierii Domnului ca zi de închinare săptămânală. De asemenea, baptiştii celebrează sărbătorile anuale legate de evenimentele principale ale mântuirii: Naşterea Mântuitorului, Botezul Domnului, Moartea şi Învierea Domnului Isus Hristos, Înălţarea Domnului şi Pogorârea Duhului Sfânt.

   Bisericile creştine baptiste au, de asemenea, şi servicii divine speciale. Serviciul divin de cununie are un caracter solemn şi consfinţeşte legământul celor doi, bărbat şi femeie, ce se unesc înaintea lui Dumnezeu pentru a forma o familie. Binecuvântarea nou-născuţilor se face, de regulă, în cadrul serviciului divin, prin rugăciunea bisericii. Serviciul divin de înmormântare reafirmă credinţa în înviere şi constituie un act de solidaritate a comunităţii cu cei îndureraţi din pricina despărţirii.

(la 20-07-2017 Alineatul 3, Paragraful V. din Preambul a fost modificat de Punctul 3, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  VI. Baptiştii cred şi mărturisesc că toţi cei mântuiţi, din toate generaţiile, din orice popor şi din orice etnie, alcătuiesc trupul cosmic al lui Hristos, în cer şi pe pământ, Biserica Universală, care se manifestă local prin comunităţi de credinţă, speranţă şi iubire creştină. Biserica locală reprezintă comunitatea credincioşilor născuţi din nou, prin care Hristos se manifestă în fiecare generaţie şi în fiecare loc şi prin care Dumnezeu extinde harul Său în lume. Baptiştii cred că biserica se zideşte numai într-un climat de dragoste şi autenticitate şi creşte spiritual numai în dependenţă de Hristos şi doar în măsura cultivării relaţiilor interpersonale şi a implicării credincioşilor în slujire.

  Baptiştii consideră că menirea fiecărei biserici locale este aceea de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a împărtăşi credinţa, speranţa şi iubirea creştină. Baptiştii cred că biserica locală Îl glorifică pe Dumnezeu în măsura în care fiecare credincios şi întreaga comunitate este o mărturie a suveranităţii, sfinţeniei şi bunătăţii dragostei lui Dumnezeu în lume. Pentru baptişti, biserica locală ca familie duhovnicească reprezintă dovada că iubirea, speranţa şi încrederea sunt posibile într-o lume materialistă şi individualistă.

  VII. Baptiştii sunt promotorii pe plan mondial ai misiunii creştine moderne, începând cu William Carrey (1761-1834), părintele misiunii moderne. Baptiştii consideră că fiecare credincios este un misionar şi că întreaga biserică este trimisă în lume să răspândească Evanghelia, astfel încât cei ce nu au o relaţie personală cu Dumnezeu să devină, prin credinţă şi pocăinţă, ucenici devotaţi ai Domnului Isus Hristos.

  Baptiştii împărtăşesc convingerea că Împărăţia lui Dumnezeu este mai mare decât orice biserică sau confesiune creştină. Baptiştii resping prozelitismul ca mijloc de manipulare a persoanei. Ei cred în responsabilitatea şi dreptul inalienabil al fiecărei persoane de a-şi alege singură credinţa. Misiunea se adresează persoanei şi societăţii în întregul ei, atât prin Evanghelie, cât şi prin acţiuni de caritate şi de identificare în dragoste creştină cu cei marginalizaţi şi nedreptăţiţi.

  Baptiştii sunt cetăţeni responsabili şi loiali şi în ascultare de Dumnezeu participă alături de toţi ceilalţi cetăţeni la pacea şi prosperitatea ţării lor. În mod special, baptiştii se roagă lui Dumnezeu pentru mântuirea tuturor oamenilor. Ei mijlocesc înaintea Tatălui ceresc pentru toate autorităţile şi persoanele din instituţiile statului, pentru ca astfel să putem trăi cu demnitate şi în pace.

  CAP. I

  Principii şi dispoziţii generale

  SECŢIUNEA 1

  Principii

  ART. 1

  Cultul Creştin Baptist din România se organizează potrivit următoarelor principii:

  a) Principiul autorităţii spirituale

  Bisericile creştine baptiste din România se întemeiază pe învăţătura Sfintelor Scripturi. Sfânta Scriptură (Biblia) este Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu şi reprezintă autoritatea supremă în materie de credinţă şi practică religioasă a bisericilor creştine baptiste din România.

(la 20-07-2017 Litera a) din Articolul 1, Sectiunea 1, Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  b) Principiul asocierii

  Bisericile creştine baptiste din România sunt biserici surori. Ele se asociază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susţine împreună mărturia creştină, de a veghea la păstrarea nealterată a învăţăturilor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune şi de a-şi apăra libertatea religioasă.

(la 20-07-2017 Litera b) din Articolul 1, Sectiunea 1, Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  Bisericile creştine baptiste se organizează şi funcţionează în mod autonom. Comunităţile teritoriale, Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, şi Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România au rolul de a sprijini şi de a îndruma bisericile creştine baptiste locale să îşi îndeplinească menirea.

(la 20-07-2017 Litera c) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  d) Principiul apostoliei

  Fiecare biserică creştină baptistă are mandatul apostolic încredinţat de Hristos de a fi o comunitate trimisă în lume pentru a mărturisi Evanghelia şi pentru a împărtăşi credinţa, speranţa şi iubirea creştină tuturor oamenilor.

(la 20-07-2017 Litera d) din Articolul 1 , Sectiunea 1 , Capitolul I a fost modificată de Punctul 4, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   e) Principiul preoţiei universale

  Fiecare credincios are acces liber la Dumnezeu, prin mijlocirea Domnului Isus. Ca preoţi ai lui Dumnezeu, credincioşii baptişti au dreptul şi responsabilitatea de a mărturisi Evanghelia, de a sluji potrivit înzestrării duhovniceşti şi de a mijloci în rugăciune pentru mântuirea semenilor lor.

  f) Principiul libertăţii religioase

  Credincioşii baptişti împărtăşesc convingerea potrivit căreia fiecare persoană şi fiecare biserică trebuie să se bucure de libertatea de a-şi alege modul de închinare şi slujire a lui Dumnezeu, fără îngrădiri sau amestec din afară.

  Cultul Creştin Baptist din România este liber şi autonom faţă de stat. Baptiştii susţin principiul separării bisericii faţă de stat, potrivit dictonului "o biserică liberă într-un stat liber".

  g) Principiul egalităţii cultelor

  Cultul Creştin Baptist este egal cu celelalte culte în faţa legii şi a autorităţilor statului. Statul român va păstra poziţia de neutralitate faţă de Cultul Creştin Baptist şi nu va încuraja acordarea de privilegii sau discriminarea Cultului Creştin Baptist faţă de alte culte.

  Credincioşii baptişti şi aparţinătorii sunt protejaţi de statul român împotriva oricăror comportamente care au ca scop sau vizează atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare ori a unei stări de inferioritate, legate de apartenenţa acestora la credinţa baptistă.

  SECŢIUNEA a 2-a

  Dispoziţii generale

  ART. 2

  Cultul Creştin Baptist din România se organizează şi funcţionează potrivit prevederilor prezentului statut. Denumirea acestuia este: Cultul Creştin Baptist din România - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Articolul 2 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 5, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 3

  (1) Cultul Creştin Baptist din România formează o unitate atât din punct de vedere doctrinar, cât şi organizatoric.

  (2) Mărturisirea de credinţă baptistă conţine nucleul fundamental al învăţăturilor biblice pe baza cărora se realizează unitatea doctrinară a bisericilor creştine baptiste din România.

  (3) Structura organizatorică a Cultului Creştin Baptist din România este următoarea: a) bisericile locale; b) comunităţile teritoriale; c) Convenţia Baptistă Maghiară şi d) Uniunea Baptistă, fiecare având personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate.

  (4) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale componente, inclusiv Institutul Teologic Baptist din Bucureşti, Universitatea «Emanuel» din Oradea şi alte unităţi de învăţământ sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 3 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 6, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 4

  Cultul Creştin Baptist din România are sistem propriu de salarizare şi sistem propriu de asigurări sociale, denumit Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului (C.P.A.). Casa de Pensii are personalitate juridică şi se organizează şi funcţionează conform regulamentului propriu, aprobat de organele de conducere ale cultului.

  ART. 5

  (1) Cultul Creştin Baptist din România este liber şi autonom faţă de stat, independent faţă de orice altă persoană fizică sau juridică de drept public ori privat.

  (2) Libertatea şi autonomia Cultului Creştin Baptist se manifestă şi prin dreptul său exclusiv de a-şi stabili doctrina şi preceptele religioase proprii, normele interne de organizare şi funcţionare; dreptul exclusiv de a înfiinţa/desfiinţa unităţi de cult; dreptul de a-şi alege reprezentanţii în conducerea structurilor din cadrul cultului, fără amestec din partea statului; dreptul de a avea o jurisdicţie duhovnicească proprie.

  (3) Autonomia Cultului Creştin Baptist, în sensul Constituţiei României, se manifestă şi prin faptul că acesta, din motive doctrinare, nu acceptă subvenţii financiare din partea statului pentru activitatea cultică şi pentru funcţionarea sa.

  (4) În acord cu prevederile constituţionale şi ale Legii nr. 489/2006

 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, statul român promovează sprijinul acordat Cultului Creştin Baptist din România de către membrii şi aparţinătorii săi, prin deduceri din impozitul pe venit pentru sumele contribuţie, şi încurajează sponsorizările către cult, potrivit legii.

  (5) Din motive doctrinare, Cultul Creştin Baptist susţine sacralitatea vieţii de la concepţie până la moartea naturală şi sacralitatea familiei. Familia se întemeiază pe legământul căsătoriei liber consimţit doar între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora, pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor.

(la 20-07-2017 Articolul 5 din Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost completat de Punctul 7, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 6

  (1) Cultul Creştin Baptist din România este independent faţă de bisericile şi organizaţiile baptiste din străinătate, păstrând legături frăţeşti şi de colaborare cu acestea. El poate intră în alianţe cu organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu biserici şi organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate.

  (2) La Cultul Creştin Baptist din România se pot afilia biserici creştine baptiste şi asociaţii de biserici creştine baptiste române şi maghiare din diaspora.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 6 , Sectiunea a 2-a , Capitolul I a fost modificat de Punctul 8, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  CAP. II

  Biserica baptista locală

  SECŢIUNEA 1

  Definirea şi constituirea bisericii

  ART. 7

  (1) Biserica creştină baptistă locală reprezintă comunitatea biblică întemeiată pe legământul în jertfa Domnului Isus a credincioşilor născuţi din nou, care au primit botezul credinţei şi acceptă din proprie convingere Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România şi prevederile prezentului statut.

  (2) Biserica creştină baptistă locală este de sine stătătoare şi are ca autoritate supremă în materie de credinţă şi practică religioasă învăţăturile Sfintelor Scripturi.

  (3) Fiecare biserică creştină baptistă face parte din comunitatea bisericilor pe raza căreia se află sau din Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, precum şi din Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România.

  (4) Bisericile creştine baptiste pot stabili norme proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.

  (5) Bisericile creştine baptiste pot încheia parteneriate cu biserici şi organizaţii creştine din ţară şi din străinătate cu respectarea prevederilor prezentului statut.

(la 20-07-2017 Articolul 7 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 9, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 8

  (1) Biserica se constituie ca persoană juridică prin hotărârea adunării generale a unui număr de cel puţin 20 de membri majori, consideraţi membri fondatori.

  (2) Actul de constituire întocmit în 3 exemplare va purta semnătura fiecărui membru fondator şi va exprima voinţa colectivă de constituire, va conţine denumirea şi sediul bisericii, precum şi lista membrilor comitetului de conducere. Două exemplare ale actului de constituire, împreună cu actele doveditoare privind sediul şi patrimoniul iniţial, vor fi înaintate comunităţii teritoriale de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Comunitatea teritorială sau Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, va proceda la verificarea îndeplinirii condiţiilor legale de constituire, precum şi a celor doctrinare şi va înainta Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România actele respective împreună cu avizul său, care va cuprinde confirmarea îndeplinirii condiţiilor de legalitate şi a celor doctrinare.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 8 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 10, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 9

  (1) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare se va face de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, în urma constatării îndeplinirii condiţiilor legale, precum şi a celor doctrinare, şi va fi urmată de înscrierea bisericii în Registrul persoanelor juridice al Cultului Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Un eventual refuz de avizare din partea comunităţii teritoriale sau de autorizare din partea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România trebuie să fie motivat şi comunicat în scris grupului de credincioşi care a solicitat autorizarea.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Grupul de credincioşi care a solicitat autorizarea bisericii respective poate contesta refuzul la Consiliul Uniunii, care va lua o decizie în prima sa şedinţă.

  (4) Biserica se consideră definitiv constituită, fără nicio altă formalitate, după eliberarea autorizaţiei de funcţionare de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. Biserica astfel constituită este persoană juridică de la data hotărârii de constituire.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 9 , Sectiunea 1 , Capitolul II a fost modificat de Punctul 11, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (5) Retragerea autorizaţiei de funcţionare se face de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România în urma propunerii adunării generale a Comunităţii teritoriale, respectiv a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.

(la 20-07-2017 Articolul 9 din Sectiunea 1 , Capitolul II a fost completat de Punctul 12, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 10

  (1) Grupul de credincioşi format din cel puţin 3 membri majori se poate constitui în "biserică filială", fără a avea personalitate juridică. Biserica filială îşi exercită cultul în mod liber şi independent în localitatea respectivă.

  (2) Biserica filială se constituie prin hotărârea grupului respectiv, cu acordul bisericii la care se afiliază. Actul de constituire se va întocmi în 4 exemplare, va exprima voinţa colectivă de constituire a membrilor fondatori, va purta semnătura fiecărui membru fondator şi va cuprinde denumirea bisericii filiale şi adresa sediului.

  (3) Eliberarea autorizaţiei de funcţionare pentru biserica filială urmează procedura prevăzută în cazul bisericii cu personalitate juridică şi va fi înregistrată în Registrul bisericilor filiale al Cultului Creştin Baptist din România.

  SECŢIUNEA a 2-a

  Membri şi aparţinători

  ART. 11

  (1) Este membru al bisericii creştine baptiste persoana (bărbatul sau femeia, prin naştere), fără deosebire de naţionalitate, etnie sau rasă, care din libera sa convingere a primit botezul, pe baza pocăinţei şi a mărturisirii credinţei în jertfa Domnului Isus, acceptă Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist, prevederile prezentului statut şi este înscrisă în registrul de membri al bisericii locale.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Calitatea de membru al bisericii creştine baptiste este personală şi netransmisibilă şi poate fi dovedită după registrul de membri ţinut de biserica locală.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Datele personale ale credincioşilor nu pot fi folosite în alt scop decât în cel al evidenţierii în cadrul Cultului Creştin Baptist din România.

  (4) Fiecare credincios baptist trebuie să aparţină unei biserici locale. Un credincios baptist poate fi membru numai într-o singură biserică în acelaşi timp.

  (5) Membrii bisericii nu pot face parte din organizaţii a căror ideologie, învăţătură sau practică sunt împotriva învăţăturii Sfintelor Scripturi.

  (6) Primirea unui membru în biserică se face prin aprobarea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală.

  (7) În cazul transferului unui membru dintr-o altă biserică creştină baptistă, biserica în care acesta se transferă va solicita adeverinţa de membru de la biserica din care acesta pleacă.

(la 20-07-2017 Alineatul (7) din Articolul 11 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 13, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 12

  (1) Membrii bisericii pot beneficia de consiliere şi asistenţă religioasă şi au dreptul de a participa activ la adunările generale, de a alege şi de a fi aleşi în conformitate cu Mărturisirea de credinţă şi cu prevederile prezentului statut. Dreptul de a alege şi de a fi ales se exercită în conformitate cu prevederile legale în materie.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 12 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Membrii bisericii au datoria de a se ruga, de a se hrăni spiritual prin citirea Scripturilor, de a participa cu regularitate la serviciile divine ale bisericii, de a contribui financiar, material şi prin rugăciune la susţinerea activităţii şi misiunii bisericii. Fiecare credincios creştin baptist are datoria de a mărturisi semenilor Evanghelia Domnului Isus Hristos.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 12 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 14, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 13

  (1) Biserica locală exercită disciplinarea spirituală asupra membrilor săi care s-au abătut de la Cuvântul lui Dumnezeu prin atitudine, învăţătură sau faptele vieţii. Disciplinarea poate consta în:

  a) mustrarea făcută de păstorul bisericii;

  b) mustrarea în comitet şi/sau în adunarea generală;

  c) suspendarea temporară a exercitării unor drepturi ce decurg din calitatea de membru;

  d) excluderea.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 13 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Măsurile disciplinare se aplică în scopul îndreptării celui vinovat, avându-se în vedere gradul de vinovăţie, impactul asupra mărturiei bisericii şi atitudinea persoanei în cauză. Disciplinarea se aplică, de regulă, gradual, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală a bisericii. Cei puşi sub disciplină sau excluşi nu au dreptul să participe la adunările generale ale bisericii. Celor excluşi pentru tulburarea serviciilor în mod repetat li se poate interzice participarea la serviciile divine ale bisericii.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 13 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 15, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Excluderea duce la încetarea calităţii de membru al bisericii şi se aplică celor ce se fac vinovaţi de cădere gravă sau persistenţă în păcat, precum şi celor ce stăruiesc în răspândirea învăţăturilor eretice.

  ART. 14

  (1) Retragerea din biserică prin nefrecventarea serviciilor divine, din cauza lipsei de interes, duce la încetarea calităţii de membru. Retragerea constatată de comitetul bisericii va fi consemnată în registrul bisericii, comunicată în scris celui în cauză şi adunării generale.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) În situaţia în care un membru al bisericii îşi exprimă în scris hotărârea de retragere, biserica va lua act de această hotărâre şi o va consemna în registrul de membri. Persoana retrasă nu mai face parte din Cultul Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 14 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 16, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Membrii excluşi sau retraşi pot fi consideraţi aparţinători.

  ART. 15

  (1) Cei excluşi sau retraşi vor putea fi reprimiţi ca membri, la cererea scrisă a acestora şi după ce vor dovedi sinceră îndreptare.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Excluderea şi reprimirea se vor face prin hotărârea organelor de conducere ale bisericii, potrivit procedurii stabilite de adunarea generală, şi vor fi consemnate în registrul bisericii.

  (3) Reprimirea unui credincios exclus sau retras într-o altă biserică baptistă se va face după consultarea în scris a bisericii în care a fost membru. În situaţia reprimirii membrilor excluşi sau retraşi, biserica poate restrânge dreptul acestora de a fi aleşi în conducerea şi slujirile bisericii.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 15 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 17, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Foştii membri, retraşi sau excluşi, nu au niciun drept asupra bunurilor şi valorilor aduse sub orice formă în patrimoniul bisericii, bunurile şi valorile respective rămânând proprietate exclusiv cultică.

  ART. 16

  (1) Copiii nebotezaţi ai credincioşilor baptişti sunt aparţinători ai bisericii creştine baptiste. Sunt aparţinătoare şi persoanele care şi-au exprimat în scris dorinţa de a aparţine bisericii creştine baptiste locale.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 16 , Sectiunea a 2-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 18, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Biserica poate acorda aparţinătorilor ei consiliere spirituală şi asistenţă religioasă, la cererea acestora sau a familiilor lor.

  (3) Membrii şi aparţinătorii bisericii filiale sunt înscrişi în registrele bisericii la care s-au afiliat.

  SECŢIUNEA a 3-a

  Activitatea şi funcţionarea bisericii

  ART. 17

  (1) Biserica creştină baptistă locală are menirea de a-L glorifica pe Dumnezeu prin închinare publică, părtăşie frăţească, mărturie creştină, slujire şi misiune.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 17 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 19, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Activitatea bisericii se realizează prin comuniunea spirituală a credincioşilor în cadrul serviciilor divine şi al grupurilor mici, precum şi prin programe de evanghelizare, studiu biblic, cateheză, caritate şi misiune (Fapte 2:42-47; 5:42; 19:9; 20:20; Români 16:5; 1 Corinteni 16:19; Coloseni 4:15; Filimon 1-2).

  (3) Bisericile locale îşi pot desfăşura serviciile divine şi activitatea spirituală a grupurilor mici în lăcaşuri de cult, în spaţii publice închiriate, în case particulare, în spaţii amenajate în acest scop, precum şi, ocazional, în aer liber.

  ART. 18

  (1) Biserica locală îşi organizează liber şi autonom serviciile divine, grupurile mici, modul de închinare publică, evanghelizarea, catehizarea, studiile biblice, slujirea, misiunea şi orice alte activităţi.

  (2) Biserica poate organiza seminare, conferinţe, concerte şi alte activităţi cultural-religioase, după nevoi. Educaţia biblică a copiilor, adolescenţilor şi tinerilor se face în familie, în şcoala biblică, în grupurile mici, precum şi în seminare şi tabere special organizate de biserică în conformitate cu Mărturisirea de Credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 18 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Fiecare biserică creştină baptistă are libertatea de a desfăşura misiune creştină în ţară şi în străinătate, prin implicarea membrilor săi: în evanghelizare publică şi personală, în rugăciune, studiu biblic şi predicare, în acţiuni sociale şi de caritate, precum şi în înfiinţare de biserici.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 18 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 20, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Membrii bisericii au dreptul şi responsabilitatea de a se implica în slujirea bisericii potrivit cu chemarea divină, înzestrarea duhovnicească, maturitatea spirituală şi mărturia creştină pe care aceştia o au în familie şi în societate.

  ART. 19

  (1) În bisericile creştine baptiste din România există două categorii de slujire specială: slujirea duhovnicească şi diaconia.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 19 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Slujirea duhovnicească asigură creşterea spirituală şi pregătirea credincioşilor în vederea implicării lor în slujire. Aceasta se realizează prin: misiune, predicare, evanghelizare, păstorire şi educaţie biblică.

  (3) Misiunea reprezintă lucrarea bisericii de extindere a Împărăţiei lui Dumnezeu prin trimitere de misionari pentru propovăduirea Evangheliei şi înfiinţarea de noi biserici în ţară şi în străinătate.

  (4) Predicarea Cuvântului lui Dumnezeu prin inspiraţia Duhului Sfânt are menirea profetică de a descoperi voia lui Dumnezeu în cugetele oamenilor şi de a-i conduce la pocăinţă faţă de Dumnezeu şi credinţă în Isus Hristos.

  (5) Evanghelizarea reprezintă chemarea harului divin adresată celor ce nu au o relaţie biblică şi personală cu Dumnezeu, pentru a deveni ucenici ai Domnului Isus Hristos, şi se realizează prin mărturisirea personală şi propovăduirea învăţăturilor de bază ale Sfintelor Scripturi.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 19 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 21, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (6) Păstorirea bisericii se realizează prin rugăciune, consiliere, catehizare, educaţie biblică, predicare, supraveghere şi cârmuire duhovnicească, pentru creşterea spirituală a credincioşilor şi pregătirea lor în vederea lucrării de slujire.

  (7) Educaţia biblică se realizează prin propovăduire şi studiu biblic, pentru consolidarea în credinţă şi maturizarea credincioşilor, prin cunoaşterea şi aplicarea Cuvântului lui Dumnezeu, în vederea lucrării de învăţare şi sfătuire a altora.

  (8) Diaconia reprezintă slujirea bisericii prin manifestarea iubirii creştine şi ajutorarea celor în nevoi.

  ART. 20

  (1) Potrivit învăţăturii şi practicii bisericilor creştine baptiste, evanghelizarea personală şi publică, predicarea Cuvântului lui Dumnezeu, conducerea grupurilor mici, acţiunile de caritate, precum şi alte activităţi cultural-religioase reprezintă atribuţii ale preoţiei universale, calitate pe care o are fiecare credincios baptist.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 20 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) În cadrul Cultului Creştin Baptist din România atribuţiile similare slujbei de preot în sensul Legii nr. 489/2006, republicată, sunt considerate numai actele de cult: botezul, administrarea Cinei Domnului în cadrul serviciului divin public, ordinarea slujitorilor duhovniceşti, binecuvântarea copiilor, cununia religioasă şi înmormântarea.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 20 , Sectiunea a 3-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 22, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  SECŢIUNEA a 4-a

  Slujitorii bisericii

  ART. 21

  (1) Biserica poate alege şi consacra în slujire ca slujitori duhovniceşti pe acei credincioşi care dovedesc prin roadele slujirii lor chemare divină, maturitate spirituală, înzestrare duhovnicească, viziune şi dedicare pentru lucrarea lui Dumnezeu şi care îndeplinesc calităţile prevăzute în Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:1-7; Tit 1:5-9).

  (2) Consacrarea în slujire pentru întreaga viaţă se face prin ordinare (hirotonie). Consacrarea în slujire pentru nevoile specifice ale bisericii se face prin serviciul special de rugăciune.

  ART. 22

  (1) Ordinarea se hotărăşte de adunarea generală, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. În vederea ordinării, biserica va solicita cercetarea şi examinarea doctrinară a candidatului de către comitetul comunităţii teritoriale sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. În situaţia în care comunitatea teritorială refuză ordinarea, biserica se poate adresa Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. În situaţia bisericilor baptiste maghiare, acestea se pot adresa Consiliului Convenţiei.

  (2) Ordinarea se face în cadrul serviciului divin, prin rugăciune cu punerea mâinilor de către comisia de ordinare (1 Timotei 4: 14) stabilită de comitetul bisericii împreună cu comitetul comunităţii teritoriale sau Comitetul executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.

  (3) Actul ordinării reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul tuturor bisericilor creştine baptiste din ţară şi străinătate.

(la 20-07-2017 Articolul 22 din Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 23, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 23

  (1) Slujitorii duhovniceşti ordinaţi pot fi supuşi evaluării în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă atunci când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. În acest caz se va convoca o adunare generală statutară ulterioară în care slujitorul va fi pus la vot.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 23 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) În situaţia în care slujitorul duhovnicesc ordinat supus evaluării nu obţine trei pătrimi din voturile exprimate, acesta îşi încetează slujirea în biserica respectivă.

  (3) Slujitorul duhovnicesc ordinat poate fi ales şi angajat în altă biserică sau slujire duhovnicească în cadrul comunităţii bisericilor sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.

  (4) Dacă nicio altă biserică sau entitate din cadrul cultului nu îl solicită să slujească în această calitate, exercitarea atribuţiilor ce decurg din calitatea de slujitor duhovnicesc ordinat se suspendă până la solicitarea expresă din partea unei biserici baptiste, a unei comunităţi a bisericilor baptiste ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, sau a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 23 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (5) Pierderea calităţii de slujitor ordinat se face prin hotărârea comitetului comunităţii teritoriale sau a Comitetului executiv al Convenţiei Baptiste Maghiare, în următoarele situaţii:

  a) excluderea de către biserică pentru cădere în păcat sau răspândire de învăţături eretice;

  b) cădere în păcat sau abateri doctrinare constatate de Comunitatea teritorială, respectiv Convenţia Maghiară, după caz. În acest caz, biserica va proceda la excluderea acestuia;

  c) retragerea din cult.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 23 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 24, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 24

  (1) Alegerea slujitorilor duhovniceşti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se hotărăşte de adunarea generală, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor cu drept de vot. Biserica stabileşte domeniul de slujire şi perioada slujirii, prin hotărârea adunării generale.

  (2) Consacrarea slujitorilor duhovniceşti pentru nevoile specifice ale bisericii locale se face prin rugăciune cu punerea mâinilor, în cadrul serviciului divin.

  (3) Actul consacrării reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor duhovnicesc şi autorizarea necesară exercitării actelor de cult la nivelul bisericii locale respective, al filialelor şi misiunilor ei.

  (4) Slujitorii duhovniceşti care au fost consacraţi la nivelul bisericii locale pot fi supuşi evaluării, în vederea reconfirmării sau eliberării din slujbă ori când adunarea generală solicită în mod expres acest lucru, prin votul a jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. Calitatea de slujitor duhovnicesc încetează dacă acesta nu întruneşte numărul de două treimi din voturile exprimate.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 24 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 25, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 25

  (1) Fiecare biserică creştină baptistă îşi va alege cu precădere păstorul bisericii. Un păstor poate sluji mai multe biserici cu acordul primei biserici care l-a angajat şi în care este membru. O biserică poate angaja şi alţi slujitori duhovniceşti ordinaţi sau consacraţi la nivelul bisericii locale respective.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 25 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Angajarea păstorului bisericii şi a celorlalţi slujitori duhovniceşti se face prin hotărârea adunării generale, cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. Biserica poate decide angajarea şi prin Comunitatea teritorială sau Convenţia Baptistă Maghiară, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 25 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 26, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Încetarea statutului de angajat al păstorului bisericii şi al celorlalţi slujitori duhovniceşti are loc în situaţia în care persoana în cauză nu obţine votul a cel puţin trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi. Contractul lui de muncă încetează după o perioadă de 3 luni de la data adunării generale care a luat hotărârea.

  (4) Biserica locală care nu are păstor poate solicita comunităţii teritoriale sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, să fie girată temporar de un păstor. Acceptarea păstorului girant se face cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenţi în adunarea generală.

  ART. 26

  (1) Slujitorii duhovniceşti au obligaţia de a păstra taina mărturisirii. Ei nu pot fi obligaţi să dezvăluie faptele încredinţate sau de care au luat cunoştinţă în considerarea statutului lor.

  (2) Slujitorii bisericii şi membrii comitetului de conducere nu pot fi agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.

  (3) Calitatea de păstor este incompatibilă cu apartenenţa la un partid politic şi ocuparea unor funcţii politice.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 26 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 27, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 27

  (1) Biserica poate alege, după nevoi, unul sau mai mulţi diaconi, care ajută păstorul sau consiliul păstorilor în administrarea acţiunilor de caritate şi în desfăşurarea activităţilor duhovniceşti (Fapte 6:1-6; Romani 16:1-2; 1 Timotei 3:11).

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 27 , Sectiunea a 4-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 28, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Alegerea şi consacrarea în slujire a diaconilor se face după normele proprii ale fiecărei biserici şi reprezintă recunoaşterea calităţii de slujitor al bisericii la nivelul bisericii locale respective, al filialelor şi misiunilor ei.

  (3) Diaconii trebuie să aibă calităţile prevăzute de Sfânta Scriptură (1 Timotei 3:8-13).

  SECŢIUNEA a 5-a

  Organizarea şi conducerea bisericii

  ART. 28

  (1) Bisericile locale se organizează potrivit învăţăturii Sfintelor Scripturi şi contextului specific al acestora. Organele de conducere ale bisericii sunt adunarea generală, comitetul bisericii şi păstorul bisericii, care îndeplineşte rolul de presbiter (bătrân), denumit şi episcop (supraveghetor).

  (2) Bisericile care au mai mulţi păstori angajaţi sau care au încredinţat responsabilitatea de presbiter şi altor slujitori duhovniceşti pot organiza consiliul păstorilor. Biserica stabileşte prin hotărârea adunării generale atribuţiile consiliului păstorilor şi responsabilităţile fiecărui păstor sau slujitor duhovnicesc cu rol de presbiter.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 28 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Conducerea bisericii locale presupune îmbinarea creativă, sub călăuzirea Duhului Sfânt, a responsabilităţilor şi atribuţiilor adunării generale, comitetului şi păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 28 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 29, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 29

  (1) Adunarea generală reprezintă organul suprem de conducere şi control al bisericii locale. Autoritatea ei se exercită cu respectarea învăţăturii Sfintelor Scripturi şi în concordanţă cu Mărturisirea de credinţă şi cu prezentul statut.

  (2) Adunarea generală are loc o dată pe an sau ori de câte ori este nevoie.

  (3) Adunarea generală se convoacă de păstorul bisericii în baza hotărârii comitetului. În situaţia în care păstorul refuză convocarea, aceasta se va face de persoana desemnată de comitet. În situaţii speciale, adunarea generală poate fi convocată de păstorul bisericii din proprie iniţiativă sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al membrilor cu drept de vot ai bisericii. Convocarea se va face cu cel puţin 14 zile înainte şi va cuprinde: data, ora, locul, scopul şi ordinea de zi.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 29 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot, adunarea generală se va ţine peste o săptămână, în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, fără nicio altă convocare, când se vor putea lua hotărâri valabile, indiferent de numărul membrilor prezenţi.

  (5) La stabilirea numărului necesar de membri prezenţi cu drept de vot nu vor fi luaţi în considerare membrii care în ultimele 6 luni nu au participat la serviciile divine ale bisericii.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 29 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 30, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (6) Adunarea generală este prezidată de păstorul bisericii (păstorul coordonator) sau de un delegat al acestuia, asistat de secretarul bisericii. La solicitarea adunării generale, prezidarea se va face de un preşedinte de zi asistat de un secretar de zi, aleşi din mijlocul ei. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot sau cu votul calificat, după caz. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează. Procesul-verbal va fi semnat de persoanele care au prezidat adunarea generală.

  ART. 30

  (1) Adunarea generală alege numărătorii de voturi şi aprobă ordinea de zi cu jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi cu drept de vot. Pe ordinea de zi propusă de comitet pot fi adăugate subiecte de interes major ale bisericii, cu aprobarea a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi cu drept de vot.

  (2) La adunările generale ale bisericii pot participa, cu vot consultativ, din oficiu sau ca urmare a invitării, 1-3 delegaţi ai comunităţii bisericilor sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, precum şi 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) În situaţie de criză, păstorul bisericii, comitetul bisericii sau o treime din membrii cu drepturi depline ai bisericii pot solicita sprijinul comunităţii teritoriale sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. Dacă în termen de 30 de zile comunitatea teritorială nu a răspuns solicitării, sprijinul poate fi cerut Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (4) În situaţie de criză, adunarea generală poate fi convocată de comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, după caz, cu respectarea procedurii statutare. Adunarea generală va fi condusă de un moderator cu drept de vot consultativ, delegat de comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară sau Uniunea Baptistă, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 30 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 31, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 31

  (1) Adunarea generală hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale bisericii şi poate delega o parte dintre atribuţiile ei comitetului bisericii, păstorului bisericii sau consiliului păstorilor, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 31 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 32, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Sunt de competenţa exclusivă a adunării generale următoarele atribuţii:

  a) adoptarea normelor proprii care definesc rânduiala bisericii;

  b) alegerea, consacrarea în slujire şi angajarea slujitorilor duhovniceşti;

  c) reconfirmarea sau eliberarea din slujbă a slujitorilor duhovniceşti;

  d) disciplinarea slujitorilor duhovniceşti;

  e) alegerea comitetului, cenzorilor şi delegaţilor bisericii;

  f) aprobarea bugetului şi a execuţiei bugetare;

  g) achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile;

  h) construirea şi demolarea clădirilor care sunt proprietăţi ale bisericii;

  i) angajarea de împrumuturi;

  j) desfiinţarea bisericii.

  ART. 32

  (1) Adunarea generală alege dintre membrii ei, pe o perioadă de 4 ani, comitetul bisericii, cenzorii şi delegaţii la adunarea generală a comunităţii teritoriale, la Conferinţa naţională şi la Congresul cultului.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 32 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Numărul membrilor comitetului va fi stabilit de fiecare biserică în următoarele limite:

  a) bisericile cu până la 100 membri vor alege 3-7 membri în comitet;

  b) bisericile cu 101-300 membri vor alege 5-11 membri în comitet;

  c) bisericile cu 301-700 membri vor alege 7-15 membri în comitet;

  d) bisericile cu 701-1.000 membri vor alege 9-19 membri în comitet;

  e) bisericile cu 1.001-2.000 membri vor alege 11-23 membri în comitet;

  f) bisericile cu 2.001-3.000 membri vor alege 15-27 membri în comitet;

  g) bisericile cu peste 3.000 membri vor alege 17-31 membri în comitet.

  (3) Fiecare biserică stabileşte procedura de propunere prin normele sale proprii. Adunarea generală stabileşte structura comitetului în conformitate cu nevoile bisericii locale respective.

  (4) Fiecare biserică va avea în componenţa comitetului cel puţin un păstor (presbiter), un secretar şi un membru care poate fi casier.

  (5) Păstorul (păstorii) bisericii sau păstorul girant, după caz, este membru de drept în comitetul bisericii pe care o păstoreşte, pe toată perioada activităţii sale.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 32 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (6) Cel puţin două treimi din membrii comitetului vor fi aleşi dintre membrii bisericii care nu sunt angajaţii bisericii.

(la 20-07-2017 Alineatul (6) din Articolul 32 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 33, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (7) Biserica locală care nu are păstor poate încredinţa unuia dintre slujitorii duhovniceşti rolul de presbiter al bisericii cu votul a trei pătrimi din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală.

  (8) Ceilalţi membri ai comitetului sunt aleşi cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală.

  ART. 33

  (1) Adunarea generală a bisericii desemnează prin vot delegaţii pentru adunarea generală a comunităţii teritoriale, Conferinţa naţională şi Congresul cultului. Delegaţii bisericii pentru adunarea generală a comunităţii teritoriale vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 33 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 34, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Delegaţii bisericii pentru Congresul cultului vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat la 100 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 100 de membri are dreptul la un delegat.

  (3) Delegaţii pentru Conferinţa naţională vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare 200 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 200 de membri are dreptul la un delegat. Delegaţii pentru Conferinţa naţională vor fi desemnaţi dintre delegaţii la Congres.

  (4) Delegaţii bisericilor baptiste maghiare pentru Congresul Convenţiei vor fi desemnaţi în proporţie de un delegat pentru fiecare 50 de membri. Biserica cu un număr mai mic de 50 de membri are dreptul la un delegat.

  (5) Membrii comitetului, cenzorii şi delegaţii pot fi revocaţi de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-au făcut vinovaţi de cădere în păcat, abateri de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau dacă nu şi-au îndeplinit sarcinile încredinţate.

  (6) În locul unui membru sau al unui delegat revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va putea coopta un alt membru al bisericii, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea ori să aleagă o altă persoană.

  ART. 34

  (1) Comitetul bisericii reprezintă organul colectiv de conducere şi administrare a activităţii bisericii între adunările generale. Comitetul duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi ajută păstorul bisericii sau consiliul păstorilor în activitatea de cârmuire spirituală a bisericii.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 34 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 35, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Comitetul se convoacă de păstor ori de către delegatul acestuia. În cazul în care păstorul refuză, convocarea se poate face din iniţiativa a jumătate plus unu din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile trebuie să participe la întâlnire cel puţin două treimi din numărul membrilor comitetului. Biserica poate hotărî, prin norme proprii, pentru cazuri de urgenţă, şi alte modalităţi de ţinere a şedinţelor de comitet decât participarea.

  (3) Şedinţele comitetului sunt prezidate de către păstor ori de delegatul acestuia. În cazul în care comitetul este convocat de majoritatea membrilor, prezidarea se face de către un membru desemnat de comitet. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul participanţilor. În caz de paritate decide votul persoanei care prezidează.

  ART. 35

  (1) Comitetul administrează întregul patrimoniu, inclusiv fondurile financiare ale bisericii, în conformitate cu bugetul aprobat de adunarea generală şi cu hotărârile acesteia.

  (2) Alte atribuţii ale comitetului:

  a) asigură implementarea viziunii bisericii;

  b) stabileşte, la propunerea păstorului (consiliului păstorilor), strategia bisericii;

(la 20-07-2017 Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 35 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  c) convoacă adunarea generală şi pregăteşte lucrările acesteia, în conformitate cu art. 29 alin. (3);

(la 20-07-2017 Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 35 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   d) organizează departamente şi stabileşte proiectele bisericii de interes general pentru evanghelizare, misiune, caritate şi altele asemenea;

  e) propune adunării generale alegerea şi/sau angajarea personalului duhovnicesc;

  f) hotărăşte angajarea personalului administrativ şi auxiliar;

  g) cu mandatul adunării generale şi la propunerea păstorului bisericii, poate decide angajarea pe durată determinată a altor slujitori duhovniceşti;

  h) aprobă schema de funcţiuni a bisericii şi decide în probleme de salarii şi personal;

  i) evaluează activitatea personalului administrativ şi auxiliar al bisericii;

(la 20-07-2017 Litera i) din Alineatul (2) , Articolul 35 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 36, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   j) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile;

  k) aprobă primirea de noi membri în biserică;

  l) aplică măsurile statutare de disciplină, conform mandatului încredinţat de adunarea generală;

  m) hotărăşte asupra altor probleme de interes pentru biserică, precum şi asupra celor care i-au fost delegate de adunarea generală.

  ART. 36

  (1) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor, după caz, asigură cârmuirea spirituală şi hrana spirituală a bisericii. Astfel, păstorul bisericii sau consiliul păstorilor:

(la 20-07-2017 Partea introductivă a Alineatului (1) din Articolul 36 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   a) promovează viziunea şi strategia bisericii;

  b) motivează şi îndrumă biserica spre împlinirea menirii şi misiunii ei în lume;

  c) organizează activitatea spirituală a bisericii şi a serviciilor divine;

  d) coordonează păstorirea şi consilierea membrilor şi aparţinătorilor;

  e) asigură pregătirea şi echiparea celorlalţi slujitori ai bisericii;

  f) asigură îndeplinirea actelor de cult;

  g) coordonează activitatea comitetului bisericii.

(la 20-07-2017 Litera g) din Alineatul (1) , Articolul 36 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificată de Punctul 37, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  h) întreprinde alte acţiuni necesare cârmuirii eficiente a bisericii.

(la 20-07-2017 Articolul 36 din Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost completat de Punctul 38, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Păstorul bisericii sau consiliul păstorilor răspunde în faţa adunării generale a bisericii de cârmuirea, păstorirea şi hrănirea spirituală a acesteia.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 36 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 39, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 37

  (1) Biserica este reprezentată de păstorul bisericii sau de păstorul coordonator, după caz, împreună cu secretarul bisericii. Biserica este valabil angajată prin semnătura păstorului bisericii sau a păstorului coordonator împreună cu semnătura secretarului. Aceştia pot delega unui alt membru din comitet sau din consiliul păstorilor dreptul de semnătură pentru anumite acte ori documente.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 37 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 40, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Biserica locală poate încredinţa responsabilitatea organizării şi conducerii activităţii administrativ-financiare unui diacon administrativ ales în comitet cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor prezenţi în adunarea generală.

  (3) În acest caz şi în limitele mandatului dat de adunarea generală, biserica va fi reprezentată de diaconul administrativ împreună cu secretarul bisericii în problemele administrativ-financiare.

  (4) Diaconul administrativ al bisericii, în situaţia în care aceasta îl alege, va duce la îndeplinire hotărârile comitetului de gestionare a patrimoniului bisericii şi va veghea la respectarea prevederilor legale în domeniul administrativ-financiar. El are răspunderea gospodăririi, conservării şi evidenţierii patrimoniului bisericii.

  (5) Secretarul bisericii întocmeşte procesele-verbale ale adunării generale şi ale şedinţelor de comitet, urmăreşte evidenţierea corectă făcută în registrele de membri şi aparţinători ai bisericii şi răspunde de corespondenţa, actele şi documentele bisericii.

  (6) Actele, documentele, registrele, ştampila, autorizaţia şi alte înscrisuri ale bisericii se păstrează în condiţii de siguranţă la sediul bisericii.

  (7) Casierul păstrează şi gestionează banii şi alte valori. El efectuează plăţile în conformitate cu hotărârile adunării generale sau ale comitetului de conducere, cu semnătura păstorului (păstorului coordonator) ori a diaconului administrativ, după caz. Casierul poate fi ales în comitet sau poate îndeplini această slujbă prin contract de voluntariat ori în calitate de angajat.

  ART. 38

  (1) Cenzorii reprezintă organul de control financiar al bisericii. Ei sunt aleşi de adunarea generală în număr de 1-3, cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor cu drept de vot prezenţi în adunarea generală. Cenzorii nu pot fi agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 38 , Sectiunea a 5-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 41, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Cenzorii verifică respectarea hotărârilor adunării generale şi a prevederilor legale în ceea ce priveşte gestionarea patrimoniului bisericii. Cenzorii au obligaţia să întocmească şi să prezinte anual adunării generale raportul de control financiar privind execuţia bugetară, în vederea descărcării de gestiune.

  SECŢIUNEA a 6-a

  Organizarea şi cârmuirea bisericii filiale

  ART. 39

  (1) Biserica filială îşi desfăşoară activitatea şi funcţionează după modelul şi principiile stabilite pentru biserica locală cu personalitate juridică.

  (2) Membrii bisericii filiale se bucură de aceleaşi drepturi şi obligaţii precum membrii unei biserici cu personalitate juridică şi le exercită în îndeplinirea menirii bisericii filiale.

  (3) Biserica filială este cârmuită spiritual de slujitorul desemnat de biserica de care aceasta aparţine, cu acordul membrilor bisericii filiale.

  (4) Bunurile destinate activităţii bisericii filiale fac parte din patrimoniul bisericii la care s-a afiliat, al comunităţii teritoriale sau al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. Biserica locală cu personalitate juridică va folosi bunurile băneşti şi materiale destinate bisericii filiale numai în acest scop.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 39 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 42, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 40

  (1) Cu acordul bisericii la care s-a afiliat, biserica filială poate avea drept de administrare asupra bunurilor destinate activităţii ei, precum şi cod fiscal şi cont în bancă.

  (2) În cazul bisericilor filiale care au drept de administrare, cod fiscal şi cont în bancă, administrarea fondurilor financiare şi a bunurilor se face cu acordul şi sub coordonarea şi controlul bisericii de care filiala aparţine.

  (3) Administrarea fondurilor financiare şi a bunurilor se face de către o comisie formată din delegatul bisericii la care s-a afiliat, împreună cu 2 membri aparţinând bisericii filiale.

  (4) Activitatea financiar-contabilă este supusă controlului de legalitate exercitat de cenzorii bisericii de care aparţine biserica filială.

  ART. 41

  (1) Membrii bisericii filiale se întâlnesc în adunare administrativă o dată pe an, pentru evaluarea lucrării şi pentru stabilirea propriei viziuni, la propunerea slujitorului care o conduce.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 41 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Convocarea adunării administrative se face de către slujitorul bisericii filiale şi va fi adusă la cunoştinţa comitetului bisericii de care aparţine. Acesta poate desemna unul sau 2 delegaţi care vor avea drept de vot consultativ.

  (3) Adunarea administrativă va fi condusă de slujitorul bisericii filiale şi va putea lua decizii pentru bunul mers al lucrării filialei şi pentru administrarea bunurilor şi fondurilor financiare destinate bisericii filiale, în limitele mandatului primit de la biserica de care aparţin.

  (4) Procesul-verbal al adunării administrative va fi întocmit în două exemplare, va fi semnat de persoana care a prezidat întâlnirea, iar un exemplar va fi trimis comitetului bisericii de care aparţine.

  (5) Membrii bisericii filiale nu vor fi luaţi în considerare la stabilirea numărului de membri necesar pentru ţinerea adunării generale a bisericii de care aparţin.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 41 , Sectiunea a 6-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 43, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  SECŢIUNEA a 7-a

  Alte dispoziţii

  ART. 42

  (1) Biserica poate angaja slujitori duhovniceşti, personal administrativ, tehnico-economic şi de altă specialitate, după nevoi, dintre credincioşii baptişti, cu respectarea prevederilor statutare.

  (2) Excluderea din biserică determină încetarea calităţii de angajat al bisericii.

  ART. 43

  (1) Biserica stabileşte prin adunarea generală sau prin comitet, după caz, susţinerea financiară a proiectelor de misiune în ţară şi în străinătate, a misionarilor trimişi de aceasta, precum şi sponsorizarea altor misionari.

  (2) Biserica va susţine financiar comunitatea teritorială, Convenţia Baptistă Maghiară, după caz, şi Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, conform hotărârilor organelor statutare competente ale acestora.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 43 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 44, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Biserica va susţine misiunea din cadrul cultului baptist şi şcolile teologice, potrivit hotărârilor organelor de conducere ale bisericii.

  (4) Donaţiile făcute bisericii cu destinaţie certă şi colectele speciale anunţate pentru un anumit obiectiv nu vor putea fi folosite în alt scop.

  ART. 44

  (1) Biserica poate acorda asistenţă spiritual-religioasă persoanelor aflate în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi altele şi poate acorda ajutor financiar şi material persoanelor aflate în nevoi.

  (2) Biserica asigură educaţia religioasă a copiilor credincioşilor baptişti, membri sau aparţinători, a copiilor aflaţi în plasament în familii baptiste, precum şi a celor ce solicită educaţie religioasă din partea bisericii creştine baptiste.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 44 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) În situaţia în care conducerea unei şcoli la care studiază copii aparţinând bisericilor creştine baptiste nu poate asigura profesori de religie aparţinând Cultului Creştin Baptist, aceştia pot face dovada studierii religiei proprii, cu atestat din partea bisericii creştine baptiste căreia îi aparţin.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 44 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 45, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Biserica poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte biserici şi organizaţii creştine: grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, farmacii, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele, în condiţiile legii.

  (5) Cu acordul adunării generale se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (4).

  ART. 45

  (1) Două sau mai multe biserici pot constitui împreună un cerc pastoral, fără a avea personalitate juridică. Cercul pastoral exprimă unitatea de viziune a bisericilor componente şi contribuie la: dezvoltarea spirituală a acestora, pregătirea şi instruirea slujitorilor duhovniceşti, realizarea proiectelor de misiune, precum şi a altor obiective stabilite de către aceste biserici.

  (2) Cercul pastoral este coordonat de un consiliu format din păstorii şi delegaţii desemnaţi de comitetele bisericilor componente. Consiliul de coordonare al cercului pastoral este condus de un păstor coordonator.

  (3) Consiliul de coordonare al cercului pastoral veghează asupra stării spirituale şi a învăţăturii doctrinare şi îndrumă bisericile în realizarea viziunii misionare.

  (4) Consiliul de coordonare al cercului pastoral are autoritate spirituală în soluţionarea eventualelor situaţii de criză ce pot apărea în oricare dintre bisericile ce compun cercul pastoral.

  ART. 46

  (1) Biserica poate avea şi dobândi în proprietate sau în administrare bunuri mobile şi imobile asupra cărora poate dispune în mod liber şi autonom.

  (2) Biserica este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi dobândite sau obţinute prin orice moduri ori mijloace licite.

  (3) Patrimoniul bisericii este distinct şi autonom de patrimoniul individual al fiecărui membru al bisericii şi se realizează prin: contribuţii, donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile şi imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

  (4) Valorile materiale şi băneşti, bunurile mobile şi imobile care fac obiectul aporturilor de orice fel - contribuţii, donaţii, succesiuni şi altele -, intrate în patrimoniul bisericii, nu pot face obiectul revendicărilor ulterioare, acestea rămânând în patrimoniul exclusiv cultic.

  ART. 47

  (1) Bunurile sacre ale bisericii sunt: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult şi instituţiilor cultice de învăţământ, cimitirele confesionale.

  (2) Bunurile sacre ale bisericii se află sub protecţia Legii nr. 489/2006

, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile.

  (3) Înstrăinarea sau cesionarea bunurilor sacre imobile poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul membrilor bisericii locale prezenţi la adunarea generală special convocată pentru acest scop, şi avizul Comunităţii teritoriale sau al Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz. Lăcaşurile de cult considerate de Cultul Creştin Baptist din România ca fiind de valoare istorică nu pot fi demolate sau înstrăinate fără acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 47 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 46, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 48

  (1) O biserică baptistă încetează a fiinţa:

  a) din proprie iniţiativă, prin hotărârea adunării generale luată cu nouă zecimi din numărul total al membrilor;

  b) în urma hotărârii de retragere a autorizaţiei de funcţionare în condiţiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizaţiei de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România la propunerea Comunităţii teritoriale, respectiv a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz, biserica se poate adresa Conferinţei Naţionale a Cultului Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Biserica filială se poate transforma în biserică cu personalitate juridică, potrivit procedurii stabilite în prezentul statut pentru biserica persoană juridică.

  (3) Desfiinţarea bisericii filială poate fi hotărâtă fie de către grupul de credincioşi care o compun, fie în urma hotărârii adunării generale a bisericii de care aparţine, în condiţiile prezentului statut. În cazul retragerii autorizaţiei, biserica filială se poate adresa Adunării generale a Comunităţii teritoriale de care aparţine sau Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (4) În caz de desfiinţare a bisericii patrimoniul acesteia trece în proprietatea Comunităţii teritoriale de care a aparţinut ori a Convenţiei Baptiste Maghiare, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (5) În situaţia în care o parte din membrii unei biserici părăsesc Cultul Creştin Baptist din România, patrimoniul rămâne în proprietatea bisericii. În situaţia în care toţi membrii unei bisericii părăsesc Cultul Creştin Baptist din România patrimoniul bisericii rămâne în proprietatea comunităţii teritoriale de care aceasta a aparţinut ori a Convenţiei Baptiste Maghiare din România, după caz.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 48 , Sectiunea a 7-a , Capitolul II a fost modificat de Punctul 47, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  CAP. III

  Comunitatea bisericilor baptiste

  SECŢIUNEA 1

  Constituire, organizare şi funcţionare

  ART. 49

  (1) Comunitatea bisericilor creştine baptiste (comunitatea baptistă) reprezintă asocierea unui număr minim de 50 de biserici creştine baptiste cu personalitate juridică.

  (2) Comunitatea bisericilor creştine baptiste este entitatea cultică teritorială de reprezentare a intereselor generale ale bisericilor de pe raza sa de competenţă, de coordonare spiritual-administrativă a activităţilor comune ale acestora, de susţinere a activităţilor bisericilor.

  (3) Comunitatea bisericilor creştine baptiste se poate organiza pe raza unui judeţ, a mai multor judeţe sau pe raza municipiului Bucureşti. Delimitarea teritorială a unei comunităţi va fi stabilită cu acordul Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

  (4) Fiecare comunitate a bisericilor creştine baptiste trebuie să facă parte din Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. Comunităţile teritoriale existente la data adoptării prezentului statut rămân în funcţiune.

  (5) Sediul şi denumirea comunităţii teritoriale vor fi stabilite de adunarea generală a acesteia.

(la 20-07-2017 Articolul 49 din Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 48, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 50

  (1) Comunitatea bisericilor se constituie prin hotărârea delegaţilor bisericilor din zona respectivă, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

  (2) Convocarea adunării generale de constituire a comunităţii teritoriale se face de un comitet de iniţiativă, format din cel puţin o treime din numărul păstorilor bisericilor respective, şi va fi comunicată în scris tuturor bisericilor din zona respectivă, cu cel puţin 60 de zile înainte. Convocarea va cuprinde scopul, data, ora şi locul întrunirii.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Bisericile invitate pentru constituire vor hotărî în cadrul adunărilor generale oportunitatea înfiinţării comunităţii teritoriale, situaţie în care vor desemna delegaţii la această adunare generală, în proporţie de un delegat la fiecare 50 de membri. Bisericile mai mici de 50 de membri au drept la un delegat.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Adunarea generală constitutivă va fi formată din delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor din zona respectivă şi va fi prezidată de un birou de zi, care este compus din: preşedinte de zi, secretar de zi şi 3 numărători de voturi. Hotărârea de constituire se ia cu votul a trei pătrimi din numărul total al delegaţilor prezenţi.

  (5) Actul de constituire, întocmit în două exemplare, va purta semnătura fiecărui delegat şi va menţiona voinţa colectivă de constituire, denumirea şi sediul comunităţii teritoriale, precum şi membrii comitetului de conducere. Un exemplar din actul de constituire împreună cu actele doveditoare privind sediul comunităţii teritoriale şi patrimoniul iniţial vor fi trimise Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în vederea autorizării.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (6) În situaţia în care comunitatea teritorială cuprinde biserici din mai multe judeţe, autorizarea va avea loc după aprobarea delimitării teritoriale de către Consiliul Uniunii, în prima şedinţă a acestuia.

(la 20-07-2017 Alineatul (6) din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (7) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România va înregistra comunitatea teritorială nou-înfiinţată în Registrul persoanelor juridice al cultului şi va elibera autorizaţia de funcţionare a comunităţii teritoriale.

(la 20-07-2017 Alineatul (7) din Articolul 50 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificat de Punctul 49, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (8) Comunitatea bisericilor astfel constituită este persoană juridică, cu drepturile şi obligaţiile ce derivă din această calitate.

  ART. 51

  Comunitatea bisericilor baptiste are următoarele atribuţii:

  a) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor creştine baptiste care fac parte din comunitatea teritorială respectivă;

(la 20-07-2017 Litera a) din Articolul 51 , Sectiunea 1 , Capitolul III a fost modificată de Punctul 50, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   b) sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;

  c) păstrarea nealterată a învăţăturilor biblice cuprinse în Mărturisirea de credinţă baptistă a cultului;

  d) asistarea bisericilor pentru ordinarea slujitorilor duhovniceşti ai acestora;

  e) asistarea bisericii locale în rezolvarea problemelor legate de litigii interne, atunci când biserica respectivă se află în situaţie de criză;

  f) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal şi de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;

  g) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi altele, precum şi în asigurarea educaţiei religioase a copiilor credincioşilor baptişti în şcoli;

  h) exercitarea activităţii de îndrumare a bisericilor în probleme financiar-contabile, juridice şi altele;

  i) administrarea fondurilor necesare pentru realizarea atribuţiilor prevăzute la lit. a)-h) şi j);

  j) desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie la îndeplinirea rolului comunităţii bisericilor.

  SECŢIUNEA a 2-a

  Organele de conducere şi control ale comunităţii

  ART. 52

  Organele de conducere ale comunităţii bisericilor sunt adunarea generală şi comitetul de conducere. Comisia cenzorilor reprezintă organul de control financiar al comunităţii bisericilor creştine baptiste.

(la 20-07-2017 Articolul 52 din Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 51, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 53

  (1) Adunarea generală a comunităţii teritoriale se ţine o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie. Adunarea generală se convoacă de preşedinte, în baza hotărârii comitetului de conducere sau la cererea scrisă şi motivată a cel puţin o treime din numărul total al delegaţilor bisericilor.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 53 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Convocarea adunării generale se va face în scris, cu cel puţin 21 de zile înainte, şi va cuprinde scopul, data, ora şi locul, precum şi menţiunea că, dacă la termenul indicat nu se vor întruni cel puţin jumătate plus unu din numărul delegaţilor, adunarea generală se va ţine peste o oră, în acelaşi loc, fără nicio altă convocare, şi se vor lua hotărâri valabile indiferent de numărul de delegaţi.

  (3) Adunarea generală este prezidată de preşedintele comunităţii teritoriale, asistat de secretar. În cazul în care membrii prezenţi o cer, prezidarea se face de un birou de zi, ales de adunarea generală şi compus din: preşedinte de zi, secretar de zi şi cel puţin 3 numărători de voturi. Persoanele care au prezidat adunarea generală semnează procesul-verbal al acesteia.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 53 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (4) Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul voturilor delegaţilor prezenţi; în caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează. La adunările generale ale comunităţii teritoriale pot participa cu vot consultativ 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 53 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 52, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 54

  (1) Adunarea generală a comunităţii teritoriale alege dintre delegaţii bisericilor comitetul de conducere şi cenzorii, pentru o perioadă de 4 ani. Oricare membru ales poate fi revocat de adunarea generală înainte de expirarea mandatului, dacă s-a făcut vinovat de cădere în păcat, de abateri grave de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau de neîndeplinirea îndatoririlor ce îi revin.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 54 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) În locul unui membru revocat, demisionat sau decedat, comitetul de conducere va coopta un alt delegat, urmând ca prima adunare generală să ratifice cooptarea sau să aleagă altă persoană.

  (3) Adunarea generală desemnează reprezentanţii comunităţii teritoriale în Consiliul Uniunii, în proporţie de un reprezentant la fiecare 3.000 de membri. Pentru numărul membrilor care depăşeşte multiplul de 3.000 se va desemna un reprezentant, dacă numărul membrilor este mai mare de 1.500. Comunităţile teritoriale cu un număr mai mic de 3.000 de membri au dreptul la un reprezentant. De asemenea, adunarea generală face propuneri pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 54 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 53, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 55

  (1) Adunarea generală analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor de pe raza ei de competenţă, hotărăşte asupra tuturor problemelor majore ale comunităţii teritoriale şi poate delega o parte din atribuţii comitetului de conducere.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 54, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Sunt de competenţa exclusivă a adunării generale următoarele atribuţii:

  a) alegerea comitetului de conducere şi a comisiei de cenzori;

  b) desemnarea reprezentanţilor comunităţii teritoriale în Consiliul Uniunii Baptiste şi stabilirea propunerilor pentru membrii Comitetului executiv al Uniunii Baptiste;

(la 20-07-2017 Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   c) aprobarea bugetului şi descărcarea de gestiune;

  d) stabilirea contribuţiei bisericilor pentru comunitatea teritorială;

(la 20-07-2017 Litera d) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  e) angajarea şi revocarea slujitorilor duhovniceşti ai comunităţii teritoriale;

(la 20-07-2017 Litera e) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   f) achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor imobile;

  g) angajarea de împrumuturi;

  h) stabilirea localităţii în care comunitatea bisericilor îşi are sediul;

  i) propunerea de retragere a autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie ca biserică a fost compromisă deosebit de grav;

  j) desfiinţarea comunităţii bisericilor creştine baptiste.

(la 20-07-2017 Litera j) din Alineatul (2) , Articolul 55 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 55, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 56

  (1) Comitetul de conducere al comunităţii teritoriale are următoarea componenţă: un preşedinte, 1-3 vicepreşedinţi, un secretar şi 3-11 membri. Preşedintele şi secretarul comunităţii teritoriale pot fi aleşi pentru cel mult două mandate consecutive.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 56 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 56, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Comitetul de conducere se convoacă de preşedinte sau de delegatul acestuia ori la iniţiativa unei treimi din numărul membrilor comitetului. Pentru a lua hotărâri valabile, trebuie să participe la şedinţă cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Şedinţele comitetului sunt prezidate de către preşedintele sau vicepreşedintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor prezenţi. În caz de paritate, decide votul persoanei care prezidează.

  ART. 57

  (1) Comitetul comunităţii teritoriale conduce activitatea comunităţii între adunările generale.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 57, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Comitetul comunităţii teritoriale îndeplineşte următoarele atribuţii:

(la 20-07-2017 Partea introductivă a Alineatului (2) din Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   a) stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările adunării generale;

  b) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi rezolvă sarcinile ce i-au fost încredinţate de aceasta;

  c) aprobă structura de personal a comunităţii teritoriale;

(la 20-07-2017 Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  d) hotărăşte angajarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului administrativ şi de specialitate al comunităţii teritoriale;

(la 20-07-2017 Litera d) din Alineatul (2) , Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  e) decide în probleme de salarizare şi în alte probleme de personal al comunităţii teritoriale;

(la 20-07-2017 Litera e) din Alineatul (2) , Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  f) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale şi doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv retragerii autorizaţiei de funcţionare;

(la 20-07-2017 Litera f) din Alineatul (2) , Articolul 57 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificată de Punctul 58, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   g) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă a cultului ale slujitorilor duhovniceşti ordinaţi şi se pronunţă asupra pierderii calităţii de slujitor ordinat;

  h) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile şi a mijloacelor fixe;

  i) îndeplineşte orice alte atribuţii încredinţate de adunarea generală.

  ART. 58

  (1) Preşedintele reprezintă comunitatea bisericilor în relaţiile cu autorităţile statului şi cu terţii. El organizează şi conduce activitatea curentă a comunităţii teritoriale.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (2) Vicepreşedinţii îndeplinesc atribuţiile hotărâte de adunarea generală a comunităţii teritoriale sau de comitetul de conducere al acesteia. Vicepreşedinţii pot coordona cercurile misionare sau departamentele înfiinţate în cadrul comunităţii teritoriale.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Secretarul are răspunderea transmiterii la termen a corespondenţei şi a actelor către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, biserici şi terţi. El răspunde de comunicarea la termen a scrisorilor adresate prin comunitatea teritorială de către Uniunea Baptistă sau de către Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului către biserici sau către angajaţii acestora.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (4) Secretarul întocmeşte procesele-verbale ale adunării generale şi ale şedinţelor de comitet. Secretarul comunităţii teritoriale răspunde de evidenţa şi păstrarea actelor comunităţii. De asemenea, acesta îndeplineşte atribuţiile ce i-au fost delegate de către preşedinte referitoare la conducerea optimă a comunităţii teritoriale.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (5) Comunitatea bisericilor este valabil angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui delegat de acesta, împreună cu semnătura secretarului sau a unui membru din comitet delegat în acest scop.

  (6) Reprezentarea comunităţii teritoriale în justiţie sau faţă de terţi se face de preşedinte, care poate delega această atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

(la 20-07-2017 Alineatul (6) din Articolul 58 , Sectiunea a 2-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 59, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 59

  Cenzorii comunităţii teritoriale, în număr de 3, sunt aleşi de adunarea generală pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuţia de a controla gestiunea comitetului de conducere, de a întocmi raportul de control financiar şi de a-l prezenta adunării generale anuale, în vederea descărcării de gestiune.

  SECŢIUNEA a 3-a

  Alte dispoziţii

  ART. 60

  (1) În cadrul comunităţii bisericilor se pot organiza cercuri misionare teritoriale, fără personalitate juridică. Acestea pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii teritoriale.

  (2) Cercul misionar teritorial este coordonat de un consiliu format din slujitorii duhovniceşti, aleşi de liderii spirituali ai bisericilor care îl compun. Consiliul poate fi condus de un vicepreşedinte al comunităţii teritoriale desemnat de comitetul acesteia, cu acordul membrilor consiliului de coordonare a cercului misionar teritorial.

(la 20-07-2017 Articolul 60 din Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 60, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 61

  (1) În cadrul comunităţii teritoriale pot funcţiona, cu acordul şi sub autoritatea comitetului comunităţii, departamente de copii, tineret, femei şi altele asemenea.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 61 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 61, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Comunitatea bisericilor poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele, în condiţiile legii.

  (3) Cu acordul adunării generale, se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (2).

  ART. 62

  (1) Comunitatea bisericilor poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii misiunii şi obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţă bisericilor şi bisericilor-filiale.

  (2) Comunitatea bisericilor este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

  (3) Comunitatea bisericilor se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de adunarea generală a comunităţii teritoriale, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale şi/sau băneşti din partea persoanelor fizice şi/sau juridice, din ţară şi din străinătate, sau prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 62 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 62, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 63

  (1) Sunt bunuri sacre: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult, cimitirele confesionale, aflate în proprietatea comunităţii bisericilor şi atribuite în folosinţă unor biserici.

  (2) Bunurile sacre ale comunităţii bisericilor se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, republicată, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul adunării generale, stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi în adunarea generală a comunităţii teritoriale.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 63 , Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 63, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 64

  (1) Desfiinţarea comunităţii bisericilor se poate face de către adunarea generală întrunind delegaţii a cel puţin trei pătrimi din numărul bisericilor creştine baptiste care o compun. Convocarea se face cu 30 de zile înainte, prin adresă oficială trimisă bisericilor aparţinătoare, şi va cuprinde data, ora, locul şi scopul convocării. Hotărârea de desfiinţare trebuie să întrunească votul a cel puţin trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.

  (2) În cazul desfiinţării comunităţii teritoriale, patrimoniul acesteia, cu activul şi pasivul său, va trece în proprietatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, a unei alte comunităţi teritoriale sau a unei biserici creştine baptiste, în funcţie de hotărârea luată în acest sens de adunarea generală care a hotărât desfiinţarea.

(la 20-07-2017 Articolul 64 din Sectiunea a 3-a , Capitolul III a fost modificat de Punctul 64, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  CAP. IV

  Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare

  ART. 65

  (1) Convenţia Bisericilor Baptiste Maghiare din România se organizează şi funcţionează în cadrul Cultului Creştin Baptist din România potrivit prezentului statut şi este formată din toate bisericile baptiste maghiare din România. Denumirea prescurtată este "Convenţia Baptistă Maghiară".

  (2) Convenţia Baptistă Maghiară din România poate păstra în nume propriu legături frăţeşti şi de colaborare cu organizaţiile baptiste de peste hotare şi poate intră în alianţe cu biserici evanghelice din ţară şi de peste hotare.

  (3) Convenţia Baptistă Maghiară poate stabili norme proprii de organizare şi funcţionare, cu respectarea statutului şi a Mărturisirii de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România.

  ART. 66

  (1) Convenţia Baptistă Maghiară este organul de reprezentare al bisericilor baptiste maghiare din România în faţa organelor locale şi zonale ale statului. Ea asigură coordonarea spiritual-administrativă a bisericilor creştine baptiste maghiare din întreaga ţară.

  (2) Numărul reprezentanţilor Convenţiei în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se stabileşte conform prevederilor art. 54 din prezentul statut.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 66 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 65, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Reprezentarea intereselor bisericilor creştine baptiste maghiare în faţa organelor centrale ale statului se face de către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România împreună cu delegatul Convenţiei.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 66 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 65, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 67

  Atribuţiile Convenţiei Baptiste Maghiare sunt:

  a) organizarea şi coordonarea activităţilor spirituale, educativ-religioase şi de caritate în interesul bisericilor din cadrul Convenţiei;

  b) supravegherea respectării învăţăturii cuprinse în Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România;

  c) susţinerea şi apărarea intereselor bisericilor care fac parte din Convenţie;

  d) sprijinirea propovăduirii Evangheliei şi a activităţii misionare, precum şi încurajarea dărniciei creştine;

  e) asistarea bisericilor în activitatea de ordinare a slujitorilor duhovniceşti ai acestora;

  f) rezolvarea problemelor de litigiu şi disciplină bisericească în situaţii de criză;

  g) efectuarea, la cererea bisericilor, a operaţiunilor privind problemele de personal şi de plată a salariilor din fondurile bisericilor, în conformitate cu hotărârile organelor de conducere ale acestora;

  h) exercitarea activităţii de îndrumare şi control de legalitate în probleme financiar-contabile şi juridice ale bisericilor;

  i) sprijinirea bisericilor în activitatea de asistenţă şi reprezentare spiritual-religioasă în spitale, aziluri, armată, închisori, orfelinate şi altele, precum şi în activitatea acestora privind educaţia religioasă în şcoli a copiilor credincioşilor baptişti;

  j) administrarea fondurilor necesare pentru atingerea scopurilor Convenţiei;

  k) desfăşurarea altor activităţi menite să contribuie la îndeplinirea rolului Convenţiei.

  l) propune retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă.

(la 20-07-2017 Articolul 67 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 66, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 68

  (1) Organele de conducere ale Convenţiei sunt: Congresul Convenţiei, Consiliul Convenţiei şi Comitetul executiv.

  (2) Organul de control financiar al Convenţiei este format din 3 cenzori.

  ART. 69

  (1) Congresul Convenţiei este organul de îndrumare şi control al Convenţiei Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare. El este format din delegaţii bisericilor creştine baptiste maghiare.

  (2) Congresul Convenţiei cu caracter electiv se convoacă din 4 în 4 ani, iar congresele de lucru se convoacă o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie.

  (3) Convocarea Congresului Convenţiei se face de către preşedintele şi secretarul general ai Convenţiei, pe baza hotărârii Consiliului Convenţiei sau la cererea unei treimi din numărul delegaţilor la Congres. Convocarea către biserici se face în scris, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii Congresului, şi va cuprinde locul, data şi ordinea de zi a acestuia.

  (4) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor bisericilor. În situaţia în care nu se întruneşte numărul statutar, Congresul Convenţiei se va ţine peste două ore, fără nicio altă convocare.

  (5) Congresul este condus de preşedintele Convenţiei, asistat de secretarul general sau de un prezidiu ales la cererea Congresului. Congresul va alege cel puţin 3 numărători de voturi.

  (6) Hotărârile Congresului se vor lua cu majoritatea simplă a celor prezenţi. Hotărârile Congresului Convenţiei sunt obligatorii pentru toate părţile componente şi organizaţiile aparţinătoare ale Convenţiei. Procesul-verbal va fi întocmit de secretarul general sau de un secretar de zi şi va purta semnătura preşedintelui de zi şi a secretarului de zi.

  ART. 70

  Congresul electiv îşi desfăşoară lucrările în plen şi are următoarele atribuţii:

  a) aprobă membrii Consiliului Convenţiei, alege Comitetul executiv al Convenţiei şi cenzorii;

  b) stabileşte strategia şi obiectivele majore ale Convenţiei pentru următoarea perioadă de 4 ani;

  c) modifică prevederile cuprinse în prezentul capitol, cu votul a trei pătrimi din numărul celor prezenţi;

  d) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Convenţiei, pe baza raportului cenzorilor;

  e) aprobă bugetul Convenţiei pentru anul în curs şi stabileşte contribuţia anuală a membrilor;

  f) hotărăşte asupra oricăror alte probleme ale Convenţiei.

  ART. 71

  (1) Congresul de lucru coordonează activitatea Convenţiei între congresele elective şi are următoarele atribuţii:

  a) analizează şi evaluează anual situaţia generală a bisericilor şi activitatea Convenţiei şi asigură ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului electiv;

  b) analizează şi îndrumă, între congresele elective, activitatea şcolilor şi instituţiilor de învăţământ teologic ale Convenţiei, a secţiunilor de studiu biblic, muzică, istorie baptistă, a departamentelor pentru familii, femei, tineret şi copii şi altele asemenea;

  c) aprobă proiectele propuse de Consiliul Convenţiei pentru anul următor;

  d) hotărăşte încheierea de parteneriate între Convenţia Baptistă Maghiară şi organizaţii creştine din ţară şi din străinătate;

  e) aprobă descărcarea anuală de gestiune a Consiliului şi a Comitetului executiv ale Convenţiei;

  f) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Convenţiei pentru anul următor;

  g) stabileşte contribuţia anuală a membrilor bisericilor;

  h) aprobă modificarea şi completarea prevederilor secţiunii referitoare la Convenţie din prezentul statut, cu votul a trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi;

  i) stabileşte sediul Convenţiei;

  j) aprobă membrii Consiliului Convenţiei şi ai Comitetului executiv în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi.

  (2) La congresele Convenţiei pot participa 1-3 delegaţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

  ART. 72

  Consiliul Convenţiei este ales pe o durată de 4 ani şi este format din 15 membri. Consiliul Convenţiei este convocat de preşedinte, de delegatul acestuia sau la cererea scrisă a unei treimi din numărul membrilor. Acesta se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie şi este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul general. Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenţa a două treimi din numărul membrilor. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preşedintelui.

  ART. 73

  Consiliul Convenţiei are următoarele atribuţii:

  a) conduce, între congrese, activitatea Convenţiei şi duce la îndeplinire hotărârile acestora;

  b) convoacă, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările congreselor Convenţiei;

  c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv al Convenţiei;

  d) desemnează reprezentanţii Convenţiei în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste, precum şi reprezentantul acesteia în Comitetul de conducere al Casei de Pensii şi Ajutoare a Cultului;

  e) ia decizii cu privire la publicaţiile Convenţiei şi la orientarea tematică a acestora;

  f) decide înfiinţarea, în condiţiile legii, a Institutului Teologic Baptist Maghiar şi a altor instituţii de învăţământ, în cadrul Convenţiei;

  g) analizează periodic, îndrumă şi controlează activitatea spiritual-doctrinară a instituţiilor de învăţământ din cadrul Convenţiei;

  h) îşi dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoaşterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul instituţiilor de învăţământ ale Convenţiei;

  i) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevăzute la lit. h), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

  j) analizează abaterile de la Mărturisirea de credinţă a cultului ale slujitorilor duhovniceşti ordinaţi şi se pronunţă asupra pierderii calităţii de slujitor ordinat;

  k) propune Conferinţei Naţionale a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România retragerea autorizaţiei de funcţionare a bisericilor baptiste maghiare care se abat grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a căror mărturie a fost compromisă foarte grav;

(la 20-07-2017 Litera k) din Articolul 73 , Capitolul IV a fost modificată de Punctul 67, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   l) stabileşte structura de personal a Convenţiei şi face propuneri pentru sistemul de salarizare în cadrul cultului;

  m) avizează proiectul de buget întocmit de Comitetul executiv şi îl supune aprobării Congresului;

  n) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Convenţiei;

  o) decide contractarea de împrumuturi;

  p) aprobă în funcţie conducătorii departamentelor de teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie, aleşi de aceste departamente;

  q) desemnează directorii taberelor de tineret;

  r) hotărăşte asupra oricăror altor probleme de interes major în cadrul Convenţiei.

  ART. 74

  (1) Comitetul executiv al Convenţiei este organul de conducere al Convenţiei între sesiunile Consiliului Convenţiei şi este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar general adjunct.

  (2) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial şi ori de câte ori este nevoie de preşedinte sau vicepreşedintele delegat de acesta, cu cel puţin 7 zile înainte de data ţinerii şedinţei. Hotărârile Comitetului executiv se iau cu majoritatea simplă, în prezenţa a cel puţin 5 dintre membrii acestuia.

  ART. 75

  Atribuţiile Comitetului executiv sunt următoarele:

  a) conduce Convenţia între sesiunile Consiliului acesteia;

  b) convoacă, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte şedinţele Consiliului Convenţiei;

  c) hotărăşte angajarea şi salarizarea angajaţilor Convenţiei;

  d) decide asupra achiziţionării şi înstrăinării de bunuri mobile şi mijloace fixe ce intră în competenţa sa;

  e) întocmeşte proiectul de buget al Convenţiei şi îl prezintă spre avizare Consiliului Convenţiei;

  f) eliberează adeverinţe pentru organizaţiile şi persoanele care funcţionează în cadrul Convenţiei;

  g) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul Convenţiei.

  h) verifică şi avizează îndeplinirea condiţiilor legale şi doctrinare necesare autorizării bisericilor, respectiv a retragerii autorizaţiei de funcţionare.

(la 20-07-2017 Articolul 75 din Capitolul IV a fost completat de Punctul 68, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 76

  (1) Convenţia Baptistă Maghiară este valabil angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau a secretarului general adjunct.

  (2) Reprezentarea Convenţiei în justiţie sau faţă de terţi se face de preşedinte, care poate delega această atribuţie unui alt membru al comitetului de conducere sau unui specialist.

  ART. 77

  (1) Preşedintele poate fi ales pentru cel mult două mandate consecutive. Secretarul general poate fi reales ori de câte ori este nevoie. Preşedintele Convenţiei reprezintă Convenţia în faţa autorităţilor locale şi zonale ale statului, conduce operativ Convenţia, putând delega o parte din atribuţiile sale secretarului general.

  (2) Secretarul general reprezintă Convenţia în Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste şi faţă de Federaţia Baptistă Europeană (E.B.F.) şi Alianţa Baptistă Mondială (B.W.A.).

  (3) Secretarul general răspunde de desfăşurarea fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Convenţiei, de orice alte evidenţe necesare activităţii Convenţiei, precum şi de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Convenţiei şi ale congreselor acesteia. El are răspunderea transmiterii la termen a corespondenţei şi actelor către Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, biserici şi terţi. De asemenea, el îndeplineşte atribuţiile referitoare la conducerea operativă a Convenţiei ce i-au fost delegate de către preşedinte.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 77 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 69, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Vicepreşedinţii Convenţiei coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul Convenţiei, iar secretarul general adjunct îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Convenţiei.

  ART. 78

  Cenzorii Convenţiei, în număr de 3, sunt aleşi de Congresul Convenţiei pentru o perioadă de 4 ani. Ei au atribuţia de a controla gestiunea Comitetului executiv şi a Consiliului Convenţiei, de a întocmi raportul de control financiar şi de a-l prezenta Congresului Convenţiei, în vederea descărcării de gestiune.

  ART. 79

  (1) În cadrul Convenţiei Baptiste Maghiare din România se pot înfiinţa, cu acordul Congresului Convenţiei, comunităţi teritoriale cu personalitate juridică. Pentru înfiinţarea unei comunităţi teritoriale este nevoie de asocierea unui număr minim de 15 biserici baptiste maghiare cu personalitate juridică.

  (2) Constituirea comunităţii bisericilor baptiste maghiare se va face potrivit procedurii de constituire a comunităţii bisericilor creştine baptiste române, cu următoarele amendamente: actul de constituire se va întocmi în 3 exemplare, din care unul rămâne la Convenţia Baptistă Maghiară, care va înainta dosarul împreună cu avizul său Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în vederea autorizării.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 79 , Capitolul IV a fost modificat de Punctul 70, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Comunităţile bisericilor baptiste maghiare se vor organiza şi vor funcţiona potrivit prevederilor referitoare la comunităţile baptiste române, cu delegările de competenţă stabilite prin norme interne aprobate de Congresul Convenţiei.

  (4) Fiecare comunitate baptistă maghiară trebuie să facă parte din Convenţia Baptistă Maghiară din România. Adunarea generală a comunităţii bisericilor baptiste maghiare alege reprezentanţii săi în Consiliul Convenţiei.

  ART. 80

  (1) În Convenţia Baptistă Maghiară pot funcţiona cercuri misionare, fără personalitate juridică, care pot îndeplini atribuţiile cu caracter spiritual ale comunităţii. Cercul misionar este coordonat de un comitet format din păstori şi misionari aleşi de delegaţii bisericilor care îl compun.

  (2) Convenţia poate avea departamente fără personalitate juridică pentru: teologie, misiune, muzică, istorie baptistă, copii, tineret, femei, familie şi altele asemenea.

  (3) Activităţile de secretariat, administrative, de arhivă, protocol sau de altă natură se organizează în funcţie de nevoi şi după posibilităţile financiare ale Convenţiei Bisericilor Creştine Baptiste Maghiare.

  ART. 81

  (1) Convenţia Baptistă Maghiară poate înfiinţa sub autoritatea sa, în condiţiile legii, Institutul Teologic Baptist Maghiar, cu personalitate juridică distinctă. Bisericile baptiste maghiare din România vor sprijini financiar, material şi spiritual această instituţie.

  (2) Convenţia poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile legii.

  (3) Cu avizul Convenţiei se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă, în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (2).

  ART. 82

  (1) Convenţia se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de Congresul Convenţiei, precum şi din donaţii, sponsorizări, subscripţii, legate, liberalităţi de orice fel de valori materiale sau băneşti, de la persoane fizice şi juridice din ţară şi din străinătate, precum şi prin orice alte moduri sau mijloace licite.

  (2) Convenţia este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

  (3) Convenţia poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale ori pentru a le atribui în folosinţă bisericilor.

  ART. 83

  (1) Bunurile sacre ale Convenţiei şi ale comunităţilor din cadrul acesteia sunt următoarele: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile destinate activităţilor şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu terenurile aferente şi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Convenţiei Baptiste Maghiare şi destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul Convenţiei.

  (2) Bunurile sacre se află sub protecţia Legii nr. 489/2006

, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu aprobarea Congresului Convenţiei sau a adunării generale a comunităţii, după caz, decisă cu votul a trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.

  ART. 84

  Convenţia contribuie financiar la susţinerea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste cu o sumă proporţională cu numărul de membri ai bisericilor baptiste maghiare. Contribuţia va fi stabilită anual de Congresul Convenţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Articolul 84 din Capitolul IV a fost modificat de Punctul 71, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 85

  Dispoziţiile referitoare la biserica locală din prezentul statut se aplică în mod corespunzător şi bisericilor baptiste maghiare din România.

  CAP. V

  Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România

  SECŢIUNEA 1

  Organizare şi funcţionare

  ART. 86

  (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România (Uniunea Baptistă) este organul naţional de reprezentare a Cultului Creştin Baptist din România. Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România are scopul de a exprima unitatea spirituală şi doctrinară a credincioşilor baptişti din România şi de a reprezenta interesele generale ale bisericilor creştine baptiste şi ale celorlalte părţi componente ale Cultului Creştin Baptist din România.

  (2) Bisericile creştine baptiste, comunităţile bisericilor creştine baptiste şi Convenţia Baptistă Maghiară din România au obligaţia să trimită Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România rapoarte şi orice acte cerute de aceasta privind problemele de interes general ale Cultului Creştin Baptist din România.

  (3) Sediul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se află în Bucureşti şi reprezintă sediul central al Cultului Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Articolul 86 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 72, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 87

  (1) În cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România funcţionează: Comisia pastorală, Comisia de educaţie biblică şi Departamentul de misiune. Acestea sunt conduse de câte un vicepreşedinte al Cultului Creştin Baptist din România. În cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste va funcţiona Agenţia de misiune externă a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

  (2) În cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România pot funcţiona, cu acordul şi sub autoritatea Consiliului Uniunii, departamente de copii, tineret, femei, social, învăţământ preuniversitar şi altele.

  (3) Activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în domeniile administrativ, financiar-contabil, secretariat, protocol, juridic, mass-media, relaţii publice şi altele asemenea va fi organizată sub formă de birouri şi compartimente.

(la 20-07-2017 Articolul 87 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 73, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 88

  (1) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti funcţionează sub autoritatea spiritual-doctrinară a Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi în acord cu legislaţia în domeniu.

  (2) Institutul Teologic Baptist din Bucureşti se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi prezintă periodic rapoarte financiare Consiliului Uniunii, Conferinţei Naţionale şi Congresului.

(la 20-07-2017 Articolul 88 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 74, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 89

  (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România poate înfiinţa, organiza şi întreţine, singură sau în colaborare cu alte organizaţii creştine, grădiniţe, şcoli de toate gradele, tabere, orfelinate, cămine de bătrâni, case de odihnă, unităţi de asistenţă medicală şi de caritate, edituri, tipografii, mijloace de informare în masă şi altele asemenea, în condiţiile legii.

  (2) Cu avizul Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se pot înfiinţa şi organiza asociaţii şi fundaţii cu personalitate juridică distinctă în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute la alin. (1).

(la 20-07-2017 Articolul 89 din Sectiunea 1 , Capitolul V a fost modificat de Punctul 75, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   SECŢIUNEA a 2-a

  Organele de conducere şi control ale Uniunii Bisericilor Baptiste

  ART. 90

  Organele de conducere ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România sunt Consiliul Uniunii şi Comitetul executiv. Organul de control financiar este Comisia de cenzori, formată din 3-5 cenzori.

(la 20-07-2017 Articolul 90 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 76, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 91

  (1) Consiliul Uniunii este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între conferinţele naţionale. Acesta este ales pe o durată de 4 ani şi este format din: membrii Comitetului executiv, aleşi de Congres, reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, validaţi de Congres, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii «Emanuel» din Oradea, validaţi de Congres.

  (2) La întâlnirile Consiliului Uniunii pot participa, cu vot consultativ, directorii de departamente ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, precum şi directorul executiv, consilierul financiar, consilierul juridic şi directorul Casei de Pensii a Cultului Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Articolul 91 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 77, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 92

  (1) Consiliul Uniunii este convocat de preşedintele Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în urma hotărârii Comitetului executiv sau, când acesta refuză, Consiliul poate fi convocat din iniţiativa unei treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii. Consiliul Uniunii se întruneşte de două ori pe an şi ori de câte ori este nevoie. Consiliul Uniunii este prezidat de preşedinte, asistat de secretarul general.

  (2) Pentru a putea lua hotărâri valabile este necesară prezenţa a două treimi din numărul membrilor Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. Hotărârile se iau cu votul a jumătate plus unu din numărul celor prezenţi. În caz de paritate, decide votul preşedintelui.

(la 20-07-2017 Articolul 92 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 78, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 93

  (1) Consiliului Uniunii coordonează activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între conferinţele naţionale şi duce la îndeplinire hotărârile Congresului şi ale Conferinţei naţionale.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 79, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Consiliul Uniunii îndeplineşte următoarele atribuţii:

  a) convoacă Conferinţa naţională, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte lucrările acesteia;

  b) stabileşte strategia şi obiectivele pentru activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, pe care le supune aprobării Conferinţei naţionale;

(la 20-07-2017 Litera b) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  c) îndrumă şi controlează activitatea Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de misiune şi a celorlalte departamente;

(la 20-07-2017 Litera c) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   d) coordonează modul de administrare a fondurilor Casei de Pensii şi Ajutoare, cu respectarea scopului pentru care acestea au fost constituite;

  e) analizează periodic activitatea comunităţilor bisericilor şi rezolvă problemele ridicate de acestea;

  f) analizează periodic, îndrumă şi controlează activitatea spiritual-doctrinară a Institutului Teologic Baptist din Bucureşti;

  g) numeşte şi revocă directorul şi membrii Comitetului de conducere al C.P.A.;

(la 20-07-2017 Litera g) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   h) numeşte membrii Comisiei pastorale, ai Comisiei de educaţie biblică, ai Departamentului de misiune, precum şi ai celorlalte departamente;

  i) îşi dă acordul prealabil din punct de vedere spiritual-doctrinar pentru recunoaşterea cadrelor didactice pentru disciplina teologie din cadrul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, al Universităţii "Emanuel" din Oradea şi al Facultăţii de Teologie Baptistă din cadrul Universităţii Bucureşti;

  j) retrage acordul spiritual-doctrinar, exprimat în condiţiile prevăzute la lit. i), în caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a Cultului Creştin Baptist din România a cadrelor didactice respective;

  k) propune sistemul de salarizare din cadrul cultului şi îl supune aprobării Conferinţei naţionale;

  l) hotărăşte indexarea periodică a salariilor din cadrul cultului şi stabileşte structura de personal a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera l) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  m) aprobă regulamentele de organizare şi funcţionare a Comisiei pastorale, a Comisiei de educaţie biblică, a Departamentului de misiune, a Bordului de coordonare a I.T.B. Bucureşti, precum şi a celorlalte departamente din cadrul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera m) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  n) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al C.P.A. a cultului;

(la 20-07-2017 Litera n) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   o) avizează regulamentele de ordine internă şi alte norme proprii în domeniul financiar-contabil, juridic, de personal şi altele asemenea şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;

  p) avizează proiectele de buget ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi C.P.A. şi le supune aprobării Conferinţei naţionale;

(la 20-07-2017 Litera p) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  q) încheie parteneriate între Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate şi le supune ratificării Conferinţei naţionale;

(la 20-07-2017 Litera q) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  r) propune Congresului afilierea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe, cu respectarea principiilor Mărturisirii de credinţă a cultului;

(la 20-07-2017 Litera r) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   s) analizează concluziile Comisiei pastorale şi decide măsurile ce se impun în situaţiile cercetate de Comisia pastorală, la propunerea acesteia;

  ş) soluţionează contestaţiile grupurilor de credincioşi formulate împotriva refuzului de autorizare şi analizează şi propune spre soluţionare Conferinţei Naţionale a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România situaţiile de retragere a autorizaţiei de funcţionare;

(la 20-07-2017 Litera ş) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  t) soluţionează contestaţiile personalului angajat al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi al C.P.A. în probleme privind raporturile de muncă faţă de deciziile Comitetului executiv sau ale Comitetului de conducere al C.P.A., după caz;

(la 20-07-2017 Litera t) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   ţ) soluţionează contestaţiile persoanelor cărora li s-a retras ordinarea de către comunitatea bisericilor sau de către Consiliul Convenţiei Baptiste Maghiare;

  u) aprobă RRM, CIM, Regulamentul cenzorilor Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera u) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  v) decide achiziţionarea şi înstrăinarea de bunuri imobile, precum şi a acelor bunuri mobile şi mijloace fixe ce nu sunt date în competenţa Comitetului executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera v) din Alineatul (2) , Articolul 93 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificată de Punctul 80, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   w) avizează demolarea lăcaşurilor de cult sau a altor edificii baptiste considerate de importanţă istorică;

  x) hotărăşte în alte probleme de interes general, în acord cu direcţiile stabilite de Congres şi de Conferinţa naţională.

  ART. 94

  (1) Comitetul executiv este organul de conducere al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între sesiunile Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi este format din: preşedinte, 4 vicepreşedinţi, secretar general şi secretar general adjunct. Preşedintele şi secretarul general al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România nu pot deţine în acelaşi timp şi funcţiile de preşedinte sau secretar de comunitate.

(la 20-07-2017 Alineatul (1) din Articolul 94 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 81, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (2) Comitetul executiv este ales de Congresul cultului pentru un mandat de 4 ani. Preşedintele şi secretarul general pot fi aleşi pentru cel mult două mandate consecutive. Unul dintre cei 4 vicepreşedinţi va fi secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.

  (3) Comitetul executiv va fi convocat trimestrial şi ori de câte ori este nevoie de către preşedintele sau vicepreşedintele delegat de acesta. Hotărârile se iau cu majoritate simplă, prin exprimarea votului unui număr de cel puţin 5 membri ai Comitetului executiv.

  ART. 95

  Atribuţiile Comitetului executiv sunt următoarele:

  a) conduce activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România între sesiunile Consiliului Uniunii;

  b) convoacă Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, stabileşte ordinea de zi şi pregăteşte şedinţele acestuia;

  c) hotărăşte angajarea, salarizarea şi concedierea personalului permanent al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

  d) întocmeşte proiectul de buget al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi-l prezintă spre avizare Consiliului Uniunii;

  e) stabileşte publicaţiile Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi orientarea acestora;

  f) aprobă formularistica autorizaţiilor, certificatelor şi ale altor acte emise de Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;

  g) decide achiziţionarea şi înstrăinarea bunurilor mobile şi mijloacelor fixe până la valoarea prestabilită periodic de către Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

  h) îndeplineşte orice alte atribuţii date în competenţa sa de către Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Articolul 95 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 82, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 96

  (1) Preşedintele cultului reprezintă Cultul Creştin Baptist din România în faţa autorităţilor statului, precum şi în faţa oricăror organizaţii şi instituţii, pe plan naţional şi internaţional.

  (2) Problemele de interes general ale bisericilor creştine baptiste române sunt reprezentate de preşedintele cultului împreună cu secretarul general al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, iar cele ale bisericilor baptiste maghiare, împreună cu secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 83, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Preşedintele cultului împreună cu secretarul general conduc operativ Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România. Preşedintele poate emite decizii în îndeplinirea atribuţiilor sale operative.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 83, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (4) Secretarul general asigură legătura Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România cu părţile componente ale cultului. El răspunde de desfăşurarea fluxului corespondenţei, de evidenţa şi păstrarea actelor Uniunii Baptiste, precum şi de întocmirea corectă a proceselor-verbale ale Comitetului executiv, Consiliului Uniunii şi ale Conferinţei naţionale.

(la 20-07-2017 Alineatul (4) din Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 83, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (5) Vicepreşedinţii cultului coordonează domeniile de activitate stabilite de Congresul cultului, iar secretarul general adjunct îndeplineşte atribuţiile încredinţate de Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 96 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 83, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (6) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste este valabil angajată prin semnătura preşedintelui sau a vicepreşedintelui desemnat de acesta, împreună cu cea a secretarului general sau, în lipsa acestuia, a secretarului general adjunct.

  ART. 97

  (1) Cenzorii verifică activitatea financiar-contabilă a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, a Casei de Pensii, a Institutului Teologic Baptist din Bucureşti. Cenzorii pot efectua verificări financiar-contabile şi la Universitatea «Emanuel» din Oradea. Comisia de cenzori prezintă rapoarte Conferinţei naţionale şi Congresului cultului.

  (2) Drepturile şi obligaţiile cenzorilor sunt prevăzute în Regulamentul Comisiei de cenzori, aprobat de Consiliul Uniunii.

(la 20-07-2017 Articolul 97 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 84, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 98

  (1) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste este proprietara exclusivă a tuturor bunurilor mobile şi imobile, a valorilor materiale şi băneşti aflate în patrimoniul său şi poate dispune de acestea liber şi autonom, în condiţiile legii şi ale prezentului statut.

  (2) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România poate dobândi, prin orice mijloace sau moduri licite, şi poate deţine, sub orice titlu, cu respectarea prevederilor legale, bunuri mobile şi imobile în vederea îndeplinirii obiectivelor sale sau pentru a le atribui în folosinţă bisericilor, comunităţilor teritoriale şi celorlalte persoane juridice din cadrul cultului.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 98 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 85, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România se întreţine financiar din contribuţia bisericilor, stabilită de Congresul cultului sau de Conferinţa naţională, precum şi din donaţii, sponsorizări, legate, liberalităţi de orice fel de bunuri mobile sau imobile, de valori materiale ori băneşti de la persoane fizice şi juridice, din ţară şi din străinătate, precum şi prin orice alte moduri sau mijloace licite.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 98 , Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 85, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 99

  (1) Sunt bunuri sacre: lăcaşurile de cult cu terenurile şi anexele aferente, casele pastorale pentru personalul duhovnicesc, terenurile, clădirile şi bunurile mobile destinate activităţilor şi practicilor de cult, spaţiile de învăţământ cu terenurile aferente şi cimitirele confesionale, aflate în proprietatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi destinate activităţii acesteia sau a entităţilor din cadrul cultului.

  (2) Bunurile sacre ale Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România se află sub protecţia Legii nr. 489/2006, în sensul că sunt imprescriptibile şi insesizabile. Înstrăinarea lor poate avea loc numai cu acordul Conferinţei naţionale stabilit cu trei pătrimi din numărul delegaţilor prezenţi.

(la 20-07-2017 Articolul 99 din Sectiunea a 2-a , Capitolul V a fost modificat de Punctul 86, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  CAP. VI

  Organele supreme de îndrumare şi control ale Cultului Creştin Baptist din România

  SECŢIUNEA 1

  Congresul Cultului Creştin Baptist din România

  ART. 100

  (1) Congresul cultului este organul suprem de îndrumare şi control al Cultului Creştin Baptist din România.

  (2) El se compune din delegaţii bisericilor creştine baptiste conform prevederilor prezentului statut şi se ţine o dată la 4 ani, de preferinţă în cursul lunii mai.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 100 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 87, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Convocarea Congresului cu caracter electiv se face de către preşedintele cultului, în baza hotărârii luate de către membrii în exerciţiu ai Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România împreună cu reprezentanţii nou-aleşi ai comunităţilor teritoriale, întruniţi în şedinţă comună.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 100 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 87, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) În şedinţa comună se vor stabili: tema Congresului, ordinea de zi şi componenţa nominală a biroului de conducere al Congresului.

  (5) Convocarea Congresului se comunică în scris tuturor bisericilor creştine baptiste cu personalitate juridică, cu cel puţin 30 de zile înainte de data ţinerii acestuia. Convocarea va cuprinde: data, ora şi locul ţinerii Congresului, precum şi tema şi ordinea de zi a Congresului.

(la 20-07-2017 Alineatul (5) din Articolul 100 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 87, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 101

  (1) Congresul cultului va fi condus de preşedintele Congresului, însoţit de doi vicepreşedinţi şi doi secretari. Congresul alege numărătorii de voturi din rândul delegaţilor cu drept de vot.

  (2) Congresul este valabil întrunit cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor cu drept de vot ai bisericilor. În situaţia în care nu se întruneşte numărul statutar, Congresul cultului se va ţine după două ore în acelaşi loc, indiferent de numărul delegaţilor prezenţi.

  (3) Hotărârile Congresului se vor lua cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor cu drept de vot sau cu majoritatea calificată, potrivit prevederilor prezentului statut. În caz de paritate, decide votul preşedintelui.

  (4) Procesul-verbal va fi întocmit de secretarii de zi şi va purta semnătura tuturor membrilor biroului de conducere al Congresului.

  (5) Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate părţile componente şi organizaţiile aparţinătoare ale Cultului Creştin Baptist din România.

  ART. 102

  (1) Congresul cultului poate fi convocat în sesiune extraordinară pentru aprobarea sau modificarea statutului cultului şi a Mărturisirii de credinţă, precum şi în situaţii de importanţă deosebită pentru organizarea, funcţionarea şi viaţa spirituală a cultului.

  (2) Convocarea Congresului se face de către preşedintele cultului, în baza hotărârii Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 102 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 88, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Congresul extraordinar este condus de preşedintele cultului, însoţit de secretarul general şi secretarul general adjunct. În situaţia în care Congresul cere, cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor prezenţi, conducerea Congresului va fi făcută de un birou de zi format din preşedinte de zi şi 2 secretari de zi.

  ART. 103

  Congresul cultului îşi desfăşoară lucrările în plen şi are următoarele atribuţii:

  a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor creştine baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera a) din Articolul 103 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  b) analizează, evaluează şi aprobă activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a C.P.A.;

(la 20-07-2017 Litera b) din Articolul 103 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   c) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii şi a Comitetului executiv al Uniunii şi, respectiv, a Consiliului Uniunii şi a Comitetului de Conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

  d) alege Comitetul executiv al Uniunii şi confirmă secretarul general al Convenţiei Baptiste Maghiare în funcţia de vicepreşedinte al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera d) din Articolul 103 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  e) validează reprezentanţii comunităţilor şi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, rectorul Institutului Teologic Baptist din Bucureşti, rectorul Universităţii «Emanuel» din Oradea, în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera e) din Articolul 103 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  f) alege cenzorii Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, în număr de 3-5 persoane;

(la 20-07-2017 Litera f) din Articolul 103 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   g) stabileşte strategia şi obiectivele majore ale cultului pentru următoarea perioadă de 4 ani;

  h) aprobă modificări şi completări aduse Mărturisirii de credinţă a cultului, cu trei pătrimi din numărul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;

  i) aprobă Statutul Cultului Creştin Baptist din România, precum şi eventualele modificări şi completări ale statutului, cu două treimi din numărul delegaţilor cu drept de vot prezenţi;

  j) hotărăşte în probleme confesionale de principiu şi în orice alte probleme de interes major ale Cultului Creştin Baptist din România;

  k) hotărăşte afilierea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România la organizaţii baptiste internaţionale, intrarea în alianţele prevăzute în art. 6 din prezentul statut, precum şi ieşirea din aceste alianţe;

(la 20-07-2017 Litera k) din Articolul 103 , Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 89, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  l) în situaţia convocării unui Congres extraordinar, acesta preia şi atribuţiile Conferinţei naţionale.

(la 20-07-2017 Articolul 103 din Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost completat de Punctul 90, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 104

  (1) Propunerile pentru Comitetul executiv al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România vor fi făcute de către adunările generale ale comunităţilor bisericilor.

  (2) În cursul lunii ianuarie a anului în care are loc Congresul electiv şi anterior ţinerii adunărilor generale ale comunităţilor teritoriale se va întruni Comisia Naţională de Propuneri (C.N.P.), formată din delegaţii comunităţilor teritoriale. Aceştia vor fi desemnaţi de către slujitorii duhovniceşti ordinaţi de pe raza comunităţii respective. Numărul delegaţilor în C.N.P. va fi în proporţie de un delegat la fiecare 2.000 de membri. Comunităţile teritoriale mai mici de 2.000 de membri au dreptul la un delegat.

  (3) C.N.P. va stabili prin vot componenţa Comitetului executiv propus în ordinea voturilor obţinute şi va transmite fiecărei comunităţi teritoriale lista candidaţilor, în vederea prezentării ei în adunarea generală, după ce s-a obţinut acordul fiecărui candidat. Moderatorul comisiei va fi preşedintele în exerciţiu al cultului.

  (4) Adunarea generală a comunităţii teritoriale are dreptul să propună propriul candidat pentru fiecare funcţie în parte. Persoana care întruneşte cel mai mare număr de voturi este candidatul comunităţii teritoriale pentru funcţia respectivă. La şedinţa de pregătire a Congresului cultului se totalizează propunerile comunităţilor teritoriale şi se întocmeşte lista candidaţilor pe funcţii pentru Congresul cultului, în ordinea voturilor obţinute.

(la 20-07-2017 Articolul 104 din Sectiunea 1 , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 91, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   SECŢIUNEA a 2-a

  Conferinţa naţională a cultului

  ART. 105

  (1) Conferinţa naţională este organul de îndrumare şi control al Cultului Creştin Baptist din România între congresele cultului.

  (2) Conferinţa naţională este formată din delegaţii bisericilor desemnaţi în condiţiile prezentului statut şi are loc, de regulă, în cursul lunii martie a fiecărui an.

  (3) Convocarea Conferinţei naţionale se va face de către preşedintele cultului, în urma hotărârii Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, cu minimum 30 de zile înainte de ţinerea acesteia, şi va cuprinde data, ora, locul şi ordinea de zi.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 105 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificat de Punctul 92, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Conferinţa naţională este valabil întrunită cu jumătate plus unu din numărul delegaţilor bisericilor. În situaţia în care nu se întruneşte numărul statutar al delegaţilor, Conferinţa naţională se va ţine după o oră, în acelaşi loc, indiferent de numărul celor prezenţi.

  ART. 106

  Conferinţa naţională are următoarele atribuţii:

  a) analizează şi evaluează situaţia generală a bisericilor creştine baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera a) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   b) stabileşte măsuri pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor Congresului cultului;

  c) aprobă viziunea, strategia şi obiectivele propuse de Consiliul Uniunii pentru activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera c) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  d) analizează, evaluează şi aprobă activitatea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a C.P.A.;

(la 20-07-2017 Litera d) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  e) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a Comitetului executiv al Uniunii, la propunerea cenzorilor;

(la 20-07-2017 Litera e) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  f) aprobă descărcarea de gestiune a Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi a Comitetului de conducere al C.P.A., la propunerea cenzorilor;

(la 20-07-2017 Litera f) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  g) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România pentru anul următor;

(la 20-07-2017 Litera g) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   h) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli al C.P.A. pentru anul următor;

  i) stabileşte contribuţia anuală a membrilor bisericilor pentru Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România;

(la 20-07-2017 Litera i) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  j) ratifică încheierea de parteneriate între Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România şi organizaţii baptiste din străinătate, precum şi cu organizaţii evanghelice din ţară şi din străinătate;

(la 20-07-2017 Litera j) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  k) hotărăşte în probleme legate de afilierea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România la organizaţii baptiste internaţionale şi în probleme legate de alianţele prevăzute la art. 6 din prezentul statut;

(la 20-07-2017 Litera k) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  l) aprobă noii membri în Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România în locul celor demişi, retraşi sau decedaţi;

(la 20-07-2017 Litera l) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  m) soluţionează contestarea retragerii autorizaţiei de funcţionare a bisericii locale care s-a abătut grav de la Mărturisirea de credinţă a cultului sau a cărei mărturie a fost compromisă;

(la 20-07-2017 Litera m) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  n) aprobă regulamentele de ordine internă a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România şi alte norme proprii cu caracter general în domeniul financiar contabil, juridic, de personal şi altele asemenea;

(la 20-07-2017 Litera n) din Articolul 106 , Sectiunea a 2-a , Capitolul VI a fost modificată de Punctul 93, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   o) aprobă regulamentul de organizare şi funcţionare al C.P.A. a cultului;

  p) aprobă sistemul de salarizare din cadrul cultului;

  q) hotărăşte asupra altor probleme de interes major ale Cultului Creştin Baptist din România.

  CAP. VII

  Alte entităţi în cadrul Cultului Creştin Baptist din România

  ART. 107

  (1) În cadrul cultului funcţionează ca persoană juridică distinctă Casa de Pensii şi Ajutoare a Cultului Creştin Baptist din România, denumită în continuare Casa de Pensii.

  (2) Casa de Pensii are personalitate juridică, cu drepturile ce derivă din această calitate, şi se organizează şi funcţionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Conferinţa naţională a cultului.

  (3) Comitetul de conducere al Casei de Pensii este format din: preşedinte, care este secretarul general în exerciţiu al cultului, directorul Casei de Pensii, 7 reprezentanţi ai Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, 2 reprezentanţi ai Convenţiei Baptiste Maghiare, un reprezentant al Universităţii «Emanuel» din Oradea şi un reprezentant ITBB, având calitatea de asiguraţi ai acesteia.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 107 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 94, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (4) Persoanele juridice care funcţionează în cadrul Cultului Creştin Baptist din România şi sunt prevăzute în prezentul statut sunt afiliate de drept la Casa de Pensii. Acestea împreună cu asiguraţii din cadrul cultului au obligaţia să contribuie la constituirea fondului de asigurări sociale al Casei de Pensii.

  (5) Regulamentul Casei de Pensii va cuprinde şi reglementări distincte referitoare la pensionarea personalului duhovnicesc angajat în această calitate în cadrul cultului.

  (6) Este interzisă utilizarea fondurilor Casei de Pensii în alte scopuri decât cele pentru care au fost constituite.

  ART. 108

  (1) Universitatea "Emanuel" din Oradea funcţionează ca persoană juridică distinctă, sub îndrumarea spiritual-doctrinară a Bisericii Baptiste "Emanuel" din Oradea.

  (2) Universitatea «Emanuel» din Oradea se supune controlului spiritual-doctrinar al Consiliului Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 108 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 95, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  (3) Universitatea «Emanuel» din Oradea se supune controlului financiar periodic al Comisiei de cenzori a Universităţii. Comisia de cenzori a Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România poate efectua controale financiare la Universitatea «Emanuel» din Oradea.

(la 20-07-2017 Alineatul (3) din Articolul 108 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 95, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 109

  (1) Cultul Creştin Baptist şi părţile sale componente au dreptul să înfiinţeze şi să administreze instituţii de învăţământ pentru pregătirea personalului de cult, a profesorilor de religie şi a altor specialişti necesari activităţii cultului, în condiţiile legii.

  (2) Instituţiile de învăţământ din cadrul cultului, pe lângă îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare, vor avea şi autorizaţie de funcţionare din partea Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România. În caz de abatere gravă de la Mărturisirea de credinţă a cultului, la propunerea Consiliului Uniunii, Conferinţa naţională poate hotărî retragerea autorizaţiei eliberate de Uniunea Baptistă. Retragerea autorizaţiei de către cult reprezintă încetarea calităţii de instituţie de învăţământ a Cultului Creştin Baptist din România.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 109 , Capitolul VII a fost modificat de Punctul 96, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Cultul Creştin Baptist din România şi părţile sale componente au dreptul să înfiinţeze şi să administreze programe şi instituţii de pregătire a personalului propriu, altele decât cele prevăzute în paragrafele anterioare ale acestui articol, cu respectarea prezentului statut şi a Mărturisirii de credinţă a cultului.

  ART. 110

  (1) Bisericile care împărtăşesc aceeaşi viziune misionară se pot organiza în cercuri misionare naţionale, fără personalitate juridică.

  (2) Cercul misionar naţional este coordonat de un consiliu format din liderii spirituali aleşi de slujitorii duhovniceşti ai bisericilor care îl compun. Consiliul de coordonare este condus de un păstor coordonator, ales de membrii consiliului cercului respectiv.

  CAP. VIII

  Dispoziţii finale

  ART. 111

  Limba oficială în raport cu autorităţile statului este limba română. Credincioşii baptişti aparţinând altor naţionalităţi pot folosi pentru exercitarea cultului şi pentru administrarea internă limba maternă. În acest caz, evidenţa financiar-contabilă se va ţine şi în limba română.

  ART. 112

  Fiecare parte componentă a cultului va folosi ca antet în toate actele oficiale titulatura: "Cultul Creştin Baptist din România", la care va adăuga denumirea entităţii respective. Poate fi folosită şi denumirea prescurtată a entităţii respective.

  ART. 113

  (1) Ştampilele folosite în cadrul Cultului Creştin Baptist din România vor fi rotunde, cu un diametru de 3,5 cm, constând din două cercuri concentrice aflate la distanţă de 5 mm unul de altul, între care se vor înscrie iniţialele "C.C.B.R." şi denumirea prescurtată a entităţii cultice respective.

  (2) Periferia cercului exterior este compusă din două linii paralele, dintre care cea exterioară este mai groasă, iar cea interioară, mai subţire; periferia cercului este simplă.

  (3) În interiorul cercului mic se vor reda literele simbolice X şi P suprapuse ("chi" şi "ro", de la Hristos), iar peste litere, o carte deschisă de la care pornesc raze în toate direcţiile până la periferia cercului interior. În interiorul cărţii se află scris: "Un Domn, o Credinţă, un Botez."

  ART. 114

  (1) Comisia pastorală este organul de cercetare a neînţelegerilor sau eventualelor conflicte interne, a cazurilor litigioase din cadrul cultului, care nu au fost soluţionate la nivel de biserică locală sau comunitate teritorială.

  (2) Comisia pastorală funcţionează potrivit regulamentului propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România.

(la 20-07-2017 Articolul 114 din Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 97, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  ART. 115

  (1) În cadrul Cultului Creştin Baptist funcţionează două categorii de personal: personalul duhovnicesc şi personalul tehnico-administrativ sau de specialitate.

  (2) Personalul Cultului Creştin Baptist este obligat să respecte prevederile normelor interne ale cultului şi Mărturisirea de credinţă baptistă.

  (3) Cultul îşi alege, numeşte, angajează sau revocă personalul potrivit Regulamentului privind Raporturile de Muncă (R.R.M.) din cadrul Cultului Creştin Baptist. Acest regulament va fi adaptat prevederilor prezentului statut în termen de un an de la aprobarea prezentului statut prin hotărâre a Guvernului.

  (4) Personalul din cadrul cultului poate fi încadrat cu contract individual de muncă cu timp integral sau cu timp parţial, cu funcţia de bază ori prin cumul de funcţii/posturi, precum şi prin convenţii civile.

  (5) Modalitatea de organizare şi conducere a contabilităţii va fi stabilită prin regulamente interioare aprobate în conformitate cu prevederile prezentului statut şi ale legislaţiei generale în materie.

  ART. 116

  (1) Persoanele care au colaborat cu securitatea comunistă nu pot face parte din organele de conducere ale Cultului Creştin Baptist din România şi nici din organele de conducere ale instituţiilor acestuia.

  (2) Nu pot face parte din organele de conducere ale cultului şi din organele de conducere ale instituţiilor acestuia persoanele care sunt agenţi sau colaboratori ai serviciilor secrete sau membrii unor organizaţii cu ideologie incompatibilă cu credinţa creştină baptistă.

(la 20-07-2017 Alineatul (2) din Articolul 116 , Capitolul VIII a fost modificat de Punctul 98, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

   (3) Nu pot ocupa funcţii de reprezentare sau de conducere în cult membrii partidelor politice.

  ART. 117

  În localităţile în care Cultul Creştin Baptist nu are cimitir propriu şi nu există nici cimitire comunale, înmormântările credincioşilor baptişti se vor face în unul dintre cimitirele confesionale sau particulare existente în acea localitate, conform Legii nr. 489/2006

.

  ART. 118

  (1) Hotărârile luate şi actele încheiate în cadrul cultului cu încălcarea prevederilor prezentului statut sunt nule.

  (2) Modificările şi completările prevederilor prezentului statut se vor face prin hotărârea Congresului cultului.

  (3) Statutul cultului şi Mărturisirea de credinţă, precum şi modificările aduse acestora vor fi semnate de către preşedintele care a condus Congresul în care acestea au fost aprobate.

  ART. 119

  (1) Prezentul statut a fost aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creştin Baptist din România din 17-18 mai 2007, care a avut loc la Cluj-Napoca.

  (2) Prezentul statut intră în vigoare în urma recunoaşterii lui prin hotărâre a Guvernului. Statutul cultului se aplică în conformitate cu prevederile constituţionale şi cu actele normative în vigoare, ce privesc activitatea religioasă din România, fiind armonizat dispoziţiilor Legii nr. 489/2006

.

  (3) Prezentele modificări/completări la Statutul de organizare şi funcţionare a Cultului Creştin Baptist - Uniunea Bisericilor Creştine Baptiste din România, statut aprobat de către Congresul al XXXIV-lea al Cultului Creştin Baptist din România din 17-18 mai 2007, Cluj-Napoca şi recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 58/2008, au fost aprobate de către Congresul Extraordinar al Cultului Creştin Baptist din România din 23-24 martie 2017, Timişoara.

(la 20-07-2017 Articolul 119 din Capitolul VIII a fost completat de Punctul 99, Articolul I din ORDINUL nr. 32 din 30 iunie 2017, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 580 din 20 iulie 2017)

  -----------

Documente manageriale școlare

Pentru optimizarea managementului unităţii de învăţământ, conducerea acesteia elaborează documente manageriale, astfel:

  a) documente de diagnoză;

  b) documente de prognoză;

  c) documente  de evidenţă.

Documentele de diagnoză ale unităţii de învăţământ:

  a) rapoartele de activitate semestriale asupra activităţii desfăşurate;

  b) rapoartele comisiilor şi compartimentelor din unitatea de învăţământ;

  c) raportul anual de evaluare internă a calităţii (RAEI).

        d) alte documente de diagnoză privind domenii specifice de interes, care să contribuie la dezvoltarea instituţională şi la atingerea obiectivelor educaţionale.

           

Documentele de prognoză ale unităţii de învăţământ realizate pe baza documentelor de diagnoză ale perioadei anterioare:

  a) planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al şcolii pentru învăţământul profesional şi tehnic (PAS);

  b) planul operaţional al unităţii;

  c) planul managerial (pe an şcolar);

  d) programul de dezvoltare a sistemului de control managerial.

        e) documente de prognoză, în scopul optimizării managementului unităţii de învăţământ.

  

Documentele de evidenţă ale unităţii de învăţământ:

  a) statul de funcţii;

  b) organigrama unităţii de învăţământ;

  c) schema orară a unităţii de învăţământ;

  d) planul de şcolarizare;

  e) dosarul cu instrumentele interne de lucru ale directorului.

Directorul ia măsurile necesare, în conformitate cu legislaţia în vigoare, pentru elaborarea şi/sau dezvoltarea sistemului de control intern managerial, inclusiv a procedurilor formalizate pe activităţi.

 Planul de dezvoltare a sistemului de control intern managerial va cuprinde: obiectivele, acţiunile, responsabilităţile, termenele, precum şi alte componente.

Bază: Ordinul MENCS nr. 5.079 din 31 august 2016 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar

Asociația ACADEMIA CETĂȚEANULUI

Comunitatea   aceasta virtuală  va  căpăta  o  nouă formă:  se  ve  înființa în curând o asociație cu denumirea ACADEMIA CETĂȚEANULUI.

În  acest  sens,  am  primit  de la Ministerul de Justiție  rezervarea de denumire.

Scopul  asociației  va  consta în  formarea unor cetățeni  informați, activi, implicați în viața socială, culturală  și  economică a  țării.

Persoanele  care   doresc  să   afle  mai multe informații  și/sau  doresc  să se implice,  mă   pot  contacta  la adresa  inistor@gmail.com. 

De asemenea, cine dorește să se înscrie la grupul ACADEMIA CETĂȚEANULUI   poate  transmite la   adresa  inistor@gmail.com cu  solicitarea ABONARE.

Contractul de voluntariat

Contractul de voluntariat reprezintă convenţia încheiată între un voluntar şi organizaţia-gazdă, întemeiul căreia prima parte se obligă să presteze o activitate de interes public, fără a fi remunerată, iar cea de-a doua se obligă să ofere o activitate adecvată solicitării sau pregătirii voluntarului.

Contractul de voluntariat   este reglementat de LEGEA nr. 78 din 24 iunie 2014 (*actualizată*) privind reglementarea activităţii de voluntariat în România.

La  adresa inistor@gmail.com aflați condițiile pentru  obținerea  informațiilor  suplimentare,  a contractului de voluntariat, a documentelor subsecvente acestuia precum și  a certificatului care  se  eliberează voluntarului.

DECIZIA nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curții Constituționale

DECIZIA nr. 20 din 2 februarie 2000 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi a dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată

EMITENT:     CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 18 februarie 2000

Data intrarii in vigoare : 18 februarie 2000

Forma actualizata valabila la data de : 4 august 2017

Prezenta forma actualizata este valabila de la 18 februarie 2000 pana la 4 august 2017

    În temeiul art. 144 lit. a) din Constituţie şi al art. 17 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Curtea Suprema de Justiţie a solicitat Curţii Constituţionale la data de 6 ianuarie 2000 sa constate "neconstituţionalitatea Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, adoptată de Parlamentul României la 29 decembrie 1999, în partea privind art. 41 alin. (2) şi art. 198, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească".

    Sesizarea Curţii Constituţionale s-a hotărât în şedinţa din data de 6 ianuarie 2000 a Secţiilor Unite ale Curţii Supreme de Justiţie prin votul unanim al celor 55 de membri prezenţi din totalul de 60 de membri ai Curţii, potrivit art. 20 şi art. 26 lit. d) din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată.

    Sesizarea de neconstituţionalitate constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 5A/2000.

    Prin sesizarea de neconstituţionalitate formulată se considera ca dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, referitoare la stabilirea vârstei standard de pensionare de 60 de ani pentru femei şi, respectiv, de 65 de ani pentru bărbaţi şi la eşalonarea aplicării acestei prevederi pe termen de 13 ani, contravin dispoziţiilor art. 16 din Constituţie care consfinţesc egalitatea în drepturi a cetăţenilor, deoarece creează, discriminatoriu, o situaţie mai grea pentru "unii asiguraţi care ar avea dreptul sa primească pensie la o data cu mult mai îndepărtată decât alţi asiguraţi".

    De asemenea, se apreciază ca art. 198 din noua lege a pensiilor, prin care, printre altele, a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, incalca prevederile constituţionale ale art. 16, potrivit cărora: (1) "Cetăţenii sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări. (2) Nimeni nu este mai presus de lege."

    Autorul sesizării de neconstituţionalitate arata ca dispoziţiile art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevăd: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net [...]." Conform sustinerii Curţii Supreme de Justiţie, aceste dispoziţii legale au intrat în vigoare în luna august 1997, magistraţilor pensionaţi cu aceasta data acordându-li-se pensie de serviciu, iar celor pensionaţi anterior datei intrării în vigoare recalculandu-li-se cuantumul pensiei, astfel ca în prezent toţi magistraţii pensionari beneficiază de pensie de serviciu. Or, în urma abrogării acestor dispoziţii legale, prin intermediul art. 198 din noua lege a pensiilor, magistraţii care vor fi pensionaţi după data intrării în vigoare a acestei legi nu vor mai beneficia de pensie de serviciu. Astfel, se creează o discriminare între cele doua categorii de magistraţi pensionari, în funcţie de data pensionării, ceea ce se considera ca infrange principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor înscris în art. 16 din Constituţie.

    În continuare autorul sesizării de neconstituţionalitate mai arata ca "instituirea pensiei de serviciu pentru magistraţi a apărut ca o necesitate izvorata din statutul profesional al acestora", care impune anumite interdicţii relative, de exemplu la: exercitarea directa sau prin persoane interpuse a activităţilor de comerţ; participarea la administrarea ori la conducerea unor societăţi comerciale sau civile; îndeplinirea calităţii de expert sau de arbitru desemnat de părţi într-un proces; îndeplinirea oricărei alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice în învăţământul superior. De aceea, pentru magistraţi, practic, singura sursa de existenta în timpul activităţii este salariul, iar după retragerea din activitate, pensia, fără posibilitatea acumularii unor rezerve materiale pentru perioada ulterioara pensionării.

    În sensul ca pensia de serviciu reprezintă în mod necesar şi legitim o forma de garantare a drepturilor magistraţilor sunt invocate şi prevederile cap. 6 al Cartei europene privind statutul judecătorilor, intitulat "Remunerarea şi protecţia socială", cu recomandări precise pentru statele europene de a le respecta şi de a le include în ordinea de drept interna. Potrivit art. 4 din capitolul menţionat, magistraţii, atunci când "au împlinit varsta legală pentru încetarea funcţiei", au dreptul la "plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională".

    De asemenea, Curtea Suprema de Justiţie, argumentand necesitatea instituirii pensiei de serviciu pentru magistraţi, invoca şi faptul ca "în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, inclusiv România, dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice - armata, poliţia şi serviciile speciale", care, prin activitatea lor, "îşi asuma un risc întru apărarea ordinii de drept, asigurând liniştea în societate". Or, continua autorul sesizării de neconstituţionalitate, "justiţia face parte şi ea din forţele publice chemate sa menţină ordinea de drept, pentru aceasta pronunţând hotărâri prin care se ordonă încetarea încălcării unor drepturi în societate atunci când se reclama încălcarea acestora, iar executarea hotărârilor judecătoreşti, atunci când este nevoie, este asigurata prin forta coercitivă a statului de celelalte forte de apărare a ordinii publice". Totodată, arătându-se ca "justiţia este în ultima instanta cea care asigura armonia juridică şi echilibrul în societate", se arata ca "recunoaşterea dreptului la pensie de serviciu pentru magistraţi", consacrată ca atare prin art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, "se încadrează în organizarea politico-juridică a statului de drept".

    Conform dispoziţiilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, sesizarea formulată de Curtea Suprema de Justiţie a fost comunicată preşedinţilor celor doua Camere ale Parlamentului, precum şi Guvernului, spre a-şi putea exprima punctele de vedere asupra obiectiei de neconstituţionalitate.

    Guvernul, în punctul sau de vedere, arata ca obiecţia de neconstituţionalitate ce vizează art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensionare şi alte drepturi de asigurări sociale, în raport cu prevederile art. 16 din Constituţie, este neîntemeiată. Se considera ca eşalonarea creşterii varstelor de pensionare, pe o perioada de 13 ani, nu creează o situaţie grea în mod discriminatoriu pentru asiguraţii care se vor pensiona la o data mai îndepărtată, deoarece, începând cu anul 1990, în instituţiile şi întreprinderile de stat timpul de munca a fost de 5 zile pe saptamana, a câte 8 ore, iar nu de 6 zile pe saptamana, cum a fost pana la aceasta data. De aceea Guvernul susţine ca "este echitabil, iar nu discriminatoriu, ca eşalonarea ajungerii la noua varsta standard sa ţină seama de diferenţele de program de lucru menţionate".

    În ceea ce priveşte sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 198 din noua lege a pensiilor, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, Guvernul apreciază ca aceasta este intemeiata, deoarece sunt infrante prevederile constituţionale ale art. 16, referitoare la egalitatea în drepturi şi, implicit, cele ale art. 124 alin. (2) şi ale art. 131 alin. (2), care stabilesc statutul juridic special al judecătorilor şi al procurorilor, precum şi cele ale art. 11, conform cărora obligaţiile ce revin statului roman din actele internaţionale ratificate de Parlament trebuie îndeplinite "întocmai şi cu buna-credinţa". Deoarece, datorită numeroaselor incompatibilităţi şi interdicţii pentru magistraţi, singura sursa de venit a acestora sunt drepturile salariale şi, respectiv, pensia, după retragerea din activitate se creează o situaţie discriminatorie fata de categorii profesionale cu statut asemănător. În acest sens Guvernul invoca situaţia militarilor care, conform statutului lor, au aceleaşi interdicţii şi incompatibilităţi, beneficiind, de asemenea, de pensie de serviciu, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, care nu a fost însă abrogat prin art. 198 din noua lege a pensiilor.

    În continuare, în punctul de vedere al Guvernului, se precizează ca Justiţia atrage la bugetul de stat venituri substanţiale, astfel ca plata pensiilor de serviciu pentru magistraţi nu reduce bugetul asigurărilor sociale de stat. De altfel, potrivit art. 103 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, numai "Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat", în timp ce pensiile militarilor sunt plătite în totalitate de la bugetul de stat.

    În final, se arata ca, deoarece România a aderat la Statutul Consiliului Europei, fiind membra a acestui organism, are obligaţia sa respecte Carta europeană privind statutul judecătorilor, adoptată în 1998, şi care garantează judecătorilor, în mod special, "plata unei pensii al cărui nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primită pentru activitatea jurisdicţională". De aceste prevederi s-a ţinut seama atunci când s-a reglementat pensia de serviciu pentru magistraţi prin art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.

    Preşedinţii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

    În temeiul art. 5 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională a solicitat precizări din partea Ministerului Justiţiei, referitoare la obligaţiile ce revin statului roman din prevederile Cartei europene privind statutul judecătorilor, document invocat în sesizarea formulată de Curtea Suprema de Justiţie. În consideratiile Ministerului Justiţiei, cuprinse în Adresa nr. 217 din 20 ianuarie 2000, se arata ca: "Documentul în discuţie a fost adoptat în unanimitate de către participanţii la reuniunea multilaterala de la Lisabona, din 8-10 iulie 1999, magistraţi şi reprezentanţi ai ministerelor de justiţie din 25 de tari membre ale Consiliului Europei." Conform precizărilor Ministerului Justiţiei, "Carta, care conţine obiective şi principii elaborate în continuarea Recomandarii nr. R (94) 12 a Comitetului Ministrilor cu privire la independenta, eficienta şi rolul judecătorilor, reprezintă o noua etapa în realizarea unui spaţiu judiciar comun în Europa. Ea are, asadar, aceeaşi valoare ca recomandarea". În ceea ce priveşte forta juridică a recomandărilor date de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, se precizează ca "aceste documente sunt date în baza şi, uneori, chiar în completarea convenţiilor Consiliului Europei. De remarcat ca toate convenţiile Consiliului Europei sunt adoptate de către Comitetul Ministrilor al acestei importante organizaţii internaţionale guvernamentale".

                  CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,

examinând sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Curtea Suprema de Justiţie, punctul de vedere al Guvernului, consideratiile Ministerului Justiţiei, raportul judecătorului-raportor, dispoziţiile criticate ale Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, retine următoarele:

    Potrivit dispoziţiilor art. 144 lit. a) din Constituţie, precum şi ale art. 3 alin. (2) şi ale art. 17 din Legea nr. 47/1992, republicată, Curtea Constituţională este competenta sa soluţioneze sesizarea de neconstituţionalitate formulată în condiţii legale de Curtea Suprema de Justiţie.

    Critica de neconstituţionalitate cuprinsă în aceasta sesizare se referă la doua texte ale Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţele din 29 decembrie 1999.

    Cele doua texte legale criticate pentru neconstituţionalitate sunt art. 41 alin. (2) şi art. 198, acesta din urma exclusiv în partea referitoare la abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată.

    Art. 41 alin. (2) din legea criticata pentru neconstituţionalitate are următorul conţinut: "Varsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi. Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, prin creşterea varstelor de pensionare pornind de la 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării din anexa nr. 3."

    În cuprinsul anexei nr. 3, la care face referire art. 41 alin. (2), sunt prevăzute, începând cu ianuarie 2001 şi pana în decembrie 2014, varstele standard de pensionare, pe perioade intermediare, stagiile minime şi complete de cotizare pentru femei şi bărbaţi, în mod eşalonat, pana la atingerea vârstei standard prevăzute de textul art. 41 alin. (2).

    Art. 198 din legea supusă controlului de constitutionalitate exercitat de Curte dispune abrogarea parţială sau totală a mai multe acte normative. Dintre dispoziţiile cuprinse în art. 198 critica de neconstituţionalitate formulată de Curtea Suprema de Justiţie vizează numai textul care are următorul conţinut: "art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997."

    Art. 103, a cărui abrogare este dispusă în acest fel, are următoarea redactare: "Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul net realizat din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca şi sporul de stabilitate în magistratura, avute la data pensionării.

    Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. 1 se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venitul net, fără a se putea depăşi 100% din venitul net stabilit conform alin. 1, avut la data pensionării.

    Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurărilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat.

    Pensia suplimentară se stabileşte în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenta socială.

    Pensiile magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.

    De aceste drepturi beneficiază şi magistraţii reincadrati după pensionare."

    În ceea ce priveşte dispoziţiile alin. 5 al art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, Curtea Constituţională a constatat prin deciziile nr. 88 şi nr. 89 din 1 iunie 1999, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999 şi, respectiv, nr. 322 din 6 iulie 1999, decizii pronunţate în soluţionarea unor excepţii de neconstituţionalitate, ca aceste dispoziţii legale sunt neconstituţionale în măsura în care nu asigura şi magistraţilor pensionaţi anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 142/1997, de modificare şi completare a Legii nr. 92/1992, actualizarea pensiei în raport cu nivelul salariilor de baza ale magistraţilor în activitate.

    În motivarea sesizării de neconstituţionalitate ce face obiectul prezentei decizii Curtea Suprema de Justiţie invoca, în legatura cu ambele texte legale criticate, încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi. Deşi în actul de sesizare adresat Curţii Constituţionale nu se indica de Curtea Suprema de Justiţie care dintre cele doua alineate ale art. 16 este avut în vedere, din ansamblul procesului-verbal din 6 ianuarie 2000 al şedinţei Curţii Supreme de Justiţie în Secţii Unite rezulta în mod neîndoielnic faptul ca sesizarea de neconstituţionalitate are în vedere dispoziţiile alin. (1) al art. 16 din Constituţie, care prevăd: "Cetăţenii sunt egali în fata legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări."

    1. Analizând critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Curtea retine ca prin acest text de lege se introduce o modificare majoră a sistemului actual de pensii, între altele prin creşterea vârstei standard de pensionare, pentru bărbaţi - la 65 de ani, iar pentru femei - la 60 de ani. Astfel cum se arata în expunerea de motive a Guvernului, care a însoţit proiectul de lege, aceasta dispoziţie este menita sa contribuie la reechilibrarea într-o anumită măsura a raportului dintre populaţia activa şi numărul de pensionari, precum şi la alinierea varstelor standard de pensionare prevăzute de legislaţia romana cu cele prevăzute în alte tari. În acelaşi timp, aceasta măsura este impusa şi de faptul ca, potrivit prognozei, în anul 2040 populaţia de peste 60 de ani va reprezenta circa 30% din populaţia tarii, fata de 15,6% cat reprezenta acest segment de populaţie în anul 1990 şi, totodată, astfel cum se arata în continuare în punctul de vedere al Guvernului, îşi mai găseşte justificarea şi în faptul ca din anul 1990 saptamana de lucru a fost redusă în instituţiile statului şi în alte unităţi de stat de la 6 la 5 zile.

    Luând act de aceste ratiuni avute în vedere de initiatorul proiectului de lege, Curtea observa totodată ca măsurile stabilite prin art. 41 alin. (2) au un caracter general şi se aplica tuturor categoriilor de persoane încadrate în munca, făcând excepţie cei care lucrează în condiţii speciale sau deosebite de munca şi care, din aceasta cauza, beneficiază prin lege de reducerea vârstei standard de pensionare şi a stagiului de cotizare.

    Examinarea prevederilor art. 41 alin. (2) şi a conţinutului anexei nr. 3, la care textul legal trimite, scoate în evidenta ca trecerea la aplicarea noilor condiţii de varsta şi de cotizare pentru pensionare se va face treptat, pentru toţi asiguraţii, într-o perioada de 13 ani, tocmai spre a se atenua unele dintre consecinţele schimbării produse. De asemenea, potrivit art. 49 din lege, este posibila şi pensionarea anticipata, fie cu diminuarea cuantumului pensiei, cu procente reduse, fie chiar fără nici o reducere a acestuia.

    În aceste condiţii, Curtea Constituţională constata ca nu poate fi primită critica formulată în sesizarea de neconstituţionalitate a Curţii Supreme de Justiţie, în sensul ca textul art. 41 alin. (2) din lege introduce o discriminare "deoarece se creează [...] o situaţie mai grea pentru unii asiguraţi care ar avea dreptul sa primească pensie la o data mult mai îndepărtată decât alţi asiguraţi". În logica sesizării de neconstituţionalitate discriminarea ar consta în faptul ca asiguraţii care vor ieşi la pensie sub imperiul noii legi ar fi dezavantajati fata de cei pensionaţi anterior, prin faptul ca lor li se stabileşte o varsta mai ridicată şi o perioada mai mare de cotizare pentru a putea fi pensionaţi.     Aceasta critica nu poate fi însă însuşită de Curtea Constituţională, întrucât argumentarea pe care se bazează nu tine seama de dreptul autorităţii legiuitoare de a elabora politica legislativă în domeniul pensiilor în concordanta cu condiţiile economice şi sociale existente la un moment dat. A adopta punctul de vedere neimpartasit de Curtea Constituţională ar insemna ca, o data elaborat un sistem de pensii, bazat pe anumite condiţii de varsta şi de cotizare, acesta nu ar mai putea fi niciodată schimbat. Într-o astfel de conceptie se poate ajunge la negarea evoluţiei în reglementarea juridică a oricărui domeniu de activitate, ceea ce nu se poate admite.

    În aceasta ordine de idei, Curtea Constituţională retine ca respectarea egalităţii în drepturi, precum şi a obligaţiei de nediscriminare, stabilite prin prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede fata de cei cărora li se aplica în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. Reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferenţe determinate de condiţiile obiective în care ele au fost adoptate.

    De altfel, asa cum rezulta din expunerea de motive la proiectul Legii privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, noua reglementare este fundamentată pe necesitatea adecvarii sistemului de pensii la condiţiile existente în prezent în societate, pe cerinta modernizării legislaţiei în domeniu şi a punerii sale de acord cu legislaţia majorităţii ţărilor europene.

    De aceea, Curtea retine ca modificarea condiţiilor de varsta şi a duratei de cotizare pentru cei care vor beneficia de pensie în viitor este justificată, fiind bazată pe considerente obiective şi rationale, astfel ca urmează sa constate ca art. 41 alin. (2) din lege este constituţional în raport cu criticile cuprinse în sesizarea de neconstituţionalitate formulată de Curtea Suprema de Justiţie.

    2. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, dispoziţii referitoare la abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, prin sesizarea Curţii Supreme de Justiţie se invoca încălcarea dispoziţiilor art. 16 alin. (1) din Constituţie sub doua aspecte.

    2.a) Cel dintâi aspect se referă la faptul ca, prin abrogarea prevederilor art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, text legal prin care în anul 1997 a fost instituită pensia de serviciu pentru magistraţi, se creează "o discriminare în defavoarea magistraţilor care vor fi pensionaţi după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, în raport cu cei pensionaţi pana la aceasta data, ceea ce este inadmisibil fata de dispoziţiile art. 16 din Constituţia României".

    Curtea Constituţională, examinând aceasta sustinere, observa, din modul în care este formulată critica de neconstituţionalitate, ca dispoziţia legală vizata este considerată discriminatorie în raport cu efectele produse în trecut de norma juridică pe care o abroga, apreciindu-se, asadar, ca principiul egalităţii şi al nediscriminarii, stabilit prin art. 16 alin. (1) din Constituţie, ar putea sa fie aplicabil cu privire la situaţii ce diferă ca urmare a succesiunii în timp a legilor prin care aceste situaţii au fost reglementate. Dimpotriva însă, Curtea Constituţională retine ca şi în aceasta privinta sunt aplicabile considerentele avute în vedere anterior cu referire la constatarea constituţionalităţii art. 42 alin. (1) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

    De aceea, în privinta dispoziţiilor art. 198 din aceeaşi lege prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, nu poate fi primit cel dintâi aspect al criticii de neconstituţionalitate, referitor la introducerea unui tratament juridic diferit, discriminatoriu, pentru magistraţii care vor fi pensionaţi după intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor, în raport cu magistraţii pensionaţi anterior prin aplicarea regimului de pensionare prevăzut la art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.

    2.b) Cel de-al doilea aspect pentru care în sesizarea Curţii Supreme de Justiţie este criticat textul art. 198, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, îl constituie nesocotirea faptului ca în România, ca şi în statele europene cu un anumit grad de dezvoltare, "dreptul la pensie de serviciu îl au toate forţele de apărare a ordinii publice - armata, poliţia şi serviciile speciale". În acest sens, se arata ca justificarea acordării şi menţinerii pensiei de serviciu, în cazul magistraţilor, rezida în statutul special al acestora, care le interzice exercitarea unor activităţi producătoare de venituri, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, precum şi în gradul ridicat de risc pe care îl presupune exercitarea funcţiei de magistrat, caracteristica de altfel comuna, astfel cum se arata în sesizare, pentru întregul personal al forţelor de apărare a ordinii publice, a ordinii de drept.

    Din aceasta argumentare rezulta ideea inegalitatii de tratament între magistraţi şi cadrele militare. Astfel, în timp ce prin abrogarea art. 103 din Legea pentru organizarea judecătorească se suprima magistraţilor dreptul de a li se stabili, în condiţiile legii, pensie de serviciu, militarii vor continua sa beneficieze de pensia de serviciu pentru activitatea depusa, prevăzută la cap. II al Decretului nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, act normativ care nu este prevăzut în cuprinsul art. 198 din noua lege a pensiilor între dispoziţiile normative ce se abroga la data intrării în vigoare a legii.

    Decretul nr. 214/1977 este aplicabil nu numai cadrelor din armata, ci şi celor din sistemul Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului de Protecţie şi Paza, Direcţiei Generale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiţiei etc.

    Examinând cel de-al doilea aspect al criticii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională constata ca aceasta este intemeiata.

    Astfel pensia de serviciu pentru magistraţi, introdusă în anul 1997 prin efectul modificării şi completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, la fel ca şi pensia de serviciu pentru militari, prevăzută de Decretul nr. 214/1977 privind pensiile militare de stat, cu modificările ulterioare, au fost instituite în vederea stimulării stabilitatii în serviciu şi a formării unei cariere în magistratura sau, după caz, în rândul cadrelor militare permanente. Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acorda la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor, respectiv militarilor care, în privinta totalului vechimii lor în munca, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratura sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu consta, atât în cazul magistraţilor, cat şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data iesirii la pensie. În plus, în ceea ce priveşte acordarea pensiei de serviciu pentru militari, se aplica un spor de 10% pana la 20% pentru militarii care beneficiază în considerarea vechimii şi a activităţii meritorii de ordinul "Meritul Militar", conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare.

    Constatând ca aceste elemente care diferentiaza regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigura un tratament juridic specific celor doua categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională retine ca instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie sa li se supună militarii şi magistraţii.

    Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care sa le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natura sa le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viata cat mai apropiat de cel avut în timpul activităţii. Sub acest aspect art. 30 alin. (1) din Legea nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare prevede pentru ofiţerii, maistrii militari şi subofiterii în activitate obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare; iar alin. (2) al aceluiaşi articol instituie pentru categoriile menţionate de militari interdicţia de a îndeplini alte funcţii decât cele în care sunt încadraţi, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, precum şi interdicţia de a fi asociat unic ori de a participa direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia numirii în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legatura cu aceasta. În cazul magistraţilor, Constituţia însăşi, prin art. 124 alin. (2) şi prin art. 131 alin. (2), prevede, ca o garanţie a imparţialităţii magistraţilor, ca funcţia de judecător şi, respectiv, aceea de procuror "[...] este incompatibilă cu orice alta funcţie publica sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior". În acelaşi timp art. 112 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede ca magistraţilor le este interzisă exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activităţilor de comerţ, participarea la conducerea unor societăţi comerciale sau civile, precum şi participarea la administrarea unor asemenea societăţi.

    Un alt element comun care justifica în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implica exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept. În considerarea riscurilor la care se expun în exercitarea atribuţiilor lor militarii şi magistraţii, Parlamentul a stabilit pentru militari dreptul de a purta uniforma şi dreptul de a folosi, în condiţiile legii, arme, iar, în mod corespunzător, în cazul magistraţilor, art. 91 alin. 3 din Legea nr. 92/1992, republicată, prevede dreptul acestora şi al familiilor lor de a fi protejati în situaţiile în care viata, integritatea corporală sau avutul acestora este supus unor ameninţări. De asemenea, art. 129 din Constituţie prevede ca "Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor", iar în aplicarea acestor dispoziţii constituţionale art. 143 din Legea nr. 92/1992, republicată, stabileşte obligaţia Ministerului de Interne în acest sens. În sfârşit, art. 239 din Codul penal, reglementand infracţiunea de ultraj, prevede în alineatul final agravarea pedepsei în cazul în care infracţiunea este "[...] săvârşită impotriva unui magistrat, poliţist sau jandarm, ori alt militar".

    Curtea Constituţională constata, pe de alta parte, ca reglementarea în vigoare a pensiei de serviciu pentru militari, ca şi cea a pensiei de serviciu pentru magistraţi, cu diferenţele pe care aceasta pensie le prezintă fata de pensia comuna de asigurări sociale, nu constituie o încălcare a principiului egalităţii cetăţenilor în fata legii, principiu prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituţie. Aceasta constatare se bazează pe specificul comun al activităţii militarilor şi magistraţilor, care, astfel cum a rezultat din analiza anterioară a dispoziţiilor constituţionale şi legale aplicabile, impune celor doua categorii profesionale obligaţii şi interdicţii severe, precum şi riscuri sporite, ceea ce justifica în mod obiectiv şi rezonabil o diferentiere a regimului juridic de pensionare fata de regimul stabilit pentru alţi asiguraţi care nu sunt supuşi aceloraşi exigente, restrictii şi riscuri.

    În aceasta ordine de idei Curtea Constituţională, dând curs dispoziţiilor art. 11 şi 20 din Constituţie, referitoare la raportul dintre reglementările interne şi cele internaţionale, constata ca principiul egalităţii în drepturi îşi găseşte expresia în numeroase acte internaţionale la care România este parte, printre care unul dintre cele mai recente este Carta socială europeană revizuită, adoptată la Strasbourg la 3 mai 1996 şi ratificată de România prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 4 mai 1999. Astfel aceasta carta, care prin art. 12 al partii a II-a reglementează între altele "Dreptul la securitate socială", prevede, de asemenea, la art. E al partii a V-a, denumit "Nediscriminarea", ca "Respectarea drepturilor recunoscute în prezenta carta trebuie asigurata fără deosebire de rasa, sex, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau socială, sănătate, apartenenţa la o minoritate nationala, naştere sau orice alta situaţie". În vederea interpretării acestui text anexa (intitulata "Câmpul de aplicare a Cartei sociale europene revizuite în privinta persoanelor protejate"), care face parte integrantă din carta, dispune cu aceeaşi forta juridică în sensul ca "O diferenţa de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie".

    De asemenea, jurisprudenta Curţii Constituţionale, referitoare la aplicarea principiului egalităţii în fata legii şi al nediscriminarii, a stabilit constant, în deplin acord cu jurisprudenta în materie, şi ea constanta, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ca principiul egalităţii nu este sinonim cu uniformitatea şi ca pentru situaţii diferite poate exista un tratament juridic diferit, recunoscandu-se dreptul la diferenţa. În acest sens sunt, de exemplu: Decizia nr. 70 din 15 decembrie 1993, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 27 decembrie 1993; Decizia nr. 74 din 13 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 189 din 22 iulie 1994; Decizia nr. 139 din 19 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 7 din 20 ianuarie 1997.

    În acelaşi timp Curtea Constituţională constata ca, fata de asemanarile subliniate anterior între situaţia cadrelor militare şi cea a magistraţilor, avându-se în vedere şi caracteristicile comune ale statutelor aplicabile acestor categorii profesionale, care au determinat în mod obiectiv reglementarea prin lege, în mod aproape identic, a pensiei de serviciu, nu se poate identifica o ratiune suficienta care sa justifice aplicarea unui tratament diferit magistraţilor fata de cadrele militare permanente, astfel cum s-a procedat prin art. 198 din noua lege a pensiilor, care abroga reglementarea privind pensia de serviciu a magistraţilor. Asa fiind, se impune concluzia ca este nejustificată abrogarea prin art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a dispoziţiilor art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată.

    Într-adevăr, diferenţa de regim juridic ce se creează între pensia magistraţilor şi pensia militarilor constituie, în condiţiile înfăţişate prin considerentele anterioare, o încălcare de către legiuitor a egalităţii de tratament juridic, ceea ce, în absenta unei determinări obiective, este contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, în înţelesul conferit acestui text constituţional prin dispoziţiile actelor internaţionale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte. Între acestea figurează şi prevederile referitoare la nediscriminare ale art. E din partea a V-a a Cartei sociale europene revizuite, al căror cuprins, conturat prin dispoziţiile corespunzătoare ale anexei, cuprinde şi dispoziţia conform căreia "O diferenţa de tratament pe un motiv obiectiv şi rezonabil nu este considerată ca discriminatorie". Din aceste dispoziţii, care sunt obligatorii pentru statul roman, făcând parte din dreptul intern, conform art. 11 din Constituţie, ca urmare a ratificării Cartei rezulta ca este discriminatorie diferenţa de tratament juridic ce nu se întemeiază pe un motiv obiectiv şi rezonabil.

    În acelaşi sens este de altfel şi jurisprudenta îndelungată a Curţii Europene a Drepturilor Omului care a statuat, în aplicarea prevederilor art. 14 privind interzicerea discriminarii din Convenţia privind apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ca reprezintă o încălcare a acestor prevederi orice diferenţa de tratament săvârşită de stat între indivizi aflaţi în situaţii analoage, fără o justificare obiectivă şi rezonabila (de exemplu, prin hotărârea pronunţată în cazul "Marks contra Belgiei", 1979).

    De asemenea, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, a stabilit ca "un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie sa se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în fata legii şi a autorităţilor publice". De asemenea, prin Decizia nr. 135 din 5 noiembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 17 decembrie 1996, Curtea Constituţională a reţinut ca "principiul egalităţii în fata legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite".

    Constatând neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, prin care se abroga art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, Curtea Constituţională observa totodată ca aceasta abrogare a reglementării legale referitoare la pensia de serviciu pentru magistraţi este contrară exigenţelor actuale pe care importante documente internaţionale le exprima în mod direct cu privire la drepturile magistraţilor, în considerarea importantei rolului acestora în apărarea statului de drept.

    Astfel, "Principiile fundamentale privind independenta magistraturii", adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincventilor (Milano, 26 august - 6 septembrie 1985) şi confirmate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin rezoluţiile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr. 40/146 din 13 decembrie 1985, prevăd în mod expres prin art. 11 ca "durata mandatului judecătorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de munca, pensiile şi varsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege".

    În mod asemănător, "Recomandarea nr. R (94) 12 cu privire la independenta, eficacitatea şi rolul judecătorilor", adoptată la 13 octombrie 1994 de Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei, subliniind importanta independentei judecătorilor în scopul intaririi preeminentei dreptului în statele democratice şi în considerarea art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a "Principiilor fundamentale [ale Organizaţiei Naţiunilor Unite] privind independenta magistraturii", anterior menţionate, a stabilit, printre alte importante măsuri pe care statele membre urmează sa le adopte, şi pe aceea "de a veghea ca statutul şi remuneraţia judecătorilor sa fie pe măsura demnităţii profesiei lor şi a responsabilităţilor pe care şi le asuma".

    De asemenea, art. 6.4 din "Carta europeană privind statutul judecătorilor", adoptată în anul 1998, prevede ca "În mod special, statutul garantează judecătorului sau judecatoarei care a împlinit varsta legală pentru încetarea funcţiei, după ce a exercitat-o ca profesie o perioada determinata, plata unei pensii al carei nivel trebuie sa fie cat mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională".

    Din examinarea documentelor internaţionale menţionate, Curtea Constituţională retine preocuparea organismelor care le-au adoptat de a se promova independenta şi imparţialitatea judecătorilor, ţinând seama ca judecătorii se pronunţa asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţenilor. În acest context, o importanta deosebita o au măsurile preconizate pentru asigurarea unui statut, a unei remuneraţii şi a pensiei adecvate pentru magistraţi, precum şi a garantarii prin lege a acestora. De asemenea, Curtea Constituţională constata ca în toate aceste documente principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puse în relatie directa cu prevederile art. 10 din Declaraţia Universala a Drepturilor Omului şi cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent şi impartial, stabilit prin lege.

    În aceste condiţii, Curtea Constituţională constata ca, deşi unele dintre documentele internaţionale menţionate au valoare de recomandare prin prevederile pe care le conţin şi prin finalităţile pe care le urmăresc, fiecare dintre acestea vizează direct texte cuprinse în pacte şi în tratate la care România este parte şi, prin urmare, se înscriu în spiritul prevederilor art. 11 şi 20 din Constituţie.

    Totodată, Curtea Constituţională retine ca ratiunile pe care se întemeiază prevederile din actele internaţionale avute în vedere în considerentele anterioare ale acestei decizii se afla în convergenta cu dispoziţiile art. 123 alin. (2) din Constituţie, conform cărora "Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii". Într-adevăr, aceste dispoziţii constituţionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme constituţionale obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independentei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenta statului de drept, prevăzută prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. Asa fiind, abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, contravine şi principiului stabilit prin art. 123 alin. (2) din Constituţie.

    În sfârşit, Curtea Constituţională constata ca argumentele care conduc la admiterea sesizării de neconstituţionalitate formulate de Curtea Suprema de Justiţie se regăsesc şi în poziţia Guvernului care, în calitatea sa de initiator al proiectului noii legi a pensiilor, nu a realizat nici o deosebire de tratament juridic între pensia de serviciu a magistraţilor şi aceea a cadrelor militare, mentinand ambele categorii. De asemenea, Guvernul, prin reprezentantul sau, ministrul muncii şi protecţiei sociale, în cadrul dezbaterilor parlamentare asupra proiectului legii, a combatut propunerea facuta de unii parlamentari de a se abroga dispoziţiile legale care reglementează pensia de serviciu pentru magistraţi, atât prin argumente de drept comparat, cat şi prin invocarea asemanarilor cu pensia de serviciu a militarilor, astfel cum rezulta din stenograma şedinţei Senatului din 30 octombrie 1999. De altfel, Senatul a adoptat art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale în redactarea cuprinsă în proiectul înaintat de Guvern, asadar fără abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992, republicată, ceea ce a determinat consecinta aplicării dispoziţiilor art. 76 din Constituţie, referitoare la desfăşurarea procedurii de mediere între cele doua Camere ale Parlamentului.

    De asemenea, în punctul de vedere comunicat Curţii Constituţionale cu ocazia soluţionării de către aceasta a sesizării de neconstituţionalitate formulate de Curtea Suprema de Justiţie, Guvernul a considerat ca sesizarea este intemeiata, concluzionand în sensul ca "prevederile art. 198 din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, care privesc abrogarea art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt neconstituţionale [...]".

    Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 11, al art. 16 alin. (1), al art. 20 alin. (2), al art. 123 alin. (2), al art. 144 lit. a) şi al art. 145 alin. (1) din Constituţie, precum şi al art. 2 alin. (3), al art. 17 şi următoarele din Legea nr. 47/1992, republicată,

                           CURTEA

                       În numele legii

                           DECIDE:

    1. Constata ca dispoziţiile art. 41 alin. (2) din Legea privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sunt constituţionale.

    2. Constata ca dispoziţiile art. 198 din aceeaşi lege, prin care a fost abrogat art. 103 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, sunt neconstituţionale.

    Decizia se comunica Preşedintelui României, preşedintelui Camerei Deputaţilor şi preşedintelui Senatului, în scopul deschiderii procedurii prevăzute de art. 145 alin. (1) din Constituţie, precum şi Curţii Supreme de Justiţie, şi se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Definitiva şi obligatorie.

    Deliberarea a avut loc la data de 2 februarie 2000 şi la ea au participat: Lucian Mihai, preşedinte, Costica Bulai, Constantin Doldur, Kozsokar Gabor, Ioan Muraru, Nicolae Popa, Lucian Stangu, Florin Bucur Vasilescu şi Romul Petru Vonica, judecători.

       PREŞEDINTELE CURŢII

         CONSTITUŢIONALE,

           LUCIAN MIHAI

                    Magistrat-asistent,

                       Doina Suliman

                               --------------