Metodologia pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar

I. Elaborarea proiectului planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat

Proiectul planului de şcolarizare la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, respectiv al inspectoratelor şcolare în vederea fundamentării cifrei de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat se realizează pe baza următoarelor criterii generale:

     a)       criteriul legislativ,

     b)      criteriul economic,

     c)       criteriul demografic,

     d)      criteriul geografic,

     e)       criteriul socio-economic,

     f)       oferta educaţională.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului legislativ se vor urmări:

1.   respectarea prevederilor Legii educaţiei naţionale nr. 1 /2011, cu modificările şi completările ulterioare;

2.   respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75 /2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

3.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 21 /2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare şi de funcţionare provizorie a unităţilor de învăţământ preuniversitar, precum şi a Standardelor de acreditare şi de evaluare periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar;

4.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 22 /2007 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie;

5.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 844/2002, cu modificările şi completările ulterioare, privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale pentru care se asigură pregătirea prin învăţământul preuniversitar, precum şi durata de şcolarizare, cu modificările şi completările ulterioare şi ale OMECTS nr. 3081 /27.01.2010, OMECTS nr. 3331 /25.02.2010, OMECTS 5347 /07.09.2011 cu modificările şi completările ulterioare;

6.   respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare;

7.   respectarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, care se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din TVA prin bugetele locale, pe baza costului standard per elev/preşcolar, cu modificările şi completările ulterioare;

8.   respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013 pentru stabilirea unor măsuri privind asigurarea funcţionalităţii administraţiei publice locale, a numărului de posturi şi reducerea cheltuielilor la instituţiile şi autorităţile publice din subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Guvernului ori a ministerelor;

9.   încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale pentru fiecare inspectorat şcolar, corelarea numărului de posturi cu numărul de elevi/preşcolari şi încadrarea în costurile standard aprobate anual prin legea bugetului;

10.    respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul în curs;

11.   respectarea ordinelor, metodologiilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi notificărilor emise de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu implicaţii în stabilirea planului de şcolarizare pentru flecare nivel de pregătire, formă de învăţământ, profil, specializare, domeniu, calificare profesională, de către toate unităţile de învăţământ de stat şi particular, care funcţionează pe raza teritorială a autorităţilor administraţiei publice locale;

12.   asigurarea resurselor umane calificate necesare desfăşurării unui proces de învăţământ conform standardelor naţionale şi europene din domeniul educaţiei;

13.    respectarea prevederilor documentelor care stau la baza elaborării propunerii proiectului planului de şcolarizare prin învăţământ profesional şi tehnic - Planul Regional de Acţiune pentru învăţământ (PRAI) şi Planul Local de Acţiune pentru învăţământ (PLAI).

 Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului economic se va analiza:

a)      Situaţia claselor paralele, care la sfârşitul anului şcolar au efective sub limita minimă admisă şi a căror comasare se impune, fie la nivelul fiecărei şcoli, fie la nivelul localităţii/unităţii administrativ teritoriale, în vederea respectării prevederilor art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

b)      Situaţia claselor din învăţământul urban, astfel încât acestea să funcţioneze cel puţin la valoarea medie prevăzută ta art. 63 (1) din Legea educaţiei naţionale rir.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului demografic se va ţine seama de:

1.     analiza evoluţiei demografice a populaţiei şcolare în interval de 0 -17 ani, a densităţii acesteia, a componenţei etnice, în vederea organizării în profil teritorial a reţelei şcolare în baza caietelor statistice elaborate de Institutul Naţional de Statistică. Pentru nivelurile de studii specifice VET, analiza evoluţiei demografice se va face avându-se în vedere recomandările PRAI şi PLAI;

2.    analiza fenomenului de migrare internă a populaţiei de vârstă şcolară în zone apropiate;

3.   asigurarea cuprinderii populaţiei de vârstă preşcolară şi de vârstă şcolară într-o formă organizată de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, conform opţiunilor exprimate.

Pentru fundamentarea proiectului planului de şcolarizare în cadrul criteriului geografic se va urmări:

1. promovarea unor măsuri dinamice pentru accesul la educaţie al tuturor copiilor şi elevilor care să permită acoperirea echitabilă a tuturor zonelor din mediul urban şi din mediul rural, cu ofertă de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic;

2.  dezvoltarea calificărilor profesionale care valorifică mai bine tradiţia locală, corelate cu posibilităţile de inserţie socio-profesională.

Proiectul planului de şcolarizare şi fundamentarea acestuia vor fi dezbătute de consiliul profesoral şi aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după care se înaintează inspectoratului şcolar.

Conducerea unităţii de învăţământ răspunde de fundamentarea şi elaborarea proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, cu respectarea prevederilor prezentei metodologii.

La elaborarea planului de şcolarizare pentru fiecare unitate de învăţământ de stat se va ţine seama şi de criteriile specifice enunţate în metodologia mai sus menționată.

Conducerea unităţii de învăţământ va solicita, în vederea fundamentării şi elaborării proiectului planului de şcolarizare la nivelul unităţii de învăţământ, avizul pentru înfiinţarea şi/sau funcţionarea formaţiunilor de studiu inspectoratelor şcolare pentru situaţiile de excepţie, prevăzute la art. 63, din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.

Criteriile specifice obligatorii in baza cărora se elaborează planul de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, sunt:

1.     Constituirea formaţiunilor de studiu la limitele maxime prevăzute de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

2.    Constituirea claselor de început în învăţământul liceal din 28 de elevi;

3.     Stabilirea numărului de locuri pentru candidaţii de etnie rromă şi elevii din Republica Moldova de către inspectoratele şcolare şi repartizarea pe unităţi de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

4.       Eliminarea formaţiunilor de studiu cu efective sub valoarea medie prevăzută la art. 63 (l) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat din mediul urban;

5.      Cuprinderea întregii generaţii a copiilor în vârstă de 6 ani în clasa pregătitoare;

6.       Cuprinderea întregii generaţii de absolvenţi ai clasei a VIII-a în învăţământul liceal, ciclul inferior;

7.       Reducerea, în mediul rural, a numărului de clase cu predare simultană şi a numărului de clase sub limita minimă prevăzută de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, prin asigurarea transportului elevilor cu microbuzele şcolare;

8.      Organizarea programului ,,A doua şansă" în vederea reducerii fenomenului de părăsire timpurie a şcolii.

9.      Funcţionarea formaţiunilor de studiu prevăzute la art. 63 (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare se aprobă de către Ministerul Educaţiei Naţionale prin direcţiile de specialitate: Direcţia Generală Managementul Resurselor Umane şi Reţea Şcolară Naţională, Direcţia Generală Buget- Finanţe şi Resurse Umane şi Direcţia Generală învăţământ în Limbile Minorităţilor.

Fundamentarea proiectului planului de şcolarizare pentru clasele cu predare intensivă a unei limbi moderne în învăţământul gimnazial, clasele cu predare intensivă/bilingvă a unei limbi moderne şi pentru clasele cu predarea intensivă a informaticii în învăţământul liceal se va realiza ţinându-se seama de baza materială existentă, personalul didactic calificat din unitatea de învăţământ, pe baza analizei opţiunilor elevilor, cu încadrarea în numărul posturilor aprobat, corelat cu numărul de elevi şcolarizaţi şi cu respectarea prevederilor hotărârii Guvernului privind finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, finanţate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preşcolar pentru anul în curs, respectiv cu încadrarea strictă în bugetul aprobat.

Pentru învăţământul liceal, cifra de şcolarizare pe filiere, profiluri şi domenii ale pregătirii de bază, va fi propusă de inspectoratele şcolare Ministerului Educaţiei Naţionale pentru fiecare unitate de învăţământ de pe teritoriul judeţului/municipiului Bucureşti, care şcolarizează pe acest nivel de învăţământ, pe baza strategiei formulate prin studiul precizat şi criteriilor menţionate.

Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasa a IX-a cu frecvenţă (seral), filiera tehnologică şi pentru clasa a IX-a cu frecvenţă (seral) sau cu frecvenţă redusă, filiera teoretică, se vor face numai pentru absolvenţii învăţământului gimnazial din promoţiile anterioare, care nu au urmat o formă de învăţământ liceal şi care împlinesc vârsta de minim 18 ani până la data începerii cursurilor şcolare.

Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru clasele clasele a Xl-a/a XII-a învăţământ cu frecvenţă (seral) şi învăţământ special (zi, seral), filiera teoretică/tehnologică, ciclul superior, se vor face ţinând seama de numărul estimat al solicitărilor absolvenţilor de zece clase de liceu din seriile anterioare, absolvenţilor de stagii de pregătire practică, absolvenţilor învăţământului profesional, absolvenţilor anului de completare şi absolvenţilor şcolilor profesionale din serii anterioare, după completarea obligatorie a locurilor libere existente în anul şcolar 2014 -2015, cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Propunerile privind cifra de şcolarizare pentru învăţământul profesional se organizează numai în unităţi de învăţământ preuniversitar autorizate/acreditate pe acest nivel de învăţământ.

Propunerile privind numărul de locuri pentru stagiile de pregătire practică, nivel 2 de calificare, se realizează pe baza opţiunilor exprimate în scris de către absolvenţii ciclului inferior al liceului, filiera tehnologică.

Proiectul planului de şcolarizare pentru toate unităţile de învăţământ preuniversitar de stat din reţeua şcolară a judeţului/municipiul Bucureşti se stabileşte de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ şi se înaintează spre aprobare 1a Ministerul Educaţiei Naţionale.

Unităţile de învăţământ sunt informate în scris dacă ia nivelul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar au fost sau nu operate modificări proiectului planului de şcolarizare propus.

Pentru modul de fundamentare a proiectului planului de şcolarizare, precum şi defalcarea acestuia în profil teritorial pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, limbi de predare, profiluri, specializări, domenii, calificări profesionale şi forme de învăţământ, precum şi de exactitatea datelor transmise răspund: inspectorii şcolari generali, inspectorii şcolari generali adjuncţi care au atribuţii privind reţeaua şcolară.

Proiectul planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat trebuie să conţină, în mod obligatoriu, avizul CLDPS şi al coordonatorului regional al CNDIPT, pentru învăţământul profesional, învăţământul liceal, filiera tehnologică, învăţământul postliceal.

Ministerul Educaţiei Naţionale va analiza proiectul planului de şcolarizare, înaintat de fiecare inspectorat şcolar, pe niveluri şi forme de învăţământ şi va întocmi proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul preuniversitar de stat.

Cifrele de şcolarizare aprobate prin hotărâre de guvern vor fi repartizate, global, fiecărui inspectorat şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale, pe niveluri de pregătire, pe forme de organizare, pe filiere/profiluri/specializăr (filiera teoretică)/domenii ale pregătirii de bază/domenii.

Inspectoratele şcolare vor repartiza cifrele de şcolarizare, în termen de 10 zile de la primirea acestora de Ia Ministerul Educaţiei Naţionale, unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, pe niveluri de pregătire, pe forme de organizare, pe filiere/profil uri/specializări (filiera teoretică)/domenii ale pregătirii de bază/ domenii/calificări profesionale.

Directorii unităţilor de învăţământ preuniversitar particular vor transmite inspectoratelor şcolare proiectele planurilor de şcolarizare.

II. Emiterea avizului conform de către inspectoratele şcolare pentru organizarea/reorganizarea reţelei şcolare

Termeni şi definiţii specifice

1.    Avizul conform pentru organizarea reţelei şcolare - este actul emis de către inspectoratele şcolare la solicitarea formulată de către autorităţile administraţiei publice locale în vederea organizării reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar, respectiv de Ministerul Educaţiei Naţionale, ia solicitarea formulată de către consiliile judeţene/consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în vederea organizării reţelei şcolare pentru învăţământul special liceal şi special postliceal, cu consultarea partenerilor sociali.

2.  Unitate de învăţământ cu personalitate juridică (PJ) - este unitatea de învăţământ care îşi exercită capacitatea de exerciţiu prevăzută de lege pe baza următoarelor elemente definitorii:

a.     Act de înfiinţare;

b.     Cod de identitate fiscală;

c.     Cont în trezoreria statului/cont în bancă (pentru unităţile de învăţământ particular);

d.     Sigiliu/ştampilă cu însemnele Ministerului Educaţiei Naţionale.

3.  Structură şcolară arondată (AR) - este unitatea de învăţământ fară personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică (PJ), reprezentând o locaţie a acesteia.

4. Reţea şcolară locală - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, din raza de competenţă a autorităţilor administraţiei publice locale.

5. Reţea şcolară judeţeană/ a municipiului Bucureşti - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate care funcţionează la nivelul unui judeţ/a municipiului Bucureşti.

6. Reţea şcolară naţională - totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar.

7. Organizarea reţelei şcolare - este procesul de stabilire a unităţilor de învăţământ autorizate/acreditate de stat şi particular care vor funcţiona în anul şcolar următor pe raza unităţii administrativ teritoriale respective.

Actul administrativ prin care se stabileşte reţeaua şcolară a localităţii este hotărârea de consiliu local/consiliu judeţean, după caz, emisă în baza prevederilor legislaţiei în vigoare.

Organizarea reţelei şcolare se realizează, în urma aplicării unor operaţiuni specifice precum înfiinţarea/desfiinţarea/fuziunea/divizarea, unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular:

a.    în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat operaţiunile specifice sunt realizate de autorităţile administraţiei publice locale;

b.    în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular operaţiunile specifice sunt realizate de persoanele juridice finanţatoare.

  Inspectoratele şcolare elaborează baza de date a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular care sunt autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate.

  Pentru emiterea avizului conform privind organizarea de către autorităţile administraţiei publice locale a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de preuniversitar, inspectoratele şcolare vor ţine cont de următoarele criterii:

·         Calitatea educaţiei furnizată de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică (art. 5, alin (1) din Legea nr. 87/2006 cu modificările şi completările ulterioare);

·         Asigurarea finanţării de bază pentru toţi preşcolarii/elevii din învăţământul de stat primar, gimnazial, liceal şi postliceal, conform legislaţiei în vigoare;

·         Eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

·         Respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional".

·         Respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare privind operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare ia unităţile de învăţământ de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/fuziunea/divizarea acestora;

·         încadrarea cheltuielilor unităţii de învăţământ de stat în fondurile alocate pentru finanţarea de bază calculată pe baza costului standard pe eiev şi în numărul de posturi didatice, didactic-auxiliare şi nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul şcolar, corelat numărul de elevi şcolarizaţi;

·         Precizarea în scris, de către autorităţile administraţiei publice locale, asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează cu efective sub limitele prevăzute de lege.

Pentru emiterea avizului conform privind organizarea de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de preuniversitar liceal şi postliceal special, Ministerul Educaţiei Naţionale va ţine cont de următoarele criterii:

a.     Calitatea educaţiei furnizată de unităţile de învăţământ preuniversitar corelată cu standardul naţional de acreditare/evaluare periodică (art. 5, alin (1) din Legea nr. 87/2006 cu modificările şi completările ulterioare);

b.    Eficienţa utilizării resurselor financiare, materiale şi umane, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;

c.     Respectarea prevederilor legale privind atribuirea de denumiri sau a titlului de „colegiu/colegiu naţional".

d.    Operaţiunile specifice efectuate de autorităţile administraţiei publice locale referitoare la unităţile de învăţământ liceal şi postliceal special de stat, respectiv înfiinţarea/desfiinţarea/fuziunea/divizarea acestora, respectă prevederile legislaţiei în vigoare.

Avizul conform se acordă de către inspectoratul şcolar/Ministerul Educaţiei Naţionale în baza unei solicitări însoţită de un raport argumentativ privind organizarea/reorganizarea reţelei şcolare, formulată de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene.

Obţinerea avizului conform este obligatorie. Asemenea avize sunt expres prevăzute de lege, iar lipsa lor atrage nulitatea actului administrativ de autoritate

Anual, autorităţile administraţiei publice locale/judeţene înştiinţează în scris inspectoratele şcolare/Ministerul Educaţiei Naţionale, despre menţinerea, respectiv modificarea reţelei şcolare din raza lor de competenţă.

Avizul conform se emite doar în ipoteza modificării reţelei şcolare.

Organizarea/reorganizarea unităţilor de învăţământ de stat cu personalitate juridică implică operaţiuni juridice şi se realizează, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.

 Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar analizează hotărârile autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind unităţile de învăţământ preuniversitar de stat organizate/reorganizate ca urmarea a fuziunii/divizării, potrivit legii, şi hotărăşte preluarea drepturilor şi obligaţiilor persoanei/persoanelor juridice supuse operaţiunilor juridice menţionate către persoanele jurice rezultate în urma acestor operaţiuni.

În cazul fuziunii prin absorbţie sau prin contopire a mai multor unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică autorizate/acreditate, drepturile şi obligaţiile persoanei/persoanelor juridice absorbite/contopite privind autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, personalul angajat, respectiv didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, baza materială, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local şi administrate de către consiliile locale, se transferă în patrimoniul persoanei juridice care absoarbe/persoanei juridice nou - înfiinţate, rezultată în urma fuziunii, prin decizia inspectoratului şcolar pe baza hotărârii autorităţilor admininstraţiei publice locale/judeţene, după caz.

În cazul divizării totale sau parţiale a unei unităţi de învăţământ de stat cu personalitate juridică autorizată/acreditată, drepturile şi obligaţiile privind: autorizarea de funcţionare provizorie/acreditarea, personalul angajai, respectiv didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, baza materială, cu excepţia terenurilor şi a clădirilor aflate în domeniul public local/judeţean şi administrate de către consiliile locale/judeţene, se transferă total sau parţial unităţilor de învăţământ de stat cu personalitate juridică rezultate, potrivit legii prin decizia inspectoratului şcolar pe baza hotărârii autorităţilor admininstraţiei publice locale/judeţene, după caz.

In timpul anului şcolar nu se modifică reţeaua unităţilor de învăţământ.

Pașii operaţiunilor desfăşurate de inspectoratele şcolare cu privire la reţeaua şcolară:

(1)      Inspectoratele şcolare au obligaţia de a solicita, în vederea emiterii avizului conform, autorităţilor administraţiei publice locale/ judeţene, după caz, proiectul privind reorganizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi particular din raza lor teritorială pentru anul şcolar următor, în vederea fundamentării proiectului planului de şcolarizare.

(2)      Pentru stabilirea reţelei şcolare a învăţământului special liceal şi special postliceal, inspectoratele şcolare solicită consiliilor judeţene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în acelaşi termen menţionat la alin. (1), proiectul privind reţeaua şcolară a învăţământului special. Aceste proiecte se înaintează Ministerului Educaţiei Naţionale pentru emiterea avizului conform.

(3)     Inspectoratele şcolare vor cuprinde în solicitările menţionate la alin. (1) şi (2) referiri exprese la prevederile legale aplicabile cu privire la organizarea reţelei şcolare stipulate în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată şi în Legea nr. 287/2009, privind Codul Civil, republicată şi în prezenta metodologie.

(4)   Situaţiile speciale semnalate în legătură cu aplicarea criteriilor prevăzute la art. 2, art. 8 şi art. 23 se soluţionează de către inspectoratele şcolare cu avizul Ministerul Educaţiei Naţionale.

(5)   Ministerul Educaţiei Naţionale /inspectoratele şcolare trebuie să comunice, în scris, avizul conform/refuzul de a emite avizul conform autorităţilor administraţiei publice locale/judeţene, după caz, privind organizarea reţelei şcolare din raza lor teritorială.

(1) Inspectoratele şcolare dau publicităţii reţeaua şcolară care va funcţiona în anul şcolar următor.

(2) Inspectoratele şcolare vor purta un permanent dialog cu administraţia publică locală în ceea ce priveşte organizarea reţelei şcolare din raza de competenţă.

Adresa de înaintare a proiectului planului de şcolarizare de către inspectoratele şcolare la Ministerul Educaţiei Naţionale, va conţine în mod obligatoriu următoarele menţiuni:

·         „Prezentul Proiect al planului de şcolarizare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, pentru anul şcolar 2014-2015 a fost întocmit cu încadrarea strictă în numărul de posturi aprobat inspectoratului şcolar de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu încadrarea strictă în bugetul calculat potrivit costurilor standard în vigoare, corelate cu numărul de elevi/preşcolari";

·         „Propunerile proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar ….. respectă prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi cuprinde unităţi de învăţământ, niveluri de învăţământ, forme de învăţământ, filiere, profiluri, specializări, domenii de pregătire, calificări profesionale, ramuri sportive, acreditate sau autorizate prin ordin de ministru."

Proiectul planului de şcolarizare, pentru toate nivelurile de învăţământ, va fi elaborat de inspectoratul şcolar, separat, atât pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cât şi pentru unităţile de învăţământ particular şi va fi transmis, pe suport de hârtie cât şi pe suport electronic, în două exemplare la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Baza:

a)    art. 94 alin. (2) lit. d din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

b)   Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,

c)   Metodologia pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare şi emiterea avizului conform în vederea organizării reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar. 

Conditiile care trebuie îndeplinite pentru preluarea copiilor prin transfer de la alte unitați de educaţie antepreşcolară care îsi închid temporar activitatea

Care sunt conditiile  care trebuie îndeplinite  pentru preluarea copiilor prin transfer de la alte unitați  de educaţie antepreşcolară care îsi închid temporar activitatea?

  Art. 20 din Hotararea nr. 1.252 din 12 decembrie 2012 privind aprobarea Metodologiei de organizare si functionare a creselor si a altor unitati de educatie timpurie anteprescolara prevede:

    (1) Unităţile de educaţie antepreşcolară cu program prelungit şi săptămânal funcţionează pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanţelor şcolare, perioadă în care nu se organizează proces instructiv-educativ.
    (2) Unităţile prevăzute la alin. (1) pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu informarea părinţilor, cel mult 30 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
    (3) Prevederile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile şi creşelor cu program normal.
    (4) La cererea părinţilor şi în măsura posibilităţilor, pe perioada închiderii acestor unităţi, conducerea unităţilor de educaţie antepreşcolară şi inspectoratul şcolar iau măsuri pentru asigurarea protecţiei copiilor, contactând unităţi care furnizează servicii de educaţie timpurie apropiate, care funcţionează în perioada respectivă şi la care aceştia pot fi transferaţi temporar.
    (5) Cheltuielile şi răspunderea corespunzătoare creşterii, îngrijirii şi educării copilului, pe perioada transferului, sunt în sarcina unităţii care preia copiii.
    (6) Decontarea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către unitatea care a preluat copilul, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.
    (7) Perioadele prevăzute la alin. (2) se aduc la cunoştinţa tuturor reprezentanţilor legali cu cel puţin 45 zile înainte de închidere. Durata vacanţei se stipulează în contractul prevăzut la art. 14 alin. (2).

Managementul ONG-urilor

Norme generale de conduitã profesionalã a personalului contractual

        Norme generale de conduitã profesionalã a personalului contractual  prevăzute în Legea nr. 477 din 8 noiembrie  2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice

Angajaţilor contractuali le este interzis
    a) sã exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legãturã cu activitatea autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
    b) sã facã aprecieri în legãturã cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publicã în care îşi desfãşoarã activitatea are calitatea de parte, dacã nu sunt abilitaţi în acest sens;
    c) sã dezvãluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevãzute de lege;
    d) sã dezvãluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacã aceastã dezvãluire este de naturã sã atragã avantaje necuvenite ori sã prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici sau angajaţi contractuali, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;
    e) sã acorde asistenţã şi consultanţã persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovãrii de acţiuni juridice ori de altã naturã împotriva statului sau autoritãţii ori instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
Prevederile  de la  lit. a)-d) se aplicã şi dupã încetarea raportului de muncã, pentru o perioadã de 2 ani, dacã dispoziţiile din legi speciale nu prevãd alte termene.

Obligațiile angajaţilor contractuali  
Personalul contractual are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetãţenilor, prin participarea activã la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practicã, în scopul realizãrii competenţelor autoritãţilor şi ale instituţiilor publice, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.
În exercitarea funcţiei personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativã, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autoritãţilor şi instituţiilor publice.
Angajaţii contractuali au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, sã respecte Constituţia, legile ţãrii şi sã acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.
Personalul contractual trebuie sã se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datoratã naturii funcţiilor deţinute.
Personalul contractual are obligaţia de a apãra cu loialitate prestigiul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

Libertatea opiniilor
În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea.
În activitatea lor angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lãsa influenţaţi de considerente personale.
În exprimarea opiniilor, personalul contractual trebuie sã aibã o atitudine conciliantã şi sã evite generarea conflictelor datorate schimbului de pãreri.
Relaţiile cu mijloacele de informare în masã se asigurã de cãtre persoanele desemnate în acest sens de conducãtorul autoritãţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.

Activitatea politicã
  În exercitarea funcţiei deţinute, personalului contractual îi este interzis:
    a) sã participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;
    b) sã furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publicã;
    c) sã colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizãri partidelor politice;
    d) sã afişeze în cadrul autoritãţilor sau instituţiilor publice însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.
În considerarea funcţiei pe care o deţine, personalul contractual are obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activitãţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.
În relaţiile cu personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, angajaţii contractuali sunt obligaţi sã aibã un comportament bazat pe respect, bunã-credinţã, corectitudine şi amabilitate.
Personalul contractual are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnitãţii persoanelor din cadrul autoritãţii sau instituţiei publice în care îşi desfãşoarã activitatea, precum şi ale persoanelor cu care intrã în legãturã în exercitarea funcţiei, prin:
    a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;
    b) dezvãluirea aspectelor vieţii private;
    c) formularea unor sesizãri sau plângeri calomnioase.
Personalul contractual trebuie sã adopte o atitudine imparţialã şi justificatã pentru rezolvarea clarã şi eficientã a problemelor cetãţenilor.

Personalul contractual are obligaţia sã respecte principiul egalitãţii cetãţenilor în faţa legii şi a autoritãţii publice, prin:
    a) promovarea unor soluţii coerente, conform principiului tratamentului nediferenţiat, raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;
    b) eliminarea oricãrei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materialã, sãnãtatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.
Angajaţii contractuali nu trebuie sã solicite ori sã accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, pãrinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de naturã politicã, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensã în raport cu aceste funcţii.
În procesul de luare a deciziilor angajaţii contractuali au obligaţia sã acţioneze conform prevederilor legale şi sã îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.
Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de cãtre autoritatea sau instituţia publicã, de cãtre alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.
În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, angajaţii contractuali au obligaţia sã asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul contractual din subordine.
Personalul contractual de conducere are obligaţia sã examineze şi sã aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propune ori aprobã avansãri, promovãri, transferuri, numiri sau eliberãri din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formã de favoritism ori discriminare.
Personalul contractual de conducere are obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcţiile contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevãzute la art. 3 din prezentul cod.
Personalul contractual are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevãzute de lege.
Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, personalul contractual nu poate urmãri obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.
Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu interveni sau influenţa vreo anchetã de orice naturã, din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, în considerarea funcţiei pe care o deţin.
Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu impune altor angajaţi contractuali sau funcţionari publici sã se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

Ocrotirea patrimoniului
Personalul contractual este obligat sã asigure ocrotirea proprietãţii publice şi private a statului şi a unitãţilor administrativ-teritoriale, sã evite producerea oricãrui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.
Personalul contractual are obligaţia sã foloseascã timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autoritãţii sau instituţiei publice numai pentru desfãşurarea activitãţilor aferente funcţiei deţinute.
Personalul contractual trebuie sã propunã şi sã asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilã şi eficientã a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.
Personalului contractual care desfãşoarã activitãţi publicistice în interes personal sau activitãţi didactice îi este interzis sã foloseascã timpul de lucru ori logistica autoritãţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.
Angajaţilor contractuali le este interzisã furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publicã sau privatã a statului ori a unitãţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevãzute de lege.

Rãspunderea
Încãlcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduitã atrage rãspunderea disciplinarã a personalului contractual, în condiţiile legii. Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încãlcarea prevederilor prezentului cod de conduitã şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificãrile ulterioare.
În cazurile în care faptele sãvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmãrire penalã competente, în condiţiile legii. Personalul contractual rãspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele sãvârşite cu încãlcarea normelor de conduitã profesionalã, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Publicitatea Codului
Pentru informarea cetãţenilor compartimentele de relaţii publice din cadrul autoritãţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduitã la sediul autoritãţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.
 

Alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2014

Registrul Electoral

Din acest an, orice alegător poate verifica dacă a fost înscris corect în Registrul Electoral şi unde se află secţia de votare la care a fost arondat, introducându-şi datele personale într-o aplicaţie disponibilă pe internet la adresa www.registrulelectoral.ro

 Lista din 3 aprilie 2014 cuprinzând denumirea şi semnele electorale  ale partidelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi ale candidaţilor independenţi care şi-au depus candidaturile în vederea participării la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014

 
    1. Partidul Naţional Liberal
    2. Alianţa Naţională a Agricultorilor
    3. Uniunea Democrată Maghiară din România
    4. Alianţa Electorală PSD-UNPR-PC
    5. Partidul Democrat Liberal
    6. Candidat independent Ungureanu Georgiana-Corina
    7. Candidat independent Toader Adrian
    8. Partidul Noua Republică
    9. Partidul România Mare
    10. Partidul Mişcarea Populară
    11. Partidul Poporului - Dan Diaconescu
    12. Partidul Dreptăţii Sociale
    13. Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat
    14. Partidul Ecologist Român
    15. Candidat independent Liga Dănuţ
    16. Forţa Civică
    17. Candidat independent Capsali Pericle-Iulian
    18. Candidat independent Costea Peter
    19. Partidul Verde
    20. Partidul Alternativa Socialistă


Acte normative specifice:


Hotarâre 79/12 februarie 2014
privind stabilirea zilei de referintă pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2014

Hotarâre 80/12 februarie 2014
privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea actiunilor necesare pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European în anul 2014

Hotarâre 102/19 februarie 2014
privind stabilirea măsurilor pentru buna organizare si desfăsurare a alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014

Hotarâre 103/19 februarie 2014
pentru aprobarea bugetului si a structurii cheltuielilor necesare pentru pregătirea, organizarea si desfăsurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014

Hotarâre 104/19 februarie 2014
pentru aprobarea modelelor stampilelor birourilor electorale si a modelului stampilei cu mentiunea “VOTAT”, care vor fi folosite la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014

Nu uitati !

Oriunde in tara vedeti pana la alegeri acte sau actiuni ale unor  indivizi care ofera MITA ELECTORALA   sesizati imediat DNA trimitand eventual si poze 

• Adresă de e-mail anticoruptie@pna.ro
• telefonul anticorupției (004)021.312.73.99, care funcționează permanent.

Art. 386 din Noul Cod Penal

Infractiunea de Corupere a alegătorilor

(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.