Prevederile LEN cu privire la educația timpurie

 

Care sunt prevederile LEN cu privire la educația timpurie?

Cu privire la prevederile LEN despre la educația timpurie, vă transmit o selecție de articole din Legea nr. 1 din 2011- Legea educației naționale

PRINCIPII

Art. 3. — Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt:

a) principiul echității — în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare;

b) principiul calității — în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale;

c) principiul relevanței — în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice;

d) principiul eficienței — în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente;

e) principiul descentralizării — în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces;

f) principiul răspunderii publice — în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor;

g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural;

h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;

i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase;

j) principiul asigurării egalității de șanse;

k) principiul autonomiei universitare;

l) principiul libertății academice;

m) principiul transparenței — concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora;

n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice;

o) principiul incluziunii sociale;

p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia;

q) principiul participării și responsabilității părinților;

r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive;

s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut;

t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare;

u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ.

SISTEMUL NAȚIONAL DE ÎNVĂȚĂMÂNT

Art. 22. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităților de învățământ de stat, particulare și confesionale autorizate/acreditate.

(2) Învățământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învățământ și, după caz, filiere și profiluri și asigură condițiile necesare pentru dobândirea competențelor-cheie și pentru profesionalizarea progresivă.

Art. 23. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

a) educația timpurie (0—6 ani), formată din nivelul antepreșcolar (0—3 ani) și învățământul preșcolar (3—6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare;

 

Art. 25. — (1) Formele de organizare a învățământului preuniversitar sunt: învățământ cu frecvență și învățământ cu frecvență redusă.

(2) Învățământul obligatoriu este învățământ cu frecvență. În mod excepțional, pentru persoanele care au depășit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învățământul obligatoriu se poate organiza și în forma de învățământ cu frecvență redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(3) Pentru copiii cu cerințe educaționale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza învățământ la domiciliu sau pe lângă unitățile de asistență medicală.

EDUCAȚIA ANTEPREȘCOLARĂ

Art. 27. — (1) Educația antepreșcolară se organizează în creșe și, după caz, în grădinițe și în centre de zi.

(2) Organizarea unităților de educație timpurie antepreșcolară, conținutul educativ, standardele de calitate și metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

(3) Asigurarea personalului didactic necesar desfășurării educației antepreșcolare se face de către autoritățile administrației publice locale, împreună cu inspectoratele școlare, cu respectarea standardelor de calitate și a legislației în vigoare.

(4) Tipurile și modalitățile de finanțare a serviciilor de educație timpurie antepreșcolară se reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Finanțarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educație timpurie acreditați, de stat sau privați.

(5) Acreditarea furnizorilor de educație timpurie antepreșcolară se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.

(6) Statul sprijină educația timpurie, ca parte componentă a învățării pe tot parcursul vieții, prin acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educațional, conform legislației în domeniul asistenței sociale, în funcție de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,

Familiei și Protecției Sociale.

(7) Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabilește prin norme metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale.

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREȘCOLAR

Art. 28. — (1) Învățământul preșcolar se organizează în grădinițe cu program normal, prelungit și săptămânal. Grădinițele pot funcționa ca unități cu personalitate juridică sau în cadrul altor unități școlare cu personalitate juridică.

(2) Autoritățile administrației publice locale și inspectoratele școlare asigură condițiile pentru generalizarea treptată a învățământului preșcolar.

REȚEA ȘCOLARĂ

Art. 61. — (1) Rețeaua școlară este formată din totalitatea unităților de învățământ acreditate, respectiv autorizate provizoriu.

(2) Rețeaua școlară a unităților de învățământ de stat și particular preuniversitar se organizează de către autoritățile administrației publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor școlare. Pentru învățământul special liceal și special postliceal, rețeaua școlară se organizează de către consiliul județean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului București, cu consultarea partenerilor sociali și cu avizul conform al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(3) În cadrul rețelei școlare se pot înființa și pot funcționa, conform legii, grupe/clase în alternative educaționale integrate în unități școlare de stat sau particulare.

(4) Persoanele juridice și fizice pot înființa, conform legii, unități de educație timpurie și de învățământ primar, gimnazial, liceal și postliceal.

(5) Rețeaua școlară a unităților de învățământ se dă publicității la începutul fiecărui an, pentru anul școlar următor. Cifra de școlarizare pentru învățământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea anului școlar.

(6) În cadrul sistemului național de învățământ preuniversitar de stat se pot înființa și pot funcționa, conform legii, unități de învățământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unități de învățământ de stat și particulare acreditate, între acestea și operatori economici, precum și între instituții din țară și străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.

(7) Unitățile de învățământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră și profil sunt supuse acreditării și evaluării periodice, conform legii

FORMAȚIUNI DE STUDIU

Art. 63. — (1) În învățământul preuniversitar, formațiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, după cum urmează:

a) educația antepreșcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puțin de 5 și nu mai mult de 9;

b) învățământul preșcolar: grupa cuprinde în medie 15 preșcolari, dar nu mai puțin de 10 și nu mai mult de 20;

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în localitățile în care există cerere pentru forma de învățământ în limba maternă a unei minorități naționale, efectivele formațiunilor de studiu pot

fi mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înființarea și funcționarea acestor formațiuni de studiu aparține Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu consultarea consiliului de administrație al unității de învățământ respective.

CURRICULUM

Art. 67. — (1) Curriculumul național pentru educația timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoțională și socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficiențe de dezvoltare.

(2) CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenție timpurie, menite să realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea și asistența precoce corespunzătoare a celor cu cerințe educaționale speciale sau cu risc în dezvoltarea competențelor personale

BENEFICIARII EDUCAȚIEI

Art. 79. — (1) Beneficiarii primari ai învățământului preuniversitar sunt antepreșcolarii, preșcolarii și elevii.

(2) Beneficiarii secundari ai învățământului preuniversitar sunt familiile antepreșcolarilor, ale preșcolarilor și ale elevilor.

(3) Comunitatea locală și societatea, în general, sunt beneficiari terțiari ai învățământului preuniversitar.

Art. 80. — (1) Învățământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanților beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Național al Elevilor sau a altor asociații reprezentative ale elevilor, și prin consultarea obligatorie a reprezentanților beneficiarilor secundari și terțiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinților, a reprezentanților mediului de afaceri, a autorităților administrației publice locale și a societății civile

ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE

Art. 81. — (1) Antepreșcolarii, preșcolarii și elevii din învățământul preuniversitar au drepturi egale la educație, prin activități extrașcolare organizate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.

(2) Activitățile extrașcolare sunt realizate în cadrul unităților de învățământ preuniversitar, în cluburi, în palate ale copiilor, în tabere școlare, în baze sportive, turistice și de agrement sau în alte unități acreditate în acest sens.

CONTRACTUL EDUCAȚIONAL

Art. 86. — (1) Unitățile de învățământ încheie cu părinții, în momentul înscrierii antepreșcolarilor, respectiv a preșcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educațional, în care sunt înscrise drepturile și obligațiile reciproce ale părților. Contractul educațional-tip este aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului și este particularizat, la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin decizia consiliului de administrație.

(2) Nerespectarea prevederilor contractului educațional-tip de către unitatea de învățământ este sancționată de inspectoratul școlar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului.

FORMARE INIȚIALĂ ȘI CONTINUĂ

Art. 236. — (1) Formarea inițială pentru ocuparea funcțiilor didactice din învățământul preuniversitar cuprinde:

a) formarea inițială, teoretică, în specialitate, realizată prin universități, în cadrul unor programe acreditate potrivit legii;

b) master didactic cu durata de 2 ani;

c) stagiul practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, sub coordonarea unui profesor mentor.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educația antepreșcolară se realizează prin liceele pedagogice.

(3) Pentru a obține altă specializare, absolvenții studiilor de licență pot urma un modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obținerea de competențe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licență. Acest modul poate fi urmat în paralel cu masterul didactic sau după finalizarea acestuia.

Art. 245. — (1) Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare și de control, formarea continuă este un drept și o obligație

FUNCȚII DIDACTICE

Art. 247. — Funcțiile didactice sunt:

a) în educația antepreșcolară: educator-puericultor — se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;

b) în învățământul preșcolar: profesor pentru învățământ preșcolar — se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituțiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;

Art. 248. — (1) Pentru ocuparea funcțiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de un an școlar, realizat într-o unitate de învățământ, în funcția didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor și trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții minime de studii:

a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licență în profilul postului;

b) absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani

(3) Cadrele didactice care ocupă funcții de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învățători/învățătoare, maistru-instructor, antrenor și care au dobândit formal, nonformal sau informal competențe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiția pentru ocuparea funcției didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, profesor pentru învățământul primar, respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaștere și echivalare elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului

(4) Absolvenților liceelor pedagogice, ai școlilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor școli echivalente, încadrați în învățământul preșcolar și primar, care, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licență, li se consideră îndeplinită condiția pentru ocuparea funcțiilor didactice de profesor pentru învățământul preșcolar, respectiv profesor pentru învățământul primar

NORMA DIDACTICĂ

Art. 262. — (1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respective 40 de ore pe săptămână, și cuprinde:

a) activități didactice de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învățământ;

b) activități de pregătire metodico-științifică;

c) activități de educație, complementare procesului de învățământ: mentorat, școală după școală, învățare pe tot parcursul vieții.

(3) Norma didactică de predare-învățare-evaluare și de instruire practică și de evaluare curentă a preșcolarilor și a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităților prevăzute la alin. (1) lit. a) și se stabilește după cum urmează:

a) un post de profesor pentru învățământul preșcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educația timpurie;

ÎNVĂȚARE PE TOT PARCURSUL VIEȚII

Art. 328. — (3) Învățarea pe tot parcursul vieții cuprinde educația timpurie, învățământul preuniversitar, învățământul superior, educația și formarea profesională continuă a adulților.

Art. 329. — (1) Finalitățile principale ale învățării pe tot parcursul vieții vizează dezvoltarea plenară a persoanei și dezvoltarea durabilă a societății.

(2) Învățarea pe tot parcursul vieții se centrează pe formarea și dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.

Art. 330. — (1) Învățarea pe tot parcursul vieții se realizează în contexte de învățare formale, nonformale și informale.

 

 

Scrisoare

Către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

În atenţia Doamnei Ministru Ecaterina Andronescu

Stimată Doamnă Ministru,

Mulţi dintre români au preluat, de câţiva ani, Halloween-ul, macabra sărbătoare occidentală, care sub masca unor distracţii, este o veritabilă invocare a demonilor şi a făpturilor infernale.

 

Oameni deghizaţi în schelete, arătări hidoase, vrăjitoare, fantome, mumii, vampiri, vârcolaci, monştri, criminali sângeroşi împânzesc străzile şi se sperie unii pe alţii, cu tot felul de farse şi glume macabre şi nesărate.
 

În vitrinele magazinelor, în parcuri, în companii, în localuri, în şcoli şi universităţi, pe uşile caselor, peste tot apar vrăjitoare călare pe mătură, dovleci-felinar, coarne şi alte simboluri mai mult sau mai puţin demonice.

Spusul poveştilor cu fantome sau vizionarea de filme horror sunt şi ele părţi ale petrecerilor de Halloween. Adesea, în preajma sărbătorii, televiziunile difuzează episoadele ale serialelor şi emisiuni speciale (de obicei pentru copii), iar unele filme horror sunt lansate special înainte de Halloween pentru a profita de atmosfera sărbătorii. Cam aşa arată Halloween-ul, o "sărbătoare" pe care sataniştii declaraţi o consideră printre cele mai importante.

Însuşi "părintele" modern al "bisericii lui Satan", Anton Szandor LaVey, obişnuia sa spună ca Halloween este una dintre cele mai mari sărbători în calendarul satanic, alături de "Noaptea Walpurgica" sau Sabatul vrăjitoarelor, de pe 1 mai.

Halloween-ul - şcolarizarea satanismului pentru copiii români
 

Integrarea in UE si occidentalizarea societăţii face ca în România autorităţile să se simtă obligate (la presiuni deloc dezinteresate) la o adevărată maimuţăreală a sinistrei sărbători americane, care este promovată pe toate canalele şi cu toate puterile.

Astfel, Teatrul National pentru Copii îşi deschidea la un moment dat stagiunea cu spectacolul "Lampa lui Jack" - o punere în scenă pentru copii a poveştii dovleacului de Halloween, poveste în care Diavolul joacă rolul principal, în realitate o şcolarizare mascată a satanismului pentru copiii români.

"Protipendada" Bucureştiului s-a adunat la Palatul Parlamentului pentru a participa la Balul de Halloween. Internetul românesc este plin de felicitări virtuale cu specific de Haloween, precum şi de bizare oferte ,,festive": manichiură în ton cu momentul, gheare stilizate negru-portocalii, tichii cu coarne care se aprind alternativ, sfaturi pentru construirea unui coşciug, ca să poţi apărea un ,,mort" cât mai autentic la petrecerea de Halloween!!!

La unele grădiniţe din capitală se face "serbare de Halloween", în şcoli elevii sunt învăţaţi chiar de către profesori cum să îşi confecţioneze costumele şi decorurile adecvate. Discotecile din campusurile studenţeşti şi localurile se întrec în a organiza "seri de Halloween" care sunt luate cu asalt de tinerii dornici de distracţie. În 2002, în parcul Moghioroş din cartierul Drumul Taberei, primăria sectorului 6 a organizat "Carnavalul groazei" şi a oferit premii copiilor care aveau cel mai înfricoşător costum.

Iar acestea, in vreme ce în Rusia, Ministerul Educaţiei a decis să interzică orice eveniment legat de sărbătoarea Halloween-ului în scoli. Un reprezentant al ministerului, Alexander Gavrilov, a declarat că această hotărâre se menţine din 2003, iar motivaţia este legată de faptul că această sărbătoare promovează cultul morţii, personificarea morţii şi a forţelor răului, fiind în contradicţie cu natura instituţiilor de învăţământ. Gavrilov a precizat că Haloweenul "tulbură mintea şi afectează sănătatea spirituală şi morală a elevilor", concluziile sale fiind împărtăşite de o serie de psihiatri consultaţi pe aceasta temă.

In România, Halloween-ul este sărbătorit şi în acest an în toate unităţile şcolare, unde se desfăşoară petreceri, baluri, serbări etc., toate promovând teroarea, cruzimea, violenţa, moartea, într-un cuvânt, satanismul.
 

Halloween-ul în şcoli - încălcări grave ale prevederilor legale

Cu toate acestea, Legea Educaţiei Naţionale conţine prevederi foarte clare privind păstrarea identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român, în unităţile de învăţământ fiind strict interzise activităţile care pun în pericol moralitatea şi integritatea fizică şi psihică a copiilor şi cadrelor didactice.


Astfel, între principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior din România, se numără şi "principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român" (art. 3, pct. h).
 

De asemenea, la art. 7. - (1) legea prevede că "în unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic".

În ceea ce priveşte comportamentul cadrelor didactice, legea aminteşte, la art. 273 - (3), că "personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi".

Totodată, "personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii." (Art. 280. - 1)
 

Având în vedere cele menţionate mai sus, solicităm Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului interzicerea urgentă a activităţilor desfăşurate de Halloween, activităţi care afectează pe termen lung sănătatea spirituală şi morală a elevilor din România.

În condiţiile în care agresivitatea de toate tipurile, comportamentul delincvenţional, maturizarea prematură şi îngrijorătoare a elevilor noştri a devenit o notă comună a şcolilor, este absurdă şi inexplicabilă intenţia Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului de a organiza în instituţiile de învăţământ sărbători de Halloween, aşa cum aflăm dintr-o directivă emisă unităţilor şcolare.

În cazul în care fapta se va proba, ţinem să vă amintim, stimată Doamnă Ministru, Ecaterina Andronescu, faptul că persoana care a luat această hotărâre la nivelul instituţiei pe care o conduceţi se face vinovată de infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în forma calificată prevăzută şi pedepsită de Codul penal în condiţiile art. 246 raportat la art. 248¹ Cod penal (pentru făptuitori funcţionari publici) şi art.258 Cod penal (pentru alţi funcţionari) raportat la art. 248¹ Cod penal - fiind vorba despre interesele minorilor, protejate de legile nr. 272/2004 şi a Educaţiei naţionale.

 

Pentru a evita declanşarea unei plângeri penale împotriva persoanelor responsabile, vă rugăm să procedaţi imediat la anularea tuturor activităţilor de acest tip în şcolile din România.

30 octombrie 2012
 

Semnatari:

Federaţia Organizaţiilor Ortodoxe Pro-Vita din România

Asociaţia Bucovina Profundă Suceava

Obs.
Fotografiile surprind instantanee de la petrecerile de Halloween organizate în anii 2011, 2012 la Şcoala Gimnazială "Liviu Rebreanu" Bucureşti şi Scoala Nr. 1 din Gherla.

Creşa Deva

 Motto-ul creşei:,,Aici, copilăria e la ea acasă!”

Prezentarea  Creșei Deva.  Scurt istoric

Cunoştinţele spectaculoase obţinute ca urmare a cercetărilor privind dezvoltarea copilului mic au adus în actualitate, şi în ţara noastră, cerinţa adecvării calităţii serviciilor la nevoile de dezvoltare ale copiilor.

Pe plan internaţional, o dată cu profesionalizarea femeii şi implicarea ei în viaţa socială, crearea serviciilor pentru îngrijirea copilului, în afara familiei, a luat o amploare deosebită.

In ultimele decenii s-au organizat diferite tipuri de servicii pentru îngrijiri de zi, destinate dezvoltării şi educării copilului mic în afara familiei. Cererea de servicii a determinat o preocupare pentru specializarea personalului care îngrijeşte copilul în materie de educaţie timpurie.

Creşa, ca serviciu destinat copiilor sub 3 ani, a fost dezvoltată şi în ţara noastră, cu deosebire în anii '70-'80. Cea mai amplă dezvoltare s-a înregistrat în 1980 când în România existau 902 creşe şi 90000 de copii îngrijiţi în creşe.

Începând cu anii '70, pe plan internaţional, filosofia îngrijirilor copilului mic a cunoscut modificări importante, centrându-se pe conceptul de educaţie timpurie.

In 1974 au fost elaborate reglementările referitoare la organizarea şi funcţionarea creşelor ca unităţi sanitare. Aceste reglementări poartă amprenta modelului de îngrijire în care sănătatea şi nutriţia constituiau pilonii cei mai importanţi ai dezvoltării copilului mic.

La noi în ţară, creşele au suferit modificări neînsemnate după 1974. Şi în prezent ele funcţionează în cea mai mare măsură pe baza unor acte normative elaborate în urmă cu 30 de ani.

In România, în 2001 avut loc trecerea creşelor din subordinea sectorului sanitar în aceea a administraţiei publice locale.

Creşa din Deva a luat fiinţă la data de 26 mai 1971, într-un imobil situat pe aleea Viitorului nr. 5, fiind subordonată Spitalului Judeţean Deva.

Timp de şapte ani a funcţionat ca o creşă de zi, având 4 grupe (sugari, grupă mică, grupă mijlocie şi grupă mare). Capacitatea creşei era de 100 de paturi, având un număr de 25 copii în fiecare grupă.

Personalul de îngrijire şi educare copii era compus din: medic, asistent şef, asistent medical, infirmieră, îngrijitoare, bucătăreasă, spălătoreasă şi un administrator.

La data de 19 iunie 1978 s-a înfiinţat creşa saptamanală la etajul I, având 2 grupe (mare si mijlocie). Programul creşei saptamanale era de luni, ora 06.00 până sâmbăta la orele 16.00.

Din data de 01 iulie 2001 Creşa Deva trece în subordinea Consiliului Local Deva, subordonare păstrată până în prezent.

In 15 iunie 2008 s-a desfiinţat creşa săptămânală, transformându-se în creşă de zi.

In anul 2009 s-a preluat o parte din spaţiul de la parter de către Serviciul Public Local de Asistenţă Socială unde s-a deschis Centrul de urgenţă pentru femeia şi copilul abuzat iar în cealaltă parte a clădirii s-a destinat birourilor pentru Cadastru Deva.

În prezent, o parte a spaţiilor de la parter sunt destinate depozitării şi distribuirii de alimente primite de la Uniunea Europeană, creşei fiindu-i alocate spaţiile de la etajul I şi o parte de la parter.

Creșa Deva este un serviciu de interes local, public care are misiunea de a oferi, pe timpul zilei, servicii integrate de îngrijire, supraveghere și educație timpurie copiilor de vârstă antepreșcolară a cărei organizare si funcționare respectă prevederile Legii nr. 263 / 2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea creselor, cu modificările și completările ulterioare.

Creșa Deva, face parte atat din sistemul national de servicii sociale reglementat de Legea asistentei sociale nr. 292/2011, prin furnizarea de servicii de ingrijire si supraveghere, cat si din sistemul de invatamant preuniversitar reglementat de Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, prin furnizarea de servicii de educatie timpurie anteprescolara.

Creșa  se afla în subordinea Consiliului Local al Municipiului Deva conform Hotărârii Consiliului Local Deva nr. 318 din  2001 privind aprobarea protocolului de predare-primire a patrimoniului Creșei de la Spital  către Consiliul Local Deva.

Creșa  are personalitate juridică proprie, are conturi separate si își conduce evidentele financiar-contabile ca oricare instituție cu personalitate juridică.

Creșa Deva se bucură de acreditarea  de jure oferită   de ordinul menționat, ulterior supunându-se evaluării externe de către ARACIP.

În urma adoptării Hotărârii C.L. Deva nr. 222 din 2013, Creșa Deva a fost inclusă în rețeaua unităților școlare care ființează în anul școlar 2013-2014 pe raza municipiului Deva, cu o cifră de școlarizare de 50 copii ( 25 copii în grupa copiilor cu vârsta între 1-2 ani și 25 copii  cu vârsta între 2-3 ani) http://www.primariadeva.ro/fisiere/module_fisiere/4605/222.pdf .

Din  data de 19 iulie 2013,  Creșa Deva se numără printre serviciile sociale acreditate de către Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Politici familiale, incluziune şi asistenţă socială, fiind cuprinsă  în Registrul electronic unic al serviciilor sociale, pozitia 4289- http://www.mmuncii.ro/sas/furnizor/4289 .

Directorul Creșei este sprijinit în actul de conducere de un Consiliu Consultativ alcatuit din angajați, reprezentanții beneficiarilor și membrii comunității locale care sprijină parteneriatul instituție –comunitate și sustin un management prin care creșa să aibă locul cuvenit între instituțiile reprezentative de educare și formare. 

Creșa are sediul în Deva, str. Aleea Viitorului, nr.5, jud. Hunedoara.

Galerie foto:

http://orasuldeva.ro/orasul/index.php/istoric-institutii/469-cresa-din-deva
http://orasuldeva.ro/orasuldeva/cresagojdu.htm 

https://www.facebook.com/home.php#!/pages/Cre%C8%99a-Deva/374795332614341?fref=ts

http://www.primariadeva.ro/cresa-deva/

Contact Creşa Deva

Director Jurist Ion Nistor

Telefon:  0751/121 169

E-mail:  inistor@gmail.com

Adresa:

Deva, Aleea Viitorului, nr. 5

Telefon/fax: 0254/230 250

E-mail: cresa.deva@gmail.com

Web: http://www.primariadeva.ro/cresa-deva

Bibliografie:

Studiul Naţional asupra Educaţiei Timpurii în Creşe- 2002