Obiectivele Creșei Deva

Creşa Deva

   a)       asigură servicii de îngrijire și supraveghere a copiilor  de vârstă antepreșcolară, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

  b)        asigură un program de educație timpurie adecvat vârstei, nevoilor, potențialului de dezvoltare și particularităților copiilor, prin personalul angajat  specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

c)       asigură supravegherea stării de sănătate și de igienă a copiilor și acordă primul ajutor și îngrijirile medicale necesare în caz de îmbolnăvire, până la momentul preluării copilului de susținătorul legal sau al internării într-o unitate medicală, după caz, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

d)       asigură nutriția copiilor cu respectarea normelor legale în vigoare, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

e)       colaborează cu familiile copiilor care frecventează creșa și realizează o relație de parteneriat activ cu părinții/reprezentanții legali în respectarea interesului copilului, prin personalul specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

f)        asigură consiliere și sprijin pentru părinții/reprezentanții legali ai copiilor, prin personalul angajat specializat  și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

g)       contribuie la depistarea precoce a situațiilor de risc care pot determina separarea copilului de părinții săi și sesizează instituțiile abilitate în acest sens, prin personalul angajat specializat și prin contracte/ protocoale cu persoane fizice autorizate și/sau structuri specializate;

h)       contribuie la stimularea diferențiată a copilului în vederea dezvoltării sale individuale în plan intelectual, socio-afectiv și psihomotric, ținând cont de particularitățile specifice de vârstă ale acestuia și de potențialul său evaluat;

i)         urmărește realizarea unui demers educațional bazat pe interacțiunea activă cu adultul, rutina zilnică, organizarea eficientă și protectivă a mediului și a activităților de învățare;

j)         promovează jocului ca formă de activitate, metodă, procedeu și mijloc de realizare a demersurilor educaționale la vârstele timpurii;

k)       promovează interacțiunea cu ceilalți copii prin activități de grup specifice vârstei;

l)         urmărește sprijinirea părinților și familiei în educația timpurie a copiilor;

m)     permite fiecărui anteprepreșcolar să-și urmeze drumul său personal de creștere, oferindu-i modelul de comportament civilizat, etic, de limbaj și echilibru emoțional;

n)        promovează standarde academice înalte, provocându-l pe fiecare anteprepreșcolar să-și atingă potențialul său unic;

o)        ajută pe anteprepreșcolar să-și  dezvolte o concepție sănătoasă despre lume și viață încă din primii ani ai existenței;

p)       promovează obiceiuri sănătoase, inclusiv educația  fizică, învățând copilul  responsabilitatea față de trupul său; 

q)       ajută pe fiecare copil  să câștige deprinderi folosite în comunicarea și în relaționarea cu alții;

r)        învață pe copil atitudini corecte față de oameni, animale, bunurile materiale;

s)       învață pe copil să cerceteze în mod independent, să raționeze logic și să gândească critic și creativ;

t)        învață pe copil să trateze pe toată lumea cu dragoste și respect;

u)       generează a atitudine  o apreciere a artei, încurajând dezvoltarea talentelor copiilor și a exprimării lor personale în acest domeniu;

v)       facilitează accesul copiilor, a cadrelor didactice și nedidactice, a părinților la materiale informaționale, publicații de specialitate etc. pentru crearea de tehnici și metode pedagogice și de comunicare;

w)     editează cărți, reviste, pliante, alte materiale tipărite și audiovizuale, precum și alte materiale instructive și educaționale;

x)       ajută pe părinți să cunoască și să valorifice aptitudinile și capacitățile cu care este înzestrat  fiecare copil;

y)       cooperează îndeaproape cu părinții în fiecare fază a dezvoltării copilului;

z)       ajută pe părinți să devină conștienți de societatea în care trăim, de dinamica socială, de efectele ei asupra familiei și asupra educației și îi ajută să înțeleagă implicațiile acestui fapt pentru copiii lor;

aa)    ajută pe părinți să înțeleagă Proiectul instituțional al  Creșei și  obiectivele/programele   Consiliului Local Deva;

bb)   urmărește promovarea metodelor de predare alternative, metode bazate pe dezvoltarea abilităților și a creativității, a autoevaluării și acceptării de sine;

cc)   promovează  educația pro-natura, protecția mediului, proiecte ecologice pentru copii și   contribuie la organizarea de activități de instruire în aceste domenii;

dd)   contribuie la îmbunătățirea relațiilor interfamiliale prin psihoterapie de familie, consiliere spirituală, consiliere juridică   și  contribuie la prosperarea  familiilor cu condiții sociale precare;

ee)   atrage  fonduri destinate atingerii scopurilor și obiectivelor propuse.

Regulamentul privind asistenta religioasa a persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

ORDINUL nr. 1.072/C din 25 martie 2013
pentru aprobarea Regulamentului privind asistenta religioasa a persoanelor private de libertate aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor

EMITENT: MINISTERUL JUSTITIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 3 aprilie 2013

Data Intrarii in vigoare: 03 Aprilie 2013
-------------------------------------------------------------------------



    Având în vedere dispoziţiile art. 29 din Constituţia României, republicată, art. 9 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, cu modificările ulterioare, şi ale art. 40 din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare,
    în conformitate cu art. 189 şi 204 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.897/2006, cu modificările şi completările ulterioare,
    în temeiul prevederilor art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare,

    ministrul justiţiei emite prezentul ordin.

     ART. 1
    Se aprobă Regulamentul privind asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
     ART. 2
    (1) Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    (2) La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 610/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în locurile de detenţie, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 11 aprilie 2006.

                              Ministrul justiţiei,
                              Mona-Maria Pivniceru

    Bucureşti, 25 martie 2013.
    Nr. 1.072/C.

    ANEXĂ

                                   REGULAMENT
        privind asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate
         aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

     ART. 1
    Asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor este asigurată cu respectarea libertăţii de conştiinţă şi religie, precum şi a pluralismului religios, în condiţii nediscriminatorii.
     ART. 2
    (1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin unităţile subordonate, permite accesul reprezentanţilor cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute de lege în mediul penitenciar, pentru a răspunde nevoilor de asistenţă religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
    (2) Pentru a răspunde nevoilor de asistenţă religioasă a persoanelor private de libertate, activităţile specifice în mediul penitenciar pot fi asigurate în mod permanent prin preoţii capelani angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau de către reprezentanţii desemnaţi de către cultele sau asociaţiile religioase, cu respectarea statutelor sau codurilor canonice proprii şi a prevederilor legale.
    (3) Aprobarea de acces în mediul penitenciar pentru reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege este acordată în scris de către directorul unităţii subordonate respective.
    (4) Solicitarea de acces formulată în scris este însoţită de lista nominală cu persoanele care vor desfăşura activităţi specifice în mediul penitenciar şi se înaintează directorului fiecărei unităţi subordonate, până la sfârşitul lunii noiembrie a fiecărui an, având valabilitate pentru anul calendaristic următor. Lista nominală cuprinde informaţii privind numele, prenumele, respectiv seria şi numărul actului de identitate al reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, precum şi avizul organismului naţional reprezentativ al acestora.
    (5) Solicitările ulterioare de acces trebuie să fie motivate în scris.
    (6) Solicitarea pentru accesul în mediul penitenciar a reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege pentru activităţi specifice, în unităţile subordonate în care nu există cereri ale persoanelor private de libertate aflate în custodie, se motivează în scris.
    (7) Solicitările reprezentanţilor cultelor sau ai asociaţiilor religioase recunoscute de lege, pentru accesul în mediul penitenciar, exprimate conform prevederilor alin. (4), (5) şi (6) se soluţionează în termenul legal prevăzut pentru petiţii.
    (8) Directorul unităţii poate dispune interzicerea accesului reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, pentru o perioadă de maximum 6 luni, în situaţiile prevăzute de dispoziţiile legale.
    (9) Decizia prin care s-a dispus interzicerea accesului în unitate, cu precizarea motivului şi a perioadei stabilite, se comunică în scris persoanelor în cauză.
     ART. 3
    În unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se asigură spaţii care să permită exercitarea libertăţii de credinţă a persoanelor private de libertate aflate în custodie, cu asistenţa reprezentanţilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, a căror confesiune o împărtăşesc.
     ART. 4
    (1) Persoanele private de libertate pot să-şi declare, pe propria răspundere, confesiunea sau apartenenţa religioasă, la intrarea în locul de deţinere şi ulterior pe parcursul executării pedepsei privative de libertate sau a măsurii internării.
    (2) Pe parcursul executării pedepsei privative de libertate sau a măsurii internării, persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îşi pot exprima opţiunea de a participa la oricare dintre activităţile cu caracter religios desfăşurate de reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege.
    (3) Schimbarea confesiunii sau a apartenenţei religioase pe parcursul perioadei de detenţie este dovedită printr-o declaraţie pe propria răspundere şi prin actul de confirmare a apartenenţei la cultul respectiv.
    (4) Prin actul de confirmare se înţelege actul emis de cultul sau asociaţia religioasă solicitată prin care se dovedeşte calitatea de membru, a persoanei private de libertate solicitante, al respectivului cult sau al respectivei asociaţii religioase.
    (5) În cazul în care persoana privată de libertate care doreşte să îşi declare sau să îşi schimbe confesiunea sau apartenenţa religioasă nu ştie să scrie, aceasta poate da o declaraţie verbală pe propria răspundere, care se consemnează într-un proces-verbal de către personalul locului de deţinere.
     ART. 5
    (1) Persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot beneficia de asistenţă religioasă pe bază de cerere scrisă adresată directorului unităţii unde execută pedeapsa privativă de libertate sau este internată.
    (2) Orice persoană privată de libertate aflată în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor are libertatea de a solicita asistenţă religioasă din partea unui reprezentant al unui cult sau al unei asociaţii religioase recunoscut/recunoscute de lege, prin întrevederi personale sau participarea la reuniuni cu scop moral-religios.
    (3) Persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor au dreptul să refuze asistenţa religioasă şi participarea la activităţile cu caracter moral-religios desfăşurate în mediul penitenciar.
     ART. 6
    (1) Activităţile cu caracter religios sau moral-religios se pot desfăşura pe baza unui program stabilit de administraţia fiecărei unităţi subordonate.
    (2) Este interzisă imixtiunea administraţiei locului de detenţie în conţinutul programelor religioase.
    (3) Reprezentanţii cultelor sau ai asociaţiilor religioase recunoscute de lege care au acces în mediul penitenciar pot distribui publicaţii şi obiecte religioase persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. Acestea şi orice alte donaţii se pot oferi cu respectarea reglementărilor în vigoare.
    (4) Persoanele aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor pot solicita hrană potrivit prescripţiilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, în condiţiile art. 4 alin. (3). Primirea de hrană potrivit prescripţiilor cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege este supusă regimului regulamentar cu privire la primirea pachetelor.
     ART. 7
    (1) Activităţile cu caracter religios sau moral-religios în mediul penitenciar se desfăşoară cu respectarea reglementărilor interne privind paza, supravegherea şi escortarea persoanelor care execută pedepse privative de libertate sau care sunt internate în unităţile din sistemul administraţiei penitenciare.
    (2) Persoanele private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor care participă la activităţi cu caracter religios sau moral-religios pot solicita întrevederi confidenţiale cu reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase recunoscute de lege, cu respectarea prevederilor legale care se referă la siguranţa locului de deţinere sau de internare.
     ART. 8
    Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate încheia protocoale de colaborare cu cultele sau asociaţiile religioase recunoscute de lege, în scopul diversificării programelor educative cu conţinut moral-religios şi pentru atragerea de resurse umane, materiale şi financiare pentru desfăşurarea proiectelor de parteneriat la nivel naţional.

                             

********************************************************
Proiect de  Ordin al ministrului justiţiei
4 ianuarie 2013

În temeiul art. 6 din Legea 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de  Ordin al ministrului justiţiei pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă a persoanelor private de libertate aflate în custodia Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, însoţit de referatul de aprobare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile referitoare la proiectul de act normativ supus dezbaterii pot fi transmise in scris pe adresa Ministerului Justiţiei, str.Apolodor, nr.17, sector 5, Bucureşti, pe fax la nr. 037 204 1195 sau la adresa de e-mail dean@just.ro . "

Sursa  http://www.just.ro/MinisterulJusti%C8%9Biei/Actenormative/Proiectedeactenormativeaflate%C3%AEndezbatere/tabid/93/Default.aspx

  La data intrării în vigoare a ordinului  se va abroga Ordinul ministrului justiţiei nr. 610/C/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind asistenţa religioasă în locurile de detenţie publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 11 aprilie 2006.

ORDIN nr. 610 din 17 februarie 2006
pentru aprobarea Regulamentului privind asistenta religioasa in locurile de detentie

EMITENT:      MINISTERUL JUSTITIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 326 din 11 aprilie 2006


Data Intrarii in vigoare: 11 Aprilie 2006
-------------------------------------------------------------------------



    Având în vedere dispoziţiile art. 29 din Constituţia României, republicatã, şi ale art. 9 din Convenţia pentru apãrarea drepturilor omului şi a libertãţilor fundamentale, ratificatã prin Legea nr. 30/1994, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,
    în temeiul prevederilor art. 6 alin. (4) din Hotãrârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificãrile şi completãrile ulterioare,

    ministrul justiţiei emite urmãtorul ordin:

     ART. 1
    Se aprobã Regulamentul privind asistenţa religioasã în locurile de detenţie, prevãzut în anexa la prezentul ordin.
     ART. 2
    Dispoziţiile regulamentului prevãzut la art. 1 vor fi duse la îndeplinire de Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor.
     ART. 3
    Prezentul ordin se publicã în Monitorul Oficial al României, Partea I.

                              Ministrul justiţiei,
                              Monica Luisa Macovei

    Bucureşti, 17 februarie 2006.
    Nr. 610/C.


    ANEXĂ

                                   REGULAMENT
              privind asistenţa religioasã în locurile de detenţie

     ART. 1
    Asistenţa religioasã în locurile de detenţie va fi asiguratã cu respectarea libertãţii de conştiinţã şi religie a persoanelor deţinute, precum şi a pluralismului religios, în condiţii nediscriminatorii.
     ART. 2
    Ministerul Justiţiei, prin Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor, va permite accesul în locurile de detenţie al preoţilor şi slujitorilor sau reprezentanţilor tuturor religiilor, pentru a rãspunde nevoilor de asistenţã religioasã a deţinuţilor, fãrã deosebire de confesiunea acestora.
     ART. 3
    În locurile de detenţie se vor asigura spaţii care sã permitã exercitarea libertãţii de credinţã de cãtre persoanele deţinute, cu asistenţa preoţilor şi a slujitorilor sau reprezentanţilor cultelor ori asociaţiilor religioase a cãror confesiune o împãrtãşesc.
     ART. 4
    (1) Nimeni nu este obligat sã îşi declare confesiunea religioasã odatã cu intrarea în locul de detenţie şi nici pe tot parcursul executãrii pedepsei privative de libertate.
    (2) La intrarea în locul de detenţie sau pe toatã perioada detenţiei, deţinuţii îşi pot exprima opţiunea de a participa la slujbele sau activitãţile religioase ţinute de preotul ori de reprezentantul oricãrui cult sau oricãrei asociaţii religioase. Oricare persoanã deţinutã poate participa la slujbele sau activitãţile religioase ţinute de preotul ori de reprezentantul oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase.
     ART. 5
    (1) Persoanele deţinute vor beneficia de asistenţã religioasã numai la cerere.
    (2) Orice persoanã deţinutã este liberã sã solicite asistenţã religioasã din partea unui preot sau slujitor al unei religii recunoscute, fie prin întrevederi personale, fie prin participarea la reuniuni cu scop religios.
    (3) Solicitarea asistenţei religioase se poate face verbal şi poate fi adresatã personalului încadrat în administraţia locului de detenţie, indiferent de rang. Acesta este obligat sã aducã cererea la cunoştinţã directorului locului de detenţie sau funcţionarului special desemnat de directorul locului de detenţie, care nu poate fi preot sau slujitor ori reprezentant al vreunui cult religios sau al vreunei asociaţii religioase.
    (4) Refuzul de a aproba acordarea asistenţei religioase unui deţinut se motiveazã în scris şi se comunicã în termen de 5 zile deţinutului solicitant. Acesta poate contesta refuzul la Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi la Ministerul Justiţiei.
     ART. 6
    Este permis accesul în locurile de detenţie al preoţilor sau slujitorilor oricãrui cult religios şi/sau al reprezentanţilor asociaţiilor religioase pentru activitãţi care ţin de asistenţa religioasã, chiar dacã nu existã cereri exprese din partea persoanelor deţinute.
     ART. 7
    (1) Accesul în locurile de detenţie al preoţilor sau slujitorilor şi reprezentanţilor oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase, pentru activitãţi care ţin de asistenţa religioasã, este permis în urmãtoarele condiţii: orice cult sau asociaţie religioasã care doreşte sã desfãşoare activitãţi în sistemul penitenciar poate adresa o solicitare în acest sens, în scris, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, la care va anexa lista reprezentanţilor sãi care vor intra în locurile de detenţie.
    (2) Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor are obligaţia de a rãspunde în termen de maximum 5 zile lucrãtoare de la data primirii solicitãrii.
    (3) Aprobarea este valabilã timp de un an de la data emiterii de cãtre Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor.
    (4) Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor nu poate interzice accesul preoţilor sau slujitorilor şi reprezentanţilor oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase în sistemul penitenciar decât în situaţia în care demonstreazã cã prezenţa acestora pune în pericol real şi concret siguranţa locului de detenţie. Refuzul va fi comunicat solicitantului în scris, motivat, în termenul prevãzut la alin. (2), şi poate fi atacat de acesta în contencios administrativ.
     ART. 8
    (1) Reprezentanţii oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase, menţionaţi în lista prevãzutã la art. 7, au acces liber în toate penitenciarele, spitalele penitenciare sau centrele pentru reeducarea minorilor.
    (2) Dacã doreşte sã desfãşoare programe ce presupun accesul regulat în unul sau mai multe locuri de detenţie, cultul sau asociaţia religioasã va stabili, împreunã cu administraţia fiecãrui loc de detenţie vizat, calendarul sãptãmânal sau lunar al activitãţilor cu deţinuţii. Slujbele sau activitãţile religioase pot avea loc cel mult o datã pe sãptãmânã.
    (3) Este interzisã imixtiunea administraţiei locului de detenţie în conţinutul programelor religioase.
    (4) Reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase care au acces în sistemul penitenciar pot distribui direct deţinuţilor publicaţii religioase. Orice alte donaţii directe cãtre deţinuţi sunt supuse controlului regulamentar cu privire la primirea pachetelor.
     ART. 9
    (1) Prezenţa în locul de detenţie a preotului, slujitorului ori a reprezentantului oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase va fi anunţatã într-un mod accesibil şi din timp tuturor persoanelor deţinute.
    (2) Deţinuţii care îşi exprimã dorinţa de a participa la acţiunile respective au dreptul de a se întâlni cu preoţii sau cu slujitorii ori reprezentanţii oricãrui cult religios sau oricãrei asociaţii religioase sau de a participa la slujbe ori ceremonii religioase organizate de aceştia fãrã nici un fel de restricţie din partea administraţiei penitenciare.
    (3) Un eventual refuz din partea administraţiei penitenciare trebuie motivat în scris şi înmânat deţinutului în maximum 48 de ore. Acesta poate contesta refuzul la Administraţia Naţionalã a Penitenciarelor şi la Ministerul Justiţiei.
    (4) Nici un angajat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor sau al altor autoritãţi publice, precum şi nici un preot, slujitor sau reprezentant al altor culte ori asociaţii religioase nu poate asista la întâlnirile dintre preoţii, slujitorii ori reprezentanţii cultelor sau asociaţiilor religioase care desfãşoarã activitãţi cu deţinuţii decât la invitaţia scrisã a cultului sau asociaţiei religioase organizatoare.
    (5) Personalul penitenciarelor va asigura numai supravegherea vizualã în cazul deţinuţilor cu comportament violent pe durata detenţiei.
     ART. 10
    La data intrãrii în vigoare a prezentului regulament se abrogã orice alte dispoziţii contrare.

                                  ------------

 

 

 

Î. Care sunt   avizele, atestatele şi documentele justificative necesare în perioadele de înscriere pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate?

 

R. Pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate care necesită atestate şi avize suplimentare, în etapele de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, solicitanţii trebuie să prezinte avizele, atestatele şi documentele justificative necesare în perioadele de înscriere la aceste etape conform Calendarului, după cum urmează:

 

a) avizele eliberate de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România, precum şi a documentelor care atestă parcurgerea modulelor de pedagogie specifică, eliberat de federaţiile, asociaţiile, centrele care organizează alternative educaţionale în România: Waldorf, Step by Step, Montessori, Freinet, Planul Jena, pedagogie curativă etc., pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul alternativ;

 

b) avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate de religie;

 

c) avizul Inspectoratului General al Poliţiei (IGP)/Autorităţii Rutiere Române (ARR), pentru ocuparea catedrelor de pregătire/instruire practică din domeniul „Transporturi/Conducerea autovehiculelor”;

 

d) avizul special al cultului, în baza Protocolului semnat cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la seminariile/liceele teologice şi de discipline teologice de specialitate; în unităţile de învăţământ în care funcţionează şi clase cu profil teologic, avizul cultului se solicită numai pentru disciplinele teologice de specialitate;

 

e) avizul Ministerului Apărării Naţionale, avizul Ministerului Administraţiei şi Internelor sau avizul Ministerului Justiţiei, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la liceele militare, din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională şi din unităţile de învăţământ subordonate Ministerului Justiţiei;

 

f) avizul inspectorului şcolar de specialitate şi al directorului liceului pedagogic pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate de la clasele/grupele din profilul pedagogic, de la liceele cu profil pedagogic, calificările educatoare sau învăţător;

 

g) avizul eliberat de conducerea unităţilor de învăţământ particular, pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din unităţile de învăţământ particular care necesită aviz;

 

h) documente justificative privind îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 9 alin. (11) pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul special.

 

Ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în baza avizelor prevăzute la lit. a) - c) se realizează în ordinea descrescătoare a mediilor/punctajelor indiferent de unitatea de învățământ menționată în aviz.

 

În situaţia în care mai mulţi candidaţi obţin un aviz pentru acelaşi post didactic/aceeaşi catedră, ocuparea postului didactic/catedrei se realizează în ordinea descrescătoare a mediilor/punctajelor.

 

Baza: Art. 30 alin. (4)  din Metodologia - cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar 2013-2014, Anexă la Ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 6239/14.11.2012

 

 

 

Î. Care este dovada funcționării în legalitate a unei unități de învățământ particular?

 

R: Unităţile de învăţământ preuniversitare particulare funcţionează pe baze legale dacă prezintă ordinul ministrului educaţiei privind autorizarea sau acreditarea.

 

Funcţionarea legală a unei unităţi de învăţământ preuniversitar, de la grădiniţe la şcoli postliceale, inclusiv, este dovedită pe baza actului de autorizare sau de acreditare, reprezentat de ordinul ministrului educaţiei privind autorizarea sau acreditarea.

Unităţile de învăţământ preuniversitar, inclusiv cele particulare, au dreptul de a înscrie copii/elevi şi de a desfăşura activităţi de educaţie numai dacă dispun de autorizare de funcţionare provizorie sau de acreditare.

 

ARACIP  recomanda tuturor beneficiarilor direcţi şi indirecţi (elevi, părinţi) să solicite la înscrierea într-o unitate de învăţământ, documentul care atestă funcţionarea legală a acesteia pentru a fi scutiți de neplăcerile ulterioare.

În situaţia înscrierii copiilor/elevilor în unităţi de învăţământ preuniversitar particular care nu pot proba funcţionarea pe baze legale, unicii responsabili sunt părinţii sau susţinătorii legali ai acestora.

 

Informaţii despre unităţile de învăţământ preuniversitar particular care funcţionează legal puteţi afla de pe pagina web a ARACIP http://aracip.edu.ro/ sau la numărul de telefon 021/310.42.13.

 

Baza- Avertisment ARACIP: unităţile de învăţământ preuniversitare particulare funcţionează pe baze legale dacă prezintă ordinul ministrului educaţiei privind autorizarea sau acreditarea, http://www.edu.ro/index.php/pressrel/13984

 

Cazurile de incompatibilitate de ordin medical pentru persoanele care deţin o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum si pentru cele sunt într-o funcţie de conducere, de îndrumare si de control din invatamant

Î:Care sunt  cazurile de incompatibilitate  de ordin medical pentru persoanele  care deţin o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum si pentru cele sunt într-o funcţie de conducere, de îndrumare si de control din invatamant?

R: Anexa nr. 1 a Ordinului privind controlul medical anual pentru personalul din invatamantul preuniversitar, inregistrat la Nr. 4840/IR 38342/2796 din 24 august 2005, emitent Ministerul Sanatatii - Nr. IR 38.342 din 23 august 2005,
Casa Nationala de Asigurari de Sanatate - Nr. 2.796 din 23 august 2005 si
publicat in Monitorul Oficial Nr. 821 din 12 septembrie 2005,  prevede 3 cazuri:

A.Situatii de inaptitudine profesionala de natura psihocomportamentala:

1. episoade acute ale bolilor psihotice;
2. deteriorarea cognitiva, indiferent de etiologie;
3. tulburari severe de comportament datorate bolilor mintale, inclusiv cele care pot insoti tulburarile de identitate de gen si preferinta sexuala, precum si cele datorate consumului de alcool si/sau de substante psihoactive.

B. Afectiuni neurologice:
1.  tulburari de vorbire care impiedica activitatea didactica:
2.  balbismul foarte grav;
3.  afazia (de orice etiologie).

C. Boli transmisibile in evolutie, pana la vindecare, inclusiv starea de purtator, pana la sterilizare:
1. TBC evolutiv.

Diferenta dintre donatie si sponsorizare

Care este diferenta dintre donatie si sponsorizare?

Raspuns:

Donația reprezintă un contract, prin care părţile persoane fizice sau juridice, denumite donator şi respectiv donatar, acţionează prin transmiterea de la donator la donatar a unor bunuri mobile sau/şi imobile, fără a cere nimic în schimbul acestei operaţiuni (donatorul acţionând cu titlu gratuit).

Deşi are titlu gratuit, donaţia se face în formă autentică, prin contract scris, ce trebuie acceptat de reprezentanţii ambelor părţi.

O excepţie de la regula formei autentice a donaţiei este darul manual, reglementat de art 644 al codului civil.

Pentru valabilitatea darului manual este necesară şi suficientă înmânarea de la donator la donatar a bunului mobil, deci este considerat valabil prin manifestarea voinţei de a da a donatorului.

Darurile manuale nu pot avea ca obiect bunuri imobile (o casă sau un teren), bunuri mobile incorporale (un drept de creanţă, un drept de proprietate intelectuală, un fond de comerţ – pentru că nu sunt susceptibile, de a fi transferate şoi dobândite printr-o predare şi primire efectivă), sau bunuri viitoare.

Pot face obiectul darului manual obiectele mobile corporale, cu condiţia ca ele să existe la momentul înmânării. Spre exemplu: titlurile la purtător (creditorul nu este individualizat, ci numai debitorul), sumele de bani (indiferent de cuantumul lor – pentru că legea nu face vreo distincţie în raport de cuantum), diverse obiecte (masă, scaun, aparat foto, video, etc.).

Sponsorizarea este o sursă de venit pentru asociaţii şi fundaţii, potrivit art 46 alin.1 lit.e şi alin.2 din OG nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Şi este reglementată prin Legea nr.32/1994, cu modificările ulterioare.

Este un act juridic prin care două persoane fizice sau juridice din străinătate sau din România, convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susţinerea unor activităţi fără scop lucrativ desfăşurate de către una dintre părţi, denumită beneficiarul sponsorizării.

Poate fi beneficiar al sponsorizării:

- Orice persoană juridică fără scop lucrativ (asociaţii şi fundaţie), care desfăşoară în România sau urmează să desfăşoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învăţământ, ştiinţific – cercetare fundamentală şi aplicată, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecţiei drepturilor omului, medico-sanitar, de asistenţă şi servicii sociale, de protecţia mediului, social şi comunitar, de reprezentare a asociaţiilor profesionale, precum şi de întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice;

- Instituţiile şi autorităţile publice, inclusiv organele de specialitate ale administraţiei publice, pentru activităţile din domeniile prevăzute mai sus pentru asociaţii şi fundaţii

- De asemeni pot fi sposnorizate în condiţiile legii emisiuni ori programe ale organismelor de televiziune sau radiodifuziune, precum şi cărţi ori publicaţii din domeniile prevăzute pentru asociatii/fundaţii

- Orice persoana fizica cu domiciliul in Romania a carei activitate in unul dintre domeniile prevăzute pentru asociaţii/fundaţii este recunoscută de către o persoană juridică fără scop lucrativ sau de către o instituţie publică ce activează în domeniul pentru care se solicită sponsorizarea.

Sponsorizarea reprezintă o liberalitate, un act cu titlu gratuit, şi de aceea natura acestui act nu trebuie afectată sau chiar modificată printr-o contraprestaţie a beneficiarului, constând în efectuarea de reclamă sau publicitate de tip comercial pentru sponsor. În acest cay nu mai este vorba de o sponsorizare (liberalitate) ci de un contract oneros, de tipul celui de prestări servicii de publicitate.

Diferenţa dintre o donaţie şi o sponsorizare constă în avantajele fiscale de care beneficiază atât sponsorii cât şi beneficiarii în urma unei sponsorizări.

În acest caz, beneficiarii sunt scutiţi de plata impozitului pe venit, iar sponsorii, se bucură de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de:

- 10% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: cultură, artă, învăţământ, sănătate, asistenţă socială şi servicii sociale, acţiuni umanitare, protecţia mediului,

- 8% din baza impozabilă pentru sposorizări în domeniile: educaţie, drepturile omului, ştiinţă-cercetare fundamentală şi aplicată, filantropic, de întreţinere, de restaurare, conservare, şi punere în valoare a monumentelor istorice, sport – cu excepţia fotbalului

- 5% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile religios, social şi comunitar, reprezentarea intereselor asociaţiilor profesionale, fotbal.

Persoanele fizice sau juridice străine, care datorează statului român, conform legii, un impozit pentru un venit realizat în România, şi care efectuează sponsorizări, beneficiază de asemenea, de reducerea bazei impozabile cu echivalentul în lei al sponsorizării calculat la cursul de schimb valutar al zilei, în aceleaşi cote care sunt aplicate persoanelor fizice sau juridice române.

La adresa inistor@gmail.com puteti comanda modelele de contracte mai sus mentionate.

CASA DE PENSII  SECTORIALĂ A M.Ap.N. 

are, în sfârșit, site: http://www.mapn.ro/structuri/csp/index.html

 

 Cuprins site

·         Prima pagină

·         Istoric

·         Atribuţii

·         Contact

·         Formulare

·         Legislaţie

·         Întrebări frecvente

·         Prestări

·         Program audienţe

·         Declaraţii de avere/interese

 

·         Casa de Pensii Sectorială este structură de specialitate, cu personalitate juridică, înfiinţată prin lege, în subordinea Ministerului Apărării Naţionale.

·         Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale administrează, împreună cu Casa Naţională de Pensii Publice, sistemul public de pensii din România pentru cadrele militare în activitate, precum şi pentru cadrele militare trecute în rezervă, care beneficiază de ajutoare lunare ce se asigură din bugetul de stat, în condiţiile legii, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

Contract individual de muncă specific cadrelor didactice/învățământului

Î. Există un contract individual de muncă specific cadrelor didactice/învățământului?

R. Da, acesta se găsește în Contractul colectiv de muncă unic nr. 59.276 din 2 noiembrie 2012 la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar

Emitent:     Ministerul muncii, familiei şi protecţiei sociale
Publicat în: Monitorul Oficial, partea a v-a, nr. 5 din 14 noiembrie

                                                  

                                              CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ
                                                     încheiat şi înregistrat cu nr. ......./.............
                                                   în registrul general de evidenţă a salariaţilor

A. Părţile contractului
1. Angajator - Unitatea de învăţământ ..........................., cu sediul/domiciliul în str. .................... nr. ....., localitatea ..............., judeţul ................, cod poştal ........., cod fiscal ..........., telefon .............., reprezentată legal prin ................, în calitate de .....................,
şi
2. Salariatul/Salariata - domnul/doamna ........................, domiciliat(ă) în localitatea ................., str. ................... nr. ....., judeţul ................., posesor/posesoare al/a BI/CI/paşaportului seria ...... nr. ............., eliberat/eliberată de .................. la data de .............., CNP ..................................................,
permis de muncă seria ....... nr. ............... din data ................,
am încheiat prezentul contract individual de muncă, în baza Hotărârii Consiliului de administraţie nr. ...../.........., în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:

B. Obiectul contractului
Executarea atribuţiilor care decurg din funcţia didactică de .................................
(Explicaţie: se nominalizează, după caz, una dintre funcţiile didactice prevăzute la art. 247 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare)

C. Durata contractului

a) nedeterminată, salariatul ..................................................................  urmând să înceapă activitatea la data de........................

b) Determinată, de ........... luni, pe perioada cuprinsă între data de .............. şi data de ............... (dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, 31 august ...........)/pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului pe postul didactic/catedra de ..........................

D. Locul de muncă
Activitatea se desfăşoară la ............................... .

E. Felul muncii
Funcţia didactică ......................................................
Disciplina/Disciplinele predate ........................................
Activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică ...........................
Activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ (mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii) .................................................

F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului, precum şi obiectivele de performanţă individuală sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.

G. Condiţii de muncă
Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.

H. Durata muncii
H.I. Norma didactică
1. O normă didactică de predare-învăţare-evaluare/instruire practică întreagă, durata timpului de lucru fiind de ....... ore/săptămână (18 - profesori învăţământ de masă, 16 - profesori învăţământ special şi logopezi, 24 - profesor instruire practică învăţământ de masă, 20 - activităţi de preprofesionalizare, instruire practică, profesor educator învăţământ special - art. 262 alin. (3) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare)
2. Un post didactic de .................................................
a) Repartizarea programului de lucru se face conform orarului de funcţionare al unităţii şcolare.
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil (în situaţia în care se constituie norma didactică într-o singură unitate şcolară).
3. O fracţiune de normă didactică de predare-învăţare-evaluare/instruire practică de ......... ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face conform orarului.
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil (în situaţia în care se constituie norma întreagă la mai multe unităţi de învăţământ).
H.II. Alte activităţi desfăşurate în sistemul de plata cu ora
Disciplina ......................., număr de ore ..........
(În situaţia în care cadrul didactic are norma didactică de predare-învăţare-evaluare/instruire practică întreagă în aceeaşi unitate de învăţământ se completează şi pct. H.I şi pct. H.II. În situaţia în care cadrul didactic are norma didactică de predare-învăţare-evaluare/instruire practică în altă unitate de învăţământ şi pentru cadrul didactic asociat se completează doar pct. H.II.)

I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este, conform normelor stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin ordin al ministrului, de ........ zile.

J. Salarizare
1. Salariul lunar brut: ............................ lei
2. Salariul prin plata cu ora ........... lei/oră,
din care se regăsesc următoarele elemente constitutive:
a) sporuri .................................;
b) indemnizaţii ............................;
c) alte adaosuri .......................... .
3. Data la care se plăteşte salariul este .......................... .

K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind securitatea şi sănătatea în muncă:
a) echipament individual de protecţie ................................;
b) echipament individual de lucru ....................................;
c) materiale igienico-sanitare .......................................;
d) alimentaţie de protecţie ..........................;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă .................... .

L. Alte clauze
a) Perioada de preaviz în cazul concedierii este de ......... conform art. 61 lit. c) şi d), art. 65 şi 66 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau contractului colectiv de muncă.
b) Perioada de preaviz în cazul demisiei este reglementată de Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau de contractul colectiv de muncă.
c) În cazul în care salariatul urmează să îşi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor regăsi şi în contractul individual de muncă.
d) Criteriile de evaluare a realizării obiectivelor de performanţă individuală ale salariatului sunt cele prevăzute în fişa-cadru de autoevaluare anexă la metodologia de evaluare anuală a activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar.
e) Alte clauze .............. .

M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor:
(1) Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la demnitate în muncă;
f) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
g) dreptul la acces la formarea profesională;
h) dreptul la informare şi consultare;
i) dreptul de a lua parte la determinarea şi ameliorarea condiţiilor de muncă şi a mediului de muncă;
j) dreptul la protecţie în caz de concediere;
k) dreptul la negociere colectivă şi individuală;
l) dreptul de a participa la acţiuni colective;
m) dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat;
n) alte drepturi prevăzute de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, ordine, regulamente şi metodologii în vigoare sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(2) Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma didactică/de muncă şi, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii şi prevederile stabilite prin Codul de etică;
c) obligaţia de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de muncă aplicabil, precum şi în contractul individual de muncă;
d) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
e) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
f) alte obligaţii prevăzute de lege sau de contractele colective de muncă aplicabile.

(3) Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să stabilească organizarea şi funcţionarea unităţii;
b) să stabilească atribuţiile corespunzătoare fiecărui salariat, în condiţiile legii;
c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
d) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
e) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern;
f) să stabilească obiectivele de performanţă individuală, precum şi criteriile de evaluare a realizării acestora.

(4) Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să informeze salariaţii asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normei didactice/de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să acorde salariaţilor toate drepturile care decurg din lege, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din contractele individuale de muncă;
d) să plătească toate contribuţiile şi impozitele aflate în sarcina sa, precum şi să reţină şi să vireze contribuţiile şi impozitele datorate de salariaţi, în condiţiile legii;
e) să înfiinţeze registrul general de evidenţă a salariaţilor şi să opereze înregistrările prevăzute de lege;
f) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
g) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariaţilor;
h) să evalueze realizarea obiectivelor de performanţă individuală ale salariaţilor stabilite prin fişa postului, numai după criteriile de evaluare a realizării acestora.

N. Dispoziţii finale

Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu ale unor ordine, regulamente şi metodologii emise în domeniu.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator, Salariat,
Reprezentant legal,

ORDIN nr. M.142 din 23 noiembrie 2012 privind declasificarea si publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a unor ordine ale ministrului apararii nationale

EMITENT: MINISTERUL APARARII NATIONALE
PUBLICAT: MONITORUL OFICIAL nr. 815 din 5 decembrie 2012

Având în vedere prevederile art. 23 alin. (1) şi art. 24 din Standardele naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 585/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 1 lit. a) din Hotărârea Guvernului nr. 781/2002 privind protecţia informaţiilor secrete de serviciu,
în temeiul prevederilor art. 33 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale, cu modificările ulterioare,

ministrul apărării naţionale emite prezentul ordin.

ART. 1
Se declasifică informaţiile secrete de serviciu cuprinse în:
a) Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008*) pentru aprobarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2008;
b) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 57/2009*) pentru modificarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008, intrat în vigoare la data de 1 iunie 2009;
c) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 15/2010*) pentru modificarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008, modificat prin Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 57/2009, intrat în vigoare la data de 1 februarie 2010;
d) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 27/2012*) pentru modificarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 87/2008, cu modificările ulterioare, intrat în vigoare la data de 30 martie 2012;
e) Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 92/2008*) pentru aprobarea "R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate", intrat în vigoare la data de 1 noiembrie 2008;
f) Ordinul ministrului apărării naţionale nr. M.S. 50/2009*) pentru completarea "R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate", aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 92/2008, intrat în vigoare la data de 1 iulie 2009.
-----------
*) Ordinele nr. M.S. 87/2008, M.S. 57/2009, M.S. 15/2010, M.S. 27/2012, M.S. 92/2008 şi M.S. 50/2009 nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece au fost clasificate potrivit legii.

ART. 2 (1) Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordinului ministrului apărării nr. M. 87/2008 pentru aprobarea "R.G.-2, Regulamentul serviciului interior", prevăzut în anexa nr. 1, forma consolidată, în extras, potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) din Legea nr. 122/2011 privind regimul armelor, dispozitivelor militare şi muniţiilor deţinute de Ministerul Apărării Naţionale şi de forţele armate străine pe teritoriul României.
(2) Se aprobă publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Ordinului ministrului apărării nr. M. 92/2008 pentru aprobarea "R.G.-1, Regulamentul de ordine interioară în unitate", forma consolidată, prevăzut în anexa nr. 2.
ART. 3
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 4
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul apărării naţionale,
Sebastian Huluban,
secretar de stat

Bucureşti, 23 noiembrie 2012.
Nr. M.142.

Proiect legislativ pentru modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice

 

4 Ianuarie 2013

Pe site-ul Senatului, în rubrica „Propuneri legislative aflate în consultare publică”, se află un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

În nota de fundamentare a proiectului, legiuitorul precizează că nu este drept ca, pentru fracţiuni de an lucrate, să se împartă punctajul obţinut la 12 luni, în loc de numărul de luni muncite efectiv. În acest sens, legiuitorul a propus modificarea articolului nr. 96, alineatul 1 din legea nr. 263/2010.

„Scopul legii îl constituie asigurarea dreptului salariatului de a fi informat dacă angajatorul îi achită lunar obligaţiile pentru viitoarea pensie”, se mai arată în nota de fundamentare.

Potrivit proiectului de act normativ, articolul 96 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice va specifica faptul că punctajul anual al asiguratului se va determina prin împărţirea sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv la numărul lunilor lucrate şi pentru care s-au plătit contribuţiile de asigurări sociale. De asemenea, pentru fracţiunile de lună lucrate se va lua în calcul luna întreagă.

În proiectul de lege se mai precizează că stagiul complet de cotizare este de 33 de ani pentru femei şi 35 de ani pentru bărbaţi.

Termenul până la care se pot trimite opinii privind proiectul de act normativ este 12 ianuarie 2013.

Pentru a afla mai multe informaţii, vă recomandăm să descărcaţi nota de fundamentare, precum şi proiectul de lege propriu-zis.

 

Sursa: Senatul României