joi, februarie 05, 2015

Avize acordate de MApN documentaţiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, concesionării bunurilor proprietate publică, precum şi amplasării noilor obiective şi dezvoltarea celor existente

Conţinutul obligatoriu al documentaţiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, concesionării bunurilor proprietate publică, precum şi amplasării noilor obiective şi dezvoltarea celor existente care se avizează de Statul Major General.
Ministerele, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, persoanele fizice şi juridice, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a obţine avizul Statului Major General, în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative:

-     Legea nr. 45/1994 privind apărarea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare;
-   Legea nr. 477/2003 privind pregătirea economiei naţionale şi a teritoriului pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare;
-     Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată;
-   Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare;
-    H.G. nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investiţii şi de dezvoltare, precum şi criteriile de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul SMG;
-    O.U.G. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publică, cu modificările şi completările ulterioare;
-    Precizările privind avizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi a documentaţiilor tehnice pentru autorizarea executării construcţiilor aprobate prin Ordinul comun (MLPAT, MI, SRI, MApN) nr. M.30/2005.

a)  Documentaţii de amenajare a teritoriului:
          planul de amenajare a teritoriului naţional;
          planul de amenajare a teritoriului zonal;
          planul de amenajare a teritoriului judeţean.
b)   Documentaţii de urbanism:
          planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;
          planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;
          planul urbanistic de detaliu.
c)   Documentaţii tehnice pentru amplasarea noilor obiective de investiţii şi dezvoltarea celor existente:
          documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii;
          documentaţia tehnică pentru autorizarea executării lucrărilor de desfiinţare.
d)  Documentaţiile pentru concesiunea de bunuri proprietate publică.

          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          memoriu de prezentare;
          planşe cu reglementări urbanistice - zonificare funcţională.
          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          memoriu de prezentare;
          regulamentul local de urbanism;
          planşe cu reglementări urbanistice - zonificare funcţională;
          planşe cu reglementări echipare tehnico-edilitare.
          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          certificat de urbanism;
          acte de proprietate, închiriere, concesiune etc.;
          memoriu de prezentare;
          extras din regulamentul local de urbanism;
          plan de încadrare în teritoriu;
          planşe cu reglementări urbanistice - zonificare funcţională;
          planşe cu reglementări echipare tehnico-edilitare.
          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          certificat de urbanism;
          acte de proprietate, închiriere, concesiune etc.;
          memoriu de prezentare;
          plan de încadrare în teritoriu;
          planşe cu reglementări urbanistice - zonificare funcţională;
          planşe cu reglementări echipare tehnico-edilitare.
          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          certificat de urbanism;
          acte de proprietate, închiriere, concesiune etc.;
          memoriu tehnic;
          plan de încadrare în teritoriu;
          plan de situaţie;
          planul privind construcţiile subterane;
          planşe pe specialităţi: arhitectură, structură, instalaţii, dotări şi instalaţii tehnologice.
          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          certificat de urbanism;
          acte de proprietate, închiriere, concesiune etc.;
          memoriu tehnic;
          plan de încadrare în teritoriu;
          plan de situaţie;
          planul privind construcţiile subterane;
          releveul construcţiilor care urmează să fie desfiinţate.
          cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
          certificat de urbanism;
          acte de proprietate, închiriere, concesiune etc.;
          memoriu tehnic;
          plan de încadrare în teritoriu;
          plan de situaţie;
          planşe pe specialităţi: arhitectură, structură, instalaţii, dotări şi instalaţii tehnologice;

În cazul în care lucrările de construire implică instalarea unor echipamente radioelectrice, memoriul tehnic va mai cuprinde:

1. nota cu tipul echipamentelor care urmează a fi instalate;
2.  unul din următoarele documente (în copie), prin care se dovedeşte conformitatea cu standardele armonizate aplicate:
          declaraţia de conformitate din partea producătorului/reprezentantului său autorizat;
          documentaţia tehnică în care este inclusă Declaraţia organismului notificat şi numerele standardelor armonizate aplicate (extras);
          documentaţia de evaluare a compatibilităţii electromagnetice, efectuate de producător.
3.     licenţa de utilizare a frecvenţei/frecvenţelor radioelectrice, emisă de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM);
4.  tipul, câştigul, azimutul şi înălţimea corespunzătoare fiecărei antene;
5.   lista cu obiectivele şi construcţiile existente în imediata vecinătate, altele decât cele cu caracter militar, specificându-se pentru fiecare înălţimea maximă.
  cerere adresată U.M.02514,,D" Bucureşti;
  contract de concesiune;
  plan de încadrare în teritoriu;
  plan de situaţie.


a)  documentaţiile tehnice/urbanism se vor depune astfel:
         pentru amplasarea de turbine/parcuri eoliene - în 3 exemplare;
         pentru turnuri metalice - în 2 exemplare;
          alte tipuri de documentaţii - 1 exemplar.
b)          documentaţiile privind amplasarea turbinelor eoliene şi turnurilor de radiocomunicaţii vor conţine date privind: coordonatele de amplasament (coordonate geografice) în sistem STEREO 70 sau WGS 84, cota terenului şi înălţimea maximă a obiectivului;
c)    Statul Major General poate elibera, la cerere, avize de principiu pentru amplasarea parcurilor eoliene şi obiectivelor de investiţii situate în zonele de siguranţă/protecţie ale obiectivelor militare, pe baza documentaţiilor prevăzute mai sus, fără Certificatul de Urbanism;
d)   în scopul prevenirii avizării negative a documentaţiilor, recomandăm consultarea şi a site-urilor structurilor abilitate de Statul Major General să emită avize de specialitate (conform link-ului), în vederea identificării condiţiilor/restricţiilor de avizare şi eventual solicitării de consultanţă în faza de întocmire a studiilor de fezabilitate (pre-avizare).

Adresa de corespondenţă: Unitatea Militară 02514„D", str. Izvor nr. 110, Sector 5, cod 050561, Bucureşti.

Relaţii suplimentare: tel. 021.410.40.40, interior 1001/333.

Avize obtinute de la MApN necesare înstrăinării pentru unele terenuri agricole situate în extravilan



Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, cu modificările şi completările ulterioare.


Prin obiectiv special se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, aflat în patrimonial instituţiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată.

Documentele de interes public privind activitatea de avizare vânzare-cumpărare a terenurilor agricole menţionate în Legea nr. 17/2014 (terenuri  agricole situate în extravilan) gasiti la adresa http://smg.mapn.ro/terenuri%20agricole/index.php


Aici găsiti:


  •   Informaţii referitoare la depunerea cererilor:

        a)  „Secţia avize vânzare-cumpărare terenuri agricole“, cu indicativul numeric 02700 Bucureşti, primeşte documentaţiile transmise de către solicitanţi prin poştă sau direct, la sediul Direcţiei Topografice Militare (DTM) şi le înregistrează.

      b)    Cererile de eliberare a avizului specific al Ministerului Apărării Naţionale pentru vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan, în situaţiile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 17/2014, se depun la „Secţia avize vânzare-cumpărare terenuri agricole“, situată în B-dul Ion Mihalache, nr. 124-126, sector 1, Bucureşti, tel. 021.22.44.187.

  •      Legislatie:





Activitatea contabila la persoanele juridice fără scop patrimonial si la culte

I. Care sunt prevederile legale cu privire la modul de întocmire a BVC și care sunt principiile de bază privind încadrarea veniturilor și cheltuielilor în sumele alocate prin buget?

RĂSPUNS:

Bugetul de Venituri și Cheltuieli se întocmește în funcție de nevoile, specificul activității, etc., la nivelul entității și poate fi BVC financiar – construit pe baza încasărilor și plăților/ fluxurilor de trezorerie, sau BVC economico – financiar – construit pe baza indicatorilor economico financiari din situațiile financiare.

Acest aspect se poate stabili prin proceduri interne la nivelul entității și se menționează în Nota de
Fundamentare a BVC.

BVC este un instrument de urmărire a veniturilor și cheltuielilor instituțiilor publice, a societăților / companiilor cu capital de stat, fără a fi menționată în lege, obligativitatea întocmirii acestuia la persoanele juridice fără scop patrimonial.

Totuși, pentru o bună gestionare a activității unei entități, se pot face proiecții bugetare și urmări încadrarea în veniturile și cheltuielilor prevăzute în BVC.

Ordinul M.F.P. nr. 214 din 15 februarie 2013 – privind aprobarea formatului si
structurii bugetului de venituri si cheltuieli întocmit de către unii operatori economici,
precum si a anexele de fundamentare a acestuia, cuprinde la Anexa nr.10 – Instrucțiuni
de completare a BVC instituțiilor publice și societăților/companiilor cu capital de stat.

Important de reținut este faptul că, Legea nr. 500/2002 stabileste principiile,
cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea
fondurilor publice, precum si responsabilităţile instituţiilor publice implicate în
procesul bugetar. Dispoziţiile acestei legi se aplică în domeniul elaborării, aprobării,
executării si raportării bugetelor de stat, asigurărilor sociale, bugetelor instituțiilor
publice, etc.

 În Secţiunea 1, art.8-14, la Legea 500/2002 – Legea Finanțelor Publice,
sunt reglementate principii și reguli bugetare, prezentate pe scurt, astfel:

  1. Principiul universalităţii
(1) Veniturile si cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
(2) Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepţia donaţiilor, si sponsorizărilor, care au stabilite destinaţii distincte.
  1. Principiul publicităţii;
  2. Principiul unităţii -Veniturile si cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă si monitorizarea fondurilor publice.
  3. Principiul anualităţii
 (1) Veniturile si cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului bugetar.
(2) Toate operaţiunile de încasări si plăţi efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparţin exerciţiului corespunzător de execuţie a bugetului respectiv.
  1. Principiul unităţii monetare - Toate operaţiunile bugetare se exprimă în monedă naţională.

Deși, în Ordinul M.E.F. nr.1969/2007, privind aprobarea reglementărilor contabile
pentru persoanele juridice fără scop patrimonial și anexa nr. 1 la acesta, intrat în
vigoare la 01.01.2008, aplicabile și cultelor religioase, nu se face referire direct la
obligația elaborării de BVC și nici nu sunt menționate proceduri de elaborare a BVC,
totuși în anexa nr. 2 la ordin, la punctul 13, se menționează:

,,Clasificaţia veniturilor si cheltuielilor persoanelor juridice fără scop patrimonial
este prevăzută în Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop
patrimonial, cuprinse în anexa nr. 1 la ordin, si stă la baza elaborării bugetului propriu
de venituri si cheltuieli.”

Văzând aceste prevederi legale, ar  trebui   elaborat un  BVC anual de tip economico-financiar, iar execuția bugetară trebuie să fie în strânsă corelație cu situațiile financiare anuale, pe venituri și cheltuieli.

De menționat că, veniturile și cheltuielile, înregistrate în contabilitate, se
cumulează în rezultatul fiecărui exercițiu financiar, fără să prezinte sold inițial la
început de an, sau sold final la sfârșit de an.

II. Care sunt prevederile legale în vigoare precum și principiile contabile, cu privire la întocmirea, aprobarea și raportarea situațiilor financiare anuale?


RĂSPUNS:

Conform Ordinului M.E.F. nr.1969/2007, privind aprobarea reglementărilor
contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial și anexa nr. 1 la acesta, intrat
în vigoare la 01.01.2008, aplicabile și cultelor religioase, pentru activitățile fără scop
patrimonial, desfășurate, persoanele juridice fără scop patrimonial au obligația să
conducă contabilitatea în partidă dublă și să întocmească situații financiare anuale.

În Secțiunea V, la art.35-43, din O.M.E.F. nr. 1969/2007, sunt reglementate
principiile contabile generale, explicate pe scurt astfel:

1. Contabilitate de angajamente – efectele tranzacțiilor/evenimentelor sunt recunoscute
atunci când acestea se produc și nu pe măsură ce trezoreria (casa sau banca) este
afectată de încasarea sau plata acestora și sunt înregistrate în contabilitate și
raportate în situațiile financiare ale exercițiul financiar respectiv;

2. Principiul continuității activității – presupune că entitatea își continuă în mod normal
funcționarea;

3. Principiul permanenței metodelor – metodele de evaluare trebuie aplicate consecvent
de la un an la altul;

4. Principiul prudenței – situațiile financiare trebuie să țină cont de: datoriile din cursul
exercițiului financiar, datoriile previzibile, deprecierile, indiferent dacă entitatea
înregistrează deficit sau excedent;

5. Principiul independenței exercițiului – trebuie să țină cont de veniturile și cheltuielile
aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării sau plății acestor venituri
și cheltuieli;

6. Principiile evaluării separate a elementelor de activ și de datorii;

7. Principiul intangibilității – bilanțul de închidere a unui exercițiu financiar trebuie să
corespundă cu bilanțul de deschidere a exercițiului financiar următor;

8. Principiul necompensării – este interzisă compensarea între active și datorii, între
venituri și cheltuieli;



III.  La întocmirea execuției bugetare la o unitate fără scop patrimonial, care conduce evidența contabilă în partidă dublă, aceasta trebuie să conțină sold inițial (suma conturilor de trezorerie clasa 5) care adunat cu total venituri (conturile din clasa 7) minus total cheltuieli (conturile din clasa 6) rezultatul trebuie să fie egal cu total sume din conturile de trezorerie (clasa 5 ) ?

RĂSPUNS:

Practica prin care, execuția bugetară să se întocmească având la bază o formulă simplă
și anume: sold inițial fonduri (disponibilități bănești din conturile de trezorerie, (gestiunea de
casa, bancă, titluri etc.) care se găsesc în clasa 5 din balanța de verificare, plus total venituri
(clasa 7 - din balanța de verificare) minus total cheltuieli (clasa 6 - din balanța de verificare)
trebuie să fie egal cu total fonduri din conturile de trezorerie (disponibilități bănești din
gestiunea de casa, bancă, titluri etc.) la finele exercițiului financiar nu este corectă.

Pe baza principiilor și regulilor din prevederile legale menționate mai sus, BVC la
o unitate fără scop patrimonial, se elaborează conform clasificației veniturilor și cheltuielilor
prevăzute în anexa nr.1 a OMFP nr.1969/2007, pe o perioadă de un an.

În cazul unităților fără scop patrimonial, formula de mai sus este eronată din cel puțin trei puncte de vedere:

- Nu se poate evidenția corect o execuție bugetară, în care veniturile și cheltuielile
preconizate să fie cele din contabilitatea de angajamente, iar execuția acestora să se facă
ținând cont de încasările și plățile efectuate prin conturile de trezorerie, întrucât nu
există un numitor comun, între preconizat și executat;

- Se încalcă principiul independenței exercițiului –veniturile și cheltuielile sunt
aferente exercițiului financiar, indiferent de data încasării sau plății acestor
venituri și cheltuieli;

- Se încalcă principiul anualităţii – veniturile si cheltuielile din buget sunt aprobate pe o perioadă de un an, care corespunde exerciţiului financiar, deci un BVC nu prezintă sold inițial și nici sold final.

Făcând o paralelă între situațiile financiare și execuția bugetară, putem spune că,
execuția bugetară oferă o situație mai detaliată a contului de profit și pierdere
(formularul 20 din cadrul situațiilor financiare anuale). Contul de profit si pierdere oferă
informaţii despre fluxuri de venituri si cheltuieli, dar nu si despre cele de trezorerie.

Trebuie să se facă distincţia dintre venit si încasări, precum si dintre cheltuieli
si plăţi. Diferenţa dintre venituri si cheltuieli reprezintă profit (pierdere), iar diferenţa
dintre încasări si plăţi semnifică cash-flow.

Suprapunerea soldurilor de trezorerie peste execuția bugetară, nu are niciun
suport legal, contabil sau de altă natură, pentru că sunt două noțiuni contabile total
diferite. Bugetul preconizat și execuția bugetară poate fi întocmită pe venituri și
cheltuieli, fără solduri inițiale și finale, iar situația cash-flow-ului poate fi întocmită
separat pe baza soldurilor inițiale de trezorerie, încasărilor și plăților pe conturile de
trezorerie și care poate avea sold final de trezorerie.

Temei legal:

_ Ordinul M.E.F. nr.1969/2007, privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial și anexa nr. 1și 2
_ Legea 500/2002 – Legea Finanțelor Publice;
_ Ordinul M.F.P. nr. 214 din 15 februarie 2013 – privind aprobarea formatului si structurii bugetului de venituri si cheltuieli întocmit de către unii operatori
economici, precum si a anexelor de fundamentare a acestuia, cuprinde la Anexa
nr.10 – Instrucțiuni de completare a BVC instituțiilor publice și
societăților/companiilor cu capital de stat.


Jurist Ion NISTOR
E-mail: inistor@gmail.com

vineri, ianuarie 30, 2015

Contractul individual de muncă pe durată determinată



Contractul individual de muncă pe durată determinată

Regula de baza: contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.

Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.

Prin derogare de la regula prevăzută  prin care contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată, angajatorii au posibilitatea de a angaja personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată.
Forma contractului individual de muncă pe durată determinată

Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie.


Incheierea Contractul individual de muncă pentru o durată determinată

Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:

  a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;
  b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;
  c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;
  d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;
  e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;
  f) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;
  g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
  h) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.
  

                             Perioada incheierii unui CIM pe durata nedeterminata


Contractul individual de muncă pe durată determinată nu poate fi încheiat pe o perioadă mai mare de 36 de luni.

În cazul în care contractul individual de muncă pe durată determinată este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, durata contractului va expira la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea contractului individual de muncă al salariatului titular.
  
Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 83 din Codul Muncii Republicat, şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări.

Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.

Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.


                                   Particularitatile unui CIM pe perioada determinată

Salariatul încadrat cu contract individual de muncă pe durată determinată poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi:

  a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;
  b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
  c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;
  d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

Angajatorii sunt obligaţi să informeze salariaţii angajaţi cu contract individual de muncă pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii lor profesionale, şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată. Această informare se face printr-un anunţ afişat la sediul angajatorului.

O copie a anunţului prevăzut mai sus  se transmite de îndată sindicatului sau reprezentanţilor salariaţilor.

Referitor la condiţiile de angajare şi de muncă, salariaţii cu contract individual de muncă pe durată determinată nu vor fi trataţi mai puţin favorabil decât salariaţii permanenţi comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de muncă, cu excepţia cazurilor în care tratamentul diferit este justificat de motive obiective.

Salariatul permanent comparabil reprezintă salariatul al cărui contract individual de muncă este încheiat pe durată nedeterminată şi care desfăşoară aceeaşi activitate sau una similară, în aceeaşi unitate, avându-se în vedere calificarea/aptitudinile profesionale.

Atunci când nu există un salariat cu contract individual de muncă încheiat pe durată nedeterminată comparabil în aceeaşi unitate, se au în vedere dispoziţiile din contractul colectiv de muncă aplicabil sau, în lipsa acestuia, reglementările legale în domeniu.

                                  Încetarea de drept a contractului individual de muncă
Contractul individual de muncă existent încetează de drept la data expirării termenului contractului individual de muncă încheiat pe durată determinată.


Angajarea pensionarilor – pe durata determinata sau nedeterminata?

 Din coroborarea art. 12 alin. (1) si (2) cu  art. 82 si art. 83 lit.g), din din Codul Muncii,   se desprinde concluzia  că persoanele pensionate pot fi angajate pe durată nedeterminată si/sau determinată.

Codul Muncii:

       ART. 12 (1) Contractul individual de muncă se încheie pe durată nedeterminată.
  (2) Prin excepţie, contractul individual de muncă se poate încheia şi pe durată determinată, în condiţiile expres prevăzute de lege.

  ART. 82 (1) Prin derogare de la regula prevăzută la art. 12 alin. (1), angajatorii au posibilitatea de a angaja, în cazurile şi în condiţiile prezentului cod, personal salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată.
  (2) Contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie.
  (3) Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit, în condiţiile prevăzute la art. 83, şi după expirarea termenului iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări.
  (4) Între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată.
  (5) Contractele individuale de muncă pe durată determinată încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată sunt considerate contracte succesive şi nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare.

ART. 83 Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:
      ...
  g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
 …

  In practica, dacă nu există prevederi  cuprinse în acte normative specifice angajării pensionarilor,  angajatorul, în funcţie de  politica proprie de personal decide  tipul  de contract încheiat cu un pensionar.