miercuri, februarie 20, 2013

Organizarea si funcționarea Creşei Deva



 



Creșa se organizează si funcționează ca un  centru cu program de lucru zilnic, între orele 6.00-18.00, de luni până vineri.
Creșa este organizata din punct de vedere educațional pe grupe de vârsta, astfel:
a)      grupa mică: copii   între  1 – 2 ani;
b)      grupa mare: copii   între  2 – 3 ani.
Grupele sunt  eterogene iar repartizarea fraților si a prietenilor de vârste diferite  se face în aceeași grupă.
 În situația în care copilul antepreșcolar înscris în creșă împlinește vârsta de 3 ani în timpul anului școlar, acesta poate frecventa programul  până la finalizarea anului școlar, fără a depăși vârsta de 4 ani.

Creșa are următoarele compartimente funcționale:
o   spațiu  pentru întâlniri cu părinții si/sau cu persoane din afara unității,
o   spațiu pentru desfășurarea activităților în aer liber,
o patru saloane copii, (două zone pentru joc liber și două zone pentru activitate/învățare),
o   două dormitoare,
o   două băi copii,
o   spălătorie,
o   trei toalete angajați,
o   un cabinet medical,
o   izolator,
o   filtru vestiar pentru personal,
o   magazii de materiale,
o   sală de mese,
o   birou contabilitate,
o   birou resurse umane,
o   birou administrator,
o   birou director.

Creșa functioneaza pe tot parcursul anului, inclusiv in timpul vacantelor şcolare, perioada in care nu se organizeaza proces instructiv-educativ.
Creșa poate fi inchisă temporar, cu acordul inspectoratului scolar si cu informarea părintilor, cel mult  30 de zile pe an, pentru curatenie, reparatii sau dezinsectie.
In  masura posibilitatilor, pe perioada inchiderii altor unitații, copiii pot fi transferati temporar la Creșa Deva.
Cheltuielile si raspunderea corespunzatoare cresterii, ingrijirii si educarii copilului, pe perioada transferului, sunt in sarcina Creșei Deva.
Decontarea cheltuielilor se realizeaza pe baza documentelor justificative inaintate de catre Creșa Deva, in termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.
Perioadele menţionate se aduc la cunostinta tuturor reprezentantilor legali cu cel putin 45 zile inainte de inchidere.
Inscrierea copiilor in creșă se face de regulă la inceputul anului scolar sau, in situatii deosebite, in timpul anului scolar, in ordinea depunerii dosarului si in limita locurilor disponibile si a planului de scolarizare aprobat.
Prin exceptie, in cazul in care se solicita inscrierea fratilor sau a copiilor aflati in ingrijirea aceluiasi parinte/reprezentant legal si nu este liber decat un loc la grupa de varsta a copiilor, se va suplimenta numarul de locuri din grupa de varsta corespunzatoare cu numarul de copii aflati in această situatie.
Procedurile si criteriile pentru departajarea copiilor la inscriere sunt stabilite de catre director, in colaborare cu consiliul de administratie al unitatii de invatamant care coordoneaza metodologic activitatea de educatie anteprescolara a creșei si sunt facute publice prin afisarea la sediul unitatii de educatie anteprescolara.
La inscrierea copiilor în creșă nu se percep taxe de inscriere.
Este interzis refuzul inscrierii copiilor in creșă pe criterii discriminatorii bazate pe: rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectarea HIV ori apartenenta la o categorie defavorizată.
                                  
REGULAMENTUL  DE ORGANIZARE SI FUNCȚIONARE AL CREŞEI DEVA
Anexa nr. 3 la HCL nr. 167/2014

Cap. I  Dispoziții generale

Art.1.  (1) Creșa Deva este un serviciu de interes local, public care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie a copiilor de vârstă antepreșcolară a cărei organizare si funcționare respectă prevederile Legii nr. 263/2007 privind inființarea, organizarea si funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Creșa Deva, numită în continuare Creșa, face parte atât din sistemul național de servicii sociale reglementat de Legea asistenței sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de ingrijire si supraveghere, cât și din sistemul de învățământ preuniversitar reglementat de Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările si completările ulterioare, prin furnizarea de servicii de educație timpurie antepreșcolară.
(3) Creșa  se află în subordinea Consiliului Local al Municipiului Deva conform Hotărârii Consiliului Local Deva nr. 318 din  2001 privind aprobarea protocolului de predare-primire a patrimoniului Creșei de la Spital  către Consiliul Local Deva.
(4) Creșa are personalitate juridică proprie, are conturi separate si își conduce evidențele financiar-contabile ca oricare instituție cu personalitate juridică.
(5) Consilierea juridica si avizarea documentelor din punct de vedere juridic se va asigura de către  Biroul juridic, autoritate tutelară din cadrul aparatului de specialitate al Primarului municipiului Deva.
 (6) Creșa are sediul în Deva, str. Aleea Viitorului, nr.5, jud. Hunedoara.

Art.2. (1) Proiectul instituțional al Creșei cuprinde misiunea, scopul, obiectivele și activitățile specifice.
           (2) Proiectul instituțional al creșei este următorul:
a)       Viziunea creșei: participarea la scopul general de formare  armonioasă mentală,  emoțională și fizică  a copiilor de vârstă antepreșcolară astfel încât fiecare copil să atingă potențialul maxim specific vârstei;
b)       Misiunea creșei este acordarea pe timpul zilei de servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară într-o atmosferă de siguranță, în vederea integrării acestora în comunitate;
c)       Valorile creșei: responsabilitate, excelență, creativitate, respect pentru diversitate.

Art.3.   În  vederea îndeplinirii  scopului propus,  Creșa  desfășoară în principal, următoarele activități specifice:
a)        asigură servicii de îngrijire și supraveghere a copiilor  de vârstă antepreșcolară, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
b)        asigură un program de educație timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor, prin personalul angajat  specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
c)       asigură supravegherea stării de sănătate și de igienă a copiilor și acordă primul ajutor și îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
d)       asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
e)       colaborează cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizează o relație de parteneriat activ cu părinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului, prin personalul specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
f)        asigură consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali ai copiilor, prin personalul angajat specializat  și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
g)       contribuie la depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi și sesizează instituțiile abilitate în acest sens, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;
h)       contribuie la stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv și psihomotric, ținând cont de particularitățile specifice de vârstă ale acestuia și de potențialul său evaluat;
i)         urmărește realizarea unui demers educațional bazat pe interacțiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă și protectivă a mediului și a activităților de învățare;
j)         promovează jocul ca formă de activitate, metodă, procedeu și mijloc de realizare a demersurilor educaționale la vârstele timpurii;
k)       promovează interacțiunea cu ceilalți copii prin activități de grup specifice vârstei;
l)         urmărește sprijinirea părinților și familiei în educația timpurie a copiilor;
m)     permite fiecărui antepreșcolar să-și urmeze drumul său personal de creștere, oferindu-i modelul de comportament civilizat, etic, de limbaj și echilibru emoțional;
n)       promovează standarde academice înalte, provocându-l pe fiecare antepreșcolar să-și atingă potențialul său unic;
o)       ajută pe antepreșcolar să-și  dezvolte o concepție sănătoasă despre lume și viață încă din primii ani ai existenței;
p)       promovează obiceiuri sănătoase, inclusiv educația fizică, învățând copilul  responsabilitatea față de trupul său; 
q)       ajută pe fiecare copil  să câștige deprinderi folosite în comunicarea și în relaționarea cu alții;
r)        învață pe copil atitudini corecte față de oameni, animale, bunurile materiale;
s)       învață pe copil să cerceteze în mod independent, să raționeze logic și să gândească critic și creativ;
t)        învață pe copil să trateze pe toată lumea cu dragoste și respect;
u)       generează a atitudine  o apreciere a artei, încurajând dezvoltarea talentelor copiilor și a exprimării lor personale în acest domeniu;
v)       facilitează accesul copiilor, a cadrelor didactice și nedidactice, a părinților la materiale informaționale, publicații de specialitate etc. pentru crearea de tehnici și metode pedagogice și de comunicare;
w)     editează cărți, reviste, pliante, alte materiale tipărite și audiovizuale, precum și alte materiale instructive și educaționale;
x)        ajută pe părinți să cunoască și să valorifice aptitudinile și capacitățile cu care este înzestrat  fiecare copil;
y)        cooperează îndeaproape cu părinții în fiecare fază a dezvoltării copilului;
z)        ajută pe părinți să devină conștienți de societatea în care trăim, de dinamica socială, de efectele ei asupra familiei și asupra educației și îi ajută să înțeleagă implicațiile acestui fapt pentru copiii lor;
aa)    ajută pe părinți să înțeleagă Proiectul instituțional al Creșei și  obiectivele/programele   Consiliului Local Deva;
bb)   urmărește promovarea metodelor de predare alternative, metode bazate pe dezvoltarea abilităților și a creativității, a autoevaluării și acceptării de sine;
cc)   promovează  educația pro-natura, protecția mediului, proiecte ecologice pentru copii și   contribuie la organizarea de activități de instruire în aceste domenii;
dd)   contribuie la îmbunătățirea relațiilor interfamiliale prin psihoterapie de familie, consiliere spirituală, consiliere juridică   și  contribuie la prosperarea  familiilor cu condiții sociale precare;
ee)   atrage  fonduri destinate atingerii scopurilor și obiectivelor propuse.

Cap. II  Organizarea si funcționarea

Art.4.  (1) Creșa se organizează si funcționează ca un centru cu program de lucru zilnic, între orele 6.00-18.00, de luni până vineri.
 (2) Creșa este organizata din punct de vedere educațional pe grupe de vârsta, astfel:
a)      grupa mică: copii   între  1 – 2 ani;
b)      grupa mare: copii   între  2 – 3 ani.


(3) Grupele sunt  eterogene iar repartizarea fraților si a prietenilor de vârste diferite  se face în aceeași grupă.
            (4) În situația în care copilul antepreșcolar înscris în creșă împlinește vârsta de 3 ani în timpul anului școlar, acesta poate frecventa programul  până la finalizarea anului școlar.

Art.5. (1) Creșa are următoarele compartimente funcționale: spațiu  pentru întâlniri cu părinții si/sau cu persoane din afara unității, patru saloane copii, (două zone pentru joc liber și două zone pentru activitate/învățare), două dormitoare, două băi copii, o spălătorie, trei toalete angajați, un cabinet medical, izolator, filtru vestiar pentru personal,  două magazii de materiale, o sală de mese, birou contabilitate, birou resurse umane, birou administrator, birou director.
(2)Creșa  dispunde și de un teren pentru desfășurarea activităților în aer liber.

 Art.6.  (1) Creșa funcționeaza pe tot parcursul anului, inclusiv în timpul vacanțelor şcolare, perioada în care nu se organizeaza proces instructiv-educativ.
            (2) Creșa poate fi închisă temporar, cu acordul inspectoratului școlar și cu informarea părinților, cel mult  30 de zile pe an, pentru curațenie, reparații sau dezinsecție.
             (4) În  măsura posibilităților, pe perioada închiderii altor unități, copiii pot fi transferați temporar la Creșa Deva.
             (5) Cheltuielile și răspunderea corespunzătoare creșterii, îngrijirii si educării copilului, pe perioada transferului, sunt în sarcina Creșei Deva.
            (6) Decontarea cheltuielilor se realizează pe baza documentelor justificative înaintate de către Creșa Deva, în termen de 45 de zile de la încetarea acordării serviciilor.
            (7) Perioadele prevăzute la alin. (2) se aduc la cunoștința tuturor reprezentanților legali cu cel puțin 45 zile înainte de închidere.

Art. 7. (1) Înscrierea copiilor in creșă se face de regulă la începutul anului școlar sau, în situații deosebite, în timpul anului școlar, în ordinea depunerii dosarului și în limita locurilor disponibile și a planului de școlarizare aprobat.
             (2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul în care se solicită înscrierea fraților sau a copiilor aflați în îngrijirea aceluiași părinte/reprezentant legal și nu este liber decât un loc la grupa de vârstă a copiilor, se va suplimenta numărul de locuri din grupa de vârstă corespunzătoare cu numărul de copii aflați în această situație.
            (3) Procedurile și criteriile pentru departajarea copiilor la înscriere sunt stabilite de către director, în colaborare cu consiliul de administrație al unității de învatământ care coordonează metodologic activitatea de educație antepreșcolară a creșei și sunt făcute publice prin afișarea la sediul unitații de educație antepreșcolară.
            (4) La înscrierea copiilor în creșă nu se percep taxe de înscriere.
            (5) Este interzis refuzul înscrierii copiilor în creșă pe criterii discriminatorii bazate pe: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infectarea HIV ori aparțenență la o categorie defavorizată.

Art. 8. - (1) Actele necesare înscrierii copiilor în Creșă sunt:
a) cerere de înscriere;
b) copie de pe certificatul de naștere al copilului;
c) copie de pe actele de identitate ale părinților/reprezentanților legali, certificatele de naștere ale fraților minori și, după caz, copie a hotărârii/sentinței de plasament sau a sentinței de încredințare în vederea adopției;
d) adeverință de venituri  brute lunare pentru fiecare dintre părinți/reprezentanții legali pe ultimele 6 luni anterioare lunii de înscriere a copilului in creșă;
e) adeverință de la medicul de familie, în care să se menționeze că respectivul copil este sănătos clinic;
f) fişa de imunizări, întocmită conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la intrarea copilului în colectivitate (avizul epidemiologic/dovadă de vaccinare);  
g) analize medicale: testare la tuberculină și examen coproparazitologic pentru copil.
(2) Cererea de înscriere este însoțită de avizul epidemiologie, eliberat de medicul de familie al copilului cu 24-48 de ore înainte de a începe frecventarea unității.
(3) Avizul epidemiologic prevăzut la alin. (2) se prezintă și în cazul absenței copilului din unitate pentru o perioadă mai mare de 3 zile.
(4) Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere se consemnează în Registrul de evidență/prezență a copiilor.
(5) Registrul prevăzut la alin. (4) cuprinde: numele și prenumele copilului, data nașterii, domiciliul, numele și prenumele părinților, locul de muncă al acestora, data intrării copilului în unitate, copiii prezenți/absenți și, după caz, motivul absenței și o rubrică de observații, unde se va scrie data transferului copilului și unitatea unde a fost transferat sau data retragerii copilului din evidențele unității și motivul acesteia.
(6) Prelucrarea datelor cu caracter personal în procesul de înscriere/transfer/scoatere din evidență a copiilor trebuie să se facă în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare.
(7) La înscrierea copiilor în creșă se vor respecta cu strictețe criteriile pentru departajarea  copiilor.

Art. 9. (1) La nivelul Creșei,  există următoarele documente de evidență:
a) registru de evidență/prezență a copiilor;
b) registru de evidență a meniurilor pe grupe de vârstă a copiilor, pentru programul prelungit sau săptămânal;
c) registru de evidență a stării de sănătate a copiilor;
d) dosar personal pentru fiecare copil.
(2) Dosarul personal al copilului cuprinde cel puțin următoarele documente:
a)     cerere de înscriere;
b)     copie de pe certificatul de naștere al copilului;
c)      copie de pe actele de identitate ale părinților/reprezentanților legali, certificatele de naștere ale fraților minori și, după caz, copie a hotărârii/sentinței de plasament sau a sentinței de încredințare în vederea adopției;
d)     adeverință de venituri pentru fiecare dintre părinți/reprezentanții legali;
e)     adeverință de la medicul de familie, în care să se menționeze că respectivul copil este sănătos clinic;
f)        fișa de imunizări, întocmită conform prevederilor elaborate de Ministerul Sănătății cu privire la intrarea copilului în colectivitate;
g)     analize medicale: testare la tuberculină și examen coproparazitologic pentru copil;
h)     rezultatele evaluării realizate de către psihologul cu care unitatea în care se oferă servicii de educație antepreșcolară colaborează;
i)        jurnalul copilului;
j)        evaluările periodice realizate de echipa multidisciplinară din Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională;
k)      planul de servicii, în situația copilului expus riscului de separare de familie;
l)        copie a dispoziției primarului privind susținerea din bugetul local al unității administrativ-teritoriale a contribuției ce revine părinților/reprezentanților legali;
m)   contractul privind furnizarea de servicii încheiat între părintele/reprezentantul legal al copilului și conducerea unității.

Cap.III – Conținutul educativ al activității de educare timpurie

Art.10. Conținutul educației antepreșcolare se realizează conform prevederilor curriculumului specific aprobat potrivit art. 27 alin. (2) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Art.11. (1) În activitatea desfășurată  în Creșă, se respectă dreptul copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu și mijloc de realizare a demersurilor educaționale la vârste timpurii, precum și ca metodă de stimulare a capacității și creativității copilului, ca un drept al acestuia și ca o deschidere spre libertatea de a alege, potrivit nevoilor proprii.
(2) Tipurile de activități desfășurate cu copiii  sunt:
a)     jocul cu jucăria, jocul simbolic, jocul senzorial, jocul cu nisip și apă, jocul de construcție, jocul didactic;
b)     activități artistice și de îndemânare: desen, pictură, modelaj, activități practice și gospodărești;
c)      activități de muzică și de mișcare: audiții, jocuri muzicale, jocuri cu text și cânt, cântece, euritmie;
d)     activități de creație și de comunicare: povestiri, memorizări, lucrul cu cartea, citire de imagini;
e)     activități de cunoaștere: observări, lecturi după imagini, activități matematice, convorbiri, jocuri didactice, experimente;
f)        activități în aer liber: plimbări, jocuri la nisipar, jocuri și întreceri sportive, excursii, vizite la diferite obiective turistice, utilizarea aparatelor de joacă.

Art.12. Durata activităților desfășurate cu copiii antepreșcolari variază în funcție de nivelul de vârstă și de interesul manifestat de grupul de copii/copil pentru acestea. Indiferent de durata recomandată pentru desfășurarea unei activități, educatoarea își va adapta demersul didactic în funcție de reacția copilului/copiilor.

Cap.IV Structura de personal

Art.13 Structura organizatorică a Creșei  Deva  este prevăzută în statul de funcții și organigramă și se stabilește/modifică prin hotărâre a Consiliul Local  Deva, după nevoi.

Art.14 (1) Conducerea Creșei este asigurată de un director.  Directorul Creșei Deva  este sprijinit de un Consiliu consultativ compus din reprezentanţi ai beneficiarilor şi ai partenerilor sociali.
(2)Consiliul Consultativ al Creșei Deva  are   următoarea componență:
a)    2 reprezentanţi ai Primăriei Deva,
b)   2 reprezentanţi ai beneficiarilor (părinților),
c)   1 reprezentant al Consiliului Local Deva,
d)   2 reprezentanţi din cadrul organizaţiilor neguvernamentale din domeniul serviciilor sociale.
(3) Compartimentul administrativ este coordonat de inspectorul de specialitate cu  gradul cel mai mare.
(4) Compartimentele îngrijire copii din creșă sunt coordonate  de cate o asistentă medicală principală.
(5) Părinții/reprezentanții legali ai copiilor înscriși în creșă  pot constitui un Consiliu al părinților  și se pot asocia într-o  Asociație a părinților.
(6) Creșa Deva  încurajează  participarea voluntarilor la activităţile desfăşurate în unitate, ţinându-se cont de corespondenţa dintre competenţele personale şi activităţile prestate.
(7) Voluntarii care doresc să participe la activităţi vor solicita acest lucru, în scris, directorului urmând ca în contractul de voluntariat încheiat conform prevederilor legale în vigoare să se precizeze rolul, programul, limitele de competenţă stabilite şi agreate de comun acord.
(8) Voluntarii beneficiază de o formare de minimum 8 ore înainte de a-şi începe activitatea în cadrul unităţii şi prezintă un certificat medical din care să rezulte că acesta nu se află în evidenţele medicale cu boli transmisibile şi este apt să desfăşoare activităţi cu copii.

Cap.V Beneficiari si servicii prestate

Art.15  De serviciile acordate de Creșa Deva beneficiază următoarele categorii de persoane:
a)     copii în vârstă de la 1- 3(4) ani care au domiciliul sau reședința în municipiul Deva;
b)     părinții/reprezentanții legali ai copiilor care frecventează Creșa.

Art.16 Serviciile prestate prin intermediul creșei constau în:
a)     servicii de îngrijire si supraveghere;
b)  programe educaționale adecvate vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularitățile copiilor;
c)      supravegherea, menținerea stării de sănătate și de igienă a copiilor;
d)    servicii de prim ajutor și îngrijiri medicale necesare în caz de îmbolnăvire, pâna la momentul preluării copilului de către susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz;
e)     asigurarea nutriției copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare;
f)    colaborarea cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizarea unei relații de parteneriat active cu parinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului;
g)     depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi;
h) evaluarea psihologică a copiilor (cognitivă, comportamentală, a limbajului și relațională) prin aplicarea de chestionare și teste standardizate, cât si prin observare directă;
i)   instituirea unor programe de recuperare individualizate în situațiile în care se înregistrează înapoieri în dezvoltarea psihomotorie a copiilor;
j)  stimularea cognitivă si logopedică a copiilor care prezintă întârzieri în dezvoltarea psihomotorie;
k)  consilierea pentru angajați și părinți în vederea unei mai bune îngrijiri, supravegheri și educări a  copiilor;
l)   consilierea părinților, participarea la ședințele cu părinții și discuții pe o temă de interes și psihoeducatia părinților;
m)   evaluareși intervenție logopedică;
n)     inițierea și susținerea unor cursuri de formare pentru angajați și parinții/reprezentanții legali.

Art.17. (1) Beneficiarii au următoarele drepturi:
a)  să le fie luate în considerare, în limitele posibilităților, propunerile cu privire la programul și activitățile desfășurate în cadrul creșei;
b)   să beneficieze de toate serviciile sociale și educaționale oferite în cadrul creșei;
c)    să folosească baza tehnico-materială existentă în condițiile regulamentelor creșei;
d)    să fie tratați cu respect și să nu fie supuși unor tratamente discriminatorii;
e)    să li se asigure confidențialitatea datelor și informațiilor personale în condițiile legii;
f)   consiliere și sprijin din partea personalului creșei pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă în ceea ce privește educația timpurie a copilului, dezvoltarea psihologică a acestuia, precum și pentru probleme de ordin medical și/sau social;
g) primirea oricăror informații necesare dezvoltării armonioase a copilului, pe care personalul didactic și nedidactic le poate furniza, în funcție de evoluția copilului.

(2) Beneficiarii au următoarele obligații:
a)     să respecte programul orar al creșei;
b)     să respecte  Regulamentul de organizare și funcționare și Regulamentul intern;
c)        respecte prevederile Contractului de prestări servicii încheiat cu creșa,
d)     să aibă un comportament civilizat față de personalul creșei;
e)     să participe la activitățile organizate de instituție, la solicitarea personalului creșei;
f)     să devină parteneri activi în cadrul programelor educaționale inițiate de creșă;
g)     să achite la timp și integral contribuțiile lunare datorate  creșei;
h)     să comunice reprezentanților creșei orice informații cu privire la starea de sănatate a copilului, precum și informații necesare dezvoltării armonioase a copilului;
i)      să contribuie la promovarea imaginii creșei;

Cap.VI Finanțarea

Art. 18. Finanțarea creșei se realizează din urmatoarele surse:
a)     bugetul local, pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru personalul didactic și nedidactic și a cheltuielilor de organizare si funcționare a creșei;
b)     sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
c)    contribuții lunare ale părinților/reprezentanților legali, stabilite conform   Hotărârii nr. 1252 din 2012  privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor si a altor unități de educație timpurie antepreșcolară;
d)     donații;
e)     sponsorizări;
f)     alte surse legal constituite.

Art. 19. (1) Părinții/reprezentanții legali ai căror copii beneficiază de servicii în cadrul creșei sunt obligați la plata unei contribuții lunare, a cărei valoare este stabilită prin dispoziție a primarului, în funcție de numărul de copii din familie și de venitul mediu lunar brut cumulat al părinților/reprezentanților legali calculat pe perioada de 6 luni anterioare înscrierii copilului, certificat prin adeverința prevazută a art. 22 alin. (1) lit. d) din Metodologie.
     (2) Sunt scutiți de la plata contribuției, sarcina fiind preluată de bugetul local, părinții/reprezentanții legali care au în îngrijire copii ce sunt expuși riscului de separare de familie și au aprobate planuri de servicii.
           (3) Contribuția poate fi achitată și prin tichete de creșă, tichete sociale și/sau cupoane sociale, potrivit legii.

Art. 20. (1) Contribuția lunară de întretinere a copiilor înscriși în unitățile în care se oferă servicii de educație timpurie antepreșcolară, suportată de parinții/reprezentanții legali ai acestora, se stabilește in funcție de numărul efectiv de zile de prezență a copilului la programul zilnic.
(2) Numărul de zile în care copiii au frecventat creșa este monitorizat prin registrul de evidență/prezență completat de asistenta medicală în colaborare cu educatorul-puericultor.      
(3) Contribuția lunară a parinților/reprezentanților legali la suportarea cheltuielilor pentru copiii înscriși la unitatea în care se oferă servicii de educație anteprescolară se realizează cu plata în avans pentru o lună calendaristică.
         (4) Contribuția lunară a parinților/reprezentanților legali ai copiilor care au frecventat programul de creșă pe o perioada de pană la 3 zile lucrătoare este reportată pentru luna următoare.

Art. 21.  (1) Contribuția lunară de întreținere a copiilor înscriși în creșă, suportată de părinții/reprezentanții legali ai acestora, se determină în funcție de cheltuielile de întretinere, hrană și gospodărire, obiecte de inventar, echipament și cazarmament, materiale igienico-sanitare și altele asemenea, precum și de numărul de zile frecventate de copil în aceste unități.
            (2) Valoarea contribuției se stabilește în urmatoarele cote procentuale și nu poate depași 20% din costul mediu lunar de întreținere în unitatea publică în care se oferă servicii de educație antepreșcolară, astfel:



Venit mediu brut lunar cumulat al părinților/reprezentanților legali
Număr copii
Cota
procentuală
contribuție
parinți

peste 700 lei
un copil
20%

2 sau mai mulți copii
10%

între 225-699 lei
un copil
10%

2 sau mai mulți copii
5%

             (3) Costul mediu lunar de întreținere se aprobă anual.
           
Cap.VII Norme de igienă, sănătate și alimentație

Art.22. (1) În cadrul creșei se asigură condițiile de igienă necesare apărării, păstrării și promovării stării de sănătate, dezvoltare fizică și neuropsihică armonioasă a copiilor cât și prevenirea apariției unor îmbolnăviri, în conformitate cu Ordinul nr. 1955 din 1995 pentru aprobarea normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor, cu modificările și completările ulterioare, a  procedurilor interne și a  planurilor de măsuri  în vederea sporirii condițiilor de igienă în creșă.
(2) Creșa  respectă prevederile legale în vigoare referitoare la spațiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor și activităților în aer liber, la mobilierul și instalațiile necesare asigurării condițiilor de funcționare, la condițiile igienico-sanitare, precum și la condițiile de siguranță care îi privesc pe copii.
(3) Spațiul pentru desfășurarea activităților în aer liber asigură dezvoltarea, învățarea activă a copilului și promovarea stării de sănătate, fără risc de accidente și îmbolnăviri.
(4) Conducerea unității este răspunzătoare de realizarea întocmai a acestor condiții.

Art.23 (1) Numărul maxim de copii admiși la  creșă nu va depăși:
a)     20 de copii la grupa mare (program prelungit),
b)     20 de copii la grupa mică (program prelungit),
c)      10  copii la grupa mare (program normal),
d)     10  copii la grupa mică (program normal).
(2) Microclimatul Creșei va fi realizat în conformitate cu normele stabilite de Ministerul Sănătății pentru unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea tinerilor, aprobate prin Ordinul nr. 1955 din 1995, cu modificările și completările ulterioare.
(3) Prizele și întrerupătoarele electrice sunt amplasate mai sus astfel încât să nu permită copiilor să le atingă.

Art.24 (1) Dimensionarea, amplasarea și adaptarea instalațiilor sanitare sunt realizate în raport cu vârsta copiilor.
            (2)Pentru copii sub doi ani sunt prevăzute olițe individuale care sunt utilizate, spălate și dezinfectate astfel încât să se evite riscul apariției unor boli transmisibile.
 (3)Mobilierul utilizat în serviciile de educație antepreșcolară este adecvat vârstei, încât să ofere copilului o ambianță familială, sigură și confortabilă, să contribuie la crearea unui climat educațional favorabil și să permită modularea, după necesitățile grupei.
 (4)Jucăriile, materialele și echipamentele pentru dezvoltarea și învățarea copiilor sunt adecvate vârstei și nivelului de dezvoltare ale copiilor, pentru a asigura stimularea acestora și a    oferi ocazia să își exprime opțiunile și să le dezvolte creativitatea. Ele nu   constituie un pericol, prin formă, dimensiuni sau natura materialului.

Art.25 (1)Conducerea  creșei trebuie să asigure o alimentație colectivă adaptată vârstei și stării de sanătate specificului activitații și anotimpului, asigurându-se un aport caloric și nutritiv în conformitate cu recomandările Ministerului Sanătății, cuprinse în tabelele nr. 2 și nr. 3 din Ordinul nr. 1955 / 1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor.
(2) În Creșa Deva,  se  va respecta lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi prevăzută în Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.


 Cap.VIII Dispoziții finale

Art.26. (1) Creșa de copii din Deva funcționează pe tot parcursul anului.
             (2) Creșa îsi poate întrerupe funcționarea pe o perioadă de 30 zile de vacanță pe timpul verii precum și în timpul sărbătorilor legale.
 (3) Perioadele    de    vacanță    se    stabilesc    în     urma    consultării părinții/reprezentanții legali ai copiilor sau a comitetului de părinții, după caz;
 (4) Activitățile de igienizare și, după caz, lucrările de reparații și de întreținere ale clădirii se realizează de regulă, în perioadele de vacanță;
            (5) Daca există probleme deosebite, programul Creșei se poate întrerupe, cu anunțarea prealabilă a celor interesați, înainte cu 15 zile.

Art.27. Jurisdictia serviciilor  sociale în Creșa Deva
În cazul  în care beneficiarul serviciului social/reprezentantul legal nu este  mulțumit de calitatea serviciilor acordate de Creșa Deva în baza planului general / individualizat, sau nu este de acord cu deciziile și/sau actele emise de conducere, acesta se poate adresa în scris:
a)     Conducerii Creșei Deva,
b)     Comisiei de mediere socială, care va analiza motivele nemultumirii beneficiarului şi va clarifica divergenţele dintre părţi, acţionând în concordanţă cu prevederile legii,
c)  Instanţei judecătoreşti competente pentru soluţionarea litigiilor în legătură cu acordarea serviciilor sociale.

Art.28. La elaborarea prezentului regulament s-au avut in vedere și au fost respectate prevederile următoarelor acte normative:
a)     Legea nr. 263/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea creșelor, cu modificările și completările ulterioare;
b)     Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului cu modificările și completările ulterioare;
c)      Legea nr. 1/2011 a educației naționale, cu modificările și completările ulterioare;
d)     Hotărârea nr. 1252/2012  privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor și a altor unități de educație timpurie antepreșcolară;
e)     Ordinul nr. 1955/1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unitățile pentru ocrotirea, educarea și instruirea copiilor și tinerilor, cu modificările și completările ulterioare;
f)        Ordinul nr. 1563/ 2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi;
g)     Normativul privind proiectarea de creşe şi creşe speciale pe baza exigenţelor de performanţă, indicativ NP02297.


Art.29. Regulamentul  poate fi modificat și completat prin Hotărâre a Consiliului Local, ori de câte ori necesitățile legale sau  de organizare și funcționare o cer.





   REGULAMENTUL   INTERN AL CREŞEI DEVA
Anexa_4_HCL nr. 9 din 2013

CAP. 1 .    DISPOZITII  GENERALE

Art.1. (1) Regulamentul intern al Creșei Deva denumit în continuare Regulament, cuprinde norme  de ordine interioară, în conformitate cu  art. 257 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, modificată și completată și cu  art. 76 din   Hotărârea nr. 1252 din 2012  privind aprobarea Metodologiei de organizare și funcționare a creșelor si a altor unități de educație timpurie antepreșcolară.
(2) Regulamentul cuprinde în principal:
a)     regulile privind respectarea principiului nediscriminării și al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
b)     drepturile și obligațiile angajaților;
c)      regulile privind protecția, igiena și securitatea în muncă;
d)     regulile concrete privind disciplina muncii;
e)     abaterile și sancțiunile disciplinare;
f)        reguli referitoare la procedura disciplinară;
(3) Regulamentul intern stabileste normele cu caracter de obligativitate și este obligatoriu pentru intregul personal didactic, nedidactic si voluntari din Creșa Deva, pentru parintii/reprezentantii legali ai copiilor. Regulamentul intern stabileste precum si norme pe domenii de activitate, particularizand aspectele specifice educatiei anteprescolare.
(4) Regulamentul intern se aplică tuturor salariaților indiferent dacă relațiile lor de muncă sunt stabilite prin contracte individuale de muncă pe durată nedeterminată, contracte individuale de muncă pe durată determinată.
(4) Atribuțiile de serviciu ale fiecărui compartiment de activitate și ale fiecărui salariat, precum și responsabilitățile pentru îndeplinirea lor sunt prevăzute în Regulamentul de organizare și funcționare și  Fișa postului,  anexă la contractul individual de muncă.
  (5) Relațiile de muncă din cadrul instituției se desfășoară potrivit principiului egalității de tratament față de toți salariații.
 (6) Orice salariat care prestează o muncă, beneficiază de condiții de lucru adecvate activității pe care o desfășoară, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă,
precum și de respectarea demnității și a libertății de conștiință, fără nicio discriminare.
(7) Tuturor salariaților care prestează o muncă li se recunoaște dreptul la plată egală pentru muncă egală, dreptul la negociere, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.
(8) Relațiile de muncă se întemeiază pe principiul bunei-credințe, în care scop salariații au îndatorirea să se informeze și să se consulte reciproc, în condițiile legii și ale contractului individual de muncă.

Art.2. (1) Cunoasterea  prevederilor  Regulamentului  intern  este  obligatorie  pentru  toate  categoriile  de  personal  mentionate  la  art. 1 si  se  realizeaza  prin  grija   directorului     care va  prelucra  prevederile  prezentului  Regulament  cu  toti  angajații, care  vor  semna  de  luare  la  cunostinta. 
(2) Pentru  personalul  nou  angajat, prelucrarea  Regulamentului  se  va  face  de  catre  inspectorul resurse umane, cu  mentionarea  celui  care  face  instruirea  si  semnatura de  luare  la  cunostinta a  celui  instruit.

Art.3. În cadrul relațiilor de muncă din Creșa Deva funcționează principiul egalității față de toți salariații si voluntarii.

Art.4. Salariații si voluntarii unității  beneficiază de condiții de muncă adecvate muncii, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă precum și de respectarea demnității, personalității, libertății conștiinței, fără nicio discriminare.

Art.5. Salariații și voluntarii din unitate au obligația de a crea o atmosferă de bună înțelegere exprimată prin acordarea respectului reciproc și sprijinirea reciprocă în îndeplinirea sarcinilor și obiectivelor profesionale.

Art.6. Personalul  trebuie să promoveze valorile eticii, ale dentologiei profesionale, dovedind competență, seriozitate și o înaltă ținută etică și morală. 

CAP. 2. DREPTURI ȘI OBLIGAȚII 

2.1.   Drepturile și obligațiile conducatorului institutiei

Art.7. (1) Directorul  asigură coordonarea activității din cadrul Creșei Deva și răspunde de organizarea și coordonarea activității personalului, de relația cu părinții/reprezentantul legal, de activitatea metodică și de perfecționare, de păstrarea și gestionarea patrimoniului.
(2) Directorul reprezintă Creșa Deva în relația cu Inspectoratul Școlar Județean Hunedoara, cu Consiliul Local al Municipilului Deva, cu părinții/reprezentanții legali ai copiilor și cu alți factori interesați în educația copiilor antepreșcolari.
(3) Directorul  îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin actele normative în vigoare sau prin hotărâre a Consiliul Local al Municipilului Deva sau prin dispoziție a Primarului  Municipilului Deva.

Art.8. Directorul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a)     exercită atribuțiile ce revin creșei în calitate de persoană juridică;
b)     exercită funcția de ordonator de credite;
c)      întocmește proiectul bugetului propriu al creșei și contul de încheiere a exercițiului bugetar;
d)     propune Consiliului Local aprobarea structurii organizatorice și a numărului de personal;
e)     informează la timp conducerea Consiliului Local/Primăria cu privire la nevoile ce apar în unitate;
f)        numește și eliberează din funcție personalul din cadrul creșei, în condițiile legii;
g)     elaborează  rapoartele generale privind activitatea creșei;
h)     desfășoară activități pentru promovarea imaginii creșei în comunitate;
i)        răspunde de calitatea serviciilor de  îngrijire, supraveghere și educație antepreșcolară precum și de asigurarea formării continue a personalului angajat;
j)        asigură coordonarea, îndrumarea și controlul activităților desfășurate de personalul creșei și aplică sancțiuni disciplinare pentru salariații care nu își îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile;
k)      controleză calitatatea produselor alimentare și a alimentelor introduse în unitate;
l)        controleză și răspunde de starea igienico-sanitară a tuturor spațiilor ce aparțin unității;
m)    numește prin decizie persoana care detine interimatul funcției;
n)     evaluează periodic performanțele profesionale individuale în vederea  aprecierii obiective a activitãții personalului angajat,  conform Regulamentului privind criteriile de evaluare  a performantelor profesionale individuale pentru personalul  contractual din cadrul Creșei Deva.

2.2 . Drepturile și obligațiile personalului angajat

2.2.1  Drepturi comune

Art.9. Personalul angajat are, în principal, următoarele drepturi:
a)     dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b)     dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
c)      dreptul la concediul de odihnă anual;
d)     dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
e)     dreptul la demnitate în muncă;
f)        dreptul la securitate și sănătate în muncă;
g)     dreptul de acces la formarea profesională;
h)     dreptul la informare și consultare;
i)        dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă;
j)        dreptul la protecție în caz de concediere;
k)      dreptul la negociere colectivă și individuală;
l)        dreptul de a participa la acțiuni colective;
m)   dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

.2.2.2  Obligații comune

Art.10. Personalul angajat are, în principal, următoarele obligații:
a)     respectarea strictă a programului de lucru zilnic;
b)     să folosească integral și eficient timpul de lucru în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu stabilite prin fișa postului;
c)      folosirea corectă a mijloacelor de muncă și a obiectelor de inventar încredințate, conform documentațiilor tehnice și în deplină siguranță;
d)     utilizarea eficientă a tuturor materialelor specifice fiecărui loc de muncă, păstrarea în condiții optime a documentelor și a bunurilor instituției;
e)     anunțarea imediată a șefului ierarhic superior despre existența unor abateri, nereguli sau lipsuri în desfășurarea programului de lucru;
f)        respectarea dispozițiilor legale privind păstrarea secretului de serviciu și a confidențialității informațiilor;
g)     comportare corectă în cadrul relațiilor de serviciu și asigurarea unui climat de disciplină;
h)     menținerea ordinii și curățeniei la locul de muncă;
i)        să aibă permanent asupra sa legitimația de serviciu și ecusonul;
j)        în cazul pierderii, deteriorării sau distrugerii legitimației de serviciu sau a  ecusonului, să anunțe imediat directorul;
k)      oprirea din funcțiune a instalațiilor electrice, tehnicii de calcul etc. la plecarea din unitate;
l)        deplasarea în interesul serviciului, cu autoturismul proprietate, se va face numai cu avizul ordonatorului principal de credite.

Art.11. (1) Se interzice oricărei persoane din cadrul instituției:
a)     prezentarea la serviciu într-o ținută indecentă, atitudine  necorespunzătoare, stare de oboseală avansată sau boală;
b)     absentarea nemotivată, părăsirea locului de muncă în orele de serviciu fără motive temeinice;
c)      prezentarea la serviciu sub influența băuturilor alcoolice, a substanțelor nepermise de lege,  precum și consumul de băuturi alcoolice în timpul programului;
d)     atitudine jignitoare față de colegii de muncă, părinți sau copii;
e)     comunicarea sau divulgarea prin orice cale, copierea pentru alții, fără aprobarea scrisă a conducerii instituției, de acte, documente sau alte elemente privind activitatea instituției sau folosirea acestora în afara intereselor de serviciu;
f)        executarea de lucrări particulare în timpul programului de serviciu;
g)     împiedicarea, cu bună știință, a colegilor de muncă în îndeplinirea sarcinilor de serviciu;
h)     folosirea mijloacelor de transport auto din dotarea instituției în interes personal sau alte scopuri decât cele stabilite de conducerea  creșei;
i)        folosirea aparatelor electrice de încălzire în spațiile unde există surse de încălzire convențională;
(2) În Creșa Deva nu sunt permise şi nu sunt utilizate următoarele metode de disciplinare:
a)     disciplinarea corporală, inclusiv cu diferite obiecte (lovirea, plesnirea, scuturarea, pişcarea sau alte măsuri care provoacă durerea fizică, etc.);
b)     respingerea copilului sau ameninţarea cu privarea de mâncare, odihnă, folosirea băii şi toaletei;
c)      limbaj abuziv, profan, jignitor, înjositor, inclusiv ţipete;
d)     orice formă de umilire publică sau privată;
e)     orice formă de abuz emoţional, inclusiv respingerea, terorizarea, ignorarea, izolarea, coruperea sau mituirea copilului;
    (3) Orice angajat care utilizează  metode nepermise va fi sancţionat.

2.2.3 Obligații specifice personalului contractual

Art.12. În îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activitatea angajaților, în calitate de angajați contractuali, va reflecta respectarea urmatoarele principii:
a)     prioritatea interesului public - principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a considera interesul public mai presus decat interesul personal, in exercitarea atributiilor functiei;
b)     asigurarea egalitatii de tratament al cetatenilor in fata autoritatilor si institutiilor publice - principiu conform caruia personalul contractual are indatorirea de a aplica acelasi regim juridic in situatii identice sau similare;
c)      profesionalismul - principiu conform caruia personalul contractual are obligatia de a indeplini atributiile de serviciu cu responsabilitate, competenta, eficienta, corectitudine si constiinciozitate;
d)     impartialitatea si nediscriminarea - principiu conform caruia angajatii contractuali sunt obligati sa aiba o atitudine obiectiva, neutra fata de orice interes politic, economic, religios sau de alta natura, in exercitarea atributiilor functiei;
e)     integritatea morala - principiu conform caruia personalului contractual ii este interzis sa solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;
f)        libertatea gandirii si a exprimarii - principiu conform caruia personalul contractual poate sa-si exprime si sa-si fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri;
g)     cinstea si corectitudinea - principiu conform caruia, in exercitarea functiei si in indeplinirea atributiilor de serviciu, personalul contractual trebuie sa fie de buna-credinta si sa actioneze pentru indeplinirea conforma a atributiilor de serviciu;
h)     deschiderea si transparenta - principiu conform caruia activitatile desfasurate de angajatii contractuali in exercitarea atributiilor functiilor lor sunt publice si pot fi supuse monitorizarii cetătenilor.

Art.13. Personalul angajat are obligația de a respecta normele de conduită profesională  reglementate de Legea nr. 477 / 2004 privind Codul de conduita a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice, cu modificările și completările ulterioare,  în ceea ce priveste :
a)     asigurarea unui serviciu public de calitate;
b)    respectarea Constitutiei si a legilor;
c)    loialitatea fata de autoritatile si institutiile publice;
d)    libertatea opiniilor;
e)    activitatea publica;
f)     activitatea politica;
g)    folosirea imaginii proprii;
h)    cadrul relatiilor in exercitarea atributiilor functiei;
i)     conduita in cadrul relatiilor internaționale;
j)     interdictia privind acceptarea cadourilor, serviciilor si avantajelor;
k)    participarea la procesul de luare a deciziilor;
l)     obiectivitate in evaluare;
m)   folosirea abuziva a atributiilor functiei detinute;
n)    utilizarea resurselor publice;
o)    limitarea participarii la achizitii, concesionari sau inchirieri.

Art.14. (1) Personalul angajat are obligația de a respecta obligațiile   reglementate de Legea nr. 477 / 2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autoritatile si institutiile publice, cu modificările și completările ulterioare, astfel:
(2) Personalul contractual are obligația de a apăra cu loialitate prestigiul autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, precum și de a se abține de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.
(3) Angajaților contractuali le este interzis:
a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea, cu politicile și strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;
b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluționare și în care autoritatea sau instituția publică în care își desfășoară activitatea are calitatea de parte, dacă nu sunt abilitați în acest sens;
c) să dezvăluie informații care nu au caracter public, în alte condiții decât cele prevăzute de lege;
d) să dezvăluie informațiile la care au acces în exercitarea funcției, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituției ori ale unor funcționari publici sau angajați contractuali, precum și ale persoanelor fizice sau juridice;
e) să acorde asistență și consultanță persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovării de acțiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorității ori instituției publice în care își desfășoară activitatea.
(4) Prevederile alin. (3) lit. a)-d) se aplică și după încetarea raportului de muncă, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispozițiile din legi speciale nu prevăd alte termene.
(5) Prevederile   Codului de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligația legală a personalului contractual de a furniza informații de interes public celor interesați, în condițiile legii.

2.3 Obligatiile si drepturile  parintilor/reprezentantilor legali

Art.15. (1) Parintii/reprezentantul legal ai copilului au/are următoarele drepturi:
h)     să le fie luate in considerare, in limitele posibilităților, propunerile cu privire la programul si activitățile desfășurate in cadrul creșei;
i)        să beneficieze de toate serviciile sociale și educaționale oferite în cadrul creșei;
j)        să folosească baza tehnico-materială existentă în condițiile regulamentelor creșei;
k)      să fie tratați cu respect și să nu fie supuși unor tratamente discriminatorii;
l)        să li se asigure confidențialitatea datelor și informațiilor personale în condițiile legii;
m)   consiliere si sprijin din partea personalului creșei pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta în ceea ce priveste educatia timpurie a copilului, dezvoltarea psihologica a acestuia, precum si pentru probleme de ordin medical si/sau social;
n)     primirea oricaror informatii necesare dezvoltarii armonioase a copilului, pe care personalul didactic si nedidactic le poate furniza, in functie de evolutia copilului.
(2) Parintii/reprezentantul legal al copilului au/are urmatoarele obligatii:
k)      să respecte programul orar al creșei;
l)        să respecte  Regulamentul de organizare și funcționare și Regulamentul intern;
m)   să  respecte prevederile Contractului de prestări servicii încheiat cu creșa,
n)     să aibă un comportament civilizat față de personalul creșei;
o)     să participe la activitățile organizate de instituție, la solicitarea directorului creșei;
p)     să devină parteneri activi în cadrul programelor educaționale inițiate de creșă;
q)     să achite contribuția pentru hrana zilnică a copilului;
r)       să achite la timp și integral contributiile lunare datorate creșei;
s)      sa comunice reprezentantilor creșei orice informatii cu privire la starea de sanatate a copilului, precum si informatii necesare dezvoltarii armonioase a copilului;
t)        să contribuie la promovarea imaginii creșei.

CAP. 3.  TIMPUL   DE  LUCRU

Art.16.  (1)Timpul de lucru reprezintă timpul pe care personalul îl folosește pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.
            (2) Durata normală a timpului de lucru  este 8 ore pe zi, de 40 de ore pe săptămână, repartizarea acestuia în cadrul săptămânii fiind de regulă de luni până vineri, între  orele  800 – 16.00
(3) Programul de muncă,  graficul turelor de lucru,  planificarea concediilor, modul de repartizare a liberelor  se planifică de către inspectorul de resurse umane și se aprobă de către director. Planificările   se aduc  la cunoștința salariaților și  se afișează la sediul  Cresei Deva.
            (4) In cazul efectuării orelor de serviciu peste programul normal de lucru, inspectorul resurse umane va întocmi un referat pentru lucrul peste program, pe care îl va prezenta spre aprobare directorului, înainte de efectuarea orelor respective. Acest referat va conține în mod obligatoriu următoarele:
a)     numele și prenumele angajatului care urmează să efectueze orele peste program;
b)     compartimentul unde se efectuează activitatea respectivă;
c)      lucrările care urmează a fi executate;
d)     motivul pentru care se execută lucrările în afara orelor normale de program;
e)     timpul estimat ca necesar pentru realizarea activității.
     
Art.17. (1) Evidența timpului de muncă se asigură prin condica de prezență și pontaj. Este obligatorie semnarea condicii de prezență înainte de începerea programului de lucru, pentru toți salariații.
            (2) Directorul  va efectua un control permanent asupra respectării programului de lucru, asupra absențelor și întârzierilor, asupra modului de folosire a timpului de lucru.

Art.18. Deplasarea salariaților în interesul serviciului se va face, după caz, pe baza ordinului de deplasare sau a biletelor de voie aprobate de director, care se vor trece în registrul de ieșiri, consemnând data, ora plecării și revenirii în unitate, locul deplasării.

Art.19. (1) Plecările din timpul programului de lucru, pentru rezolvarea unor probleme personale, se pot face numai cu aprobarea directorului și se vor înscrie obligatoriu în registrul de ieșiri consemnând data, ora, plecării și revenirii în unitate, precum și natura învoirii  (interes personal).
            (2) Învoirile în interes personal, de până la 4 ore,  se aprobă de  către director, cu reținerea corespunzătoare din salariul pe luna respectivă.
            (3) Învoirile cu o durată de o zi și mai mari se aprobă de către director, pe bază de cerere scrisă. 

Art.20.  Plecarea personalului în concediul de odihnă se face cu respectarea programării aprobate de Director, în conformitate cu prevederile legale.

Art.21. (1) Pentru persoanele care întârzie de la programul de lucru stabilit, întârzierile vor fi operate în pontaje, după cum urmează:
a)     pentru întârzieri peste 10 minute, dar mai mici de o oră, se va reduce pontajul cu una oră;
b)     pentru întârzieri mai mari de o oră, dar sub 3 ore, se diminuează pontajul cu 4 ore;
c)      pentru întârzieri peste 3 ore se trece nemotivat în ziua respectivă;
d)     pentru două absențe nemotivate consecutive se sancționează cu mustrare.
            (2) Timpul de lucru astfel diminuat se consideră timp absentat nemotivat și se operează ca atare în fișa de pontaj.

CAP. 4.  REGULI PRIVIND IGIENA,  SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ, P.S.I. ȘI PROTECȚIA CIVILĂ 

4.1. Igiena,  sănătatea și securitatea în muncă

Art.22.  (1) Conducatorul institutiei are obligația să asigure securitatea și sănătatea personalului în toate aspectele legate de muncă. Responsabilul cu protecția muncii din cadrul institutiei va îndeplini atribuțiile specifice privind securitatea și sănătatea muncii.
            (2) Obligațiile salariaților în domeniul securității si sănătății în muncă nu pot aduce atingere responsabilității angajatorului.
            (3) Măsurile privind securitatea și sănătatea în muncă nu pot să determine, în niciun caz, obligațiile financiare pentru salariați.
            (4) Orice persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.
            (5) Efectuarea controlului medical de către salariați este, de asemenea, obligatorie în următoarele situații:
             a) la reînceperea activității, după o întrerupere mai mare de 1 an;
             b) anual, pentru toți salariații,  indiferent de tipul contractului de muncă sau a actului administrativ de numire;
             c) orice angajat, supus sau nu examenelor medicale periodice, poate consulta medicul de medicina muncii pentru simptome pe care le atribuie condițiilor de muncă;
            (6) Conducătorul Creșei Deva are obligația efectuării instructajului privind regulile de protecția muncii, conform legii.     

  Art.23.  Salariaților li se poate aproba, în mod excepțional, pentru motive de sănătate, schimbarea compartimentului în care își desfășoară activitatea. Schimbarea se poate face pe o funcție corespunzătoare, dacă cel în cauză este apt profesional să îndeplinească noile atribuții care îi revin.

  Art.24. Conducerea Cresei Deva este obligată să asigure protecția personalului împotriva amenințărilor, violențelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă  datorită serviciului sau în legătură cu acesta. Pentru garantarea acestui drept, conducerea Cresei Deva va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii.

 Art.25. Conducerea Cresei Deva, de comun acord cu reprezentanții salariatilor, va lua măsuri pentru asigurarea protecției personalului în perioadele în care, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile, se înregistrează temperaturi extreme (temperatura exterioară a aerului depășește  +37 grade C:
            a) pentru ameliorarea condițiilor de muncă - asigurarea ventilației la locul de muncă;
            b) pentru menținerea stării de sănătate se va asigura apă minerală adecvată, câte 2-4 litri/persoană/schimb, dacă temperatura extremă se menține pe o perioadă de cel puțin 2 zile consecutiv.
4.2 P.S.I. și protecția civilă

Art.26. Angajaților le este interzis:
a)     să   depoziteze bunuri sau materiale pe căile de acces interioare, în locurile de amplasare a  sălilor copiilor;
b)     să  distrugă acestora prin ardere   deșeurile și reziduurile combustibile (hârtie, carton, etc.) la ghena de gunoi;
c)      să folosească pentru fumat alte  locuri decât cele  special amenajate;
d)     să   fumeze  sau să pătrundă cu cu țigări, chibrituri sau brichete  în zonele cu pericol de incendiu sau explozie: locurile de amplasare a  sălilor copiilor, birourilor magaziilor, arhivă, încăperi cu echipament electronic de calcul.

Art.27. Angajații sunt obligați:
a)     să participe la acțiunile de localizare și stingere a incendiilor și la înlăturarea urmărilor acestora, sub îndrumarea comisiei tehnice PSI.
b)     să participe la acțiunile de pregătire privind protecția civilă, sub îndrumarea comisiei de protecție civilă.

CAP.5.   REGULI PRIVIND RESPECTAREA PRINCIPIULUI NEDISCRIMINARII ȘI AL INLĂTURĂRII ORICĂREI FORME DE ÎNCĂLCARE A DEMNITĂȚII

Art.28. (a) In cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament fată de toți salariații.
            (b) Orice discriminare directă sau indirectă fața de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență sau activitate sindicală este interzisă.
            (c) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (b) care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.
            (d) Constituie discriminare indirectă actele și faptele întemeiate în mod aparent pe alte criterii decât cele prevăzute la alin. (b) , dar care produc efectele unei discriminări directe.

Art.29. (a) Orice persoană care prestează o muncă beneficiază de condiții de munca adecvate activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără nici o discriminare.
            (b) Tuturor persoanelor care prestează o muncă le sunt recunoscute dreptul la plata egală pentru muncă egală, dreptul la negocieri colective, dreptul la protecția datelor cu caracter personal, precum și dreptul la protecție împotriva concedierilor nelegale.

CAP.7.  ABATERI  DISCIPLINARE ȘI SANCȚIUNILE APLICABILE

 Art.30. Încălcarea cu vinovăție de către salariați a îndatoririlor corespunzătoare funcției pe care o dețin si a normelor de conduita profesionala si civica prevăzute de lege constituie abatere disciplinara si atrage sancționarea disciplinara a acestora.

Art.31.  Angajatul  răspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională  sau a prevederilor legale, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Art.32. Abaterea disciplinara este o faptă in legătura cu munca si care consta intr-o acțiune sau inacțiune săvârșită cu vinovatei de câtre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca, după caz, ordinele si dispozițiile legale ale conducătorilor ierarhici.

Art.33.  Sub sancțiunea nulității absolute, in dispozitia de sancționare se cuprind in mod obligatoriu:
            a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinara;
            b) precizarea prevederilor care au fost încălcate de salariat;
            c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de salariat în timpul cercetării disciplinare prealabile sau motivele pentru care nu a fost efectuata cercetarea;
            d) temeiul de drept in baza căruia sancțiunea disciplinară se aplică;
            e) termenul in care sancțiunea poate fi contestată;
            f) instanța competenta la care sancțiunea poate fi contestata.

Art.34.  (1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:
            a) avertismentul scris;
             b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
            c) reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
            d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
              e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
             (2) În cazul în care, prin statute profesionale aprobate prin lege specială, se stabilește un alt regim sancționator, va fi aplicat acesta.
             (3) Sancțiunea disciplinară se radiază de drept în termen de 12 luni de la aplicare, dacă salariatului nu i se aplică o nouă sancțiune disciplinară în acest termen. Radierea sancțiunilor disciplinare se constată prin decizie a angajatorului emisă în formă scrisă.


Art.35.  (1) Amenzile disciplinare sunt interzise.
              (2) Pentru aceeași abatere disciplinară se poate aplica numai o singură sancțiune.


Art.36.  Angajatorul stabilește sancțiunea disciplinară aplicabilă în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de salariat, avându-se în vedere următoarele:
a)     împrejurările în care fapta a fost săvârșită;
b)     gradul de vinovăție a salariatului;
c)     consecințele abaterii disciplinare;
d)     comportarea generală în serviciu a salariatului;
e)     eventualele sancțiuni disciplinare suferite anterior de către acesta.

CAP.8.  REGULI REFERITOARE LA PROCEDURA DISCIPLINARA

Art.37. (1) Sub sancțiunea nulității absolute, nici o măsura nu poate fi dispusa mai înainte de efectuarea unei cercetări disciplinare prealabile.
            (2) In vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat in scris de persoana împuternicita de conducătorul instituției sa realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora si locul întrevederii.
            (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcuta in condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv da dreptul angajatorului sa dispună sancționarea, fără realizarea cercetării disciplinare prealabile.
            (4) In cursul cercetării disciplinare prealabile, salariatul are dreptul să formuleze si sa susțină toate apărările in favoarea sa și să ofere persoanei împuternicite să realizeze cercetarea toate probele si motivațiile pe care le considera necesare.

Art.38. (1) Conducătorul instituției dispune aplicarea sancțiunii disciplinare printr-o decizie emisa in forma scrisa, in termen de 30 de zile calendaristice de la data luării la cunoștința despre săvârșirea abaterii disciplinare,  dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârșirii faptei.
            (2) Decizia de sancționare se comunica salariatului in cel mult 5 zile calendaristice de la data emiterii si produce efecte de la data comunicării.
            (3) Comunicarea se preda personal salariatului, cu semnătura de primire ori, in caz de refuz al primirii, prin scrisoare recomandata, la domiciliul sau reședința comunicata de acesta.
            (4) Decizia de sancționare poate fi contestata de salariat la instanțele judecătorești competente in termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării.

CAP.9.  DISPOZIȚII FINALE

Art.39. Regulamentul poate fi completat și modificat prin Hotărâre a Consiliului Local, ori de câte ori necesitățile legale de organizare și disciplină o cer.


luni, februarie 11, 2013

Petitie contra discriminării militarilor români











Stop discriminării militarilor români! Stop persecuţiei politice şi încălcării drepturilor fundamentale ale omului în România!

Daca doriti ca si alte persoane sa afle despre aceasta petitie, le puteti trimite
urmatorul link:
http://www.petitieonline.ro/petitie/49500146



  



 


STOP DISCRIMINĂRII MILITARILOR ROMÂNI! STOP PERSECUŢIEI POLITICE ŞI ÎNCĂLCĂRII DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI ÎN ROMÂNIA!

Motto: “All human beings are born free and equal in dignity and rights.” (Article 1 of the Universal Declaration of Human Rights)

Această petiţie este înaintată instituţiei dvs. de către militari activi şi în rezervă (retragere) din Armata României, membri ai familiilor noastre, precum şi de către cetăţeni civili români.

Petiţia are un caracter complex care necesită rezolvarea de către mai multe instituţii, fapt pentru care destinatarul este multiplu. În acest context, vă rugăm cu respect, să consideraţi datele şi informaţiile din conţinutul petiţiei care nu vizează strict activitatea instituţiei dvs., ca fiind suport informativ necesar pentru a înţelege exact ceea ce se întâmplă în România privind încălcarea principiilor statului de drept şi ale drepturilor democratice fundamentale ale cetăţenilor români.

Scopul principal al prezentei petiţii este acela de a atrage atenţia instituţiei dvs. asupra situaţiei de discriminare legislativă şi socio-profesională, precum şi asupra încălcării drepturilor fundamentale ale omului de către statul român la care sunt supuşi militarii activi şi în rezervă (retragere) din Armata României. Prin petiţia noastră, vă solicităm în acelaşi timp sprijin efectiv şi urgent, prin toate mijloacele şi căile avute la dispoziţie de instituţia dvs., pentru a contribui la eliminarea stării de discriminare şi de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului, exercitate de statul român asupra militarilor români, precum şi asupra altor categorii de cetăţeni.

Apelăm cu respect şi încredere la intervenţia instituţiilor internaţionale menţionate în antetul petiţiei, din motive obiective bazate pe experienţa noastră din ultimii 2 ani: statul român şi justiţia română nu au nicio reacţie în situaţiile de discriminare şi de încălcare a drepturilor omului impuse cetăţenilor români, reacţionând doar la intervenţiile unor instituţii internaţionale. Statului român şi justiţia română consideră că discriminarea şi încălcarea drepturilor omului impuse unei categorii de cetăţeni este legală cât timp acestea se exercită în baza unor legi interne, legislaţia de drept internaţional neavând niciun efect asupra legislaţiei din România.

Apreciem că în România nu sunt respectate principiile statului de drept, iar democraţia autentică este înlocuită de forma-mutant a acesteia, cunoscută sub numele de illiberal democracy (democratura/democradura) sau semi-dictatură cu mască instituţională, justiţia fiind parte a acesteia.


INFORMARE PRELIMINARĂ

Vă informăm că de la data de 01.01.2011, noi – militarii români de carieră, indiferent de instituţia din domeniul apărării, ordinii şi siguranţei naţionale din care provenim, de gradele deţinute şi de de munca prestată, am intrat într-o situaţie de discriminare legislativă flagrantă prin comparaţie cu celelalte categorii de cetăţeni români, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor şi libertăţilor noastre fundamentale de către statul român.

Menţionăm că şi până la data de 01.01.2011 am suportat acelaşi tip de discriminare legislativă şi socio-profesională ca şi în prezent privind drepturile şi libertăţile noastre fundamentale. Cu toate acestea, în România (până la data menţionată) la fel ca şi în celelalte state civilizate ale lumii, această discriminare legislativă a militarilor a fost echilibrată printr-o legislaţie de tip compensatoriu concretizată în 2 legi aplicabile structurilor militare: o lege specifică de salarizare (Legea nr. 138/1999) şi o lege specifică de pensionare (Legea nr. 164/2001 pentru structurile de apărare naţională, respectiv Legea nr. 179/2004 pentru structurile militarizate interne).

Prin acest echilibru legislativ existent până la data de 01.01.2011, efectele de discriminare asupra militarilor români au fost practic anulate, situaţie pe care însă statul român a schimbat-o radical după data menţionată: a abrogat legile specifice de salarizare şi de pensionare menite a compensa discriminarea militarilor faţă de restul societăţii, iar noi am rămas doar cu drepturile şi libertăţile noastre fundamentale interzise sau restricţionate.

La data de 01.01.2011, legile menite să compenseze discriminarea militarilor români faţă de alte categorii de cetăţeni, fiind abrogate de statul român, noi - militarii români, am fost integraţi în aşa-numite legi „unitare” de salarizare şi de pensionare, alături de majoritatea cetăţenilor români. Ideea iniţială a acestor legi cunoscute ca “unitare” a fost aceea de a exista criterii unice de salarizare şi de pensionare pentru toţi cetăţenii români, fără excepţii. Cu toate acestea excepţiile există, de exemplu: magistraţii (asimilaţi) în baza art. 81 din Legea nr. 303/2004sau avocaţii şi personalul clerical în baza art. 6 (2) din Legea nr. 263/2010, prin urmare, din start legile nu sunt “unitare”. Aceste excepţii pot releva şi o caracteristică a statului român despre modul de aplicare a justiţiei române: toţi cetăţenii sunt “unitari” prin lege, cu excepţia celor care aplică legea, faptul pentru care ultimii şi-au creat facilităţi în legile avizate de ei înşişi.

Problema de fond nu este aceea că noi – militarii, suntem integraţi în acelaşi pachet legislativ „unitar” de salarizare şi de pensionare precum majoritatea cetăţenilor civili români, ci faptul că spre deosebire de aceştia, noi – militarii, am fost integraţi doar parţial în legile „unitare” de salarizare şi de pensionare, fiindu-ne limitate drepturi esenţiale care vizează chiar salarizarea şi pensionarea noastră. Prin modul discriminatoriu de aplicare a respectivelor legi sau printr-o serie de acte legislative conexe cu caracter restrictiv, noi – militarii români, spre deosebire de cetăţenii civili alături de care am fost integraţi doar aparent în acelaşi pachet legislativ, suntem prejudiciaţi de drepturi fundamentale valabile pentru toţi ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi, drepturi de care însă noi, militarii români nu beneficiem.

Rezultatul este acela că în contextul legislativ din România, s-a creat falsa impresie că şi noi – militarii români avem acelaşi regim de salarizare şi de pensionare precum cetăţenii civili, realitatea fiind că drepturile noastre „unitare” de salarizare şi de pensionare ne sunt restricţionate fără nicio compensare, fie prin alte legi adiacente legilor „unitare” de salarizare şi de pensionare, fie prin excepţie de la tratamentul „unitar”, situaţie discriminatorie care afectează exact drepturile noastre fundamentale de salarizare şi de pensionare, dar şi existenţa noastră şi a familiilor noastre.

În acest context, noi - militarii Armatei României, vă solicităm să interveniţi cu instrumentele avute la dispoziţie de instituţia dvs. – chiar şi o simplă recomandare pentru statul român sau intervenţie asupra acestuia fiind un sprijin real pentru noi, pentru stoparea în regim de urgenţă a oricărui tip de discriminare ce ne este impusă de către statul român în raport cu drepturile celorlalţi cetăţeni români fără ca statul să ne acorde vreun tip de compensare legislativă în ceea ce priveşte salarizarea noastră, condiţiile de viaţă şi de dezvoltare familială, de muncă şi de securitate în muncă sau dreptul de a urma o carieră simultană şi complementară profesiei militare.


ASPECTE DE ORDIN NEDEMOCRATIC

Noi - militarii români, menţionăm şi următoarele aspecte de ordin nedemocratic petrecute în România în perioada 2009-2012, prin care principiile statului de drept au fost încălcate în mod flagrant chiar de către statul român şi în urma cărora militarii români am intrat în discriminare legislativă şi socio-profesională, astfel:

Militarii activi:

- La recrutarea noastră pentru sistemul militar (vârsta de 14-18 ani la recrutare) sau în perioada de început a carierei, statul român ca orice alt stat civilizat, ne-a adus la cunoştinţă pachetul legislativ complet privind managementul integrat al carierei militare, pe baza căruia noi am acceptat să urmăm sau să continuăm o carieră militară. Un astfel de pachet legislativ a cuprins o serie de prevederi legislative despre privaţiuni, limitări şi interdicţii de drepturi şi libertăţi constituţionale specifice spectrului militar, compensate însă pentru a crea echilibru în drepturile cetăţeneşti, cu o lege specifică de salarizare şi o lege specifică de pensionare, fapt pentru care în cunoştinţă de cauză am acceptăm să lucrăm în sistemul militar.

Ori statul român ne-a adus în situaţia de a parcurge jumătate, 3/4 din carieră sau de a ne apropia de finalul acesteia când practic nu mai avem opţiune de a renunţa la cariera militară, anunţându-ne că a schimbat „din mers” regulile, în mod neprincipial şi încălcând în mod retroactiv prevederile pachetului legislativ care vizau nu numai limitările şi interdicţiile de drepturi ale noastre, ci şi compensările pentru aceste limitări şi interdicţii de drepturi fundamentale.

Noi – militarii activi, am fost integraţi în legi aşa-numite „unitare” de salarizare (Legea nr. 284/2010) şi de pensionare (Legea nr. 263/2010) retroactiv emiterii pachetului legislativ în baza căruia am acceptat să lucrăm în domeniul militar, însă cât timp ne sunt menţinute limitările şi interdicţiile de drepturi şi libertăţi constituţionale în legislaţia română, acest fapt constituie discriminare pură. Menţionăm şi un alt aspect: în diverse etape ale carierei militare am încheiat şi contracte individuale cu statul român prin intermediul structurilor militare prin care ne-am asumat toate obligaţiile şi privaţiunile serviciului militar, iar statul şi-a asumat răspunderea să respecte drepturile noastre precum salarizarea şi pensionarea specifice profesiei militare, contracte încălcate în mod unilateral de către statul român.
- Dorim să atragem atenţia statelor NATO şi partenere ale NATO, în mod special asupra unui fenomen care vizează eficienţa militară: în baza Legii nr. 263/2010, noi militarii români de carieră, de la sergent la general, indiferent că suntem în trupe combatante sau auxiliare, avem drept de pensionare cu stagiu complet, la vârsta de 60 de ani.

Ori această vârstă unică de pensionare determină ineficientizarea trupelor combatante din Armata României, ceea ce reprezintă şi un punct vulnerabil al alianţei, cunoscut fiind faptul că vârsta este un factor care determină randamentul în acţiunile militare ale oricăror trupe combatante. Considerăm că din punct de vedere al eficienţei în acţiunile militare, acest element este mai mult decât suficient pentru ca şi militarii români să beneficieze de prevederi legislative speciale privind pensiile militare după modelul tuturor armatelor respectabile ale lumii.

Militarii în rezervă şi în retragere:

Într-un mod care sfidează complet principiile oricărui stat de drept, nouă – militarilor în rezervă şi în retragere, statul român ne-a desfiinţat efectiv dreptul la pensie militară astfel că de la data de 01.01.2011 a fost stopată plata pensiilor militare în România. Pentru a camufla încălcarea retroactivă a drepturilor noastre, statul român a procedat după modelul statelor în care democraţia autentică a fost înlocuită cu formele de falsă democraţie cunoscută sub numele dedemocratura/democradura/illiberal democracy sau semi-dictatură cu mască instituţională.

Statul a înlocuit pur şi simplu legea pensiilor militare (Legea nr. 164/2001, respectiv Legea nr. 179/2004) cu o nouă lege (O.U.G. nr. 1/2011, aprobată cu Legea nr. 165/2011) şi prin care pensiile noastre militare în fapt desfiinţate, au fost recalculate în mod retroactiv după principii complet noi, ca şi cum niciodată în cariera noastră nu am fi fost expuşi vreunei privaţiuni sau limitări ori interdicţii de drepturi de natură constituţională.
 Ori noi am acceptat să suportăm privaţiunile serviciului militar şi limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale pe baza unei legislaţii de echilibru, iar acum – după trecerea în rezervă (în retragere), statul român a abrogat legea pensiilor militare care a fost o componentă a echilibrului legislativ în baza căreia am acceptat să urmăm o carieră militară. Menţionăm şi un alt aspect comun cu ceea ce li s-a întâmplat militarilor activi: în diverse etape ale carierei militare şi noi am încheiat contracte individuale cu statul român prin intermediul structurilor militare prin care ne-am asumat toate obligaţiile şi privaţiunile serviciului militar, iar statul şi-a asumat răspunderea să respecte drepturile noastre printre care şi dreptul la pensie militară, contracte cu caracter de lege încălcate retroactiv şi în mod unilateral de către statul român.

După pensionarea noastră în baza unei legi a pensiilor militare ca şi componentă a pachetului legislativ în care ne-am desfăşurat activitatea, am fost incluşi în mod nedemocratic, retroactiv şi forţat într-o legislaţie nouă al cărei efect este diminuarea cuantumului pensiilor a zeci de mii de militari în rezervă (în retragere), precum şi abrogarea altor drepturi esenţiale pentru circa 170 000 de militari în rezervă (retragere), dar şi pentru membrii familiilor noastre, drepturi existente în vechea lege a pensiilor militare. În urma acestui fenomen de anulare în mod abuziv a unor drepturi câştigate legal, au apărut cazuri de militari în rezervă (în retragere) şi membrii ai familiilor acestora care au ajuns în situaţia de a nu mai deţine resurse financiare de existenţă, media din România prezentând cazuri de deces sau de suicid cauzate de politica abuzivă a statului român.


DETALII PRIVIND DISCRIMINAREA ŞI ÎNCĂLCAREA DREPTURILOR FUNDAMENTALE ALE OMULUI EXERCITATE ASUPRA MILITARILOR ACTIVI. SOLICITĂRI ALE MILITARILOR ACTIVI.

1. Exceptând aspectele de ordin nedemocratic prezentate anterior, pentru noi – militarii activi, elementele de discriminare legislativă şi socio-profesională şi aspectele de încălcare a dreptului omului, sunt următoarele:Statul român a emis o lege “unitară” de salarizare fără a respecta prevederile Nomenclatorului International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08.Acest fapt implică introducerea militarilor în grupa majoră “zero” a ocupaţiilor existente în România, după modelul celorlalte state civilizate ale lumii şi după recomandările organismelor internaţionale de profil, fapt care presupune şi o salarizare superioară a militarilor. Menţionăm că nivelul salarizării determină nivelul contribuţiilor la sistemul public de pensii şi implicit cuantumul pensiilor.
Desi Nomenclatorul International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08 a fost implementat si in Romania în anul 2009 sub forma COR, legiuitorii români au procedat la o excepţie: au fost clasificate şi standardizate toate ocupaţiile, mai puţin cea de militar şi care pur şi simplu, nu există în nomeclatorul ocupaţiilor din România. Deşi înHG nr. 1.352/2010 de aplicare a ISCO-08 se face referire la grupa majora "zero", în ordinul de aplicare al acesteia Nr. 1.832/856/2011 - grupa majora "zero" este eliminata efectiv, neexistand militari in Romania după criteriile ISCO-08. Ori în acest caz, prin excluderea ocupaţiei de militar din sfera ocupaţiilor standardizate din România, apare nu doar un aspect de discriminare în ceea ce priveşte drepturile militarilor români comparativ cu cele ale militarii altor naţiuni şi ale oricărui cetăţean în general, ci şi un aspect care desfiinţează de facto profesia de militar pe teritoriul României. Solicităm în acest sens ca pentru eliminarea discriminării noastre, statul român să implementeze şi să respecte prevederile Nomenclatorului International de Clasificare Standardizata a Ocupatiilor ISCO-08.

2. Statul român a emis o lege “unitară” de salarizare prin care nouă – militarilor activi, ni s-a creat efectiv un regim „sclavagizat”, în contrast cu întreaga societate românească. Ideea de bază a legii este aceea ca toţi cetăţenii plătiţi din fonduri publice să fie introduşi în 15 trepte de salarizare, în funcţie de importanţa muncii prestate şi de nivelul de instruire profesională, principiu relativ corect. Problema este că Legea nr. 284/2010 (legea salarizării “unitare” a personalului plătit din fonduri publice), ascunde un viciu de natură flagrant discriminatorie prin care toţi cetăţenii români plătiţi din fonduri publice sunt remuneraţi la activitatea desfăşurată pentru o muncă normată de 40 de ore pe săptămână, echivalentul a 5 zile lucrătoare pe săptămână x 8 ore/zi, cu o singură excepţie.

Excepţia suntem noi - militarii, ale căror salarii sunt stabilite la zile calendaristice, deci pentru 7 zile din 7 pe săptămână x 24 de ore. Pentru eliminarea discriminării noastre în contextul actualului pachet legislativ, solicităm abrogarea în regim de urgenţă a articolului 92 (1) din anexa nr. VII din Legea nr. 284/2010 (legea salarizării “unitare” a personalului plătit din fonduri publice) prin care “cuantumul zilnic al soldei lunare cuvenite personalului militar se determină prin raportare la numărul zilelor calendaristice corespunzătoare fiecărei luni a anului.”

Această prevedere reprezintă o discriminare evidentă a militarilor în raport cu cetăţenii civili, în condiţiile în care cuantumul zilnic al salariului lunar cuvenit cetăţenilor civili alături de care suntem integraţi în aceeaşi lege de salarizare se determină “prin raportare la numărul de zile lucrătoare din luna respectivă”, iar nouă – militarilor, nu. Nu este just din moment ce suntem integraţi în aceeaşi lege “unitara” de salarizare, ca doar noi – militarii, să fim forţaţi să lucrăm suplimentar peste programul normal de lucru de 8 ore pe zi şi de 5 zile pe săptămână, oricât şi oricând, fără compensaţii financiare sau de timp liber care se acordă în mod corespunzător doar celorlalţi salariaţi “unitari”, dar nu şi nouă, militarilor.

Prin acest viciu al legii, noi – militarii români suntem în realitate remuneraţi de 3 ori mai puţin decât omologii noştri (ca nivel de instruire şi importanţă a muncii) cetăţeni civili cu care am fost poziţionaţi pe aceleaşi trepte de salarizare, însă la un volum de muncă complet disproporţionat. Neavând nicio compensare pentru această discriminare majoră, este imperios necesar ca şi noi militarii români să beneficiem de tratament egal la remunerarea muncii noastre după modelul tuturor celorlalţi cetăţeni români, respectiv solicităm ca la salarizarea noastră să se ia în calcul tot un volum de muncă de 5 zile lucrătoare şi de 40 de ore pe săptămână.

3. Statul român aplică prevederile legislative conexe legii „unitare” a salarizării tuturor cetăţenilor români, cu o singură excepţie de tratament care suntem tot noi – militarii activi. Menţionăm că Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) este o lege conexă şi complementară Legii nr. 284/2010 (legea salarizării “unitare” a personalului plătit din fonduri publice) prin care tuturor cetăţenilor cu excepţia noastră - a militarilor, orice oră de munca suplimentară (ceea ce depăşeşte 8 ore pe zi şi 40 de ore pe săptămână) este compensată astfel:

- fie este remunerată cu minim 75% în plus faţă de tariful muncii prestate în timpul normal de lucru, ceea ce nu reprezintă doar venituri salariale mai mari, ci şi contribuţii la pensii mai mari şi implicit pensii mai mari;
- fie este compensată cu timp liber corespunzător după principiul “o oră liberă plătită pentru fiecare oră suplimentară lucrată”;
Referitor la munca suplimentară, Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) mai are o prevedere care precizează că munca desfăşurată pe timp de noapte este remunerată cu 25% în plus faţă de munca desfăşurată pe timp de zi.
Bineînţeles că nouă - militarilor activi, nu ni se aplică nici această prevedere în condiţiile în care prestăm frecvent munca în regim de noapte.

Ori nouă – militarilor, nu ni se aplică niciuna din variante de compensare a muncii suplimentare, fiind însă obligaţi să lucrăm frecvent nenormat pe perioade care pot însuma într-un an calendaristic şi 3-4 luni lucrate 24 de ore din 24 şi 7 zile din 7, neremunerate şi implicit necontributive la sistemele de pensii. Reiterăm faptul că nivelul salarizării determină nivelul contribuţiilor la sistemul public sau privat de pensii şi implicit cuantumul pensiilor, fiind un lanţ legislativ în care noi – militarii suntem afectaţi prin neplata muncii suplimentare, nu numai la salarizare, ci în toate cele 3 componente ale lanţului legislativ salarizare-contribuţie-cuantum pensii. Nu există plată suplimentară pentru munca suplimentară pe care suntem însă obligaţi să o efectuăm frecvent, iar în ceea ce priveşte timpul liber în compensare ni se aplică prevederi interne care nu au nici pe departe legătură cu principiul rezonabil aplicat cetăţenilor civili “o oră liberă plătită pentru fiecare oră suplimentară lucrată”, discriminarea fiind suficient de evidentă.

Neavând nicio compensare pentru aceste discriminări majore în ceea ce priveşte timpul de lucru şi salarizarea în funcţie de volumul de muncă, solicităm ca şi noi militarii activi, să beneficiem de tratament egal pentru compensarea muncii suplimentare şi de noapte, după modelul tuturor celorlalţi salariaţi “unitari” din moment ce suntem declaraţi salariaţi “unitari”, iar ulterior pensionari „unitari”. Prin urmare solicităm să ni se aplice integral şi nouă prevederile Legii nr. 53/2003 (Codul Muncii). Dacă statul sau societatea au nevoie de serviciile noastre în afara programului de lucru 5 zile lucrătoare şi 40 de ore pe săptămână sau pe timp de noapte, intervenim oricând şi oriunde, însă solicităm să nu mai fim discriminaţi faţă de ceilalţi cetăţeni în ceea ce priveşte modul de compensare a acestui tip de muncă, respectiv nu dorim să mai fim forţaţi să o prestăm gratis doar pentru că suntem militari.

4. Statul român ne obstrucţionează dreptul la muncă, la o evoluţie familială normală, la o carieră complementară, la venituri mai mari şi implicit la contribuţii la pensii şi la pensii mai mari, prin legi conexe legilor „unitare” de salarizare şi de pensionare. Astfel de legi conexe sunt Legea nr. 80/1995 (Statutul Cadrelor Militare) şi Legea nr. 384/2006 (privind Statutul Soldaţilor şi Gradaţilor Profesionişti) şi care prezintă un profund caracter discriminatoriu în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile noastre fundamentale, comparativ cu ceilalţi cetăţeni “unitari” cu care am fost asimilaţi ca “unitari” doar parţial şi în mod formal. Secţiunea a 3-a din Legea nr. 80/1995 (Statutul Cadrelor Militare) şi art. 25 din Legea nr. 384/2006 (privind Statutul Soldaţilor şi Gradaţilor Profesionişti) ne impun nouă – militarilor români, interdictii şi limitări ale unor drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi constituţionale care nu au legătură cu sarcinile concrete ale niciunei profesii, nici măcar cu ale serviciului militar în sine.

Serviciul militar propriu-zis începe abia după interdictiile şi limitările de drepturi şi libertăţi care ne sunt impuse ca şi condiţie precursoare exercitării profesiei propriu-zise de militar. Aceste limitări ale unor drepturi şi libertăţi fundamentale necompensate prin absolut nimic ne afectează, prin comparaţie cu cetăţenii civili alături de care am fost declaraţi „unitari”, nu numai viaţa noastră a militarilor, ci şi a familiilor noastre.

Exemple:

- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi ca având regim „unitar” doar în mod formal, să practicăm orice a 2-a profesie, ci doar unele considerate „decente”, deşi cele considerate „indecente” (de ex. angajat la un serviciu de salubritate), nu sunt ilegale, determinând şi acestea venituri suplimentare, contribuţii mai mari la pensii şi implicit pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi ca având regim „unitar” doar în mod formal, să ne organizăm în sindicate, deşi aceste forme de organizare aduc beneficii în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, influenţând direct veniturile, contribuţiile la pensii şi cuantumurile viitoarelor pensii. Efect concret: nu avem dreptul să încheiem contracte colective de muncă prin care munca suplimentară la ceilalţi cetăţeni “unitari”, poate fi retribuită şi cu 200% mai mult faţă de cea din timpul normal de lucru, ceea ce înseamnă din nou, venituri mai mari, contribuţii la pensii mai mari şi pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi ca având regim „unitar” doar în mod formal, să declarăm sau să participăm la greve, în condiţiile în care aceste acţiuni reprezintă forme care vizează drepturile şi securitatea în muncă, deci noi nu avem dreptul să ne clamăm propria discriminare;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi ca având regim „unitar” doar în mod formal, să deţinem societăţi comerciale sau să participăm la administrarea acestora, în condiţiile în care astfel de activităţi înseamnă din nou venituri mai mari, contribuţii la pensii mai mari şi pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi ca având regim „unitar” doar în mod formal, să candidăm pentru a fi aleşi în administraţia publică locală, în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României, în condiţiile în care toate aceste facilităţi permit dreptul la o carieră complementară celei militare, carieră care, de asemenea, este generatoare de venituri mai mari, contribuţii la pensii mai mari şi pensii mai mari;
- nu avem dreptul, spre deosebire de ceilalţi cetăţeni cu care am fost asimilaţi ca având regim „unitar” doar în mod formal, să facem parte din formaţiuni politice, în condiţiile în care şi o astfel de opţiune permite dreptul la o carieră complementară celei militare şi care, de asemenea, poate fi generatoare de venituri mai mari, contribuţii la pensii mai mari şi pensii mai mari.

5. Prin privarea noastră de drepturi şi libertăţi ca şi condiţie preliminară a exercitării serviciului militar sau prin privaţiunile propriu-zise ale serviciului militar, statul român afectează în mod indirect, dar inevitabil şi viaţa membrilor civili ai familiilor noastre. Ca militari, suntem singurii cetăţeni români care suntem obligaţi să ne schimbăm frecvent domiciliul în funcţiile de interesele serviciului militar şi în mod implicit, în funcţiile de interesele statului român, impunându-ni-se o situaţie de instabilitate rezidenţială şi familială. În situaţia dată, apar caracteristici specifice familiilor de militari din orice stat al lumii: absenţa soţului (părintelui) militar pe perioade lungi de lângă familie în situaţia când doar soţul (părintele) militar se deplasează la noul loc de muncă sau strămutări ale întregii familii, de multe ori în zone izolate, fără locuri de muncă pentru membrii civili ai familiei şi cu impact negativ asupra educaţiei copiilor minori. Ori ambele situaţii afectează viaţa familiilor de militari, prin urmare starea de discriminare la care suntem supuşi noi – militarii, se extinde şi asupra membrilor civili ai familiilor noastre, ceea ce nu se mai întâmplă familiei niciunui cetăţean român.

6. Nu în ultimă instanţă, după ce noi suntem consideraţi în mod eronat ca fiind cetăţeni salarizaţi „unitar” pe timpul carierei, nebeneficiind în realitate de nicio facilitate precum ceilalţi cetăţeni salarizaţi „unitar”, nici măcar după pensionarea noastră în condiţii “unitare” nu suntem trataţi precum ceilalţi pensionari “unitari”, ci tot în mod discriminatoriu. După trecerea noastră în rezervă/retragere ca pensionari „unitari”, noi devenim de fapt pensionari „unitari” doar parţial şi nu total precum ceilalţi cetăţeni. Prin legi care ţin de apărarea naţională, noi – militarii pensionaţi „unitari”, continuăm să avem obligaţii militare în rezerva armatei, ceea ce constituie o nouă discriminare a noastră prin comparaţie cu ceilalţi cetăţeni români pensionaţi „unitar” şi care nu au astfel de obligaţii militare după pensionare.

În concluzie, pentru eliminarea discriminării noastre în raport cu drepturile şi libertăţile cetăţenilor civili alături de care am fost declaraţi doar formal sau parţial ca fiind „unitari”, în lipsa unor legi specifice de salarizare şi de pensionare pentru militari ca elemente suficiente pentru a crea un echilibru legislativ, noi – militarii activi, solicităm să nu mai fim discriminaţi faţă de ceilalţi cetăţeni români şi să ni se aplice acelaşi regim „unitar”, dar în volum complet, după cum urmează:

- solicităm recunoaşterea şi încadrarea profesiei noastre conform normelor internaţionale stabilite de ISCO-08;
- solicităm salarizare la un volum de muncă de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână, respectiv plata la „tarif orar” a muncii noastre precum tuturor celorlalţi salariaţi “unitari”, respectiv solicităm să nu mai fim forţaţi să lucrăm gratuit după programul de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână;
- solicităm aplicarea integrală a prevederilor Codului Muncii precum celorlalţi salariaţi “unitari”;
- solicităm eliminarea tuturor limitărilor şi interdicţiilor de drepturi şi libertăţi constituţionale din Legea nr. 80/1995 (Statutul Cadrelor Militare), precum şi din Legea nr. 384/2006 (Statutul Soldaţilor şi Gradaţilor Profesionişti), după modelul celorlalţi cetăţeni „unitari”;
- solicităm protecţia familiilor noastre, respectiv să nu mai fim niciodată obligaţi să ne mutăm mereu în alte localităţi, la fel cum nici ceilalţi cetăţeni unitari nu sunt obligaţi de către stat să facă acest lucru;
- solicităm eliminarea oricăror atribuţii militare după trecerea noastră în rezervă, după modelul celorlalţi cetăţeni pensionaţi “unitar”.

Noi – militarii activi români, suntem conştienţi că cele 6 cerinţe solicitate ca alternativă la refuzul statului român de reintroduce legi specifice de salarizare şi de pensionare pentru militari, sunt cereri nefireşti pentru orice armată a lumii, fiind în fapt şi mai costisitoare pentru statul român decât o legislaţie distinctă de salarizare şi de pensionare pentru militari. Însă în nicio situaţie statul român nu are dreptul să dispună discriminarea noastră – a militarilor, de aceea statul român trebuie să fie constrâns să decidă în mod corect: ori legislaţie distinctă de salarizare şi de pensionare pentru militari ca formă de compensare a încălcării drepturilor noastre fundamentale, ori legislaţie „unitară” de salarizare şi de pensionare precum toţi cetăţenii români, însă cu respectarea strictă şi pentru militari a tuturor drepturilor cetăţenilor civili enunţate în cele 6 cereri ale noastre.

În contextul celor expuse, solicităm, cu respect, intervenţia instituţiei dvs. prin orice modalitate consideraţi de cuviinţă şi cu instrumentele pe care le aveţi la îndemână, pentru a contribui la eliminarea discriminării şi nerespectării drepturilor fundamentale la care sunt supuşi militarii români şi familiile acestora, fie prin reimplementarea în legislaţia română a legilor specifice de salarizare şi de pensionare pentru militari, fie prin varianta alternativă pe care am prezentat-o, cel mai important fiind să nu mai fim discriminaţi faţă de restul societăţii româneşti.


DETALII PRIVIND DISCRIMINAREA ŞI ÎNCĂLCAREA DREPTURILORFUNDAMENTALE ALE OMULUI EXERCITATE ASUPRA MILITARILOR ÎN REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE. SOLICITĂRI ALE MILITARILOR REZERVĂ ŞI ÎN RETRAGERE

Elementele expuse în cele 6 puncte de către de către colegii noştri - militari activi, privind discriminarea şi încălcarea drepturilor militarilor români, le-am resimţit şi noi, militarii în rezervă şi în retragere şi familiile noastre pe deplin, pe timpul carierei noastre (punctul 2 este aplicabil militarilor pensionaţi după data de 01.01.2011).

În spiritul cerinţelor de eliminare a discriminărilor expuse de către militari activi, în condiţiile în care nouă - militarilor români în rezervă şi în retragere statul român ne-a desfiinţat efectiv dreptul la pensie militară în cursul derulării acestuia, în modul cel mai nedemocratic, respectiv retroactiv acordării acestuia, vă solicităm intervenţia urgentă a instituţiei dvs. pentru respectarea de către România a principiilor elementare ale statului de drept. Acest fapt înseamnă un singur lucru: respectarea de către statul roman a pachetului legislativ pe baza căruia am acceptat să lucrăm în sistemul militar, incluzând Legea nr. 164/2001, respectiv Legea nr. 179/2004 care ne-a acordat dreptul la pensie militară, drept abrogat în mod nedemocratic de către statul român, după ce noi ne-am respectat integral angajamentele şi contractele individuale faţă de acesta.

Menţionăm faptul că şi după desfiinţarea dreptului nostru la pensie militară, am fost discriminaţi de către statul român la recalcularea pensiilor noastre chiar şi în baza pachetului legislativ complet de salarizare şi de pensionare pentru ceilalţi cetăţenii “unitari”, în sensul că:

• S-a luat în calcul principiul contributivităţii, neţinându-se cont de faptul că pe timpul carierei noi am fost remuneraţi la zile calendaristice şi nu la zile lucrătoare, deci am avut venituri si contribuţii fixe indiferent de timpul de lucru, fenomen neîntâlnit la nici un alt cetăţean român “unitar”. Ori o recalculare relativ principială, ar fi trebuit să reconsidere veniturile noastre ca fiind obţinute în cariera militară după principiile “unitare” ale salarizării, respectiv pentru 8 ore de muncă şi 5 zile lucrătoare pe săptămână. Acest fapt nu s-a întâmplat.
• În contextul celor expuse anterior, statul român ar fi trebuit să dispună salarizarea retroactivă a noastră pentru toate perioadele lucrate de noi în carieră în afara celor 8 ore de muncă şi 5 zile lucrătoare pe săptămână, pe baza principiilor de salarizare stabilite de Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii) privind munca suplimentară şi munca de noapte şi care însumează luni de zile lucrate suplimentar în fiecare an calendaristic de carieră şi nu câteva ore. Nici acest fapt nu s-a întâmplat.
• Recalcularea pensiilor noastre, pe baza principiului contributivităţii aplicat însă în context legislativ complet (salarizare pentru 8 ore de muncă şi 5 zile lucrătoare pe săptămână actualizată cu salarizarea retroactivă pentru perioadele lucrate suplimentar în carieră-contribuţie la pensii-cuantum pensii), ar fi determinat un echilibru relativ corect, însă nici acest fapt nu s-a întâmplat.

Dacă statul ar fi fost luat în calcul la recalcularea pensiilor noastre, elementele (alternative) prezentate anterior şi perfect normale pentru cetăţenii “unitari” alături de care am fost integraţi doar formal, acest fapt ar fi atenuat, în parte, consecinţele desfiinţării pensiilor militare, în nici un caz în totalitate, dar oricum statul român autoritarist este incapabil să ia în calcul o astfel de variantă. Pe de altă parte, în nicio situaţie, nicio recalculare în baza principiilor civile nu poate compensa privarea noastră de libertăţi şi drepturi fundamentale suportată de-a lungul a zeci de ani de carieră.

Nu în ultimă instanţă, noi - militarii români în rezervă şi în retragere, am fost declaraţi “pensionari unitari” însă spre deosebire de ceilalţi “pensionari unitari” continuăm să avem obligaţii militare, ceea ce constituie un nou element de discriminare în condiţiile aceluiaşi pachet legislativ, element de discriminare pe care de asemenea îl denunţăm.

În urma acestor deviaţii ale statului român de la principiile statului de drept, noi - militarii români în rezervă şi în retragere, am fost ignoraţi complet atât ca militari, cât şi ca cetăţeni, iar prin modul de procedură a statului român, am intrat nu doar într-o stare de discriminare, ci şi într-o situaţie care prezintă suficiente elemente de persecuţie atât socială, cât şi politică. Există în acest sens, un element deosebit de relevant despre situaţia de discriminare legislativă şi socio-profesională produsă militarilor români în rezervă şi în retragere: Curtea Constituţională a României a stabilit că în cazul recalculării pensiilor civile la schimbarea legislaţiei de pensionare, pensionarilor civili nu poate să le fie scăzut cuantumul pensiei (Decizia 120/15.02.2007 a Curţii Constituţionale a României), nici magistraţilor (Legea nr. 303/2004, reactualizată în 26 ianuarie 2012), însă militarilor - da, ceea ce s-a şi întâmplat (prin O.U.G. nr. 1/2011, aprobată cu Legea nr. 165/2011).

Pe cale de consecinţă, la fel precum colegii noştri – militari activi, considerăm că reintroducerea unor legi specifice de salarizare şi de pensionare pentru militari, reprezintă un element suficient pentru eliminarea stării de discriminare şi de persecuţie la care suntem supuşi în mod mai mult decât evident, fapt pentru care şi noi solicităm cu acelaşi respect, intervenţia instituţiei dvs. pentru a contribui la eliminarea discriminării şi nerespectării drepturilor fundamentale la care sunt supuşi militarii români şi familiile acestora.


INFORMARE ADRESATĂ ORGANISMELOR INTERNAŢIONALE PRIVIND SPECTRUL POLITIC ŞI ECONOMIC ROMÂNESC. POLITIZAREA JUSTIŢIEI.

Noi – militarii români, la fel ca militarii oricărui stat democratic, nu ne implicăm politic, însă nu avem dreptul nici să tolerăm vreun tip de discriminare sau de persecuţie, în condiţiile în care toate statele şi popoarele democratice ale lumii condamnă orice formă de încălcare a drepturilor fundamentale ale omului. Ori discriminarea produsă militarilor români de către statul român în raport cu restul societăţii este similară actelor de xenofobie sau rasism, singura deosebire fiind doar că ţinta persecuţiei statului român este categoria socio-profesională a militarilor.

Ca militari şi cetăţeni români, avem cultura necesară în a realiza diferenţa între democraţia autentică şi forma falsificată a acesteia instaurată de regimul lui Traian Băsescu, formă cunoscută în lume sub numele de illiberal democracy/democratura/democradura. Pe de altă parte, ca militari avem suficiente cunoştinţe de drept internaţional umanitar, încât să putem realiza faptul că militarii români am intrat în stare de discriminare pură faţă de restul societăţii româneşti.

Informăm cu această ocazie, organismele internaţionale menţionate în antetul prezentei petiţii, că situaţia de discriminare cauzată militarilor români de propriul stat (şi nu numai - mai sunt şi alte categorii de cetăţeni) , este provocată în exclusivitate de regimul politic al preşedintelui României instaurat şi condus de Traian Băsescu în perioada 2009-2012.

Într-un astfel de stat autoritarist, este evident că şi justiţia este un instrument aservit politic, de aceea nici demersurile noastre pe calea justiţiei îndreptate pentru corectarea abuzurilor regimului Traian Băsescu, nu au niciun efect. Anumite tribunalele româneşti, în funcţie de comenzile de ordin politic, tergiversează procesele intentate de militari contra statului, prin diverse tertipuri precum programări extrem de tardive ale acestora sau amânări extrem de lungi pretextate de imposibilitatea constituirii completelor de judecată (ostentativ este faptul că acest lucru se întâmplă doar pentru militari, nu şi pentru alte categorii de cetăţeni), astfel că apare situaţia în care un proces pe fond poate să nu ajungă a fi planificat în instanţe nici după 2 ani de la intentarea lui.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a României este desemnat politic de către preşedintele României, indiciu care demonstrează că nu există justiţie independentă în România. Acest fapt a devenit flagrant în anul 2009, când la învestirea procurorului general actual al României, preşedintele Traian Băsescu nu a ţinut cont de avizul negativ al Consiliului Superior al Magistraturii, element nefiresc pentru o justiţie independentă.

Subordonarea justiţiei faţă de regimul Traian Băsescu a atins pragul maxim cu ocazia referendumului organizat pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu în data de 29 iulie 2012. Parchetul a ajuns în stadiul critic de a sprijini direct o semi-dictatură, anchetând şi intimidând fără nici un temei legal (după modelul foştilor comisari sovietici prezenţi în România în perioada postbelică), sute de cetăţeni pentru delictul inexistent de prezentare la vot, acţiune care are un singur scop: reinstaurarea prin orice mijloace a regimului pseudo-democrat prezidat de Traian Băsescu. Acelaşi Parchet ocoleşte cu bună ştiinţă, să se atingă de regimul preşedintelui Traian Băsescu, regim care în mod public şi prin toate căile şi mijloacele, a încălcat flagrant art. 2 din Legea nr. 14/2003 prin care a instigat cetăţenii să nu se prezinte la vot, ceea ce chiar constituie un delict în legislaţia română.

Curtea Constituţională a României este formată spre deosebire de statele civilizate ale lumii, din membri desemnaţi exclusiv politic, ceea ce reprezintă o nouă deviaţie de la democraţie alături de alte aspecte, cum ar fi faptul că preşedintele acesteia nu a fost niciodată judecător înainte de a profesa la Curtea Constituţională a României. În acest context de politizare, 5 dintre cei 9 membri ai Curţii Constituţionale a României sunt desemnaţi politic de regimul instalat de Traian Băsescu, perioadă în care s-au întâmplat în fapt, cele mai flagrante încălcări ale dreptului omului în România de după căderea comunismului. Astfel, Curtea Constituţională a României a stabilit că desfiinţarea dreptului la pensie militară pentru militarii deja pensionaţi este constituţională, în schimb desfiinţarea dreptului la pensie specifică magistraţilor de care beneficiază şi membrii Curţii Constituţionale a României, este neconstituţională.

Pe de altă parte, aceeaşi Curte Constituţională a României a stabilit că în cazul recalculării pensiilor civile la schimbarea legislaţiei de pensionare, pensionarilor civili nu poate să le fie scăzut cuantumul pensiei (Decizia 120/15.02.2007 a Curţii Constituţionale a României), nici magistraţilor(Legea nr. 303/2004, reactualizată în 26 ianuarie 2012), însă militarilor - da, ceea ce s-a şi întâmplat (prin O.U.G. nr. 1/2011, aprobată cu Legea nr. 165/2011).

Nu în ultimă instanţă, referitor la neretroactivitate, Curtea Constituţională a României a stabilit într-un mod care sfidează orice principiu democratic că desfiinţarea dreptului la pensie militară deja obţinut nu are caracter retroactiv, întrucât anularea respectivului drept acţionează doar pentru viitor. Ori în mod similar interpretării Curţii Constituţionale a României în cazul pensiilor militarilor, noi cetăţenii români putem fi deposedaţi oricând printr-o lege de locuinţele şi proprietăţile noastre, întrucât Curtea Constituţională a României ar considera că e constituţional: rămânem fără locuinţe sau proprietăţi doar din momentul promulgării legii de deposedare, deci deposedarea acţionează doar pentru viitor în concepţia Curţii Constituţionale a României, instituţie care aplică astfel în mod arbitrar principiul neretroactivităţii.

Politizarea justiţiei la cel mai înalt nivel, rezidă şi dintr-un element în curs de derulare în viaţa politică românească, respectiv starea actuală de suspendare a preşedintelui României. Deşi preşedintele României poate fi ales cu majoritatea simplă a cetăţenilor care se prezintă la vot indiferent de numărul lor, Curtea Constituţională a României a stabilit că preşedintele poate fi demis tot cu majoritate simplă, însă numai dacă la vot se prezintă 50%+1 dintre cetăţenii români cu drept de vot, contrar recomandării Comisiei de la Veneţia. S-a ajuns astfel în situaţia paradoxală creată de Curtea Constituţională a României, prin care la referendumul organizat în data de 29 iulie 2012, cetăţenii au votat în proporţie de 88% pentru demiterea preşedintelui, iar preşedintele nu poate fi demis întrucât la vot nu s-au prezentat decât 46% dintre cetăţeni. Preşedintele a fost ales în anul 2009 cu 5,2 milioane de voturi pentru şi acum nu poate fi demis cu 7,5 milioane de voturi contra sa. Implicarea politică a Curţii Constituţionale a României într-o astfel de decizie este evidentă: rareori la un referendum poate fi atins pragul de 50%+1, decizia fiind un sprijin politic evident al Curţii Constituţionale a României pentru regimul Traian Băsescu şi care întăreşte aspectul de semi-dictatură mascată instituţional, Curtea Constituţională a României fiind componentă de execuţie într-un astfel de regim.

Am precizat că în urma procesului abuziv de desfiinţare a pensiilor militare, au apărut cazuri de militari în rezervă (în retragere) şi membrii ai familiilor acestora care au ajuns în situaţia de a nu mai deţine resurse financiare de existenţă, mass media din România prezentând cazuri concrete de deces sau de suicid cauzate de politica abuzivă a regimului condus de Traian Băsescu. În fapt, acest lucru s-a întâmplat în egală măsură şi cetăţenilor civili, prin măsuri pretextate de programele de austeritate, măsuri care însă au încălcat drepturi esenţiale ale omului, printre care şi pe cel la viaţă. Programul de austeritate a însemnat diminuări de salarii în procente nemaintâlnite în nici un stat al lumii (25%) din venituri deja cu mult scăzute faţă de statele lumii civilizate, alături de o serie de alte măsuri la fel de radicale, toate având însă efecte şi asupra dreptului la viaţă al cetăţenilor români, nu doar asupra calităţii vieţii. Regimul politic Traian Băsescu a impus o aceste măsuri radicale de austeritate prin încălcarea flagrantă a art. 47 (1) din Constituţia României care stipulează că “Statul este obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent”.

Nu avem posibilitatea să verificăm datele datorită lipsei de transparenţă a instituţiilor de profil ale statului român, dar unele surse media afirmă despre un număr de decese în rândul populaţiei României în anii 2010-2012, crescut cu mult din cauza măsurilor de austeritate ale regimului Traian Băsescu, unele statistici reliefând o rată a mortalităţii chiar şi cu 60% mai mare decât media anilor anteriori. Rugăm în acest sens, ca în măsura competenţelor instituţiei dvs., să verificaţi datele despre rata mortalităţii în România în perioada 2010-2012 comparativ cu anii anteriori, întrucât dacă datele furnizate de media despre creşterea semnificativă a ratei mortalităţii în perioada 2010-2012 sunt reale, regimul politic Traian Băsescu poate fi acuzat de genocid, conform tuturor normelor de drept internaţional umanitar.

Reprezentanţii regimului au pretextat iniţial că măsurile antisociale tip genocid au fost impuse de Fondul Monetar Internaţional – pretext dovedit ulterior ca fiind fals, instituţia amintită controlând de fapt reducerea cheltuielilor bugetare în ansamblul lor şi nu pe cele alocate salariilor, pensiilor şi asistenţei sociale ale populaţiei. Cheltuielile bugetare puteau fi reduse din acele domenii pe care regimul Traian Băsescu le-a denumit “investiţii publice” dovedite în fapt ca fiind pseudo-investiţii, fără a fi necesar să fie afect dreptul la viaţă al cetăţenilor.

De fapt, banii publici au fost direcţionaţi către conturi private protejate politic, investiţiile respective neaducând nici un profit la bugetul de stat, nefiind investiţii ca definiţie economică, ci simple achiziţii de bunuri şi servicii inutile şi supraevaluate prin care regimul Traian Băsescu s-a autoalimentat financiar. Nu pot exista circumstanţe atenuante pentru afectarea dreptului la viaţă al cetăţenilor pretextând măsurile de austeritate economică în condiţiile în care în perioada 2009-2012, miliarde de euro din banii publici reţinuţi de la cetăţenii români, au fost direcţionaţi către conturi protejate politic, sub masca unor pseudo-investiţii.

Sperăm că v-am furnizat elemente concrete şi suficiente care să ateste faptul că nu există stat de drept în România, ci un stat nedemocrat în care instituţiile sale, inclusiv justiţia, folosesc din plin instrumente autoritariste, practică discriminarea legislativă şi socio-profesională a cetăţenilor, încălcând drepturile fundamentale ale omului.

Regretăm că organismele internaţionale trebuie să afle de la noi, militarii români, ceea ce se întâmplă în România privind încălcarea drepturilor omului, discriminarea, persecuţia anumitor categorii de cetăţeni sau încălcarea principiilor statului de drept. Toate acestea reprezintă o realitate arhicunoscută în România la care atât instituţiile politice, cât şi cele ale statului român sunt părtaşe şi responsabile, realitate cunoscută însă mult mai puţin lumii democratice, fiind ascunsă cu bună ştiinţă de către statul român şi deturnată de diverşi politicieni. Pe de altă parte, considerăm că ne îndeplinim o datorie de conştiinţă faţă de poporul român prin faptul că vă informăm asupra a ceea ce se întâmplă cu adevărat în România.

În momentul lansării acestei petiţii, starea politică din România este incertă şi deosebit de tensionată. Preşedintele României al cărui regim a provocat numeroase deviaţii de la democraţia autentică este suspendat, toţi politicienii sunt în stare de aşteptare pentru noi alegeri parlamentare (decembrie 2012), iar actualul Guvern şi Parlament sunt complet paralizate de lupta politică în care sunt angrenate cu preşedintele suspendat şi cu mecanismele instituţionale subordonate încă acestuia. Guvernul şi Parlamentul opozante preşedintelui, cunosc situaţia militarilor, au promis că o vor remedia, au avut şi au posibilitatea să îndrepte abuzurile, însă nu oferă niciun semnal concret în a înlătura starea de discriminare şi de încălcare a drepturilor fundamentale la care sunt supuşi militarii români.

Prin urmare, pentru noi – militarii de carieră, starea de discriminare şi de încălcare a drepturilor noastre fundamentale este perpetuată continuu de la 01.01.2011 indiferent de situaţia politică. Această stare nu pare să aibă o finalitate apropiată, de aceea am apelat la sprijinul instituţiei dvs., nemaiavând încredere nici în statul român şi nici în justiţia română.

Noi – militarii români, facem parte din generaţii diverse, unii fiind mai în vârstă, alţii mai tineri. În 1989, noi sau colegi de-ai noştri ne-am poziţionat de partea poporului român, sfidând dictatura de atunci şi instrumentele sale pe care le recunoaştem a fi folosite şi acum şi care, deşi au o faţada uşor diferită, îşi păstrează esenţa. Suntem conştienţi că reprezentăm o forţă care poate pune capăt în mod brusc stării de semi-dictatură, de încălcare a drepturilor omului şi de haos politic existente în România, aşa cum am procedat şi în 1989, însă considerăm că ceea ce s-a întâmplat atunci, nu se mai pretează la condiţiile anului 2012, România fiind membră a diverselor alianţe sau uniuni internaţionale. De aceea, apreciind valorile fundamentale ale democraţiei autentice europene şi internaţionale precum şi drepturile omului, solicităm cu respect intervenţia urgentă a instituţiilor de profil din statele democratice ale lumii pentru a determina România să redevină un stat de drept pentru toţi cetăţenii români.

Cu deosebită consideraţie şi speranţă,

Militarii activi, în rezervă şi în retragere ai Armatei României, membrii familiilor noastre şi cetăţenii români care sprijină demersurile democratice de eliminare a stării de discriminare şi de încălcare a drepturilor omului existente în România, conform semnăturilor şi datelor din tabelul anexat.












sâmbătă, februarie 09, 2013

Codul Rutier




De la 1 februarie folosirea telefonului mobil la volan sau lipsa centurii de siguranta vor fi pedepsite cu 2 puncte de penalizare si o amenda de 150 sau 225 de lei. Aceeasi sanctiune este valabila si pentru:
- oprirea in loc nepermis;
- depasirea vitezei legale cu 10-20 km/h;
- oprire neregulamentara.
- circulatia pe "interzis".

Cu 3 puncte de penalizare si amenzi de 300 sau 375 de lei sunt sanctionate, printre altele, urmatoarele fapte:
- stationarea neregulamentara;
- depasirea vitezei legale cu 20-30 km/h;
- patrunderea intr-o intersectie atunci cand circulatia in interiorul acesteia este blocata.

Sanctiunea este si mai mare pentru cei care refuza sa ofere politistului actele la control, depasesc viteza legala cu 30-40 km/h sau circula fara lumini ori fara semnalizare corespunzatoare. Soferii aflati intr-o asemenea situatie vor fi amendati cu o suma cuprinsa intre 450 si 600 de lei, dar si cu 4 puncte de penalizare.
Alte contraventii sanctionate des de politisti te vor costa de la 1 februarie astfel:
- intoarcere "pe dunga continua" - amenda cuprinsa intre 675 si 1500 de lei, plus 6 puncte de penalizare;
- trecerea pe culoarea rosie a semaforului - permis retinut pentru 60 de zile si amenda cuprinsa intre 450 si 600 de lei;
- neacordarea de prioritate pietonilor sau autovehiculelor – permis retinut pentru 30 de zile si amenda din clasa a II-a de sanctiuni (150 sau 225 de lei).

Ce mai trebuie sa stii despre amenzile de circulatie

Amenzile de circulatie fac venit integral la bugetele locale, iar, conform art. 119 din Codul de Procedura Fiscala, neplata lor la timp nu atrage penalitati si dobanzi de intarziere.

Termene de plata

Potrivit art. 109 din Codului Rutier, contravenientul, cu exceptia persoanei juridice, poate achita, in termen de cel mult doua zile lucratoare de la data primirii procesului-verbal de constatare a contraventiei, jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.

De asemenea, pentru amenzile contraventionale in cuantum de pana la 20 puncte-amenda, contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii prevazute de lege.

Daca te incadrezi in aceasta ultima situatie descrisa, este bine sa stii ca agentul constatator trebuie sa iti elibereze o chitanta reprezentand contravaloarea amenzii. Pe aceasta chitanta vor fi mentionate data, numele si prenumele contravenientului, fapta savarsita, actul normativ care stabileste si sanctioneaza contraventia, numele, prenumele si semnatura agentului constatator, nemaifiind necesara incheierea unui procesul-verbal de constatare a contraventiei, daca nu se dispune si o sanctiune contraventionala complementara.

Unde se pot achita amenzile

Amenzile de circulatie se pot plati:

- la casieriile autoritatilor administratiei publice locale ori a altor institutii publice abilitate sa administreze veniturile publice locale, indiferent de localitatea pe a carei raza functioneaza acestea, de cetatenia, domiciliul, sau de resedinta contravenientului ori de locul savarsirii contraventiei;
- la ghiseul unic din punctele de trecere a frontierei de stat a Romaniei;
- online, pe
ghiseul.ro

Ce obligatii mai ai dupa achitarea amenzilor

In conformitate cu prevederile art. 28, alin. 2 din O.G. 2/2001, dupa efectuarea platii, in termen de 15 zile, trebuie sa predai o copie de pe chitanta de plata a amenzii agentului constatator sau sa o trimiti prin posta unitatii de politie din care agentul de circulatie face parte (institutie mentionata in antetul procesului-verbal de
contraventie).

Pentru ce se aplica amenda maxima

In cazul persoanelor fizice, amenzile maxime prevazute in clasa a IV-a de sanctiuni se aplica, potrivit art. 102 din Codul Rutier, daca circulati cu un autoturism a carui inspectie tehnica periodica (ITP) a expirat sau daca transportati pe locurile din fata copii mai mici de 12 ani sau animale.

De asemenea, aceeasi amenda este prevazuta si daca folositi in circulatia pe drumurile publice dispozitive care perturba functionarea normala a dispozitivelor de masurare a vitezei.

Nu scapati de amenda maxima nici daca aplicati pe parbriz, luneta sau pe geamurile laterale folii care nu sunt omologate sau certificate de Registrul Auto Roman.

In plus, in cazul in care autoturismul v-a fost avariat in alte imprejurari decat intr-un accident de circulatie sunteti obligat ca, in termen de 24 de ore de la constatare, sa va prezentati unitatea de politie pe raza careia s-a produs evenimentul, pentru intocmirea documentelor de constatare. Nerespectarea acestei prevederi atrage, de
asemenea, o sanctiune de pana la 20 de puncte-amenda.

Potrivit Codului Rutier si savarsirea de catre conducatorii de vehicule sau pasagerii acestora de gesturi obscene, proferarea de injurii, adresarea de expresii jignitoare sau vulgare participantilor la trafic se sanctioneaza tot cu amenda maxima, de pana la 1.340 de lei.

Iata pentru ce se mai acorda, printre altele, amenda maxima:

- neefectuarea radierii vehiculelor din evidenta, in cazurile si termenele prevazute de lege;
- detinerea simultana a doua permise de conducere nationale, dintre care unul eliberat de o autoritate competenta straina;
- lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele sau dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora;
- necomunicarea de catre proprietarul sau utilizatorul unui vehicul, la solicitarea politiei rutiere, a identitatii persoanei careia i-a incredintat vehiculul spre a fi condus;
- aplicarea de afise, reclame publicitare, inscrisuri sau accesorii pe parbriz, luneta sau geamurile laterale care restrang sau estompeaza vizibilitatea sub limita legal admisa ori impiedica sau diminueaza eficacitatea dispozitivelor de iluminare si semnalizare luminoasa ori citirea numarului de inmatriculare;
- aruncarea, lasarea ori abandonarea pe drumul public de obiecte, materiale, substante sau vehicule;
- neprezentarea, in mod nejustificat, in termenul stabilit la unitatea de politie rutiera la care au fost invitate pentru solutionarea oricarei probleme legate de calitatea de participant la trafic sau de proprietar ori utilizator de vehicul;
- patrunderea pe drumurile publice modernizate cu un vehicul care are pe roti sau pe caroserie noroi ce se depune pe partea carosabila ori din care cad sau se scurg produse, substante sau materiale ce pun in pericol siguranta circulatie.

De asemenea, cu pana la 20 de puncte-amenda pot fi sanctionati si cei care folosesc mijloace speciale de avertizare sonora sau luminoasa pe vehiculele care nu au acest drept, dar si cei care au dreptul sa utilizeze aceste echipamente, insa le folosesc nejustificat.

Tot amenda maxima, de pana la 1.340 de lei, puteti primi, conform art. 102, alin. 38, si daca ati savarsit o fapta pentru care se aplica sase puncte de penalizare, cum ar fi:

- refuzul de a permite imobilizarea vehiculului sau verificarea tehnica a acestuia;
- conducerea pe drumurile publice a unui vehicul fara a avea montata una dintre placutele cu numarul de inmatriculare ori daca placutele nu sunt fixate in locurile special destinate;
- depasirea cu 41-50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic;
- circulatia sau stationarea pe spatiul interzis care separa sensurile de circulatie pe autostrada;
- stationarea ori parcarea autovehiculelor pe autostrada in alte locuri decat cele special amenajate si semnalizate;
- executarea pe autostrada a manevrei de intoarcere sau de mers inapoi,
- circulatia sau traversarea de pe un sens de circulatie pe celalalt prin zonele interzise;
- nerespectarea semnificatiei indicatoarelor Trecere la nivel cu o cale ferata simpla, fara bariere; Trecere la nivel cu o cale ferata dubla, fara bariere sau Oprire, instalate la trecerea la nivel cu o cale ferata;
- schimbarea directiei de mers prin viraj spre stanga, daca prin aceasta se incalca marcajul longitudinal continuu care separa sensurile de circulatie;
- patrunderea intr-o intersectie dirijata prin semafoare, daca prin aceasta se produce blocarea circulatiei in interiorul intersectiei.

Potrivit Codului Rutier, exista si o serie de fapte pentru care, pe langa amenda maxima, se aplica si o sanctiunea complementara de suspendare a dreptului de a conduce autoturisme pentru 90 de zile. Din aceasta categorie fac parte urmatoarele contraventii:

- conducerea sub influenta bauturilor alcoolice, daca fapta nu constituie, potrivit legii, infractiune;
- conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de franare sau la mecanismul de directie, constatate de politia rutiera impreuna cu specialistii Registrului Auto Roman;
- neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferata cand barierele sau semibarierele sunt coborate ori in curs de coborare sau cand semnalele cu lumini rosii si/sau sonore sunt in functiune;
- depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatata cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic.