Metodologia de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"



ORDIN nr. 5.349 din 7 septembrie 2011

privind aprobarea Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"

EMITENT:

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI

PUBLICAT ÎN:

MONITORUL OFICIAL nr. 738 din 20 octombrie 2011

Data Intrarii in vigoare: 20 Octombrie 2011

-------------------------------------------------------------------------

  În temeiul art. 58 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011,

  în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,

  ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

  ART. 1

  Se aprobă Metodologia de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

  ART. 2

  Direcţia generală educaţie şi învăţare pe tot parcursul vieţii, Direcţia generală management, resurse umane şi reţea şcolară, Direcţia generală învăţământ în limbile minorităţilor, relaţia cu Parlamentul şi partenerii sociali şi Direcţia generală economic, finanţe, resurse umane duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

  ART. 3

  Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

        Ministrul educaţiei, cercetării,

         tineretului şi sportului,

           Daniel Petru Funeriu

  Bucureşti, 7 septembrie 2011.

  Nr. 5.349.

  ANEXĂ

                  METODOLOGIA

        de organizare a Programului "Şcoala după şcoală"

  CAP. I

  Dispoziţii generale

  ART. 1

  Prezenta metodologie reglementează modul de organizare a Programului "Şcoala după şcoală".

  ART. 2

  (1) Programul "Şcoala după şcoală", denumit în continuare Programul SDS, este un program complementar programului şcolar obligatoriu, care oferă oportunităţi de învăţare formală şi nonformală pentru consolidarea competenţelor, învăţare remedială şi accelerare a învăţării prin activităţi educative, recreative şi de timp liber.

  (2) Programul SDS se adresează atât elevilor din învăţământul primar, cât şi elevilor din învăţământul secundar.

  (3) Inspectoratele şcolare judeţene, respectiv Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, denumite în continuare ISJ/ISMB, anunţă unităţile de învăţământ, autorităţile publice locale, alţi parteneri sociali despre posibilitatea organizării Programului SDS şi popularizează condiţiile de organizare, precum şi beneficiile acestuia pentru comunitatea locală.

  CAP. II

  Organizarea Programului SDS

  ART. 3

  (1) Programul SDS este conceput de unităţile de învăţământ sub formă de proiect în urma unei analize de nevoi, prin consultarea elevilor, a reprezentanţilor legali, a cadrelor didactice, a comunităţii locale şi a altor instituţii şi organizaţii partenere. Pe baza acestor demersuri, unităţile de învăţământ stabilesc grupul-ţintă al Programului SDS.

  (2) Oferta de Program SDS este proiectată astfel încât să răspundă cu prioritate nevoilor elevilor aparţinând grupurilor dezavantajate.

  (3) Organizarea programului se face pe baza unui regulament intern, elaborat de fiecare unitate de învăţământ.

  (4) În perioada ianuarie-februarie a fiecărui an şcolar în curs, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ realizează analiza de nevoi pentru organizarea programului în anul şcolar următor. Pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi a resurselor existente (umane, financiare, materiale), o comisie formată din directorul unităţii de învăţământ, reprezentantul comitetului de părinţi al şcolii, două cadre didactice din învăţământul primar şi două cadre didactice din învăţământul secundar, aleşi de consiliul profesoral, realizează până la data de 1 martie oferta pentru Programul SDS, sub formă de pachete educaţionale. Oferta pentru Programul SDS este prezentată, discutată şi aprobată de consiliul profesoral al şcolii.

  (5) Programul SDS se organizează prin decizie a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul ISJ/ISMB. Directorul unităţii de învăţământ pune în aplicare decizia consiliului de administraţie şi înaintează ISJ/ISMB Programul SDS.

  (6) Consiliul de administraţie al ISJ/ISMB avizează proiectul Programului SDS, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta metodologie.

  (7) Programul SDS se poate organiza în spaţiile disponibile din propria unitate de învăţământ sau în spaţiile din alte unităţi de învăţământ, consorţii şcolare etc., precum şi în palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare sau în alte spaţii puse la dispoziţie de autorităţi locale, organizaţii neguvernamentale cu competenţe în domeniu, biserică etc.

  (8) Se interzice organizarea Programului SDS în spaţii care nu au autorizaţii de funcţionare şi în sediile partidelor politice.

  (9) Se interzice organizarea Programului SDS în spaţii private aparţinând personalului didactic sau nedidactic implicat în derularea programului.

  ART. 4

  (1) Programul SDS se va desfăşura înainte sau după programul şcolar obligatoriu (în funcţie de orarul fiecărui nivel de studiu).

  (2) În situaţia în care Programul SDS se desfăşoară în continuarea programului şcolar obligatoriu, în învăţământul primar, se alocă un interval de timp de aproximativ o oră şi jumătate necesar servirii mesei, precum şi activităţilor recreative în aer liber.

  (3) În situaţia în care elevii se înscriu la Programul SDS, se poate asigura servirea mesei. Masa de prânz poate fi servită în cantina şcolară sau într-un alt tip de spaţiu autorizat pentru acest tip de activitate. În situaţia în care nu poate fi amenajat/identificat un spaţiu adecvat pentru servirea mesei, hrana poate fi asigurată în sistem de catering sau fiecare participant la Programul SDS îşi poate aduce pachetul cu hrană de acasă.

  ART. 5

  (1) Programul SDS poate fi organizat pe parcursul unui număr de ore, care este prevăzut în ofertă şi în regulamentul intern de organizare, dar nu mai puţin de 12 ore/săptămână.

  (2) Programul SDS oferă tipuri de activităţi care vizează formarea şi dezvoltarea competenţelor specifice învăţământului primar/învăţământului secundar, dezvoltarea personală şi interpersonală/pregătirea pentru viaţă, dezvoltarea armonioasă a personalităţii elevului.

  (3) Programul SDS este conceput astfel încât oferă activităţi cu caracter universal, pentru valorizarea aptitudinilor şi competenţelor fiecărui elev, în conformitate cu nevoile şi interesele sale.

  ART. 6

  (1) În învăţământul primar, Programul SDS cuprinde activităţi cu sprijin specializat, ateliere/activităţi tematice şi alte activităţi de tip recreativ.

  (2) Activităţile cu sprijin specializat cuprind:

  a) supraveghere şi îndrumare în efectuarea temelor;

  b) recuperare pentru elevii cu dificultăţi cognitive, emoţionale, tulburări de limbaj prin activităţi remediale, consiliere, logopedice;

  c) activităţi de dezvoltare pentru elevii capabili de performanţă;

  d) activităţi de încurajare a lecturii independente;

  e) autocunoaştere, intercunoaştere prin activităţi de dezvoltare emoţională şi socială.

  (3) Atelierele/Activităţile tematice/Alte activităţi de tip recreativ cuprind:

  a) activităţi practic-aplicative pe diferite domenii (arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.);

  b) proiecte tematice, propuse de către copii sau părinţi, cadre didactice etc.;

  c) drumeţii/excursii/vizionări de spectacole.

  (4) Fiecare unitate de învăţământ, în funcţie de grupul-ţintă, constituie module de pachete de activităţi, prin combinarea activităţilor menţionate la alin. (2) şi (3).

  ART. 7

  În învăţământul secundar, Programul SDS cuprinde:

  1. pachetul de activităţi pentru accelerarea învăţării şi performanţă:

  a) pregătirea pentru participarea la competiţii şi olimpiade şcolare, concursuri sportive, artistice, pe discipline, recunoaştere internaţională etc.;

  b) participarea/organizarea de festivaluri, expoziţii, realizarea de publicaţii şcolare;

  c) participarea la activităţi de cooperare europeană (Comenius, Leonardo da Vinci);

  2. pachetul de activităţi de sprijin:

  a) asigurarea de asistenţă psihopedagogică pentru recuperarea decalajelor în învăţare;

  b) activităţi de suport pentru efectuarea temelor, activităţi remediale;

  c) consiliere psihologică;

  d) servicii de logopedie;

  3. pachetul de pregătire pentru viaţă:

  a) organizarea de activităţi de dezvoltare personală (autocunoaştere, a învăţa să înveţi, abilităţi de comunicare);

  b) activităţi care vizează dezvoltarea atitudinii active şi implicarea elevului (integrare socială, coduri de conduită, atitudine responsabilă faţă de mediul înconjurător etc.);

  c) stil de viaţă sănătos (prevenţia comportamentelor de risc: alcool, tutun, droguri, alimentaţie sănătoasă, regimul de viaţă, dezvoltare durabilă etc.);

  d) educaţie pentru carieră;

  4. ateliere/activităţi tematice (microproiecte pe diferite domenii: arte, ştiinţe, tehnologii, sport etc.).

  ART. 8

  (1) Programul SDS se poate organiza modular, pe unităţi de timp stabilite la nivelul unităţii de învăţământ în funcţie de grupul-ţintă şi nevoile identificate, prin combinarea pachetelor de activităţi orientate spre dezvoltarea competenţelor transferabile (a învăţa să înveţi, munca în echipă, activităţi de comunicare şi relaţionare), stil de viaţă sănătos, comportament civic.

  (2) În cadrul Programului SDS, timpul alocat sprijinului specializat (efectuarea temelor, activităţi remediale/de sprijin, de dezvoltare pentru elevi capabili de performanţă) nu poate depăşi o oră şi jumătate pe zi pentru învăţământul primar şi două - trei ore pentru învăţământul secundar.

  ART. 9

  Programul SDS se derulează pe grupe de elevi (maximum 12 elevi), constituite după opţiunile şi nevoile identificate. Activităţile sunt proiectate, organizate şi susţinute de cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar, consilieri, profesori de sprijin, bibliotecari, logopezi, laboranţi, pedagogi, antrenori, mediatori şcolari, voluntari din şcoală, din instituţii şi organizaţii partenere abilitate.

  CAP. III

  Înscrierea în Programul SDS, parcurgerea şi retragerea din acesta

  ART. 10

  (1) Programul SDS este complementar programului şcolar obligatoriu şi are un caracter opţional pentru elev.

  (2) Înscrierea elevilor în Programul SDS se face pe baza cererii scrise a părinţilor/tutorilor legali ai elevilor, adresată oricărei unităţii de învăţământ care organizează acest program. În cerere, părintele/tutorele precizează pachetul educaţional pentru care optează, după consultarea specialiştilor implicaţi în program şi respectând opţiunile elevului.

  (3) La înscriere, părintele/tutorele semnează cu directorul unităţii de învăţământ un contract de parteneriat în care sunt stipulate rolurile şi responsabilităţile atât ale părinţilor, cât şi ale şcolii. Modelele de contracte de parteneriat şcoală-familie în cadrul Programului SDS sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

  (4) Înscrierea în Programul SDS se face pe tot parcursul anului şcolar pentru un Program SDS care funcţionează deja şi la începerea anului şcolar pentru unul nou. Grupele pot fi constituite pe clase, pe ani de studiu şi în grupe mixte.

  (5) Prezenţa elevilor la Programul SDS este monitorizată zilnic de către cadrele didactice, care înştiinţează familia în momentul în care elevul înregistrează absenţe.

  (6) Retragerea din Programul SDS se face la cererea părintelui/tutorilor legali, prin înştiinţare scrisă înaintată unităţii de învăţământ la care s-a depus cererea de înscriere în program.

  CAP. IV

  Resurse necesare derulării Programului SDS

  ART. 11

  Analiza de nevoi care stă la baza alcătuirii Programului SDS menţionează şi materialele necesare derulării activităţii, în funcţie de grupul-ţintă. Materialele pot fi achiziţionate, pot face obiectul unor donaţii sau pot fi proiectate şi realizate de către echipele pedagogice care sunt implicate în derularea proiectului. Se recomandă a fi create sau achiziţionate materiale adecvate grupului-ţintă şi tipurilor de activităţi pentru a asigura un suport educaţional cât mai eficient.

  ART. 12

  Utilizarea resurselor electronice (TV, calculatoare etc.) se face numai pentru atingerea obiectivelor educaţionale ale Programului SDS şi nu în scop recreativ.

  ART. 13

  Resursele umane implicate în derularea Programului SDS pot fi următoarele:

  1. personal de învăţământ:

  a) cadre didactice din şcoală;

  b) cadre didactice din alte unităţi de învăţământ, inclusiv din palate şi cluburi ale copiilor şi cluburi sportive şcolare;

  c) cadre didactice din centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul de Resurse şi Asistenţă Educaţională al Municipiului Bucureşti: profesor-psiholog, consilier şcolar, profesor-logoped, profesor de sprijin, asistent social;

  d) personal didactic auxiliar: bibliotecar, informatician, instructor-animator, instructor de educaţie extraşcolară, laborant;

  e) mediator şcolar;

  f) antrenor etc.;

  2. membri ai comunităţii (părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor locale, specialişti din diferite domenii, personalităţi locale, membri ai unor organizaţii neguvernamentale etc.);

  3. reprezentanţi ai partenerilor.

  ART. 14

  (1) Toate activităţile din cadrul Programului SDS se derulează fie de către cadrele didactice, fie sub supravegherea cadrelor didactice, în situaţia în care activităţile sunt coordonate de personal extern şcolii.

  (2) Fiecare persoană (personal didactic, nedidactic şi auxiliar) are roluri şi responsabilităţi bine precizate şi stipulate în fişa postului.

  ART. 15

  Implicarea personalului din învăţământ se face în următoarele condiţii:

  a) pentru completarea normei de predare (maximum 4 ore pe săptămână), pentru situaţiile prevăzute la art. 263 alin. (3) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;

  b) ca activitate cuprinsă în norma didactică de 40 de ore pe săptămână, în afara normei de predare/postului (cel mult două ore pe săptămână).

  ART. 16

  În cazul în care cadrul didactic efectuează orele în cadrul normei didactice de predare-învăţare-evaluare sau în cadrul normei didactice de 40 ore pe săptămână, aceste ore nu sunt retribuite suplimentar; în celelalte cazuri, activitatea desfăşurată în cadrul Programului SDS poate fi retribuită în condiţiile legii, din sursele de finanţare prevăzute la art. 17.

  ART. 17

  Finanţarea programului se poate face:

  a) din bugetul autorităţilor locale;

  b) din programe finanţate din fonduri europene sau naţionale;

  c) din activităţi şcolare şi extraşcolare, donaţii, sponsorizări dedicate, prin suportul financiar al părinţilor, al organizaţiilor neguvernamentale etc. cu respectarea legislaţiei în vigoare;

  d) din bugetul de stat din care se poate sprijini financiar Programul SDS pentru elevii proveniţi din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

  CAP. V

  Parteneriate

  ART. 18

  (1) La începutul Programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia acorduri de parteneriat pentru susţinerea activităţilor din pachetele educaţionale cu instituţii care pot furniza servicii educaţionale (palate şi cluburi ale copiilor, cluburi sportive şcolare etc.) şi organizaţii neguvernamentale.

  (2) Pentru buna derulare a Programului SDS, unităţile de învăţământ pot încheia parteneriate, contracte de sponsorizare cu operatori economici, persoane fizice sau juridice din ţară şi străinătate, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

  CAP. VI

  Dispoziţii finale

  ART. 19

  (1) Proiectul Programului SDS, care este înaintat spre avizare ISJ/ISMB, precizează sistemul de monitorizare/evaluare pentru implementarea programului, indicatorii, criteriile şi instrumentele de evaluare, precum şi o modalitate de urmărire şi evaluare a progresului făcut de elevii participanţi la Programul SDS.

  (2) Proiectul Programului SDS defineşte structura echipei pedagogice implicate în derularea programului, responsabilităţile fiecărui membru şi modalităţile de asigurare a calităţii programului.

  ART. 20

  În cadrul fiecărui inspectorat şcolar se nominalizează un inspector şcolar care are rolul de a monitoriza organizarea şi derularea Programului SDS din ISJ/ISMB.

  ART. 21

  În unităţile de învăţământ care nu propun, ca ofertă complementară a şcolii, Programul SDS, nu este permisă închirierea spaţiilor disponibile unor persoane sau instituţii private pentru organizarea, în regim privat, a activităţilor de tip "Şcoală după şcoală".

  ANEXĂ

la metodologie

                   - Model -

  Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

  Inspectoratul Şcolar .....................................

  Unitatea de învăţământ ...................................

          CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ - FAMILIE

           în cadrul Programului "Şcoala după şcoală"

                - învăţământ primar -

  I. Părţile semnatare

  1. Unitatea de învăţământ ..............................., denumită în continuare şcoala, cu sediul în ............................, str. .............. nr. ........., reprezentată prin director, prof. ................................,

  şi

  2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/domnul ........................................., cu domiciliul în ............................., str. ................................. nr. .................................., telefon ................................................ .

  II. Scopul contractului

  1. Asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia copiilor/elevilor.

  2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.

  3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul copilului, precum şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii obiectivelor educaţionale.

  III. Obligaţiile părţilor

  Pentru desfăşurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, părţile se angajează, prin voinţa proprie, după cum urmează:

  1. Şcoala se obligă:

  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;

  b) să asigure spaţiul, cadrul organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea procesului educaţional din cadrul Programului "Şcoala după şcoală", conform prevederilor legale;

  c) să informeze părintele, în timp util, despre toate schimbările care se produc în structura Programului "Şcoala după şcoală" (orar, resurse umane implicate etc.), precum şi despre absenţele elevului;

  d) să ofere servicii educaţionale de calitate, la nivelul standardelor solicitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de şcolarizare;

  e) să asigure un sistem transparent de evaluare a elevului, care să pună în evidenţă evoluţia acestuia, precum şi măsurile concrete care se iau pentru remedierea dificultăţilor de învăţare;

  f) să asigure funcţionarea eficientă a echipei pedagogice implicate în educaţia elevului;

  g) să asigure securitatea şi siguranţa elevilor pe perioada prezenţei acestora în spaţiul în care se derulează Programul "Şcoala după şcoală" (săli de curs, sală pentru servirea mesei, curtea şcolii etc.), precum şi pe durata deplasărilor organizate;

  h) să coopereze cu toate instituţiile şi structurile de ale căror servicii beneficiază şcoala şi de care depinde bunul mers al activităţii din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";

  i) să dea dovadă de respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi părinţii acestora/reprezentanţii lor legali, într-un raport de egalitate;

  j) să nu desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;

  k) să trateze cu profesionalism şi responsabilitate orice situaţie specială legată de educaţia elevului/copilului;

  l) să stabilească, de comun acord cu părinţii, calendarul întâlnirilor periodice şi să îl pună în aplicare;

  m) să elibereze, la cerere şi în timp util, orice document şcolar care serveşte interesului elevului;

  n) să asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii, cu interzicerea oricărui tip de discriminare;

  o) să analizeze şi să decidă, prompt şi responsabil, în legătură cu orice solicitare din partea părintelui/elevului;

  p) să asigure transparenţa tuturor activităţilor derulate, organizate/aprobate de şcoală;

  q) să ia în considerare, să analizeze şi să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau a părinţilor referitoare la rele practici în şcoală;

  r) să aducă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prevederile regulamentului intern al şcolii;

  s) să încheie contracte de colaborare cu instituţii/personal calificat care pot/poate contribui la desfăşurarea unor activităţi cuprinse în Programul "Şcoala după şcoală";

  ş) să explice clar toate prevederile prezentului contract celeilalte părţi semnatare.

  2. Beneficiarul indirect - Părintele/tutorele legal instituit/reprezentantul legal al elevului se obligă:

  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobate prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;

  b) să îşi asume responsabilitatea promovării în educaţia elevului/copilului a principiilor, valorilor şi normelor de conduită susţinute de şcoală;

  c) să îşi asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a elevului, desfăşurată în afara şcolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;

  d) să respecte prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului intern al şcolii;

  e) să asigure frecvenţa zilnică şi ţinuta decentă a elevului la activităţile desfăşurate în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" şi să informeze şcoala de îndată ce se impune absenţa acestuia de la program;

  f) să informeze şcoala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copilului;

  g) să dea curs solicitării conducerii şcolii, ori de câte ori este necesar, de a lua măsuri cu privire la conduita sau situaţia şcolară a elevului;

  h) să se prezinte la şcoală, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta cu personalul didactic despre modul de implicare în activitatea, progresul şi comportamentul propriului copil;

  i) să îi asigure copilului, în limita posibilităţilor, materialele necesare bunei desfăşurări a activităţilor şcolare;

  j) să trateze cu respect şi consideraţie şcoala şi pe reprezentanţii acesteia;

  k) să informeze, în scris, conducerea şcolii în cazul retragerii copilului din Programul "Şcoala după şcoală".

  IV. Durata contractului

  Prezentul contract se încheie pe durata participării la Programul "Şcoala după şcoală".

  V. Alte clauze

  Prezentul contract cuprinde:

  1. prevederi referitoare la eventuala contribuţie financiară a părinţilor pentru participarea propriului copil la Programul "Şcoala după şcoală" (particularizate, după caz, la nivelul şcolii);

  2. prevederi referitoare la soluţionarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi;

  3. prevederi referitoare la consecinţele nerespectării angajamentelor părţilor;

  4. prevederi referitoare la încetarea contractului;

  5. alte prevederi agreate de părţi.

  Încheiat astăzi, ..................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.

  Unitatea şcolară Beneficiarul indirect,

  ................ ......................

  Director,

  ................

  Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

  Inspectoratul Şcolar .....................................

  Unitatea de învăţământ ...................................

          CONTRACT DE PARTENERIAT ŞCOALĂ - FAMILIE

           în cadrul Programului "Şcoala după şcoală"

             - învăţământ secundar inferior -

  I. Părţile semnatare

  1. Unitatea de învăţământ ............., denumită în continuare şcoală, cu sediul în ................, str. ............ nr. ....., reprezentată prin director, prof. ..................

  2. Părintele/Reprezentantul legal al elevului, doamna/domnul ..............................................................., cu domiciliul în ....................................., str. ................................. nr. ................................., telefon ..........................,

  şi

  3. Elevul ............................................................ din Şcoala .................................., clasa .......................

  II. Scopul contractului

  1. Asigurarea condiţiilor optime de derulare a procesului de învăţământ în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" prin implicarea şi responsabilizarea părţilor în educaţia copiilor/elevilor

  2. Şcoala îşi asumă principala responsabilitate în procesul instructiv-educativ.

  3. Părintele se declară responsabil pentru educarea şi comportamentul copilului şi pentru colaborarea cu şcoala în scopul atingerii obiectivelor educaţionale.

  III. Obligaţiile părţilor

  Pentru desfăşurarea, la standarde de calitate, a procesului instructiv-educativ, părţile se angajează, prin voinţa proprie, după cum urmează:

  1. Şcoala se obligă:

  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;

  b) să asigure spaţiul, cadrul organizatoric şi logistic pentru desfăşurarea procesului educaţional din cadrul Programului "Şcoala după şcoală", conform prevederilor legale;

  c) să informeze părintele, în timp util, despre toate schimbările care se produc în structura Programului "Şcoala după şcoală" (orar, resurse umane implicate etc.), precum şi despre absenţele elevului;

  d) să ofere servicii educaţionale de calitate, la nivelul standardelor solicitate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare nivel de studiu/ciclu de şcolarizare;

  e) să asigure un sistem transparent de evaluare a elevului, care să pună în evidenţă evoluţia acestuia, precum şi măsurile concrete care se iau pentru remedierea dificultăţilor de învăţare;

  f) să asigure funcţionarea eficientă a echipei pedagogice implicate în educaţia elevului;

  g) să asigure securitatea şi siguranţa elevilor pe perioada prezenţei acestora în spaţiul în care se derulează Programul "Şcoala după şcoală" (săli de curs, sală pentru servirea mesei, curtea şcolii etc.), precum şi pe durata deplasărilor organizate;

  h) să coopereze cu toate instituţiile şi structurile de ale căror servicii beneficiază şcoala şi de care depinde bunul mers al activităţii din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";

  i) să dea dovadă de respect şi consideraţie în relaţiile cu elevii şi părinţii acestora/reprezentanţii lor legali, într-un raport de egalitate;

  j) să nu desfăşoare acţiuni de natură să afecteze imaginea publică a elevului, viaţa intimă, privată şi familială a elevului;

  k) să trateze cu profesionalism şi responsabilitate orice situaţie specială legată de educaţia elevului/copilului;

  l) să stabilească, de comun acord cu părinţii, calendarul întâlnirilor periodice şi să îl pună în aplicare;

  m) să elibereze, la cerere şi în timp util, orice document şcolar care serveşte interesului elevului;

  n) să asigure accesul egal la educaţie pentru toţi copiii, cu interzicerea oricărui tip de discriminare;

  o) să analizeze şi să decidă, prompt şi responsabil, în legătură cu orice solicitare din partea părintelui/elevului;

  p) să asigure transparenţa tuturor activităţilor derulate, organizate/aprobate de şcoală;

  q) să ia în considerare, să analizeze şi să răspundă oricărei sesizări din partea elevilor sau a părinţilor referitoare la rele practici în şcoală;

  r) să aducă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor prevederile regulamentului intern al şcolii;

  s) să încheie contracte de colaborare cu instituţii/personal calificat care pot/poate contribui la desfăşurarea unor activităţi cuprinse în Programul "Şcoala după şcoală";

  ş) să explice clar toate prevederile prezentului contract celorlalte două părţi semnatare.

  2. Beneficiarul indirect - părintele/tutorele legal instituit/reprezentantul legal al elevului se obligă:

  a) să respecte prevederile Metodologiei de organizare a Programului "Şcoala după şcoală", aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5.349/2011;

  b) să îşi asume responsabilitatea promovării în educaţia elevului/copilului a principiilor, valorilor şi normelor de conduită susţinute de şcoală;

  c) să îşi asume, împreună cu elevul, responsabilitatea pentru orice faptă a elevului, desfăşurată în afara şcolii, dar care ar putea prejudicia prestigiul acesteia;

  d) să respecte prevederile Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar şi ale regulamentului intern al şcolii;

  e) să asigure frecvenţa zilnică şi ţinuta decentă a elevului la activităţile desfăşurate în cadrul Programului "Şcoala după şcoală" şi să informeze şcoala de îndată ce se impune absenţa acestuia de la program;

  f) să informeze şcoala cu privire la orice aspect care poate contribui la îmbunătăţirea situaţiei şcolare a copilului;

  g) să dea curs solicitării conducerii şcolii, ori de câte ori este necesar, de a se lua măsuri cu privire la conduita sau situaţia şcolară a elevului;

  h) să se prezinte la şcoală, cel puţin o dată pe lună, pentru a discuta cu personalul didactic despre modul de implicare în activitatea, progresul şi comportamentul propriului copil;

  i) să îi asigure copilului, în limita posibilităţilor, materialele necesare bunei desfăşurări a activităţilor şcolare;

  j) să trateze cu respect şi consideraţie şcoala şi pe reprezentanţii acesteia;

  k) să informeze, în scris, conducerea şcolii în cazul retragerii copilului din Programul "Şcoala după şcoală".

  3. Beneficiarul direct - elevul se obligă:

  a) să respecte şcoala, însemnele şi personalul acesteia, precum şi pe colegii săi;

  b) să aibă un comportament care să nu afecteze sănătatea, securitatea, demnitatea şi libertatea celorlalte persoane din şcoală;

  c) să participe zilnic, conform programului orar, la activităţile din cadrul Programului "Şcoala după şcoală";

  d) să respecte prevederile regulamentului intern şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

  e) să păstreze în bună stare bunurile şcolii şi să folosească cu grijă materialele puse la dispoziţia sa de către şcoală;

  f) să aibă o ţinută vestimentară/personală şi o conduită decentă, neprovocatoare, neagresivă şi neostentativă.

  IV. Durata contractului

  Prezentul contract se încheie pe durata participării la Programul "Şcoala după şcoală".

  V. Alte clauze

  Prezentul contract cuprinde:

  1. prevederi referitoare la eventuala contribuţie financiară a părinţilor pentru participarea propriului copil la Programul "Şcoala după şcoală" (particularizate, după caz, la nivelul şcolii);

  2. prevederi referitoare la soluţionarea eventualelor neînţelegeri dintre părţi;

  3. prevederi referitoare la consecinţele nerespectării angajamentelor părţilor;

  4. prevederi referitoare la încetarea contractului;

  5. alte prevederi agreate de părţi.

  Încheiat astăzi, ..................., în 3 exemplare, în original, pentru fiecare parte.

  Unitatea şcolară Beneficiarul indirect, Beneficiarul direct,

  ................ ..................... ...................

  Director,

  ..............

                  --------

Norme pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat



HOTĂRÂREA nr. 146 din 10 martie 2016 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat

EMITENT: GUVERNUL

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 193 din 15 martie 2016

  În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 121 alin. (2) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare,

  Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

  ARTICOL UNIC

  Se aprobă Normele pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

          PRIM-MINISTRU

         DACIAN JULIEN CIOLOŞ

            Contrasemnează:

           -----------------

         Ministrul apărării naţionale,

          Mihnea Ioan Motoc

         Ministrul afacerilor interne,

            Petre Tobă

    Directorul Serviciului Român de Informaţii,

         Eduard Raul Hellvig

        Ministrul finanţelor publice,

          Anca Dana Dragu

  Bucureşti, 10 martie 2016.

  Nr. 146.

ANEXĂ

    NORME

     pentru aplicarea prevederilor art. 121 din Legea nr. 223/2015

           privind pensiile militare de stat

  ART. 1

  (1) Prezentele norme se aplică titularilor drepturilor de pensie aflaţi în evidenţele caselor de pensii sectoriale aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii în perioada 1 ianuarie 2011-30 septembrie 2013.

  (2) Beneficiază de prevederile art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, titularii prevăzuţi la alin. (1), cu excepţia celor aflaţi în una din următoarele situaţii:

  a) au încasat diferenţele în baza unor hotărâri judecătoreşti, definitive şi irevocabile sau, după caz, definitive;

  b) au încasat sume necuvenite ca diferenţe cu titlu de pensie şi care nu au fost recuperate în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, cu modificările ulterioare;

  c) au încasat sume care fac obiectul restituirii în baza Legii nr. 125/2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii.

  ART. 2

  În sensul prezentelor norme, prin termenul prevăzut de lege se înţelege perioada de 2 ani de la data intrării în vigoare a legii, respectiv perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017, inclusiv.

  ART. 3

  Restituirea diferenţelor între cuantumurile pensiilor cuvenite pentru luna decembrie 2010 şi cele stabilite în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cu modificările ulterioare, şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se face doar la cererea depusă de titularul dreptului de pensie la casa de pensii sectorială în evidenţele căreia se află sau de tutorele ori curatorul acestuia, de către persoana căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusă personal sau prin mandatar desemnat prin procură specială şi autentică.

  ART. 4

  (1) După înregistrarea cererii, casa de pensii sectorială verifică îndeplinirea condiţiilor legale pentru restituirea diferenţelor şi, în situaţia în care acestea sunt îndeplinite, calculează diferenţa totală de restituit şi stabileşte cuantumurile plăţilor eşalonate potrivit prezentelor norme.

  (2) În situaţia în care se constată că titularul dreptului de pensie a avut dosarul de pensionare transferat de la o altă casă de pensii sectorială, cererea de restituire se depune la casa de pensii sectorială în a cărei evidenţă se află la data depunerii.

  (3) În situaţia prevăzută la alin. (2), în vederea efectuării plăţii diferenţelor, casa de pensii sectorială la care s-a depus cererea solicită informaţii în scris celeilalte case de pensii sectoriale cu privire la datele necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor prezentelor norme.

  ART. 5

  Restituirea diferenţelor prevăzute la art. 121 din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează în termenul prevăzut de art. 2 din prezentele norme, eşalonat, astfel:

  a) pentru cererile depuse până la data de 30 septembrie 2016, inclusiv:

  - în luna noiembrie 2016, pentru diferenţele aferente anilor 2011 şi 2012;

  - în luna noiembrie 2017, pentru diferenţele aferente anului 2013;

  b) pentru cererile depuse în perioada 1 octombrie 2016-30 septembrie 2017, diferenţele aferente anilor 2011-2013 se achită într-o singură tranşă, în luna noiembrie 2017;

  c) pentru cererile depuse în perioada 1 octombrie 2017-31 decembrie 2017, diferenţele aferente anilor 2011-2013 se achită într-o singură tranşă, în luna decembrie 2017.

  ART. 6

  Titularilor prevăzuţi la art. 1 alin. (1) din prezentele norme care, la data efectuării plăţilor unei tranşe, nu mai sunt în evidenţa caselor de pensii sectoriale li se achită suma de restituit prin mandat poştal.

  ART. 7

  În situaţia în care titularii au decedat ulterior depunerii cererii prevăzute la art. 3 din prezentele norme, diferenţele cuvenite şi neîncasate de către titular se restituie potrivit prezentelor norme şi se plătesc, prin mandat poştal, soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor, ori, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

  ART. 8

  Fondurile necesare pentru plata diferenţelor ce se restituie potrivit prezentelor norme se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele aprobate instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

             ----

NOUTĂŢI ÎN DOMENIUL PENSIILOR MILITARE

NOUTĂŢI  
ÎN  DOMENIUL  PENSIILOR MILITARE 

I. LEGISLAŢIE

1. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.  

2. Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016,       prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare.  

3. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.123/2015 pentru aprobarea Normelor metodologice privind încadrarea în condiţii  deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice personalului militar.

4. Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.24/15.02.2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de       pensionare 

 

II. PRECIZĂRI ALE CASEI DE PENSII SECTORIALE

 

1. Informaţii esenţiale pentru beneficiarii Legii nr. 223/2015
2. Precizari privind  contributia pentru pensia suplimentara
3. Precizari privind conditiile de munca
4. Precizari privind pensia a-13-a
5. Precizari privind sporurile si indemnizatiile luate in calcul
6. Precizari privind stabilirea plafonului bazei de calcul
7. Precizări privind reglementarea subsecventă art. 121 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare
8. Precizări cu privire la situaţia pensionarilor militari, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică  
9. Documentar referitor la Ordinul ministrului apărării naţionale, ministrului afacerilor interne şi directorului Serviciului Român de Informaţii nr. M.24/30/8.147/2016 pentru aprobarea Metodologiei de întocmire a dosarului de pensionare 
10. Precizări privind stagiile de cotizare nevalorificate până la data 01.01.2016.
 

 

III. COMUNICATE DE PRESĂ ALE M.Ap.N.

1. Comunicat de presă nr. 260 din 10.12.2015
2. Comunicat de presă nr. 259 din 10.12.2015
3. Comunicat de presă nr. 2 din 06.01.2016
4. Comunicat de presă nr. 44 din 12.02.2016
 

IV. FORMULARE

V. TRANSPARENŢĂ DECIZIONALĂ  

Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei

ART. 219
  Beneficiarii primari ai educaţiei au dreptul să se transfere de la o clasă la alta, de la o unitate de învăţământ la alta, de la o filieră la alta, de la un profil la altul, de la o specializare/calificare profesională la alta, de la o formă de învăţământ la alta, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ la care se face transferul.
  
ART. 220
  Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei se face cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul şi cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ de la care se transferă.
  
ART. 221
  (1) În învăţământul antepreşcolar/preşcolar, primar şi gimnazial, precum şi în învăţământul profesional, liceal şi postliceal beneficiarii primari ai educaţiei se pot transfera de la o grupă/clasă la alta, în aceeaşi unitate de învăţământ sau de la o unitate de învăţământ la alta, în limita efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă /clasă.
  (2) În situaţii excepţionale, în care transferul nu se poate face în limita efectivelor maxime de antepreşcolari/preşcolari/elevi la grupă/clasă, inspectoratul şcolar poate aproba depăşirea efectivului maxim, în scopul efectuării transferului.
  
ART. 222
  (1) În învăţământul profesional, liceal sau postliceal aprobarea transferurilor la care se schimbă filiera, domeniul de pregătire, specializarea/calificarea profesională este condiţionată de promovarea examenelor de diferenţă.
  (2) Disciplinele/modulele la care se susţin examene de diferenţă se stabilesc prin compararea celor două planuri cadru. Modalităţile de susţinere a acestor diferenţe se stabilesc de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ şi de către membrii catedrei.
 
ART. 223
  Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera, păstrând forma de învăţământ, cu respectarea următoarelor condiţii:
  a) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la specializarea la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului liceal pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
  b) în cadrul învăţământului liceal, elevii din clasele a X-a - a XII-a/a XIII-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul; excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul de administraţie;
  c) în cadrul învăţământului profesional cu durata de 3 ani, elevii de la clasa a IX-a se pot transfera numai după primul semestru, dacă media lor de admitere este cel puţin egală cu media ultimului admis la calificarea profesională la care se solicită transferul; în situaţii medicale deosebite, elevii din clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de 3 ani pot fi transferaţi şi în cursul primului semestru sau înainte de începerea acestuia, pe baza avizului comisiei medicale judeţene/a municipiului Bucureşti, cu respectarea condiţiei de medie, menţionate anterior;
  d) în cadrul învăţământului profesional cu durata de 3 ani, elevii din clasele a X-a şi a XI-a se pot transfera, de regulă, dacă media lor din ultimul an este cel puţin egală cu media ultimului promovat din clasa la care se solicită transferul. Excepţiile de la această prevedere se aprobă de către consiliul de administraţie;
  e) elevii din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a din învăţământul liceal se pot transfera în aceeaşi clasă în învăţământul profesional cu durata de 3 ani după susţinerea examenelor de diferenţă, în limita efectivului de 30 de elevi de clasă şi în baza criteriilor prevăzute de Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ la care se solicită transferul.
  f) elevii care au finalizat clasa a IX-a a învăţământului profesional cu durata de 3 ani se pot transfera doar în clasa a IX-a a învăţământului liceal, cu respectarea mediei de admitere la profilul şi specializarea la care solicită transferul. Elevii din clasele a X-a şi a XI-a din învăţământul profesional cu durata de 3 ani se pot transfera în clasa a X-a din învăţământul liceal, cu respectarea condiţiei de medie a clasei la care solicită transferul şi după promovarea examenelor de diferenţă.
  
ART. 224
  Elevii din învăţământul liceal, din învăţământul profesional şi din învăţământul postliceal se pot transfera de la o formă de învăţământ la alta astfel:
  a) elevii de la învăţământul cu frecvenţă redusă, se pot transfera la forma de învăţământ cu frecvenţă, după susţinerea şi promovarea examenelor de diferenţă, dacă au media anuală cel puţin 7,00, la fiecare disciplină/modul de studiu, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă şi potrivit criteriilor prevăzute în Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ; transferul se face, de regulă în aceeaşi clasă, cu excepţia elevilor din clasa terminală de la învăţământul cu frecvenţă redusă, pentru care durata studiilor este mai mare cu un an, care se pot transfera în clasa terminală din învăţământul cu frecvenţă;
  b) elevii de la învăţământul cu frecvenţă se pot transfera la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în limita efectivelor maxime de elevi la clasă;
  c) elevii din clasele terminale ale învăţământului liceal se pot transfera de la învăţământul cu frecvenţă la învăţământul cu frecvenţă redusă, în anul terminal, după absolvirea semestrului I şi după susţinerea, dacă este cazul, a examenelor de diferenţă.
  
ART. 225
  (1) Transferurile în care se păstrează forma de învăţământ se efectuează, de regulă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară. Prin excepţie, transferurile de la nivelurile antepreşcolar şi preşcolar se pot face oricând în timpul anului şcolar, ţinând cont de interesul superior al copilului.
  (2) Transferurile în care se schimbă forma de învăţământ se efectuează în următoarele perioade:
  a) de la învăţământul cu frecvenţă la cel cu frecvenţă redusă, în perioada intersemestrială sau a vacanţei de vară;
  b) de la învăţământul cu frecvenţă redusă la cel cu frecvenţă, numai în perioada vacanţei de vară.
  (3) Transferul elevilor în timpul semestrelor se poate efectua, în mod excepţional, cu respectarea prevederilor prezentului regulament, în următoarele situaţii:
  a) la schimbarea domiciliului părinţilor într-o altă localitate, respectiv într-un alt sector al municipiului Bucureşti;
  b) în cazul unei recomandări medicale, eliberată pe baza unei expertize medicale efectuate de direcţia de sănătate publică;
  c) de la clasele de învăţământ liceal la clasele de învăţământ profesional;
  d) la/de la învăţământul de artă, sportiv şi militar;
  e) de la clasele cu program de predare intensivă a unei limbi străine sau cu program de predare bilingv la celelalte clase;
  f) în alte situaţii excepţionale, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar.
  
ART. 226
  Gemenii, tripleţi etc. se pot transfera în clasa celui cu media mai mare sau invers, la cererea părintelui, tutorelui sau susţinătorului legal sau la cererea elevilor dacă aceştia sunt majori, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ.
  
ART. 227
  (1) Elevii din unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, declaraţi inapţi pentru cariera militară, se pot transfera într-o unitate din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale potrivit prevederilor prezentului regulament.
  (2) Copiii cadrelor militare în activitate, ai militarilor angajaţi pe bază de contract, ai funcţionarilor publici cu statut special, în timpul sau din cauza serviciului militar, se pot transfera la cerere, din unităţile de învăţământ din reţeaua Ministerului Educaţiei Naţionale în unităţile de învăţământ liceal şi postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, dacă îndeplinesc criteriile de recrutare şi au fost declaraţi admişi la probele de selecţie, în baza dosarului de candidat, conform reglementărilor specifice ale acestor unităţi.
  
ART. 228
  (1) Elevii din învăţământul preuniversitar particular sau confesional se pot transfera la unităţi de învăţământ de stat, în condiţiile prezentului regulament.
  (2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat se pot transfera în învăţământul particular, cu acordul unităţii primitoare şi în condiţiile stabilite de propriul regulament de organizare şi funcţionare.
  
ART. 229
  (1) Pentru copiii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, în funcţie de evoluţia acestora, se pot face propuneri de reorientare dinspre învăţământul special/special integrat spre învăţământul de masă şi invers.
  (2) Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către părinţii, tutorii sau susţinătorii legali ai copilului şi de către consilierul psihopedagog şcolar.
  Decizia de reorientare se ia de către comisia de expertiză din cadrul Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, cu acordul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali.
  ART. 230
  După aprobarea transferului, unitatea de învăţământ primitoare este obligată să solicite situaţia şcolară a elevului în termen de 5 zile lucrătoare. Unitatea de învăţământ de la care se transferă elevul este obligată să trimită la unitatea de învăţământ primitoare, situaţia şcolară a celui transferat, în termen de 10 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Până la primirea situaţiei şcolare de către unitatea de învăţământ la care s-a transferat, elevul transferat participă la cursuri în calitate de audient.

ART. 156
  Elevii exmatriculaţi din unităţile de învăţământ - liceal şi postliceal - din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru motive imputabile, se pot transfera, în anul şcolar următor, într-o unitate de învăţământ din reţeaua Ministerul Educaţiei Naţionale, cu respectarea prevederilor prezentului regulament şi a regulamentelor specifice din unităţile de învăţământ din care au fost exmatriculaţi.

ART. 198
  (1) Elevii din clasele cu profil artistic sau sportiv, care nu au media cel puţin 6 la disciplinele de specialitate, sunt declaraţi necorespunzători pentru aceste profiluri/specializări. Aceşti elevi sunt obligaţi să se transfere, pentru anul şcolar următor, la alte profiluri/specializări.

ART. 203
  (1) Elevii declaraţi repetenţi se pot înscrie în anul şcolar următor în clasa pe care o repetă, la aceeaşi unitate de învăţământ, inclusiv cu depăşirea numărului maxim de elevi la clasă prevăzut de lege, sau se pot transfera la altă unitate de învăţământ.

ART. 205
  (4) Disciplinele/modulele la care se dau examene de diferenţă sunt cele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculumul diferenţiat al specializării/calificării profesionale ale clasei la care se face transferul şi care nu au fost studiate de candidat. Se susţine examen separat pentru fiecare an de studiu.
  (5) În situaţia transferării elevului după semestrul I, secretarul şcolii înscrie în catalogul clasei la care se transferă candidatul numai mediile din primul semestru de la disciplinele pe care elevul le studiază la specializarea la care s-a transferat. Notele obţinute la examenele de diferenţe susţinute la disciplinele/modulele prevăzute în trunchiul comun şi în curriculum diferenţiat ale specializării/calificării profesionale a clasei la care se transferă şi care nu au fost studiate de candidat anterior transferului reprezintă mediile pe semestrul I la disciplinele/modulele respective.

  (7) În cazul elevilor transferaţi, aceştia preiau disciplinele opţionale ale clasei în care se transferă.
  În situaţia transferului elevului la începutul semestrului al II-lea sau în cursul acestuia, mediile semestriale obţinute la disciplinele opţionale ale clasei, la sfârşitul semestrului al II-lea, devin medii anuale pentru disciplina respectivă.
  (8) În cazul transferului pe parcursul anului şcolar, părintele, tutorele sau susţinătorul legal al elevului îşi asumă în scris responsabilitatea însuşirii de către elev a conţinutului programei şcolare parcurse până în momentul transferului, la disciplinele opţionale, la unitatea de învăţământ primitoare.
  (9) În situaţia menţionată la alin. (7), în foaia matricolă vor fi trecute şi disciplinele opţionale pe care le-a parcurs elevul la unitatea de învăţământ de la care se transferă, la care are situaţia şcolară încheiată pe primul semestru, cât şi pe cele ale clasei din unitatea de învăţământ la care se transferă. În acest caz, media semestrială la fiecare din aceste discipline opţionale devine medie anuală.
  (10) În cazul transferului elevilor corigenţi la cel mult două discipline/module, cu schimbarea profilului/specializării/calificării profesionale, şi care nu vor mai studia la unitatea de învăţământ primitoare disciplinele/modulele respective, se vor susţine doar examenele de diferenţă. Prevederea se aplică şi în cazul elevilor declaraţi amânaţi.

ART. 212
  La examenele de diferenţă pentru elevii care solicită transferul de la o unitate de învăţământ la alta nu se acordă reexaminare.


Baza legală Ordinul nr. 5115 din 15 decembrie 2014 Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar_ROFUIP

Codul Controlului Intern/Managerial al entităţilor publice

Entitățile publice își vor dezvolta sistemul de control intern/managerial conform Ordinului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, responsabilitatea elaborării şi implementării politicii în domeniul sistemelor de control intern/managerial ieșind de sub autoritatea Ministerului Finanțelor Publice, fiind atribuită Secretariatului General al Guvernului. 

Secretariatului General al Guvernului îndrumă metodologic, coordonează şi supraveghează implementarea sistemelor de control intern/managerial.

Ministerul Finanţelor Publice rămâne autoritatea administraţiei publice centrale de specialitate responsabilă cu elaborarea și implementarea politicii în domeniul gestiunii financiare, îndrumând metodologic şi coordonând implementarea controlului financiar preventiv.

Standardele rămân grupate în cadrul celor cinci elemente-cheie ale controlului intern/managerial: mediul de control, performanţe şi managementul riscului, activităţi de control, informarea şi comunicarea, evaluare şi audit.

Noua structură a Codului de control intern/managerial formulează concret și coerent un sistem de referință menit să vină în sprijinul conducătorii entităților publice, pentru a dezvolta mai ușor sistemul de control intern/managerial prin instrumente de evaluare menite să evidențieze rezultatele evoluției în cadul implementării măsurilor aprobate. 

La momentul intrării în vigoare a Ordinului nr. 400 din 12 iunie 2015, numărul standardelor ce alcătuiesc codul de control intern/managerial se reduce de la 25, la 16 standarde, astfel:

Mediul de control:
• - Standardul 1 - Etica şi integritatea
• - Standardul 2 - Atribuţii, funcţii, sarcini
• - Standardul 3 - Competenţa, performanţa
• - Standardul 4 - Structura organizatorică
Performanţe şi managementul riscului:
• - Standardul 5 - Obiective
• - Standardul 6 - Planificarea
• - Standardul 7 - Monitorizarea performanţelor
• - Standardul 8 - Managementul riscului
Activităţi de control:
• - Standardul 9 - Proceduri
• - Standardul 10 - Supravegherea
• - Standardul 11 - Continuitatea activităţii
Informarea şi comunicarea:
• - Standardul 12 - Informarea şi comunicarea
• - Standardul 13 - Gestionarea documentelor
• - Standardul 14 - Raportarea contabilă şi financiară
Evaluare şi audit:
• - Standardul 15 - Evaluarea sistemului de control intern/managerial
• - Standardul 16 - Auditul intern

Acest ordin prevede obligativitatea implementării a 16 standarde în toate instituţiile publice. 

Una dintre cele mai importante obligatii ale conducătorului de institutie publica [obligatie prevazuta la art. 4 alin. (1) din OG 119/1999] este punerea la punct un sistem de control managerial intern, adica stabilirea a unui set de masuri, metode si proceduri necesare pentru:

1) indeplinirea atributiilor institutiei, in mod constant si la un nivel ridicat de eficienta economica
2) protejarea fondurilor publice impotriva pierderilor datorate erorii, risipei, abuzului sau fraudei
3) respectarea legii, a reglementarilor si deciziilor conducerii

Organizarea controlului managerial intern este o obligatie. Nu intamplator, OG nr. 119/1999 prevede nu mai putin de 9 abateri privind controlul managerial intern, abateri pe care le sanctioneaza cu amenzi de pâna la 5.000 de lei (cu exceptia cazului in care legea penala considera aceste abateri ca fiind infractiuni).

În vederea implementării Ordinului nr. 400 din 12 iunie 2015 pentru aprobarea Codului controlului intern/managerial al entităţilor publice, vă pun la dispoziție în atasare ordinul cât și legislație specifică controlului financiar preventiv.

Documente utile ...aici http://www.scmi-educatie.ro/publica%C8%9Bii/

Documente  si informatii-la adresa inistor@gmail.com 

Fisiere atasate:

2Ordinul nr. 400 din 2015 pentru aprobarea Codului controlului.pdf [171.39 KB]  Nu a fost descarcat pana acum

1Ordonanţa nr. 119 din 31 august 1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv.pdf [163.15 KB]  Descarcat 1 data

_________________