Rolul camerelor taximetriştilor şi al asociaţiilor profesionale reprezentative

Reprezentarea şi protecţia intereselor profesionale ale transportatorilor autorizaţi, dispecerilor taxi şi ale taximetriştilor se realizează prin camerele taximetriştilor şi celelalte asociaţii profesionale reprezentative, constituite conform Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, denumite în continuare asociaţii reprezentative.

 Asociaţiile reprezentative asigură reprezentarea intereselor profesionale ale membrilor în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice, cu alte autorităţi şi cu organisme interne şi internaţionale.

     O asociaţie profesională din domeniul taximetriei este considerată reprezentativă dacă îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

     a)      este constituită în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005;

   b)      are ca membri transportatori autorizaţi, dispecerate taxi şi taximetrişti, astfel cum au fost definiţi în prezenta lege, care reprezintă minimum 10% din totalul celor existenţi în evidenţele statistice la nivel naţional;

     c)      are filiale judeţene, persoane juridice, constituite conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, înfiinţate în cel puţin 50% din judeţele ţării, precum şi în municipiul Bucureşti;

  d) deţine o hotărâre definitivă şi irevocabilă a Tribunalului Bucureşti în ceea ce priveşte reprezentativitatea.

        Asociaţiile reprezentative participă, cu caracter consultativ, la întocmirea de către autorităţile administraţiei publice a reglementărilor de organizare a serviciului de transport în regim de taxi.

        Serviciile de transport în regim de taxi sau de transport în regim de închiriere, ca servicii de utilitate publică, se organizează de către autorităţile administraţiei publice locale pe raza administrativ-teritorială respectivă, cu respectarea îndeplinirii și a următoarelor cerinţe:

    a)   realizarea regulamentelor de organizare şi executare a serviciilor respective, cu consultarea asociaţiilor reprezentative din domeniu;

  b) consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative ale transportatorilor autorizaţi, a dispeceratelor taxi şi a taximetriştilor, precum şi a asociaţiilor utilizatorilor, în vederea stabilirii politicilor şi strategiilor privind dezvoltarea durabilă a serviciilor de transport respective;

    Regulamentele de organizare şi executare ale serviciilor de transport în regim de taxi şi în regim de închiriere se întocmesc pe baza Regulamentului-cadru şi cu consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative.

    Numărul maxim de autorizaţii taxi care pot fi atribuite pentru o perioadă dată se poate stabili şi pe baza unui studiu de specialitate realizat, precum şi în urma consultării asociaţiilor profesionale reprezentative.

    Numărul maxim de autorizaţii taxi care se vor atribui pentru executarea serviciului de transport persoane în regim de taxi la nivelul localităţii respective se stabileşte prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, cu consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative, pentru o perioadă de 5 ani.

    Numărul maxim de autorizaţii taxi la nivelul unei localităţi va fi de 4 la 1.000 de locuitori. Dacă prin studiul realizat de autoritatea locală s-a stabilit un număr maxim de autorizaţii taxi necesare prin care se depăşeşte raportul de 4 la 1.000, aceasta se va putea realiza doar cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative.

    Prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dacă se impune, se poate stabili limitarea numărului de autorizaţii taxi pentru transportul de mărfuri şi bunuri în regim de taxi ori pentru transportul de persoane în regim de închiriere, cu consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative.

Atribuirea unei autorizaţii taxi pentru realizarea serviciului de transport persoane în regim de taxi se face prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative, potrivit criteriilor de departajare prevăzute în Legea nr. 38/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conform punctajelor acordate pentru fiecare criteriu de departajare.

Contractele de atribuire a gestiunii delegate serviciilor de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere şi caietele de sarcini se întocmesc pe baza contractului-cadru şi a caietului de sarcini-cadru, cu consultarea asociaţiilor reprezentative, şi se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

    Punctajele acordate pentru fiecare criteriu de departajare  privind procedura de atribuire a autorizaţiilor taxi sau a celorlalte copii conforme vor fi stabilite prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative existente.

        Atribuirea unei autorizaţii taxi pentru realizarea serviciului de transport persoane în regim de taxi se face prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, cu acordul asociaţiilor profesionale reprezentative, potrivit criteriilor de departajare prevăzute în Legea nr. 38/2003, cu modificările şi completările ulterioare, conform punctajelor acordate pentru fiecare criteriu de departajare.

Prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, dacă se impune, se poate stabili limitarea numărului de autorizaţii taxi pentru transportul de mărfuri şi bunuri în regim de taxi ori pentru transportul de persoane în regim de închiriere, cu consultarea asociaţiilor profesionale reprezentative.

            Contractele de atribuire a gestiunii delegate serviciilor de transport în regim de taxi sau în regim de închiriere şi caietele de sarcini se întocmesc pe baza contractului-cadru şi a caietului de sarcini-cadru, cu consultarea asociaţiilor reprezentative, şi se aprobă prin hotărâre a consiliului local sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz.

Autorităţile administraţiei publice locale se consultă cu asociaţiile profesionale reprezentative în vederea menţinerii la zi a cazierului de conduită profesională.

În cazurile în care o asociaţie profesională reprezentativă trimite autorităţii de autorizare sau altor autorităţi competente o sesizare privind abaterile de la conduita profesională a unei persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului în regim de taxi, acestea sunt obligate să analizeze cazul respectiv, cu consultarea obligatorie a părţilor, şi să ia măsurile care se impun, notificând aceasta şi asociaţiei reprezentative.

    Autoritatea administraţiei publice locale sau filiala judeţeană a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor are obligaţia ca, în maximum 5 zile de la primirea sesizării clientului, conform Legii nr.38/2003, art. 52 alin. (4) lit. g) sau art. 54 alin. (5), ori de la primirea sesizării asociaţiei reprezentative, conform art. 54 alin. (5), să analizeze, să ia măsurile ce se impun sau, după caz, să sesizeze autorităţile competente prevăzute la art. 37 alin. (1), după caz, pentru ca acestea să aplice măsurile ce se impun în termen de maximum 30 de zile de la primirea sesizării, termen în care clientul sau asociaţia va primi răspunsul cuvenit.

Baza legală:

1. Legea nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere cu modificările şi completările ulterioare

2. Ordinul nr. 356/2007 al Ministrului Internelor şi Reformei Administrative privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere

Avocatul Poporului: ELIMINAREA pensiilor speciale s-a făcut cu încălcarea Constituţiei

04 feb 2013, 15:17 | România TV

Un raport, realizat de Avocatul Poporului, indică faptul că eliminarea pensiilor speciale s-a realizat prin încălcarea Constituţiei şi a provocat cheltuieli suplimentare la bugetul de stat.

Citeste mai mult pe RTV.NET: http://www.rtv.net/avocatul-poporului-eliminarea-pensiilor-speciale-s-a-facut-cu-incalcarea-constitutiei_64861.html#ixzz2JwYKdTIs

Sursa http://www.rtv.net/avocatul-poporului-eliminarea-pensiilor-speciale-s-a-facut-cu-incalcarea-constitutiei_64861.html

Drepturile si obligatiile părinților/reprezentanți legali ai copiilor inscrisi la Creșa Deva

                 Drepturile părinților/reprezentanți legali

  a)     să le fie luate in considerare, in limitele posibilităților, propunerile cu privire la programul si activitățile desfășurate in cadrul creșei;

   b)     să beneficieze de toate serviciile sociale și educaționale oferite în cadrul creșei;

c)      să folosească baza tehnico-materială existentă în condițiile regulamentelor creșei;

d)     să fie tratați cu respect și să nu fie supuși unor tratamente discriminatorii;

e)     să li se asigure confidențialitatea datelor și informațiilor personale în condițiile legii;

f)        să le fie luate în considerare, în limitele posibilităților, propunerile cu privire la programul și activitățile desfășurate în cadrul creșei;

g)     la consiliere si sprijin din partea personalului creșei pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta in ceea ce priveste educatia timpurie a copilului, dezvoltarea psihologica a acestuia, precum si pentru probleme de ordin medical si/sau social;

h)     la primirea oricaror informatii necesare dezvoltarii armonioase a copilului, pe care personalul didactic si nedidactic le poate furniza, in functie de evolutia copilului.

Obligațiile părinților/reprezentanți legali

a)     să respecte programul orar al creșei;

b)     să respecte  Regulamentul de organizare și funcționare și Regulamentul intern;

c)      să  respecte prevederile Contractului de prestări servicii încheiat cu creșa;

d)     să aibă un comportament civilizat față de personalul creșei;

e)     să participe la activitățile organizate de instituție, la solicitarea personalului creșei;

f)        să devină parteneri activi în cadrul programelor educaționale inițiate de creșă;

g)     să achite contribuția pentru hrana zilnică a copilului;

h)     să achite la timp și integral contributiile lunare datorate;

i)        sa comunice reprezentantilor creșei orice informatii cu privire la starea de sanatate a copilului, precum si informatii necesare dezvoltarii armonioase a copilului;

j)        să contribuie la promovarea imaginii creșei;

Serviciile prestate prin intermediul Creșei Deva

                                           Creşa Deva oferă:

   a)     servicii de îngrijire si supraveghere;

  b)     programe educaționale adecvate vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare si particularitățile copiilor;

  c)      supravegherea, menținerea stării de sănătate si de igiena a copiilor;

  d)     servicii de prim ajutor si îngrijiri medicale necesare in caz de îmbolnăvire, pana la momentul preluării copilului de către susținătorul legal sau al internării intr-o unitate medicala, după caz;

e)     asigurarea nutriției copiilor cu respectarea normelor legale in vigoare;

f)        colaborarea cu familiile copiilor care frecventează creșa si realizarea unei relații de parteneriat active cu parintii/reprezentantii legali în respectarea interesului copilului;

g)     contribuie la depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi;

h)     evaluare psihologică a copiilor (cognitivă, comportamentală, a limbajului și relațională) prin aplicarea de chestionare și teste standardizate, cât si prin observare directă;

i)        instituirea unor programe de recuperare individualizate în situațiile în care se înregistrează înapoieri în dezvoltarea psihomotorie a copiilor;

j)        stimulare cognitivă si logopedică a copiilor care prezintă întârzieri în dezvoltarea psihomotorie;

k)      consiliere pentru angajați și părinți în vederea unei mai bune îngrijiri, supravegheri și educări a  copiilor;

l)        consilierea părinților, participarea la ședințele cu părinții si discuții pe o tema de interes și psihoeducatia părinților;

m)   evaluare si intervenție logopedică;

n)     inițierea si susținerea unor cursuri de formare pentru angajați și parintii/reprezentantil legali.

Obiectivele Creșei Deva

Creşa Deva

   a)       asigură servicii de îngrijire și supraveghere a copiilor  de vârstă antepreșcolară, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

  b)        asigură un program de educație timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor, prin personalul angajat  specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

c)       asigură supravegherea stării de sănătate și de igienă a copiilor și acordă primul ajutor și îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

d)       asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

e)       colaborează cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizează o relație de parteneriat activ cu părinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului, prin personalul specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

f)        asigură consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali ai copiilor, prin personalul angajat specializat  și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

g)       contribuie la depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi și sesizează instituțiile abilitate în acest sens, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

h)       contribuie la stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv și psihomotric, ținând cont de particularitățile specifice de vârstă ale acestuia și de potențialul său evaluat;

i)         urmărește realizarea unui demers educațional bazat pe interacțiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă și protectivă a mediului și a activităților de învățare;

j)         promovează jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu și mijloc de realizare a demersurilor educaționale la vârstele timpurii;

k)       promovează interacțiunea cu ceilalți copii prin activități de grup specifice vârstei;

l)         urmărește sprijinirea părinților și familiei în educația timpurie a copiilor;

m)     permite fiecărui anteprepreșcolar să-și urmeze drumul său personal de creștere, oferindu-i modelul de comportament civilizat, etic, de limbaj și echilibru emoțional;

n)        promovează standarde academice înalte, provocându-l pe fiecare anteprepreșcolar să-și atingă potențialul său unic;

o)        ajută pe anteprepreșcolar să-și  dezvolte o concepție sănătoasă despre lume și viață încă din primii ani ai existenței;

p)       promovează obiceiuri sănătoase, inclusiv educația  fizică, învățând copilul  responsabilitatea față de trupul său; 

q)       ajută pe fiecare copil  să câștige deprinderi folosite în comunicarea și în relaționarea cu alții;

r)        învață pe copil atitudini corecte față de oameni, animale, bunurile materiale;

s)       învață pe copil să cerceteze în mod independent, să raționeze logic și să gândească critic și creativ;

t)        învață pe copil să trateze pe toată lumea cu dragoste și respect;

u)       generează a atitudine  o apreciere a artei, încurajând dezvoltarea talentelor copiilor și a exprimării lor personale în acest domeniu;

v)       facilitează accesul copiilor, a cadrelor didactice și nedidactice, a părinților la materiale informaționale, publicații de specialitate etc. pentru crearea de tehnici și metode pedagogice și de comunicare;

w)     editează cărți, reviste, pliante, alte materiale tipărite și audiovizuale, precum și alte materiale instructive și educaționale;

x)       ajută pe părinți să cunoască și să valorifice aptitudinile și capacitățile cu care este înzestrat  fiecare copil;

y)       cooperează îndeaproape cu părinții în fiecare fază a dezvoltării copilului;

z)       ajută pe părinți să devină conștienți de societatea în care trăim, de dinamica socială, de efectele ei asupra familiei și asupra educației și îi ajută să înțeleagă implicațiile acestui fapt pentru copiii lor;

aa)    ajută pe părinți să înțeleagă Proiectul instituțional al  Creșei și  obiectivele/programele   Consiliului Local Deva;

bb)   urmărește promovarea metodelor de predare alternative, metode bazate pe dezvoltarea abilităților și a creativității, a autoevaluării și acceptării de sine;

cc)   promovează  educația pro-natura, protecția mediului, proiecte ecologice pentru copii și   contribuie la organizarea de activități de instruire în aceste domenii;

dd)   contribuie la îmbunătățirea relațiilor interfamiliale prin psihoterapie de familie, consiliere spirituală, consiliere juridică   și  contribuie la prosperarea  familiilor cu condiții sociale precare;

ee)   atrage  fonduri destinate atingerii scopurilor și obiectivelor propuse.

Regulamentul privind asistenta religioasa a persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

ORDINUL nr. 1.072/C din 25 martie 2013
pentru aprobarea Regulamentului privind asistenta religioasa a persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

EMITENT: MINISTERUL JUSTITIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 3 aprilie 2013

Data Intrarii in vigoare: 03 Aprilie 2013
-------------------------------------------------------------------------



    Având în vedere dispoziţiile art. 29 din Constituţia României, republicată, art. 9 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cu modificările ulterioare, şi ale art. 40 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare,
    în conformitate cu art. 189 şi 204 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul prevederilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul justiţiei emite prezentul ordin.

     ART. 1
    Se aprobă Regulamentul privind asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
     ART. 2
    (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 610/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în locurile de detenţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 11 aprilie 2006.

                              Ministrul justiţiei,
                              Mona-Maria Pivniceru

    Bucureşti, 25 martie 2013.
    Nr. 1.072/C.

    ANEXĂ

                                   REGULAMENT
        privind asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate
         aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

     ART. 1
    Asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este asigurată cu respectarea libertăţii de conştiinţă şi religie, precum şi a pluralismului religios, în condiţii nediscriminatorii.
     ART. 2
    (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin unităţile subordonate, permite accesul reprezentanţilor cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute de lege în mediul penitenciar, pentru a răspunde nevoilor de asistenţă religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (2) Pentru a răspunde nevoilor de asistenţă religioasă a persoanelor private de libertate, activităţile specifice în mediul penitenciar pot fi asigurate în mod permanent prin preoţii capelani angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau de către reprezentanţii desemnaţi de către cultele sau asociaţiile religioase, cu respectarea statutelor sau codurilor canonice proprii şi a prevederilor legale.
    (3) Aprobarea de acces în mediul penitenciar pentru reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege este acordată în scris de către directorul unităţii subordonate respective.
    (4) Solicitarea de acces formulată în scris este însoţită de lista nominală cu persoanele care vor desfăşura activităţi specifice în mediul penitenciar şi se înaintează directorului fiecărei unităţi subordonate, până la sfârşitul lunii noiembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul calendaristic următor. Lista nominală cuprinde informaţii privind numele, prenumele, respectiv seria şi numărul actului de identitate al reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, precum şi avizul organismului naţional reprezentativ al acestora.
    (5) Solicitările ulterioare de acces trebuie să fie motivate în scris.
    (6) Solicitarea pentru accesul în mediul penitenciar a reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege pentru activităţi specifice, în unităţile subordonate în care nu există cereri ale persoanelor private de libertate aflate în custodie, se motivează în scris.
    (7) Solicitările reprezentanţilor cultelor sau ai asociaţiilor religioase recunoscute de lege, pentru accesul în mediul penitenciar, exprimate conform prevederilor alin. (4), (5) şi (6) se soluţionează în termenul legal prevăzut pentru petiţii.
    (8) Directorul unităţii poate dispune interzicerea accesului reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, pentru o perioadă de maximum 6 luni, în situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
    (9) Decizia prin care s-a dispus interzicerea accesului în unitate, cu precizarea motivului şi a perioadei stabilite, se comunică în scris persoanelor în cauză.
     ART. 3
    În unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se asigură spaţii care să permită exercitarea libertăţii de credinţă a persoanelor private de libertate aflate în custodie, cu asistenţa reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, a căror confesiune o împărtăşesc.
     ART. 4
    (1) Persoanele private de libertate pot să-şi declare, pe propria răspundere, confesiunea sau apartenenţa religioasă, la intrarea în locul de deţinere şi ulterior pe parcursul executării pedepsei privative de libertate sau a măsurii internării.
    (2) Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate sau a măsurii internării, persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îşi pot exprima opţiunea de a participa la oricare dintre activităţile cu caracter religios desfăşurate de reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege.
    (3) Schimbarea confesiunii sau a apartenenţei religioase pe parcursul perioadei de detenţie este dovedită printr-o declaraţie pe propria răspundere şi prin actul de confirmare a apartenenţei la cultul respectiv.
    (4) Prin actul de confirmare se înţelege actul emis de cultul sau asociaţia religioasă solicitată prin care se dovedeşte calitatea de membru, a persoanei private de libertate solicitante, al respectivului cult sau al respectivei asociaţii religioase.
    (5) În cazul în care persoana privată de libertate care doreşte să îşi declare sau să îşi schimbe confesiunea sau apartenenţa religioasă nu ştie să scrie, aceasta poate da o declaraţie verbală pe propria răspundere, care se consemnează într-un proces-verbal de către personalul locului de deţinere.
     ART. 5
    (1) Persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot beneficia de asistenţă religioasă pe bază de cerere scrisă adresată directorului unităţii unde execută pedeapsa privativă de libertate sau este internată.
    (2) Orice persoană privată de libertate aflată în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are libertatea de a solicita asistenţă religioasă din partea unui reprezentant al unui cult sau al unei asociaţii religioase recunoscut/recunoscute de lege, prin întrevederi personale sau participarea la reuniuni cu scop moral-religios.
    (3) Persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au dreptul să refuze asistenţa religioasă şi participarea la activităţile cu caracter moral-religios desfăşurate în mediul penitenciar.
     ART. 6
    (1) Activităţile cu caracter religios sau moral-religios se pot desfăşura pe baza unui program stabilit de administraţia fiecărei unităţi subordonate.
    (2) Este interzisă imixtiunea administraţiei locului de detenţie în conţinutul programelor religioase.
    (3) Reprezentanţii cultelor sau ai asociaţiilor religioase recunoscute de lege care au acces în mediul penitenciar pot distribui publicaţii şi obiecte religioase persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Acestea şi orice alte donaţii se pot oferi cu respectarea reglementărilor în vigoare.
    (4) Persoanele aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot solicita hrană potrivit prescripţiilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, în condiţiile art. 4 alin. (3). Primirea de hrană potrivit prescripţiilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege este supusă regimului regulamentar cu privire la primirea pachetelor.
     ART. 7
    (1) Activităţile cu caracter religios sau moral-religios în mediul penitenciar se desfăşoară cu respectarea reglementărilor interne privind paza, supravegherea şi escortarea persoanelor care execută pedepse privative de libertate sau care sunt internate în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare.
    (2) Persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care participă la activităţi cu caracter religios sau moral-religios pot solicita întrevederi confidenţiale cu reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, cu respectarea prevederilor legale care se referă la siguranţa locului de deţinere sau de internare.
     ART. 8
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate încheia protocoale de colaborare cu cultele sau asociaţiile religioase recunoscute de lege, în scopul diversificării programelor educative cu conţinut moral-religios şi pentru atragerea de resurse umane, materiale şi financiare pentru desfăşurarea proiectelor de parteneriat la nivel naţional.

                             

********************************************************
Proiect de  Ordin al ministrului justiţiei
4 ianuarie 2013

În temeiul art. 6 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de  Ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, însoţit de referatul de aprobare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise in scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str.Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro . "

Sursa  http://www.just.ro/MinisterulJusti%C8%9Biei/Actenormative/Proiectedeactenormativeaflate%C3%AEndezbatere/tabid/93/Default.aspx

  La data intrării în vigoare a ordinului  se va abroga Ordinul ministrului justiţiei nr. 610/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în locurile de detenţie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 11 aprilie 2006.

ORDIN nr. 610 din 17 februarie 2006
pentru aprobarea Regulamentului privind asistenta religioasa in locurile de detentie

EMITENT:      MINISTERUL JUSTITIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 11 aprilie 2006


Data Intrarii in vigoare: 11 Aprilie 2006
-------------------------------------------------------------------------



    Având în vedere dispoziţiile art. 29 din Constituţia României, republicatã, şi ale art. 9 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã prin Legea nr. 30/1994, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    în temeiul prevederilor art. 6 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul justiţiei emite urmãtorul ordin:

     ART. 1
    Se aprobã Regulamentul privind asistenţa religioasã în locurile de detenţie, prevãzut în anexa la prezentul ordin.
     ART. 2
    Dispoziţiile regulamentului prevãzut la art. 1 vor fi duse la îndeplinire de Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor.
     ART. 3
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                              Ministrul justiţiei,
                              Monica Luisa Macovei

    Bucureşti, 17 februarie 2006.
    Nr. 610/C.


    ANEXĂ

                                   REGULAMENT
              privind asistenţa religioasã în locurile de detenţie

     ART. 1
    Asistenţa religioasã în locurile de detenţie va fi asiguratã cu respectarea libertãţii de conştiinţã şi religie a persoanelor deţinute, precum şi a pluralismului religios, în condiţii nediscriminatorii.
     ART. 2
    Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor, va permite accesul în locurile de detenţie al preoţilor şi slujitorilor sau reprezentanţilor tuturor religiilor, pentru a rãspunde nevoilor de asistenţã religioasã a deţinuţilor, fãrã deosebire de confesiunea acestora.
     ART. 3
    În locurile de detenţie se vor asigura spaţii care sã permitã exercitarea libertãţii de credinţã de cãtre persoanele deţinute, cu asistenţa preoţilor şi a slujitorilor sau reprezentanţilor cultelor ori asociaţiilor religioase a cãror confesiune o împãrtãşesc.
     ART. 4
    (1) Nimeni nu este obligat sã îşi declare confesiunea religioasã odatã cu intrarea în locul de detenţie şi nici pe tot parcursul executãrii pedepsei privative de libertate.
    (2) La intrarea în locul de detenţie sau pe toatã perioada detenţiei, deţinuţii îşi pot exprima opţiunea de a participa la slujbele sau activitãţile religioase ţinute de preotul ori de reprezentantul oricãrui cult sau oricãrei asociaţii religioase. Oricare persoanã deţinutã poate participa la slujbele sau activitãţile religioase ţinute de preotul ori de reprezentantul oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase.
     ART. 5
    (1) Persoanele deţinute vor beneficia de asistenţã religioasã numai la cerere.
    (2) Orice persoanã deţinutã este liberã sã solicite asistenţã religioasã din partea unui preot sau slujitor al unei religii recunoscute, fie prin întrevederi personale, fie prin participarea la reuniuni cu scop religios.
    (3) Solicitarea asistenţei religioase se poate face verbal şi poate fi adresatã personalului încadrat în administraţia locului de detenţie, indiferent de rang. Acesta este obligat sã aducã cererea la cunoştinţã directorului locului de detenţie sau funcţionarului special desemnat de directorul locului de detenţie, care nu poate fi preot sau slujitor ori reprezentant al vreunui cult religios sau al vreunei asociaţii religioase.
    (4) Refuzul de a aproba acordarea asistenţei religioase unui deţinut se motiveazã în scris şi se comunicã în termen de 5 zile deţinutului solicitant. Acesta poate contesta refuzul la Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi la Ministerul Justiţiei.
     ART. 6
    Este permis accesul în locurile de detenţie al preoţilor sau slujitorilor oricãrui cult religios şi/sau al reprezentanţilor asociaţiilor religioase pentru activitãţi care ţin de asistenţa religioasã, chiar dacã nu existã cereri exprese din partea persoanelor deţinute.
     ART. 7
    (1) Accesul în locurile de detenţie al preoţilor sau slujitorilor şi reprezentanţilor oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase, pentru activitãţi care ţin de asistenţa religioasã, este permis în urmãtoarele condiţii: orice cult sau asociaţie religioasã care doreşte sã desfãşoare activitãţi în sistemul penitenciar poate adresa o solicitare în acest sens, în scris, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la care va anexa lista reprezentanţilor sãi care vor intra în locurile de detenţie.
    (2) Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor are obligaţia de a rãspunde în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data primirii solicitãrii.
    (3) Aprobarea este valabilã timp de un an de la data emiterii de cãtre Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor.
    (4) Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor nu poate interzice accesul preoţilor sau slujitorilor şi reprezentanţilor oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase în sistemul penitenciar decât în situaţia în care demonstreazã cã prezenţa acestora pune în pericol real şi concret siguranţa locului de detenţie. Refuzul va fi comunicat solicitantului în scris, motivat, în termenul prevãzut la alin. (2), şi poate fi atacat de acesta în contencios administrativ.
     ART. 8
    (1) Reprezentanţii oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase, menţionaţi în lista prevãzutã la art. 7, au acces liber în toate penitenciarele, spitalele penitenciare sau centrele pentru reeducarea minorilor.
    (2) Dacã doreşte sã desfãşoare programe ce presupun accesul regulat în unul sau mai multe locuri de detenţie, cultul sau asociaţia religioasã va stabili, împreunã cu administraţia fiecãrui loc de detenţie vizat, calendarul sãptãmânal sau lunar al activitãţilor cu deţinuţii. Slujbele sau activitãţile religioase pot avea loc cel mult o datã pe sãptãmânã.
    (3) Este interzisã imixtiunea administraţiei locului de detenţie în conţinutul programelor religioase.
    (4) Reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase care au acces în sistemul penitenciar pot distribui direct deţinuţilor publicaţii religioase. Orice alte donaţii directe cãtre deţinuţi sunt supuse controlului regulamentar cu privire la primirea pachetelor.
     ART. 9
    (1) Prezenţa în locul de detenţie a preotului, slujitorului ori a reprezentantului oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase va fi anunţatã într-un mod accesibil şi din timp tuturor persoanelor deţinute.
    (2) Deţinuţii care îşi exprimã dorinţa de a participa la acţiunile respective au dreptul de a se întâlni cu preoţii sau cu slujitorii ori reprezentanţii oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase sau de a participa la slujbe ori ceremonii religioase organizate de aceştia fãrã nici un fel de restricţie din partea administraţiei penitenciare.
    (3) Un eventual refuz din partea administraţiei penitenciare trebuie motivat în scris şi înmânat deţinutului în maximum 48 de ore. Acesta poate contesta refuzul la Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi la Ministerul Justiţiei.
    (4) Nici un angajat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al altor autoritãţi publice, precum şi nici un preot, slujitor sau reprezentant al altor culte ori asociaţii religioase nu poate asista la întâlnirile dintre preoţii, slujitorii ori reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase care desfãşoarã activitãţi cu deţinuţii decât la invitaţia scrisã a cultului sau asociaţiei religioase organizatoare.
    (5) Personalul penitenciarelor va asigura numai supravegherea vizualã în cazul deţinuţilor cu comportament violent pe durata detenţiei.
     ART. 10
    La data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se abrogã orice alte dispoziţii contrare.

                                  ------------