Statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari

Legea nr. 384 din 10/10/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari



CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari constituie un corp distinct de personal militar, recrutat pe bază de voluntariat şi situat la baza ierarhiei militare.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari sunt angajaţi pe baza unui contract în funcţii prevăzute în acest scop în statele de organizare a unităţilor militare, pe o perioadă determinată, în funcţie de nivelul de pregătire, starea de sănătate şi aptitudinile acestora pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.
Art. 2. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari sunt selecţionaţi, pentru încheierea primului contract în această calitate, din rândul cetăţenilor români, bărbaţi şi femei, cu domiciliul în ţară.
(2) Limitele de vârstă, modul de selecţionare, instruire, specialităţile militare şi funcţiile în care aceştia vor fi angajaţi, precum şi modul de ţinere a evidenţei acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
Modificat de Lege nr. 51 din 19/03/2010 Articolul 1 la 23/04/2010
Completat de Lege nr. 51 din 19/03/2010 Articolul 1 la 23/04/2010

Art. 3. - (1) Gradele militare ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari, în ordinea lor ierarhică, sunt: soldat, fruntaş, caporal.
(2) Gradele militare se acordă în ordinea prevăzută la alin. (1), indiferent dacă gradaţii voluntari au deţinut, în calitate de rezervişti, grade superioare.
(3) Dobândirea calităţii de soldat voluntar este condiţionată de acordul scris al celor în cauză privind renunţarea la gradele dobândite anterior şi deţinute ca rezervist.
(4) În perioada în care soldaţii şi gradaţii voluntari sunt în activitate, aceştia sunt incluşi în planurile de mobilizare.
Art. 4. - Soldaţii şi gradaţii voluntari nu pot pierde gradul obţinut decât în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.

CAPITOLUL II
Îndatoririle şi drepturile soldaţilor şi gradaţilor voluntari

SECŢIUNEA 1
Îndatoririle soldaţilor şi gradaţilor voluntari

Art. 5. - Soldaţii şi gradaţii voluntari au următoarele îndatoriri principale:
a) să fie devotaţi poporului român, statului român şi instituţiei unde îşi desfăşoară activitatea;
b) să îndeplinească cu loialitate şi profesionalism misiunile primite, atât pe teritoriul statului român, cât şi în afara acestuia, dacă este nevoie, chiar cu preţul vieţii;
c) să respecte şi să apere valorile democraţiei constituţionale;
d) să respecte jurământul militar, prevederile regulamentelor militare şi să execute întocmai şi la timp ordinele comandanţilor şi şefilor. Soldaţilor şi gradaţilor voluntari nu li se poate ordona şi le este interzis, în orice situaţie, să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte. Neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea juridică a soldaţilor şi gradaţilor voluntari;
e) să participe necondiţionat la misiuni internaţionale, în funcţie de cerinţele Ministerului Apărării;
f) să preţuiască onoarea şi tradiţiile de luptă ale Armatei României, ale armei şi unităţii din care fac parte, precum şi demnitatea gradului şi a uniformei militare pe care le poartă;
g) să-şi perfecţioneze pregătirea profesională, să se instruiască temeinic, să pregătească subordonaţii şi să apere drepturile acestora;
h) să acţioneze pentru întreţinerea regulamentară şi menţinerea în stare de operativitate a tehnicii şi a armamentului şi pentru folosirea şi administrarea eficientă a bunurilor din dotare;
i) să păstreze cu stricteţe secretul de stat şi de serviciu, precum şi caracterul confidenţial al activităţilor şi informaţiilor pe care le deţin.
Art. 6. - Pentru a fi asiguraţi şi a beneficia de prestaţii în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi în sistemul asigurărilor pentru şomaj, soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se reţin şi li se virează contribuţiile sociale în cuantumurile şi în condiţiile prevăzute de legislaţia privind aceste sisteme de asigurări.
Art. 7. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari răspund penal, contravenţional, material şi disciplinar, după caz, în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cadrele militare în activitate.
(2) Nu constituie infracţiune îndeplinirea oricărui act ordonat de comandant sau altă autoritate legitimă, dacă ordinul este dat în forma prevăzută de lege şi nu este, în mod vădit, ilegal.
(3) Despre neexecutarea ordinului vădit ilegal sau a celui contrar legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, soldaţii şi gradaţii voluntari au obligaţia să informeze, potrivit regulamentelor militare, şeful imediat superior celui care a dat ordinul.

SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile soldaţilor şi gradaţilor voluntari

Art. 8. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari au dreptul la:
a) soldă lunară, ale cărei elemente componente şi cuantumuri se stabilesc potrivit legii, precum şi alte drepturi băneşti în conformitate cu reglementările în vigoare;
b) echipament şi hrană gratuite, în condiţiile legii;
c) asistenţă medicală şi medicamente gratuite, în condiţiile plăţii contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate;
d) documente militare de transport gratuit pentru efectuarea concediului de odihnă sau în cazul mutării dintr-o garnizoană în alta, în condiţiile prevăzute de reglementările în vigoare pentru subofiţeri.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari pot beneficia, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării, de:
a) compensaţie lunară pentru chirie, în cuantum de până la 50% din solda lunară;
b) locuinţă de intervenţie, cu scutire de la plata chiriei;
c) produse de informare publică internă, în mod gratuit.
(3) Soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se vor asigura condiţii şi dotări igienico-sanitare adecvate.
Art. 9. - Soldaţii şi gradaţii voluntari au dreptul să urmeze, în condiţiile legii, orice formă de perfecţionare a pregătirii aparţinând învăţământului militar sau civil.
Art. 10. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari pot fi trimişi la studii în ţară şi în străinătate, conform ordinului ministrului apărării.
(2) Selecţionarea soldaţilor şi gradaţilor voluntari, în vederea trimiterii la studii în ţară şi în străinătate, se face pe bază de concurs.
(3) Soldaţii şi gradaţii voluntari care sunt trimişi să urmeze forme de pregătire cu o durată mai mare de 90 de zile sunt obligaţi să se angajeze în scris că vor lucra în armată cel puţin 2 ani de la absolvirea acestora.
(4) În cazul nerespectării angajamentului prevăzut la alin. (3), soldaţii şi gradaţii voluntari sunt obligaţi să restituie Ministerului Apărării contravaloarea cheltuielilor efectuate pentru perfecţionare, calculată în condiţiile legii aplicabile cadrelor militare în activitate.
(5) Prevederile alin. (4) se aplică şi în cazul în care soldaţii şi gradaţii voluntari care au urmat o formă de perfecţionare în condiţiile alin. (1) nu au absolvit-o din vina lor.
(6) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul în care soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se reziliază contractul din motive neimputabile acestora ori încetează din motive de boală sau incapacitate temporară de muncă, precum şi ca urmare a acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie şi a concediului pentru creşterea sau îngrijirea copilului, acordate în condiţiile legii.
(7) Soldaţilor şi gradaţilor voluntari, care au absolvit forme de pregătire în străinătate, li se echivalează, în condiţiile legii, diplomele dobândite.
Art. 11. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari reprezintă principala resursă pentru formarea subofiţerilor, în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari, indiferent de gradul pe care îl au, pot fi selecţionaţi pentru a urma cursul de bază pentru formarea deprinderilor de comandă.
(3) Limitele de vârstă a soldaţilor şi gradaţilor voluntari prevăzuţi la alin. (2) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
Art. 12. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari au dreptul, în timp de pace, la un concediu de odihnă anual de 32 de zile calendaristice, cei cu o vechime în serviciu şi în muncă de până la 10 ani, şi de 38 de zile calendaristice, cei cu o vechime în serviciu şi în muncă mai mare de 10 ani.
(2) Soldaţilor şi gradaţilor voluntari cărora le expiră contractul în cursul anului, precum şi celor nou-angajaţi li se stabileşte durata concediului de odihnă pe anul respectiv proporţional cu perioada lucrată până la data expirării contractului, respectiv până la sfârşitul anului calendaristic pentru cei nou-angajaţi, şi în raport cu vechimea în serviciu şi în muncă.
(3) Vechimea în serviciu şi în muncă, luată în considerare pentru determinarea duratei concediului de odihnă, este cea pe care o împlineşte cel în cauză în cursul anului calendaristic în care i se acordă concediul.
Art. 13. - Soldaţii şi gradaţii voluntari beneficiază de concediu de studii şi de concediu de odihnă suplimentar pentru activităţi în locuri de muncă cu condiţii deosebite vătămătoare, grele sau periculoase, în aceleaşi condiţii ca şi cadrele militare în activitate.
Art. 14. - (1) Regulile privind acordarea concediului de odihnă sunt cele care se aplică, potrivit legii, cadrelor militare în activitate.
(2) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării raportului de serviciu.
Art. 15. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari beneficiază de concedii medicale plătite, în condiţiile stabilite de lege.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari au dreptul la concediu şi indemnizaţie pentru creşterea sau îngrijirea copilului, pe durata contractului aflat în derulare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării, pe baza dispoziţiilor legale prevăzute în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(3) Femeile, soldaţi şi gradaţi voluntari, care sunt gravide, lăuze sau alăptează beneficiază de drepturile prevăzute de lege.
Art. 16. - (1) Pentru rezolvarea unor probleme personale sau familiale deosebite, soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se pot acorda învoiri şi permisii.
(2) Durata învoirilor şi permisiilor, precum şi comandanţii care au dreptul să le aprobe se stabilesc prin regulamente militare.
Art. 17. - (1) La declararea mobilizării sau a stării de război, precum şi în alte situaţii deosebite, stabilite de ministrul apărării, concediile de odihnă, concediile de odihnă suplimentare, concediile de studii, învoirile şi permisiile se întrerup, soldaţii şi gradaţii voluntari fiind obligaţi să se prezinte imediat la unităţile militare de care aparţin.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari, bărbaţi, aflaţi în concediu pentru creşterea sau îngrijirea copilului se prezintă la unităţile militare de care aparţin în situaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Pe durata mobilizării, a stării de război sau a situaţiilor deosebite prevăzute la alin. (1), soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se pot acorda permisii şi concedii potrivit ordinului ministrului apărării.
Art. 18. - (1) Vechimea în serviciu în calitate de soldat sau gradat voluntar este considerată stagiu de cotizare şi se ia în calcul la stabilirea pensiei şi a altor drepturi de asigurări sociale, potrivit legislaţiei privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari beneficiază de încadrarea în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii a activităţii pe care o desfăşoară sau a locului de muncă unde lucrează, conform legislaţiei aplicabile cadrelor militare în activitate.
(3) Pentru aplicarea prevederilor alin. (2), Ministerul Apărării încheie un protocol cu Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.
Art. 19. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari care au fost trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare în baza prevederilor art. 45 alin. (1) lit. a)-e), g), h) şi m) beneficiază de indemnizaţie de şomaj, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare în baza prevederilor art. 45 alin. (1) lit. c) şi d) sunt trimişi la medicii experţi ai asigurărilor sociale de la cabinetul de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă, ce decid încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate.
(3) Soldaţii şi gradaţii voluntari încadraţi într-un grad de invaliditate, potrivit prevederilor legale, beneficiază de pensie de invaliditate şi de celelalte drepturi prevăzute în legislaţia privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 20. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari sau urmaşii acestora, după caz, beneficiază de despăgubiri pentru cazurile de invaliditate sau de deces produse ca urmare a unor acţiuni militare, accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite din cauza îndeplinirii îndatoririlor militare, în condiţiile stabilite de lege pentru cadrele militare în activitate. Despăgubirile se suportă din bugetul Ministerului Apărării.
(2) Cuantumul despăgubirilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Art. 21. - Soldaţii şi gradaţii voluntari care participă la îndeplinirea unor misiuni în afara teritoriului statului român beneficiază de asigurări de viaţă şi de sănătate, potrivit reglementărilor în vigoare şi ordinului ministrului apărării.
Art. 22. - Soldaţii şi gradaţii voluntari care au fost trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare, cu excepţia celor ale căror contracte se reziliază în urma demisiei sau pentru motive imputabile acestora, beneficiază de măsuri de reconversie profesională, în condiţiile stabilite pentru cadrele militare în activitate.
Art. 23. - (1) Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată soldaţi sau gradaţi voluntari disponibilizaţi, din rândul celor prevăzuţi la art. 22, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, o sumă egală cu un salariu de bază minim brut pe ţară în vigoare şi contribuţia la bugetul asigurărilor de şomaj datorată de angajator, aferentă acestuia, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puţin 3 ani.
(2) Drepturile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj.
(3) Angajatorii care încetează raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1), anterior termenului de 3 ani, sunt obligaţi să restituie, în totalitate, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sumele încasate pentru fiecare persoană plus dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, în vigoare la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu, dacă încetarea acestora a avut loc din următoarele motive:
a) încetarea raportului de muncă în temeiul art. 55 lit. b), art. 56 lit. c), e) şi f) şi art. 65 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare;
b) încetarea raportului de serviciu în temeiul art. 84 lit. b), art. 841 alin. (1) lit. e) şi art. 842 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Angajatorii care beneficiază de prevederile alin. (1) şi (2) nu pot beneficia, pentru persoanele încadrate în muncă în condiţiile alin. (1), şi de subvenţiile prevăzute de legislaţia privind sistemul asigurărilor pentru şomaj.
(5) Drepturile prevăzute la alin. (1) nu se acordă pe perioadele în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate.
Art. 24. - Soldaţii sau gradaţii voluntari şi familiile acestora pot folosi, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării pentru cadrele militare, facilităţile de recuperare, căminele militare de garnizoană şi de unitate şi amenajările sportive şi recreative aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Apărării.
Art. 25. - Soldaţilor şi gradaţilor voluntari le este interzisă sau restrânsă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, în condiţiile stabilite de lege pentru cadrele militare în activitate.

SECŢIUNEA a 3-a
Recompensele şi sancţiunile soldaţilor şi gradaţilor voluntari

Art. 26. - (1) Pentru servicii excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite pe timpul îndeplinirii îndatoririlor militare ori pentru merite deosebite în activitate, soldaţilor şi gradaţilor voluntari le pot fi conferite, în condiţiile legii, decoraţii.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari pot primi decoraţii şi de la autorităţile publice ale altor state partenere sau organizaţii sub egida cărora participă la misiuni internaţionale la care România ia parte, conform tratatelor încheiate.
Art. 27. - Pentru îndeplinirea exemplară a atribuţiilor de serviciu, soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se pot acorda recompense morale şi materiale, stabilite prin ordin al ministrului apărării.
Art. 28. - Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, soldaţilor şi gradaţilor voluntari li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertisment;
b) mustrare scrisă;
c) diminuarea soldei lunare cu 5% până la 20%, pe o perioadă de la o lună la 3 luni;
d) amânarea promovării în grad, pe o perioadă de la unu la 2 ani;
e) desfacerea disciplinară a contractului.
Art. 29. - (1) Decizia privind aplicarea sancţiunilor disciplinare se ia în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la luarea la cunoştinţă despre comiterea abaterilor.
(2) Sancţiunile disciplinare se execută în termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la comunicarea deciziei prevăzute la alin. (1).
(3) Abaterile disciplinare se sancţionează numai dacă s-a luat la cunoştinţă despre acestea în termen de 6 luni de la săvârşire.
Art. 30. - (1) Sub sancţiunea nulităţii absolute, nicio măsură dintre cele prevăzute la art. 28, cu excepţia avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea cercetării prealabile de către comisii, a căror organizare şi funcţionare se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
(2) Abaterile de la disciplina militară pentru care soldaţii şi gradaţii voluntari pot fi sancţionaţi disciplinar sunt stabilite prin ordin al ministrului apărării.

CAPITOLUL III
Selecţionarea, formarea şi admiterea în corpul soldaţilor
şi gradaţilor voluntari

Art. 31. - (1) Cetăţenii români, bărbaţi şi femei, care au fost selecţionaţi, pe baza cererii lor, să devină soldaţi voluntari, în funcţie de aptitudini, pot urma un program de instruire structurat pe două module:
a) modulul instruirii individuale;
b) modulul perfecţionării instruirii de specialitate.
(2) Cetăţenii români care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au îndeplinit serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus, au o vechime în activitate de cel puţin un an în gradul de soldat sau gradat voluntar ori soldat şi gradat rezervist voluntar, au fost elevi sau studenţi, cel puţin un an, în instituţiile de învăţământ din sistemul de apărare şi securitate naţională, cu excepţia elevilor liceelor şi colegiilor militare, precum şi cei care deţin, în calitate de rezervişti, grade superioare celor prevăzuţi la art. 3 alin. (1) şi au fost selecţionaţi, pe baza cererii lor, pentru încadrarea ca soldaţi şi gradaţi voluntari urmează în cadrul programului de instruire numai modulul perfecţionării instruirii de specialitate.
(3) De prevederile alin. (2) beneficiază şi militarii în termen şi militarii cu termen redus, încorporaţi în seriile februarie şi iunie 2006.
(4) Planificarea, organizarea, desfăşurarea, precum şi durata pregătirii militarilor voluntari prevăzuţi la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
(5) În perioada programului de instruire prevăzut la alin. (1) lit. a), cetăţenii români au calitatea de soldat voluntar şi beneficiază gratuit de hrană, echipament şi materiale de întreţinere. În această perioadă beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu 50% din solda de funcţie şi solda de grad a unui soldat voluntar.
(6) La încheierea modulului de instruire prevăzut la alin. (1) lit. a), soldaţii voluntari depun jurământul militar prevăzut de lege.
Art. 32. - (1) Cetăţenii români care urmează să devină soldaţi voluntari în condiţiile prevăzute la art. 31, în funcţie de aptitudini, pot semna angajamente sau contracte cu Ministerul Apărării, după cum urmează:
a) la selecţionare, un angajament pentru efectuarea modulului instruirii individuale, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 31 alin. (2) şi (3);
b) la începerea modulului perfecţionării instruirii de specialitate, un contract pentru efectuarea acestuia;
c) după încheierea modulelor prevăzute la art. 31 alin. (1) lit. a) şi b), un prim contract, cu durata de 4 ani.
(2) Forma şi conţinutul-tip ale angajamentului şi contractelor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
(3) În cazul întreruperii înainte de termen a angajamentului şi contractelor prevăzute la alin. (1), soldaţii şi gradaţii voluntari sunt obligaţi să restituie Ministerului Apărării contravaloarea cheltuielilor efectuate pe timpul programului de instruire, calculată în condiţiile legii aplicabile cadrelor militare în activitate.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică în cazul în care soldaţii sau gradaţii voluntari întrerup angajamentul sau contractele din vina lor.
(5) Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care soldaţilor sau gradaţilor voluntari li se întrerupe angajamentul sau contractele din motive neimputabile lor.
Art. 33. - (1) Cetăţenii români prevăzuţi la art. 31 care, pe parcursul programului de instruire, renunţă la cariera de soldat sau gradat voluntar şi părăsesc instituţia militară suportă contravaloarea cheltuielilor aferente perioadei de pregătire.
(2) Metodologia de determinare a cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin ordin al ministrului apărării.
Art. 34. - La începerea modulului perfecţionării instruirii de specialitate, cetăţenii români prevăzuţi la art. 31 alin. (1)-(3), declaraţi promovaţi, sunt numiţi în funcţii corespunzătoare de soldaţi voluntari.

CAPITOLUL IV
Cariera şi trecerea în rezervă a soldaţilor
şi gradaţilor voluntari

Art. 35. - (1) La expirarea primului contract de 4 ani, soldaţii şi gradaţii voluntari prevăzuţi la art. 34 pot încheia, succesiv, noi contracte, cu durata de la 2 la 3 ani fiecare.
(2) Limita maximă de vârstă până la care soldaţii sau gradaţii voluntari pot fi menţinuţi în activitate se stabileşte prin ordin al ministrului apărării, dar nu poate depăşi 40 de ani.
Art. 36. - În vederea încheierii contractelor prevăzute la art. 32 şi 35, ministrul apărării deleagă competenţa comandanţilor şi şefilor unităţilor militare angajatoare.
Art. 37. - (1) Contractul poate fi modificat numai cu acordul părţilor, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
(2) Modificarea contractului poate consta în modificarea duratei acestuia, locului şi felului muncii, condiţiilor de muncă, soldei lunare, timpului de muncă şi de odihnă.
Art. 38. - Forma şi conţinutul-tip ale contractului încheiat după expirarea primului contract de 4 ani sunt stabilite prin ordin al ministrului apărării.
Art. 39. - (1) Detaşarea soldaţilor şi gradaţilor voluntari se face în condiţiile aprobate prin ordin al ministrului apărării.
(2) Durata detaşării este de maximum 6 luni într-un an calendaristic şi se poate prelungi, cu acordul scris al structurilor implicate, cu încă 6 luni.
(3) Soldaţii şi gradaţii voluntari trimişi în misiune permanentă în străinătate încheie noi contracte la numirea în funcţie pentru o perioadă egală cu durata mandatului la post.
(4) Contractul prevăzut la alin. (3) este semnat, în calitate de delegat al Ministerului Apărării, de şeful unei direcţii din Statul Major General, care se stabileşte prin ordin al ministrului apărării.
(5) Cu 6 luni înainte de încheierea misiunii permanente în străinătate, soldaţii şi gradaţii voluntari îşi exprimă, prin raport, opţiunea de a relua activitatea în unităţi ale Ministerului Apărării.
(6) Ocuparea unui post în altă unitate militară de către soldaţii şi gradaţii voluntari prevăzuţi la alin. (5) se face în condiţiile prevăzute la art. 35 alin. (1).
Art. 40. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari pot fi mutaţi, în interesul serviciului, dintr-o unitate militară în alta, în aceleaşi condiţii ca şi subofiţerii în activitate.
(2) Cuantumul indemnizaţiei la care are dreptul soldatul sau gradatul voluntar mutat în interesul serviciului este cel prevăzut de lege pentru subofiţerii în activitate.
(3) Soldaţii şi gradaţii voluntari pot fi mutaţi şi la cerere, dacă au cel puţin un an vechime în funcţia pe care sunt încadraţi.
Art. 41. - (1) Promovarea în grad a soldaţilor şi fruntaşilor voluntari care îndeplinesc toate condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării se face prin ordinul comandanţilor care au competenţe în acest sens.
(2) Criteriile generale de promovare sunt:
a) performanţele dovedite pe timpul îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, rezultate din documentele de apreciere;
b) stagiul minim în grad;
c) nivelul de pregătire.
(3) În timp de pace, stagiul minim în grad pentru înaintarea în gradul următor a soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate se stabileşte astfel:
a) soldat: un an;
b) fruntaş: 2 ani.
Art. 42. - Numirea soldaţilor şi gradaţilor voluntari în funcţii superioare se poate face numai în situaţia în care aceştia îndeplinesc condiţiile pentru a fi promovaţi în grad, odată cu numirea în funcţii.
Art. 43. - (1) Aprecierea de serviciu a soldaţilor şi gradaţilor voluntari se efectuează anual, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului apărării, care include şi criteriile de evaluare.
(2) Aprecierea de serviciu constituie documentul de bază pentru selecţia, promovarea în grad şi evoluţia în carieră a soldaţilor şi gradaţilor voluntari.
Art. 44. - Trecerea soldaţilor şi gradaţilor voluntari dintr-o armă sau specialitate în alta se poate efectua, în raport cu nevoile Ministerului Apărării, după obţinerea unei specialităţi militare corespunzătoare, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării.
Art. 45. - (1) Soldaţilor şi gradaţilor voluntari le încetează contractul şi sunt trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare, după caz, în următoarele situaţii:
a) la împlinirea limitei de vârstă în serviciu, stabilită prin ordin al ministrului apărării;
b) la expirarea termenului contractului, în situaţia în care nu sunt posibilităţi de reînnoire din cauza reducerii funcţiilor ca urmare a desfiinţării, restructurării sau a dislocării unităţii;
c) când sunt clasaţi "inapt pentru serviciul militar" de către comisiile de expertiză medico-militară;
d) când sunt clasaţi "apt limitat" de comisiile prevăzute la lit. c);
e) pentru motive sau nevoi ale Ministerului Apărării;
f) înainte de termenul de expirare a contractului, cu acordul ambelor părţi;
g) la expirarea termenului contractului, în situaţia în care una dintre părţi nu mai optează pentru reînnoirea contractului;
h) când nu mai îndeplinesc criteriile specifice, stabilite prin ordin al ministrului apărării, pentru ocuparea funcţiei;
i) prin demisie;
j) ca urmare a aplicării sancţiunii disciplinare prevăzute la art. 28 lit. e), când comit abateri grave de la prevederile regulamentelor militare sau de la alte dispoziţii legale;
k) când sunt condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum şi atunci când sunt condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, fără a fi privaţi de libertate;
l) când sunt condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru o infracţiune săvârşită din culpă, fără a fi privaţi de libertate;
m) la data retragerii motivate a avizului de securitate specific clasei sau nivelului de secretizare a informaţiilor la care urmează să aibă acces, de către autorităţile competente;
n) în caz de deces.
(2) Trecerea în rezervă sau scoaterea din evidenţele militare se face din oficiu în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), g), k), m) şi n), iar în celelalte situaţii, la propunerea comandanţilor sau şefilor direcţi, înaintată ierarhic.
(3) Trecerea în rezervă a soldaţilor şi gradaţilor voluntari se comunică acestora şi în scris printr-o trimitere de corespondenţă recomandată.
Art. 46. - Pe timpul stării de urgenţă, al stării de asediu, mobilizării şi al stării de război, precum şi pe timpul pregătirii şi executării misiunilor în afara teritoriului statului naţional, soldaţii şi gradaţii voluntari nu pot fi trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţa militară ca urmare a prezentării demisiei.
Art. 47. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari asupra cărora s-a dispus începerea urmăririi penale sau care se află în curs de judecată într-un proces penal, aflaţi în stare de libertate, sunt puşi la dispoziţie.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari puşi la dispoziţie îndeplinesc atribuţiile stabilite de comandanţii unităţilor din care fac parte şi beneficiază de drepturi băneşti, în condiţii similare reglementărilor pentru cadrele militare în activitate, aflate în aceeaşi situaţie.
Art. 48. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari asupra cărora s-a dispus începerea urmăririi penale sau se află în curs de judecată într-un proces penal, dacă se află în stare de arest, se suspendă din funcţie.
(2) Soldaţii şi gradaţii voluntari suspendaţi din funcţie nu beneficiază de niciun drept de la Ministerul Apărării.
(3) Soldaţii şi gradaţii voluntari condamnaţi prin hotărâre judecătorească definitivă, care anterior au fost suspendaţi din funcţie, sunt trecuţi în rezervă sau sunt scoşi din evidenţele militare începând cu data suspendării.
(4) Parchetele sau instanţele care dispun începerea urmăririi penale, respectiv încep judecarea soldaţilor şi gradaţilor voluntari, au obligaţia de a înştiinţa imediat Ministerul Apărării.
Art. 49. - (1) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, soldaţii şi gradaţii voluntari sunt repuşi în toate drepturile avute la data suspendării din funcţie, respectiv a punerii la dispoziţie. Drepturile se calculează în raport cu elementele soldei lunare în vigoare la data respectivă.
(2) În cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal se poate dispune repunerea în drepturi sau trecerea în rezervă ori scoaterea din evidenţele militare de către comandanţii stabiliţi prin ordin al ministrului apărării, la propunerea comisiei prevăzute la art. 30 alin. (1).
Art. 50. - (1) Soldaţii şi gradaţii voluntari nu pot fi trecuţi în rezervă sau scoşi din evidenţele militare din motivele prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. e) în perioada în care se află în incapacitate temporară de muncă stabilită prin actele prevăzute de lege, pe durata carantinei ori pe durata efectuării concediului de odihnă.
(2) Femeile soldaţi şi gradaţi voluntari nu pot fi trecute în rezervă pe durata concediului de maternitate ori a concediului de risc maternal.
(3) Soldaţii şi gradaţii voluntari nu pot fi trecuţi în rezervă pe durata concediului pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani ori pe durata concediului pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pentru afecţiuni intercurente, până la împlinirea vârstei de 18 ani.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică numai până la expirarea duratei pentru care a fost încheiat contractul.
(5) În situaţia în care, potrivit legislaţiei aplicabile personalului bugetar, contractele pot fi suspendate, este permisă înlocuirea soldaţilor sau gradaţilor voluntari în cauză prin încheierea unui contract cu durată determinată până la revenirea la post a titularului.

CAPITOLUL V
Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari

Art. 51. - (1) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sunt cetăţeni români care consimt, pe baza unui contract încheiat cu unităţile militare, pe durată determinată, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale, să îndeplinească funcţii militare în structurile forţelor destinate apărării.
(2) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, cu excepţia celor proveniţi din rândul soldaţilor şi gradaţilor voluntari, sunt selecţionaţi pentru încheierea primului contract în această calitate din rândul bărbaţilor şi femeilor, cu vârsta prevăzută la art. 2 alin. (2). Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari pot fi încadraţi, la cerere, în funcţie de nevoile Ministerului Apărării, ca soldaţi şi gradaţi voluntari în activitate.
(3) La încheierea contractului, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari trebuie să îndeplinească aceleaşi condiţii ca şi soldaţii şi gradaţii voluntari.
(4) Modul de selecţionare, instruire şi folosire a soldaţilor şi gradaţilor rezervişti voluntari, specialităţile şi funcţiile în care aceştia vor fi angajaţi, precum şi limitele de vârstă până la care pot încheia contracte cu Ministerul Apărării se stabilesc prin ordin al ministrului apărării.
(5) Durata primului contract ca rezervist voluntar este de 5 ani şi se poate prelungi prin contracte succesive cu durata de la 2 la 3 ani.
Art. 52. - Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari provin din:
a) cetăţenii români care au îndeplinit serviciul militar activ şi întrunesc condiţiile menţinerii în evidenţele militare;
b) soldaţii şi gradaţii voluntari trecuţi în rezervă;
c) cetăţenii români care nu au îndeplinit serviciul militar activ, dar consimt să devină rezervişti voluntari.
Art. 53. - (1) Cetăţenii români care optează să devină soldaţi şi gradaţi rezervişti, dar care nu au îndeplinit serviciul militar activ, execută o instruire cu durată de 4 luni, după care depun jurământul militar şi încheie un contract ca rezervist voluntar.
(2) Pe timpul pregătirii cu durata de 4 luni, aceştia beneficiază gratuit de hrană, echipament şi materiale de întreţinere. În această perioadă beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu 50% din solda de funcţie şi solda de grad a unui soldat voluntar.
(3) Toţi rezerviştii voluntari execută pregătirea în unitatea la care sunt încadraţi în plan, două zile lunar în timpul liber şi 5 zile calendaristice lucrătoare, consecutive anual.
Art. 54. - (1) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari care, pe parcursul perioadei de instruire de 4 luni, renunţă la această activitate din motive imputabile lor, restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate cu instruirea, proporţional cu timpul de pregătire parcurs.
(2) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari care refuză să desfăşoare activitatea ca rezervist voluntar, pentru o perioadă de 5 ani, restituie integral contravaloarea cheltuielilor efectuate cu instruirea lor.
Art. 55. - Pe durata contractului, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sunt obligaţi să îndeplinească îndatoririle prevăzute la art. 5.
Art. 56. - (1) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, în perioadele în care execută instruirea şi pe durata participării la pregătire ori la misiuni în unităţile în ale căror planuri sunt încadraţi, beneficiază de următoarele drepturi şi facilităţi:
a) drepturi băneşti, de echipare şi de hrană, similare cu cele ale soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate;
b) primă de fidelitate egală cu solda lunară corespunzătoare funcţiei şi gradului soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate, acordată o singură dată la semnarea fiecărui contract încheiat în condiţiile prevăzute la art. 51 alin. (5);
c) măsuri de protecţie socială, asistenţă medicală şi medicamente, potrivit normelor stabilite pentru personalul militar în activitate şi familiile acestora, în cazul suspendării raportului de muncă sau de serviciu;
d) bilete de odihnă, tratament şi recuperare după participarea la misiuni militare;
e) pensii şi despăgubiri, în caz de invaliditate sau deces, ca urmare a unor evenimente produse în timpul şi din cauza activităţii militare, în condiţiile prevăzute de lege pentru soldaţii şi gradaţii voluntari în activitate;
f) recompense prevăzute de regulamentele militare pentru personalul în activitate;
g) trimiterea la cursuri de specializare, gratuit, în funcţie de nevoile unităţilor militare;
h) plata cheltuielilor de deplasare pe timpul chemării de către unităţile militare;
i) selecţionarea, cu prioritate, în vederea pregătirii în sistemul soldaţilor şi gradaţilor voluntari în activitate şi a formării cadrelor militare în activitate ale armatei.
(2) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, în perioadele în care execută instruirea fără suspendarea raporturilor de muncă sau de serviciu, beneficiază de măsuri de protecţie socială, asistenţă medicală şi medicamente potrivit legii.
(3) Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, în perioadele în care nu execută instruirea şi nu participă la misiuni în unităţile în ale căror planuri sunt încadraţi, beneficiază de o indemnizaţie lunară egală cu 10% din solda lunară corespunzătoare funcţiei menţionate în contractul prevăzut la art. 51 alin. (1) şi gradului pe care îl au.
Art. 57. - (1) Raporturile de muncă sau raporturile de serviciu, după caz, ale salariaţilor care au semnat contracte cu unităţi militare pentru a îndeplini funcţii militare în calitate de rezervişti voluntari se suspendă, în condiţiile prevăzute de lege, pe perioada îndeplinirii îndatoririlor militare care presupun absenţa de la locul de muncă.
(2) Angajatorul este obligat să păstreze locul de muncă şi funcţia persoanelor aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) pe toată durata în care îşi îndeplinesc îndatoririle militare, ori de câte ori acestea sunt prevăzute prin contractul semnat cu unitatea militară.
(3) Suspendarea raporturilor de muncă sau a raporturilor de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) încetează de drept la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (2).
(4) Raporturile de muncă sau raporturile de serviciu ale persoanelor aflate în situaţia prevăzută la alin. (1) nu pot înceta decât ca urmare a dizolvării operatorilor economici ori a desfiinţării instituţiilor publice. În aceste situaţii, agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici vor asigura, cu prioritate, plasarea celor în cauză în alte locuri de muncă şi funcţii echivalente, în aceeaşi localitate, potrivit pregătirii şi capacităţii profesionale ori, gratuit, reconversia profesională pentru profesiuni care sunt cerute pe piaţa forţei de muncă.
Art. 58. - În baza ordinului de chemare emis de Ministerul Apărării, angajatul este obligat să anunţe angajatorul despre prezentarea sa la concentrări de instrucţie în unităţile militare cu cel puţin 45 de zile înainte de data prezentării la concentrare şi să-i prezinte acestuia documentele justificative.
Art. 59. - (1) Pentru fiecare angajat chemat la instruire sau concentrare, angajatorul primeşte o compensaţie financiară standard, compusă, de regulă, din următoarele elemente:
a) compensaţie pentru costuri generate de înlocuirea angajatului;
b) compensaţie pentru costuri generate de recalificarea personalului.
(2) Compensaţia pentru costurile generate de înlocuirea angajatului se acordă pentru acoperirea cheltuielilor legate de anunţarea postului liber şi de organizarea interviului pentru ocuparea acestuia şi/sau pentru acoperirea pierderilor ca urmare a absenţei angajatului, în cazul când acesta nu este înlocuit, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare legate de activităţile administrative suportate ca urmare a absenţei angajatului.
(3) Compensaţia pentru costurile generate de recalificarea personalului se acordă numai în cazul în care durata concentrării este mai mare de 6 luni, pentru acoperirea cheltuielilor legate de pregătirea angajatului, în vederea dobândirii standardului de competenţă sau calificare necesar postului în care este încadrat.
(4) Angajatorul poate primi o compensaţie financiară suplimentară dacă face dovada că valoarea totală a costurilor suportate a depăşit cu cel puţin jumătate valoarea compensaţiei financiare standard.
(5) Fondurile necesare acordării compensaţiilor prevăzute la acest articol se asigură din bugetul Ministerului Apărării.
(6) Valorile compensaţiei financiare standard şi a compensaţiei financiare suplimentare, precum şi modul de acordare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 60. - (1) Gradele soldaţilor şi gradaţilor rezervişti voluntari, precum şi condiţiile de acordare a acestora sunt aceleaşi cu cele prevăzute la art. 3 şi 41.
(2) În raport cu nevoile de încadrare şi opţiunile soldaţilor şi gradaţilor în rezervă, angajarea acestora ca voluntari se poate face şi cu grade inferioare celor deţinute.
(3) Angajarea în condiţiile alin. (2) este condiţionată de acordul scris al celor în cauză.
Art. 61. - La semnarea contractului cu unităţile militare, respectiv la încheierea programului de instruire prevăzut la art. 31, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari sunt repartizaţi în planurile de mobilizare ale unităţilor pe care le completează.
Art. 62. - Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari participă la misiuni în afara teritoriului statului român, altele decât războiul, potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate internaţionale, în raport cu nevoile forţelor destinate apărării.
Art. 63. - Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari se ţin în evidenţă astfel:
a) clasa I: până la 35 de ani, inclusiv;
b) clasa a II-a: de la 36 de ani până la 40 de ani, inclusiv;
c) clasa a III-a: de la 41 de ani până la 45 de ani, inclusiv.
Art. 64. - La instituirea stării de urgenţă, a stării de asediu, precum şi la declararea mobilizării şi a stării de război, soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari incluşi în planurile de mobilizare ale unităţilor militare sunt consideraţi concentraţi sau mobilizaţi în condiţiile legii.
Art. 65. - Soldaţii şi gradaţii rezervişti voluntari, concentraţi sau mobilizaţi, pot rămâne membri ai partidelor, formaţiunilor sau organizaţiilor politice, precum şi ai sindicatelor din care fac parte, pe durata contractului, dar le este interzisă desfăşurarea în unităţile militare a oricăror activităţi cu caracter politic.
Art. 66. - Soldaţilor şi gradaţilor rezervişti voluntari aflaţi în una dintre situaţiile prevăzute la art. 65 le este restrânsă sau interzisă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, în condiţiile stabilite de lege pentru cadrele militare în activitate.
Art. 67. - (1) Pentru servicii excepţionale aduse statului şi poporului român, pentru acte de eroism săvârşite pe durata îndeplinirii îndatoririlor militare ori pentru merite deosebite în activitate, soldaţilor şi gradaţilor rezervişti voluntari le pot fi conferite decoraţii, în condiţiile legii, şi distincţii militare onorifice.
(2) Pentru îndeplinirea exemplară a misiunilor şi sarcinilor, soldaţilor şi gradaţilor rezervişti voluntari li se pot acorda recompense morale şi materiale, stabilite prin lege sau prin ordin al ministrului apărării, după caz.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 68. - Calitatea de soldat şi gradat voluntar se dovedeşte prin documentul de legitimare, stabilit prin ordin al ministrului apărării.
Art. 69. - (1) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, militarii în termen şi cu termen redus în activitate pot deţine numai gradul de soldat.
(2) Contractele încheiate în temeiul art. 37 din Legea nr. 46/1996 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, cu modificările şi completările ulterioare, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, rămân valabile în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia.
(3) Contractele aflate în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, încheiate cu militarii angajaţi pe bază de contract, care au împlinit vârsta maximă prevăzută la art. 35 alin. (2), pot fi menţinute, în funcţie de nevoile Ministerului Apărării, până la finalizarea acestora.
(4) Militarii angajaţi pe bază de contract din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, au gradul de sergent, pot fi trecuţi în corpul subofiţerilor, în funcţie de studiile absolvite, vechimea în muncă, posturile de subofiţeri disponibile şi rezultatele obţinute în urma concursului susţinut în acest sens. Sergenţii care nu optează pentru trecerea în corpul subofiţerilor sau nu sunt declaraţi admişi în urma participării la concursurile organizate în acest sens vor fi trecuţi în corpul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu gradul de caporal.
Art. 70. - (1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi gradaţilor şi soldaţilor voluntari din instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale care, potrivit legii, au în structurile proprii această categorie de personal militar.
(2) Obligaţiile Ministerului Apărării şi competenţele ministrului apărării, stabilite prin prezenta lege, sunt îndeplinite sau exercitate, după caz, de instituţiile prevăzute la alin. (1), respectiv de conducătorii acestora, iar cele ale şefului Statului Major General, de către înlocuitorii lor de drept.
Art. 71. - (1) Expresiile "militari angajaţi pe bază de contract," în cadrul Ministerului Apărării, "jandarmi angajaţi cu contract," "soldaţi şi gradaţi profesionişti" şi "poliţist de frontieră angajat cu contract", prevăzute de legislaţia în vigoare, se înlocuiesc cu expresia "soldaţi şi gradaţi voluntari."
(2) În sensul prezentei legi, familia soldaţilor şi gradaţilor voluntari cuprinde soţul sau soţia, copiii şi părinţii aflaţi în întreţinerea legală a acestora.
Art. 72. - În termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi, Ministerul Apărării va prezenta propuneri autorităţilor abilitate, în vederea adoptării actelor normative pentru aplicarea şi executarea acesteia.
Art. 73. - Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.


PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
BOGDAN OLTEANU DORU IOAN TĂRĂCILĂ


Bucureşti, 10 octombrie 2006.
Nr. 384.

<

Reglementări contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial

Ordin nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 846 din 10/12/2007

Actul a intrat in vigoare la data de 10 decembrie 2007

În temeiul prevederilor art. 11 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 386/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei şi Finanţelor, cu modificările şi completările ulterioare,
în baza prevederilor art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

ministrul economiei şi finanţelor emite următorul ordin:

Art. 1. - (1) Se aprobă Reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
(2) Reglementările contabile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii pentru asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi pentru alte persoane juridice înfiinţate în baza unor legi speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
(3) Reglementările contabile prevăzute la alin. (1) se referă în principal la activităţile fără scop patrimonial, inclusiv activităţile cu destinaţie specială, desfăşurate de către persoanele juridice fără scop patrimonial, şi în subsidiar la activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către aceste persoane juridice. Pentru activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către persoanele juridice fără scop patrimonial, aceste reglementări se completează, după caz, cu Reglementările contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene, prevăzute în anexa la Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.752/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 2. - Se aprobă Reglementările contabile privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop patrimonial, cuprinse în anexa nr. 2*) care face parte integrantă din prezentul ordin.
___________
*) Anexele nr. 1 şi 2 se publică ulterior în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 846 bis în afara abonamentului, care se poate achiziţiona de la Centrul pentru vânzări şi relaţii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial", Bucureşti, şos. Panduri nr. 1.

Art. 3. - Situaţiile financiare anuale ale persoanelor juridice fără scop patrimonial de utilitate publică, potrivit legii, sunt supuse auditului financiar, care se efectuează de către auditori financiari, persoane fizice sau juridice autorizate, în condiţiile legii, cu respectarea reglementărilor contabile aplicabile persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Art. 4. - Prezentul ordin intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2008.
Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă:
- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 1.829/2003 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 şi 66 bis din 27 ianuarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare;
- Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2.329/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea contabilităţii în partidă simplă de către persoanele juridice fără scop lucrativ, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 20 din 15 ianuarie 2002;
- orice alte dispoziţii contrare prezentului ordin.
Art. 6. - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

p. Ministrul economiei şi finanţelor,
Cătălin Doica,secretar de stat

,,Profesia de consilier juridic este o profesie reglementata prin lege si nu poate disparea prin adoptarea noului COR"

Eugen OLTEANU, presedintele Uniunii Colegiilor Consilierilor Juridici din Romania, ne-a transmis aceasta precizare referitoare la articolul " Consilierii juridici si juristii dispar ca profesie conform noului COR"
Pentru a nu intra foarte mult in amanunte privind structura, obiectul, modul in care a fost intocmit de catre OIM clasificarea ISCO 88 (adoptata de OIM in anii '80), preluata de UE ca ISCO 88 (COM) si adoptata de catre Romania in 1995 prin COR, iar ulterior ISCO 08 (adoptat de OIM in 2007), preluat de UE prin Regulamentul 1022/2009 (care prevede obligativitatea statelor membre de a folosi noua clasificare din 2011) si adoptat de Romania prin COR 2011, ma limitez la urmatoarele:
1. Presupunerea conform careia neevidentierea profesiei de consilier juridic in ordinul de ministru va duce la inexistenta profesiei nu poate subzista deoarece o hotarare de guvern ori un ordin de ministru nu poate modifica, completa ori abroga acte normative de nivel superior cum ar fi legile.
2. Profesia de consilier juridic este o profesie reglementata a carei existenta este data de legea organica L nr. 514/2003 si L 200/2004, ori ordinul de ministru nu le poate afecta, asa cum nu poate aduce atingere Codului de procedura in vigoare ori altor legi prezente ori care vor intra in vigoare in viitorul apropiat (noile coduri de exemplu) care prevad in mod expres drepturi si obligatii pentru aceasta profesie.
3. Actualul COR constituie o adaptare autohtona si dateaza din perioada anterioara accederii in UE (1995).
4. COR-ul actual cuprinde atat grupele de baza (primele patru caractere), cat si ocupatiile (sase caractere dintre care ultimele doua reprezinta practic pe "meseriile" existente in aceeasi grupa de baza).
5. La aceasta data profesia de consilier juridic este prevazuta ca ocupatie la grupa de baza 2421 Avocati la pozitia 242102 consilier juridic dupa 242101 Avocat, iar incepand cu 2011 va fi prevazuta in grupa de baza 2611 probabil la pozitia 261102 .
4. Hotararea de guvern preia DOAR Grupele de baza din clasificare (cele care sunt exprimate de primele 4 cifre), urmand ca prin ordin de ministru sa fie evidentiate ocupatiile (exprimate prin 6 cifre).
In concluzie, informatiile potrivit carora dispar aceste profesii sunt bazate pe informatii incomplete si care pot crea confuzii ori genera dezinformari.

Sursa:

http://www.e-juridic.ro/nws/articole/reactie:-profesia-de-consilier-juridic-este-o-profesie-reglementata-prin-lege-si-nu-poate-disparea-prin-adoptarea-noului-cor-5669.html

Instrucţiuni privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale

Ordinul  nr. 75 din 14.07.2009 pentru aprobarea Instructiunilor privind activitatea legislativa si de asistenta juridica în Ministerul Apararii Nationale.
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 541 din 04.08.2009



TITLUL I
Dispoziţii generale

CAPITOLUL I
Consilierii juridici din Ministerul Apărării Naţionale

Art. 1. - (1) Activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale este desfăşurată de către consilierii juridici încadraţi în Direcţia pentru relaţia cu Parlamentul şi asistenţă juridică, denumită în continuare Direcţia, unităţi, instituţii şi formaţiuni militare fără personalitate juridică, precum şi în alte structuri cu personalitate juridică.
(2) Activitatea legislativă şi de asistenţă juridică se realizează, în principal, prin reprezentarea şi apărarea intereselor Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, acordarea consultanţei de specialitate şi avizarea juridică a actelor şi măsurilor dispuse de comandanţi/şefi în scopul asigurării legalităţii actului de comandă/conducere, precum şi prin participarea la procesul de elaborare şi adoptare a actelor normative.
Art. 2. - (1) Activitatea legislativă şi de asistenţă juridică se realizează de către consilieri juridici: ofiţeri şi personal civil.
(2) Dobândirea şi încetarea calităţii de consilier juridic se face în condiţiile legii.
(3) Încadrarea şi promovarea ofiţerilor în funcţii de consilieri juridici se fac potrivit prevederilor Statutului cadrelor militare şi ale actelor normative care reglementează profesia de consilier juridic.
(4) Dreptul de primire în profesie a consilierilor juridici civili se obţine pe baza unui concurs sau examen, organizat în condiţiile legii.
(5) La debutul exercitării profesiei, consilierul juridic efectuează obligatoriu un stagiu de pregătire profesională cu durata de 2 ani, în conformitate cu dispoziţiile actelor normative, perioadă în care, din punct de vedere profesional, are calitatea de consilier juridic stagiar.
(6) Consilierul juridic stagiar îşi desfăşoară activitatea coordonat de un consilier juridic îndrumător. Acesta este şeful structurii juridice în care consilierul juridic stagiar este încadrat sau consilierul juridic definitiv cu funcţia cea mai înaltă de la eşalonul superior la care există consilier juridic.
(7) Examenul de definitivat se organizează şi se desfăşoară în condiţiile legii.
Art. 3. - (1) În vederea cunoaşterii specificului activităţii juridice, la începutul exercitării profesiei în Ministerul Apărării Naţionale, consilierul juridic efectuează o pregătire de specialitate cu durata de două luni, în baza unui program şi în coordonarea consilierului juridic îndrumător prevăzut la art. 2 alin. (6).
(2) În perioada prevăzută la alin. (1) consilierul juridic nu poate semna documente pe linie de specialitate fără confirmarea consilierului juridic îndrumător.
Art. 4. - (1) Consilierul juridic stagiar poate pune concluzii la judecătorii şi la tribunale ca instanţe de fond, la organele de urmărire penală, precum şi la celelalte organe cu activitate jurisdicţională.
(2) Consilierul juridic definitiv poate pune concluzii la instanţele judecătoreşti de toate gradele, la organele de urmărire penală, precum şi la toate organele cu activitate jurisdicţională.
Art. 5. - (1) Consilierii juridici îşi exercită profesia în cadrul unităţilor militare unde sunt încadraţi, subordonându-se nemijlocit comandanţilor/şefilor acestora.
(2) Consilierii juridici asigură asistenţa juridică şi unităţilor militare din subordinea structurii din care fac parte sau eşalonului superior, dacă acestea nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile.
(3) În situaţia în care eşalonul superior este dislocat în altă garnizoană, asistenţa juridică pentru unităţile militare care nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile se asigură de către un consilier juridic din garnizoana respectivă sau din cea mai apropiată garnizoană, în urma unei cereri scrise adresate comandantului/şefului unităţii militare din care face parte acesta. Sunt exceptaţi de la această prevedere consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.
(4) Consilierul juridic stabilit conform prevederilor alin. (2) sau (3), precum şi perioada în care acesta asigură asistenţa juridică se consemnează în ordinul de zi al unităţii militare deservite.
Art. 6. - (1) Consilierii juridici au autonomie profesională în exercitarea atribuţiilor funcţionale şi trebuie să asigure apărarea cu fermitate, onestitate şi principialitate, în limitele prevăzute de lege, a drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi ale actelor normative.
(2) Orice imixtiune din partea oricăror persoane, indiferent de calitatea pe care o au, făcută în activitatea consilierului juridic cu scopul de a-l determina să adopte o poziţie sau o soluţie contrară legii ori intereselor Ministerului Apărării Naţionale sau să renunţe la aplicarea legii este interzisă şi va fi adusă de îndată, pe linie ierarhică, la cunoştinţa şefului Direcţiei şi a conducerii Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 7. - Consilierii juridici nu pot fi sancţionaţi şi nu poate fi angajată răspunderea acestora pentru acţiunile întreprinse cu bună-credinţă în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora sau pentru inacţiunile lor, cu excepţia cazurilor în care au manifestat gravă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor funcţiei.
Art. 8. - (1) Consilierii juridici au dreptul de a se constitui în colegii sau asociaţii profesionale, în condiţiile stabilite de lege şi de regulamentele militare.
(2) Decontarea cheltuielilor de înscriere în colegiu sau în asociaţia profesională, precum şi a cotizaţiei periodice este în sarcina Ministerului Apărării Naţionale, operaţiunea efectuându-se de către ordonatorii de credite care asigură plata drepturilor salariale, pe baza documentelor originale emise de către colegiile sau asociaţiile profesionale legal constituite.
(3) Cheltuielile de înscriere în colegiu sau în asociaţia profesională se suportă o singură dată din bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru consilierii juridici angajaţi sau numiţi în funcţie, urmând ca decontarea cheltuielilor legate de cotizaţia periodică să se facă o dată pe an pentru un singur colegiu sau asociaţie profesională a consilierilor juridici.
(4) În situaţia în care pentru înscriere sau pentru desfăşurarea activităţilor consilierilor juridici sunt necesare şi alte cheltuieli decât cele prevăzute la alin. (2), acestea vor fi decontate de către Ministerul Apărării Naţionale numai dacă activităţile respective sunt prevăzute de actele normative privind exercitarea profesiei.
(5) Consilierilor juridici angajaţi sau numiţi în funcţie după data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni li se vor deconta cheltuielile prevăzute la alin. (2) şi (4), efectuate numai după data angajării sau numirii în funcţie.
(6) În cazul încetării raporturilor de serviciu/muncă cu Ministerul Apărării Naţionale, consilierii juridici vor restitui contravaloarea cotizaţiei periodice decontate pentru anul în care intervine această situaţie, proporţional cu perioada nelucrată din acesta.
Art. 9. - (1) Pentru încadrarea, promovarea în funcţie, înaintarea în gradul următor sau trimiterea la cursurile de carieră a consilierilor juridici militari, până la gradul de colonel inclusiv, la nivelul Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică funcţionează Comisia de selecţie nr. 14, compusă din:
a) locţiitorul şefului Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică;
b) şeful Direcţiei;
c) locţiitorul şefului Direcţiei;
d) şefii de servicii din Direcţie;
e) şeful structurii juridice a Statului Major General;
f) un reprezentant al Direcţiei management resurse umane;
g) un reprezentant al categoriei de forţe ale armatei/structurii centrale/structurii de specialitate în care urmează să fie încadrat sau în care va fi promovat candidatul.
(2) Secretariatul Comisiei de selecţie nr. 14 este asigurat de către Direcţie.
(3) Membrii Comisiei de selecţie nr. 14 vor avea gradul militar cel puţin egal cu cel al cadrelor militare analizate.
(4) Comisia de selecţie nr. 14 îşi desfăşoară activitatea potrivit normelor privind organizarea şi funcţionarea sistemului de selecţie şi ierarhizare în vederea evoluţiei în carieră a cadrelor militare din Ministerul Apărării Naţionale.

CAPITOLUL II
Direcţia

Art. 10. - Direcţia este structura specializată a Ministerului Apărării Naţionale în domeniu şi are, în principal, următoarele responsabilităţi:
a) reprezentarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instanţele de judecată, alte organe cu activitate jurisdicţională, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
b) analizarea şi avizarea, sub aspectul legalităţii, a proiectelor de acte normative specifice şi a documentelor înaintate ministrului apărării naţionale, care implică angajarea răspunderii patrimoniale a ministerului;
c) coordonarea întocmirii proiectelor de acte normative de către structurile centrale sau de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale;
d) susţinerea proiectelor de acte normative elaborate de Ministerul Apărării Naţionale în faţa autorităţilor publice şi în cadrul comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
e) participarea la elaborarea regulamentelor, ordinelor, instrucţiunilor, precum şi a oricăror alte acte normative specifice;
f) avizarea, în colaborare cu structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii în domeniul ce se doreşte a fi reglementat, a proiectelor de acte normative întocmite de autorităţile publice, pentru care s-a cerut avizul Ministerului Apărării Naţionale;
g) asigurarea asistenţei juridice conducerii ministerului, precum şi structurilor centrale care nu au consilier juridic încadrat sau acesta nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile;
h) gestionarea, din punct de vedere juridic, a măsurilor întreprinse la nivelul Ministerului Apărării Naţionale privind prevenirea şi combaterea terorismului;
i) coordonarea procesului de armonizare a prevederilor proiectelor actelor normative iniţiate de Ministerul Apărării Naţionale cu acquis-ul NATO şi UE;
j) coordonarea asigurării asistenţei juridice în relaţiile cu forţele armate străine;
k) participarea în comisiile permanente de specialitate, care funcţionează la nivelul structurilor centrale ale ministerului, în vederea asigurării legalităţii măsurilor adoptate sau propuse;
l) informarea operativă sau prin rapoarte periodice a conducerii Ministerului Apărării Naţionale asupra principalelor probleme privind asistenţa juridică, precum şi a măsurilor ce se impun a fi luate;
m) elaborarea instrucţiunilor privind activitatea legislativă şi de asistenţă juridică în Ministerul Apărării Naţionale;
n) acordarea avizului în vederea confirmării în arma "Justiţie Militară" a ofiţerilor în activitate numiţi în funcţii de consilieri juridici în cadrul Ministerului Apărării Naţionale;
o) ţinerea evidenţei consilierilor juridici din Ministerul Apărării Naţionale;
p) transmiterea la Direcţia management resurse umane a propunerilor privind echivalarea cursurilor de carieră, în funcţie de formele de pregătire cu specific juridic absolvite de consilierii juridici ofiţeri;
q) consultarea cu reprezentanţii asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul apărării, în vederea stabilirii unor programe sau activităţi comune în procesul de elaborare a actelor normative şi în procesul de luare a deciziilor;
r) ţinerea evidenţei asociaţiilor şi fundaţiilor care se adresează Ministerului Apărării Naţionale şi formularea răspunsurilor la solicitările acestora;
s) ţinerea evidenţei privind constituirea asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul apărării;
ş) analizarea documentelor transmise de către asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile care îşi desfăşoară activitatea în domeniul apărării, care solicită recunoaşterea statutului de utilitate publică, şi formularea de propuneri ministrului apărării naţionale.
Art. 11. - (1) Avizul pentru confirmarea în arma "Justiţie Militară", prevăzut la art. 10 lit. n), se acordă după parcurgerea perioadei de pregătire stipulate la art. 3 alin. (1).
(2) Titlul de specialist de clasă în specialitatea "Justiţie Militară" se acordă/menţine/confirmă de şeful Direcţiei.
(3) Examenul de acordare/menţinere a titlului de specialist de clasă în specialitatea "Justiţie Militară" se organizează de către Direcţie pentru toţi consilierii juridici din Ministerul Apărării Naţionale, conform prevederilor actelor normative specifice în vigoare.

TITLUL II
Activitatea de consultanţă şi avizare juridică

Art. 12. - Consilierul juridic din Ministerul Apărării Naţionale îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii pe linia activităţii de consultanţă şi avizare juridică:
a) analizează şi avizează, sub aspectul legalităţii, proiectele de acte normative specifice ce se aprobă de conducătorii structurilor cărora le asigură asistenţă juridică;
b) colaborează la întocmirea proiectelor de acte normative iniţiate de structurile Ministerului Apărării Naţionale;
c) colaborează la analizarea proiectelor de acte normative întocmite de autorităţi publice, pentru care s-a cerut avizul Ministerului Apărării Naţionale;
d) reprezintă şi apără interesele Ministerului Apărării Naţionale în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină, cu excepţia instanţelor judecătoreşti;
e) consiliază, pe linie de specialitate, comandanţii/şefii unităţilor militare în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică, română ori străină;
f) avizează, la cererea comandanţilor/şefilor unităţilor militare, legalitatea măsurilor ce urmează a fi luate în desfăşurarea activităţii lor, precum şi a oricăror acte care pot angaja răspunderea patrimonială a unităţilor militare;
g) asigură asistenţă juridică la încheierea contractelor în care este parte unitatea militară, le avizează şi participă la concilierea litigiilor rezultate în urma derulării acestora;
h) asigură asistenţa juridică comisiilor de specialitate care funcţionează la nivelul structurilor centrale ale ministerului şi unităţilor militare, în vederea asigurării legalităţii măsurilor pe care acestea le adoptă sau le propun;
i) colaborează cu organele de resort din unităţile militare şi cu parchetele militare, în vederea stabilirii exacte a cuantumului pagubelor produse patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;
j) acordă asistenţă juridică de specialitate consiliilor de onoare sau consiliilor de judecată, după caz, prin participarea în calitate de membri ai acestora, potrivit regulamentelor militare;
k) acordă asistenţă juridică de specialitate cadrelor militare trimise în faţa consiliilor de onoare sau consiliilor de judecată, după caz, atunci când sunt aleşi apărători ai acestora, potrivit regulamentelor militare;
l) informează operativ conducerea unităţii militare căreia îi asigură asistenţă juridică asupra principalelor probleme constatate privind asigurarea legalităţii, precum şi a măsurilor ce se impun a fi luate;
m) colaborează la întocmirea documentaţiei necesare promovării acţiunilor la instanţele judecătoreşti;
n) participă, la cerere, la convocările în care se analizează modul de executare a contractelor economice, abaterile sau accidentele de circulaţie ori de muncă, starea şi practica disciplinară, precum şi la alte convocări şi face propuneri pentru luarea măsurilor impuse de reglementările legale în vigoare;
o) sprijină acţiunile organizate în unităţile militare pentru cunoaşterea şi respectarea legislaţiei;
p) participă la planificarea şi executarea controlului şi evaluării asistenţei juridice în Ministerul Apărării Naţionale;
q) participă la misiuni de cooperare internaţională în domeniul juridic, în ţară sau în străinătate;
r) prezintă rapoarte de activitate comandantului/şefului unităţii militare în care este încadrat;
s) asigură documentarea juridică şi ţine evidenţa actelor normative pentru pregătirea sa profesională, precum şi a celor privind organizarea şi funcţionarea structurii din care face parte.
Art. 13. - În raport cu eşalonul în care activează, consilierul juridic din structurile operative are şi următoarele atribuţii specifice:
a) consiliază comandanţii/şefii unităţilor militare în aplicaţii şi antrenamente de stat major, prezentând date, concluzii şi propuneri privitoare la respectarea şi aplicarea legilor şi obiceiurilor războiului în procesul elaborării hotărârilor;
b) asigură asistenţa juridică de specialitate comandanţilor/şefilor unităţilor militare pentru respectarea prevederilor actelor normative în vigoare ce reglementează modul de intervenţie a Ministerului Apărării Naţionale în situaţii de criză, îndeosebi în cazurile de exercitare a dreptului de folosire a forţei militare;
c) participă la iniţierea şi negocierea înţelegerilor tehnice pentru cooperarea cu forţele armate străine în îndeplinirea unor misiuni comune pe teritoriul României sau al altor state;
d) consiliază comandanţii/şefii şi contribuie la pregătirea efectivelor de militari participante la misiuni în afara teritoriului statului român;
e) avizează sub aspectul legalităţii contractele încheiate, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare şi uzanţelor locale, în zonele de operaţii, cu persoane juridice sau fizice, după caz.
Art. 14. - (1) Comandanţii/şefii unităţilor militare solicită în mod obligatoriu avizul consilierului juridic, în următoarele situaţii:
a) la întocmirea proiectelor de acte normative specifice care se aprobă de conducătorii structurilor cărora consilierul juridic le asigură asistenţă juridică;
b) la încheierea actelor juridice care vizează patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale;
c) la acordarea de drepturi băneşti sau de altă natură personalului Ministerului Apărării Naţionale;
d) la încheierea contractelor în care este parte Ministerul Apărării Naţionale, prin unitatea militară respectivă;
e) la scoaterea din funcţiune a activelor fixe, declasarea şi casarea activelor fixe şi a bunurilor materiale, altele decât activele fixe;
f) la stabilirea răspunderii materiale în sarcina personalului Ministerului Apărării Naţionale;
g) la încheierea/desfacerea contractelor de muncă/angajare ale personalului contractual civil/soldaţilor şi gradaţilor voluntari, precum şi la numirea/încetarea raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici;
h) la încheierea contractelor de exercitare a profesiei de cadru militar în activitate, precum şi la trecerea în rezervă a cadrelor militare din motive imputabile acestora;
i) la întocmirea sesizării necesare promovării unei acţiuni în justiţie, în condiţiile art. 69;
j) în alte situaţii prevăzute de actele normative în vigoare.
(2) Solicitarea avizului este în sarcina comandantului/şefului unităţii militare care are dreptul de a lua măsura respectivă.
(3) Avizul prevăzut la alin. (1) este prealabil şi consultativ.
Art. 15. - (1) Termenul de acordare a avizului juridic este de minimum 24 de ore de la solicitare, durata urmând a fi majorată în funcţie de complexitatea problematicii analizate.
(2) Avizul juridic se formulează în scris, iar cel nefavorabil sau cu observaţii se motivează.
(3) Consilierul juridic este obligat să semneze avizul juridic şi să aplice ştampila specifică.
(4) Avizele juridice se înregistrează într-un registru special, în ordinea acordării.
Art. 16. - (1) În cazul speţelor complexe sau cu caracter de noutate, consilierii juridici se pot adresa în mod direct structurii juridice/consilierului juridic de la eşalonul imediat superior, în vederea formulării unui punct de vedere juridic.
(2) Structura juridică/consilierul juridic căreia/căruia i s-a adresat solicitarea are obligaţia să răspundă, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. 15, cu luarea în considerare a soluţiei/soluţiilor propuse de solicitant.
(3) Opiniile formulate în condiţiile alin. (2) au caracter consultativ şi nu înlătură răspunderea consilierului juridic solicitant.
Art. 17. - (1) Consilierul juridic care face parte din comisia de evaluare a ofertelor sau care este cooptat ca expert într-o procedură de achiziţie publică nu poate aviza contractul de achiziţie publică aferent acesteia.
(2) În cazul unităţilor militare în care este încadrat un singur consilier juridic şi acesta face parte din comisia de evaluare a ofertelor ori este cooptat ca expert în cadrul aceleiaşi comisii, avizarea contractului de achiziţie publică se va face în condiţiile art. 5 alin. (2) şi (3).
(3) Situaţia consilierului juridic prevăzută la alin. (2) este asimilată celei în care acesta nu îşi poate îndeplini temporar atribuţiile.
Art. 18. - (1) Documentele prezentate spre avizare trebuie să fie analizate în prealabil de structurile de specialitate din unitatea militară/Ministerul Apărării Naţionale, potrivit domeniilor de competenţă ale acestora, acordarea avizului juridic urmând a avea loc după anexarea punctelor de vedere formulate, cu excepţia situaţiilor în care legea prevede altfel.
(2) Consilierul juridic nu se pronunţă asupra aspectelor economice, tehnice sau de altă natură cuprinse în documentul avizat ori semnat de acesta.

TITLUL III
Activitatea legislativă şi relaţia cu Guvernul
şi Parlamentul

CAPITOLUL I
Dispoziţii introductive

Art. 19. - Prin activitatea legislativă, în sensul prezentelor instrucţiuni, se înţelege parcurgerea fazelor de elaborare, dezbatere, adoptare şi publicare a actelor normative cu forţă juridică egală sau superioară unei hotărâri a Guvernului, prin care se reglementează relaţii sociale specifice domeniului militar, precum şi avizarea de către Ministerul Apărării Naţionale a proiectelor de acte normative cu incidenţă în domeniul apărării, iniţiate de autorităţile publice.
Art. 20. - (1) Activitatea legislativă a Ministerului Apărării Naţionale este coordonată de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, prin Direcţie, structură specializată în acest domeniu.
(2) Direcţia pregăteşte şi proiectele răspunsurilor, fundamentate juridic, la întrebările sau interpelările formulate de parlamentari, pe baza informaţiilor comunicate de structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale ale căror domenii de responsabilitate sunt incidente cu obiectul întrebărilor/interpelărilor.
Art. 21. - Proiectele de acte normative iniţiate de Ministerul Apărării Naţionale se elaborează în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată, cu dispoziţiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, cu modificările şi completările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.361/2006 privind conţinutul instrumentului de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative supuse aprobării Guvernului, ale Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009, denumit în continuare Regulament, cu respectarea principiilor ordinii de drept, precum şi cu prevederile prezentelor instrucţiuni.
Art. 22. - Proiectele de acte normative se elaborează de structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale, potrivit domeniilor de competenţă ale fiecăreia, şi se înaintează, ierarhic, numai sub semnătura şefilor structurilor centrale.

CAPITOLUL II
Elaborarea, consultarea, avizarea şi supunerea
spre adoptare/aprobare în cadrul şedinţei Guvernului
a proiectelor de acte normative iniţiate
de Ministerul Apărării Naţionale

SECŢIUNEA 1
Elaborarea şi consultarea

Art. 23. - (1) Elaborarea proiectelor de acte normative este precedată, în funcţie de importanţa şi de complexitatea acestora, de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică pentru cunoaşterea temeinică a domeniului ce urmează a fi reglementat, a istoricului legislaţiei interne, precum şi a unor reglementări similare din legislaţia altor state.
(2) La elaborarea proiectelor de acte normative, structura iniţiatoare urmăreşte ca acestea să se integreze organic în sistemul legislaţiei în domeniu, să se armonizeze cu acquis-ul NATO şi UE, după caz, şi să respecte normele de tehnică legislativă.
(3) Structurile iniţiatoare solicită, pentru documentare legislativă, informaţii suplimentare la Direcţie.
(4) În activitatea de documentare şi elaborare a proiectelor de acte normative este consultat în mod obligatoriu consilierul juridic care asigură asistenţa juridică a structurii respective.
Art. 24. - (1) Proiectul de act normativ, în formă iniţială, însuşit de către şeful structurii centrale în subordinea căruia se află structura iniţiatoare, se transmite pentru consultare şi formulare a unor puncte de vedere structurilor care sunt interesate în aplicarea sa.
(2) Proiectul de act normativ, revizuit în urma analizării punctelor de vedere formulate de structurile prevăzute la alin. (1), însuşit de către şeful structurii iniţiatoare, se transmite, în vederea obţinerii avizelor de specialitate, structurilor centrale sau de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale, ale căror domenii de competenţă intră sub incidenţa dispoziţiilor acestuia.
(3) Dacă proiectul de act normativ a fost avizat favorabil cu observaţii şi propuneri de către structurile care sunt interesate în aplicarea sa, atunci structura iniţiatoare întocmeşte o notă justificativă, în care sunt menţionate şi motivate toate observaţiile neînsuşite din avizul de specialitate şi care însoţeşte documentul respectiv.
(4) În situaţia în care proiectul de act normativ este iniţiat împreună cu alte autorităţi publice, înaintea promovării acestuia, structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale colaborează, în vederea optimizării lui, cu structurile corespondente ori similare din aceste instituţii, astfel încât proiectul propus să fie însuşit fără observaţii.
Art. 25. - (1) Proiectele de acte normative sunt avizate, din punctul de vedere al legalităţii, de către Direcţie, care încheie etapa avizării de către structurile Ministerului Apărării Naţionale. În acest scop, structura iniţiatoare transmite Direcţiei următoarele documente:
a) raportul de prezentare a proiectului de act normativ adresat ministrului apărării naţionale;
b) instrumentul de prezentare şi motivare;
c) proiectul de act normativ;
d) tabelul comparativ cuprinzând reglementarea în vigoare şi reglementarea propusă, în situaţia în care proiectele de acte normative conţin modificări şi/sau completări ale actelor normative în vigoare, având rubricile: număr curent, text actual, text propus, cu evidenţierea modificărilor sau completărilor propuse, prin îngroşarea caracterelor cu care acestea sunt înscrise;
e) tabelul de concordanţă între actul normativ comunitar propus să fie transpus şi proiectul de act normativ naţional care îl transpune, elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 3 la Regulament, dacă este cazul;
f) materialul documentar necesar, care conţine şi datele de identificare ale specialiştilor implicaţi în întocmirea acestuia: gradul, numele şi prenumele, structura din care fac parte, precum şi numărul de telefon de contact.
(2) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) se transmit în mod obligatoriu şi pe suport magnetic sau optic ori pe e-mail, după caz.
Art. 26. - (1) Raportul prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. a), semnat de şeful structurii iniţiatoare, cuprinde prezentarea succintă a reglementării propuse, necesitatea adoptării, precum şi aspecte relevante privind oportunitatea demersului legislativ.
(2) Raportul este însoţit de fişa cu avize/avizele structurilor de specialitate menţionate la art. 24 alin. (2).
Art. 27. - Instrumentele de prezentare şi motivare a proiectelor de acte normative se elaborează în conformitate cu prevederile incidente ale Legii nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele ale Hotărârii Guvernului nr. 1.361/2006.
Art. 28. - (1) În cazul proiectelor de ordonanţă de urgenţă, structura iniţiatoare are obligaţia de a motiva urgenţa, inclusiv în cuprinsul acestora.
(2) Direcţia are obligaţia ca, înaintea promovării proiectelor de ordonanţă de urgenţă, să ceară avizul de oportunitate al Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul din subordinea Guvernului.
Art. 29. - Adresele către conducătorii autorităţilor/instituţiilor publice coiniţiatoare şi/sau avizatoare, precum şi către Secretariatul General al Guvernului se redactează pe formulare tipizate, în conformitate cu prevederile Regulamentului şi ale Regulamentului de organizare şi funcţionare al Ministerului Apărării Naţionale, aprobat prin Ordinul ministrului apărării nr. M.S. 118/2007*), cu modificările şi completările ulterioare.
__________
*) Ordinul nr. M.S. 118/2007 nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, deoarece este clasificat potrivit legii.

Art. 30. - (1) Materialul documentar prevăzut la art. 25 alin. (1) lit. f) cuprinde orice element necesar fundamentării deciziei ce se propune a fi adoptată, în legătură cu proiectul de act normativ promovat.
(2) În mod obligatoriu se anexează, în original sau în copie, documentele la care se face referire în raport.
Art. 31. - Tratatele internaţionale care se supun Parlamentului pentru ratificare sau Guvernului pentru aprobare, însoţite de raportul adresat ministrului apărării naţionale, sunt prezentate Direcţiei pentru avizare de către Direcţia cooperare internaţională în domeniul apărării din cadrul Departamentului pentru politica de apărare şi planificare, în toate etapele încheierii acestora, respectiv negociere, semnare şi ratificare/aprobare, cu respectarea procedurilor stabilite prin Legea nr. 590/2003 privind tratatele.
Art. 32. - (1) În situaţia avizării nefavorabile sau avizării favorabile cu observaţii, documentele prevăzute la art. 31 se restituie Direcţiei cooperare internaţională în domeniul apărării.
(2) În cazul avizării favorabile sub aspect juridic, documentele se înaintează ministrului apărării naţionale pentru semnare şi transmiterea acestora la autorităţile publice coiniţiatoare sau avizatoare, după caz.
Art. 33. - Pentru încheierea tratatelor internaţionale, activităţile specifice se desfăşoară astfel:
a) negocierea şi semnarea acestora sunt coordonate de Direcţia cooperare internaţională în domeniul apărării din cadrul Departamentului pentru politica de apărare şi planificare;
b) procedura de ratificare/aprobare prin acte normative este gestionată de Direcţie, în cooperare cu Direcţia cooperare internaţională în domeniul apărării.
Art. 34. - Textele tratatelor internaţionale se transmit Secretariatului General al Guvernului, ştampilate pe fiecare pagină, iar pe ultima pagină se înscriu explicit numele persoanelor semnatare şi se atestă, prin semnătura persoanei autorizate şi prin aplicarea ştampilei, conformitatea documentului cu originalul.
Art. 35. - (1) Direcţia înregistrează în evidenţa proprie proiectele de acte normative şi le finalizează în colaborare cu iniţiatorul.
(2) În acest sens, Direcţia formulează avize de specialitate în termen de cel mult 5 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative cu procedură obişnuită, şi de cel mult 48 de ore, pentru proiectele de acte normative promovate în regim de urgenţă. Termenul se calculează de la data înregistrării documentului în evidenţa Direcţiei.
(3) Direcţia se pronunţă asupra aspectelor juridice, de tehnică legislativă şi în legătură cu modul de armonizare a proiectelor cu legislaţia internă şi internaţională.
Art. 36. - (1) Proiectele de acte normative prezentate pentru aprobare ministrului apărării naţionale se expertizează de către Secretariatul general, care verifică îndeplinirea condiţiilor de promovare prevăzute în ordinele şi instrucţiunile în vigoare.
(2) Proiectele de acte normative care nu îndeplinesc condiţiile de promovare se înapoiază, de către Secretariatul general, Direcţiei, care, împreună cu iniţiatorul/iniţiatorii, le reanalizează şi ia măsuri pentru corectarea, refacerea, îmbunătăţirea sau completarea conţinutului acestora.
Art. 37. - Asupra oportunităţii promovării proiectelor de acte normative se pronunţă ministrul apărării naţionale sau înlocuitorul său de drept, pe timpul absenţei acestuia.
Art. 38. - (1) În situaţia în care, pentru reglementarea unui domeniu de activitate, este necesară adoptarea simultană a mai multor acte normative, proiectele acestora se transmit Direcţiei.
(2) Este interzisă promovarea unui proiect de act normativ care conţine norme de trimitere la alt proiect care nu a parcurs încă procedura reglementată în această secţiune.
Art. 39. - (1) După însuşirea proiectelor de acte normative de către ministrul apărării naţionale, Direcţia le supune concomitent consultării publice, în condiţiile Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, precum şi consultării preliminare interinstituţionale.
(2) Prevederile alin. (1) referitoare la consultarea publică nu se aplică proiectelor de acte normative care privesc elementele şi situaţiile prevăzute la art. 5 din Legea nr. 52/2003, precum şi altor situaţii prevăzute expres de lege.
(3) În cazul reglementării unei situaţii care, din cauza circumstanţelor sale excepţionale, impune adoptarea de soluţii imediate, în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun aprobării în procedura de urgenţă prevăzută de reglementările în vigoare.
(4) Direcţia analizează sugestiile şi opiniile transmise în scris cu privire la proiectul de act normativ supus consultării publice.
(5) Direcţia organizează dezbateri publice asupra proiectului de act normativ la sediul Ministerului Apărării Naţionale, în situaţia în care acest lucru a fost cerut în scris de către o asociaţie legal constituită sau de către o altă autoritate publică.
(6) Consultarea preliminară interinstituţională se realizează în urma afişării proiectului de act normativ, însuşit de ministrul apărării naţionale, de către Direcţie, pe site-ul ministerului, pentru o perioadă de cel puţin 30 de zile, precum şi prin transmiterea concomitentă în format electronic/pdf către Secretariatul General al Guvernului de către Secretariatul general, însoţită de o adresă de înaintare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la Regulament, în vederea includerii la lit. d) a agendei reuniunii de lucru pregătitoare.
(7) Observaţiile şi propunerile formulate de autorităţile publice consultate se analizează şi se soluţionează de către structura iniţiatoare, care procedează, ulterior, la definitivarea proiectului, şi după caz, a instrumentelor de prezentare şi motivare iniţiale. La operaţiunea de definitivare participă şi reprezentanţi ai Direcţiei, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor publice avizatoare, după caz.
(8) Pentru observaţiile şi propunerile care nu au fost reţinute, structura iniţiatoare întocmeşte o notă cu motivarea neînsuşirii acestora.

SECŢIUNEA a 2-a
Avizarea

Art. 40. - (1) La terminarea perioadei de consultare interinstituţională preliminară, după operaţiunea de definitivare, în situaţia când au fost formulate observaţii sau propuneri, proiectul de act normativ însuşit de ministrul apărării naţionale şi de coiniţiatori, după caz, se transmite Secretariatului General al Guvernului, atât pe suport hârtie, în copie, cât şi în format electronic/pdf, împreună cu o adresă de înaintare al cărei model este prevăzut în anexa nr. 2 la Regulament, însoţită de documentele prevăzute la art. 25 alin. (1), de către Secretariatul general, pus la dispoziţie de către Direcţie.
(2) În ziua în care a fost înaintat către Secretariatul General al Guvernului, proiectul de act normativ, în original, însoţit de o adresă de înaintare elaborată conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Regulament, se transmite de către Direcţie autorităţilor publice avizatoare.
(3) În această etapă, proiectul de act normativ care urmează să fie avizat de Ministerul Finanţelor Publice şi/sau de Departamentul pentru Afaceri Europene şi/sau de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, în copie, se transmite acestora de către Direcţie, în vederea analizei.
(4) După primirea avizelor solicitate potrivit alin. (2), proiectul de act normativ, în original, se transmite de către Direcţie succesiv pentru avizare autorităţilor publice prevăzute la alin. (3), precum şi în copie la Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
(5) În situaţia în care proiectul a fost avizat favorabil cu observaţii şi propuneri sau avizat negativ, Direcţia va întocmi, împreună cu structura iniţiatoare, o notă justificativă care să cuprindă modalitatea de însuşire sau, după caz, argumentele care au condus la neînsuşirea observaţiilor şi propunerilor. O copie a notei justificative se transmite de către Direcţie autorităţii publice care a avizat favorabil cu observaţii şi propuneri sau a avizat negativ.
Art. 41. - (1) Derularea procedurii de avizare, precum şi susţinerea punctului de vedere al Ministerului Apărării Naţionale în faţa autorităţilor publice semnatare/avizatoare sunt în competenţa Direcţiei, care, după caz, poate solicita asistenţă de specialitate structurii iniţiatoare.
(2) După finalizarea procedurii de avizare, Direcţia întocmeşte fişa circuitului de avizare, elaborată conform modelului prevăzut în anexa nr. 5 la Regulament.

SECŢIUNEA a 3-a
Supunerea spre adoptare/aprobare în cadrul şedinţei
Guvernului a proiectelor de acte normative iniţiate
de Ministerul Apărării Naţionale

Art. 42. - (1) După finalizarea procedurii de avizare interministeriale, forma finală a proiectului de act normativ, însoţită, dacă este cazul, de observaţiile autorităţilor publice avizatoare şi de nota justificativă privind nepreluarea acestora, se transmite de către Direcţie autorităţilor publice prevăzute la art. 22 din Regulament, în vederea obţinerii avizelor, dacă obţinerea acestora este obligatorie.
(2) După obţinerea avizelor autorităţilor publice prevăzute la alin. (1), Direcţia va transmite Secretariatului General al Guvernului atât pe suport hârtie, în original, cât şi în copie certificată, precum şi pe e-mail, în fişier electronic certificat, forma finală a proiectului de act normativ, însoţită de eventualele observaţii şi propuneri ale tuturor autorităţilor publice avizatoare, precum şi de nota justificativă privind însuşirea sau neînsuşirea acestora, dacă este cazul, în vederea includerii la lit. a) a agendei reuniunii de lucru pregătitoare, însoţit, după caz, de documentele prevăzute la art. 28 din Regulament.
Art. 43. - (1) Direcţia analizează avizul Consiliului Legislativ, precum şi, după caz, nota cuprinzând observaţiile formulate de Secretariatul General al Guvernului, reanalizează şi, dacă este necesar, reface, împreună cu structura iniţiatoare, proiectul de act normativ.
(2) În situaţia în care Ministerul Apărării Naţionale nu acceptă total sau parţial observaţiile şi propunerile formulate în documentele prevăzute la alin. (1), Direcţia va întocmi, împreună cu structura iniţiatoare, o notă justificativă cuprinzând argumentele care au condus la neînsuşirea observaţiilor şi propunerilor respective, pe care o va transmite Secretariatului General al Guvernului.
Art. 44. - Direcţia analizează documentele incluse pe agenda reuniunii de lucru pregătitoare şedinţei Guvernului şi pe agenda de lucru a şedinţei Guvernului înaintea desfăşurării acestora şi prezintă, la solicitarea secretarului general, puncte de vedere referitoare la reglementările cu implicaţii asupra activităţii Ministerului Apărării Naţionale.
Art. 45. - Dacă apreciază că se impune, după adoptarea de către Guvern a proiectelor de acte normative cu implicaţii asupra activităţii Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia informează structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii în domeniul reglementat despre necesitatea elaborării unor proiecte de acte normative subsecvente.

CAPITOLUL III
Consultarea şi semnarea/avizarea proiectelor
de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice

Art. 46. - (1) Lista proiectelor de acte normative iniţiate de alte autorităţi publice, pentru care Ministerul Apărării Naţionale are calitatea de autoritate publică avizatoare, este comunicată Direcţiei de către Secretariatul general în urma reuniunii de lucru pregătitoare a şedinţei Guvernului.
(2) Proiectele prevăzute la alin. (1), obţinute de pe site-ul autorităţilor publice iniţiatoare sau al Secretariatului General al Guvernului, şi cele primite de Ministerul Apărării Naţionale, în calitate de autoritate publică coiniţiatoare, sunt luate în evidenţă de Direcţie, iar aceasta, în funcţie de obiectul reglementării, le transmite în copie structurilor de specialitate în vederea formulării unor puncte de vedere autorizate.
(3) Pe baza observaţiilor şi propunerilor formulate de structurile consultate, precum şi a analizei proprii, Direcţia întocmeşte un punct de vedere fundamentat, care este prezentat ministrului apărării naţionale pentru a aproba conţinutul şi expedierea acestuia autorităţii publice iniţiatoare/avizatoare.
(4) Adresa de răspuns către autoritatea publică iniţiatoare/avizatoare, însoţită, după caz, de nota cuprinzând observaţiile şi propunerile Ministerului Apărării Naţionale, se expediază de către Direcţie.
Art. 47. - (1) La primirea în original a proiectului de act normativ pentru care Ministerul Apărării Naţionale are calitatea de autoritate publică coiniţiatoare/avizatoare, Direcţia verifică modul de însuşire a observaţiilor şi propunerilor comunicate potrivit art. 46 alin. (3) şi propune ministrului apărării naţionale semnarea/nesemnarea sau avizarea favorabilă/avizarea favorabilă cu observaţii/avizarea negativă, după caz.
(2) Adresa de restituire a proiectului de act normativ către autoritatea publică iniţiatoare/avizatoare, întocmită potrivit uneia dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), se expediază de către Direcţie în termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrare la această structură.

CAPITOLUL IV
Susţinerea proiectelor de legi în comisiile permanente
şi în plenul Camerelor Parlamentului

Art. 48. - Direcţia ţine permanent legătura cu Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul din subordinea Guvernului, în vederea monitorizării procesului legislativ pentru proiectele de legi iniţiate sau avizate de Ministerul Apărării Naţionale.
Art. 49. - La şedinţele comisiilor permanente ale Parlamentului, sesizate în fond sau pentru aviz cu proiecte de legi iniţiate sau avizate de Ministerul Apărării Naţionale, participă reprezentanţii Direcţiei şi specialiştii în domeniu din structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii în domeniul ce se doreşte a fi reglementat.
Art. 50. - Cu ocazia supunerii pentru dezbatere şi adoptare plenului celor două Camere ale Parlamentului a proiectelor de legi iniţiate de Ministerul Apărării Naţionale, la care participă ministrul apărării naţionale sau secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, aceştia sunt asistaţi de reprezentantul Direcţiei şi de un specialist din structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii în domeniul ce se doreşte a fi reglementat.
Art. 51. - (1) În cazul constatării neîntocmirii unor proiecte de acte normative care ar fi trebuit elaborate de către Ministerul Apărării Naţionale în baza prevederilor unor acte normative de nivel superior, Direcţia propune ministrului apărării naţionale, prin secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, structurile care să iniţieze aceste proiecte.
(2) Direcţia îşi exercită competenţa şi pentru iniţierea măsurilor necesare republicării actelor normative în situaţiile stabilite de lege, asanării legislaţiei căzute în desuetudine sau abrogate implicit ori indirect, precum şi rectificării eventualelor erori apărute la publicarea actelor normative în Monitorul Oficial al României, Partea I.

CAPITOLUL V
Răspunsuri la întrebări şi interpelări

Art. 52. - Întrebările şi interpelările adresate ministrului apărării naţionale de către deputaţi sau senatori sunt luate în evidenţă de către Direcţie care, în funcţie de domeniul vizat, solicită de urgenţă structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale date relevante pentru formularea răspunsurilor.
Art. 53. - Pe baza informaţiilor comunicate de structurile consultate, Direcţia întocmeşte proiectul de răspuns pe care îl va supune aprobării ministrului apărării naţionale şi, ulterior, îl transmite, în termenul legal, Departamentului pentru Relaţia cu Parlamentul din subordinea Guvernului.
Art. 54. - La prezentarea răspunsurilor la întrebări şi interpelări, în plenul Senatului ori al Camerei Deputaţilor, ministrul apărării naţionale sau, după caz, secretarul de stat desemnat de acesta este asistat de un reprezentat al Direcţiei şi de specialişti din structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii în domeniu.

CAPITOLUL VI
Alte dispoziţii

Art. 55. - Direcţia ţine evidenţa, pentru fiecare proiect de act normativ iniţiat sau avizat de Ministerul Apărării Naţionale, a tuturor modificărilor şi completărilor de formă sau de fond făcute textului iniţial, în parcurgerea fazelor procesului de legiferare, a motivaţiei schimbărilor survenite, precum şi a autorilor propunerilor/observaţiilor respective. Pe lângă acestea se păstrează şi variantele proiectelor actelor normative neînsuşite în procesul de elaborare, dezbatere şi adoptare/aprobare.
Art. 56. - Pentru definitivarea, în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a unor proiecte de acte normative se pot constitui colective/grupuri de lucru conduse de secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului, compuse din 4-5 reprezentanţi ai Direcţiei, precum şi din 1-2 reprezentanţi ai structurilor Ministerului Apărării Naţionale cu atribuţii în domeniul ce se doreşte a fi reglementat prin proiectul de act normativ respectiv.
Art. 57. - În situaţia în care Direcţia solicită exprimarea unor puncte de vedere structurilor Ministerului Apărării Naţionale, răspunsurile trebuie să fie comunicate în termenul specificat în cerere sau, dacă acesta nu este menţionat, în cel mult 5 zile lucrătoare de la primirea solicitării. Neîncadrarea în termenele precizate anterior se interpretează în sensul că structura respectivă nu are propuneri sau observaţii ori, după caz, opinii în contradictoriu cu fondul sau forma materialelor transmise pentru analiză.
Art. 58. - (1) În situaţia în care parcurgerea fazelor activităţilor legislative reclamă urgenţă, iar propunerile de modificare sau completare a proiectului de act normativ, însuşite de către şeful structurii centrale iniţiatoare, nu pot fi făcute cu respectarea procedurii prevăzute de prezentele instrucţiuni, secretarul de stat pentru relaţia cu Parlamentul, informare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului stabileşte o singură persoană, de regulă şeful structurii iniţiatoare a proiectului actului normativ respectiv, care să răspundă de hotărârile luate asupra oportunităţii schimbărilor de fond ale textului.
(2) Şeful structurii iniţiatoare consultă obligatoriu, în situaţia prevăzută la alin. (1), compartimentul juridic propriu.

TITLUL IV
Asistenţa juridică în relaţiile cu forţele armate străine

Art. 59. - (1) În relaţiile cu forţele armate străine, asistenţa juridică a comandanţilor/şefilor forţelor armate române este asigurată de către consilierii juridici ai structurilor respective sau, în lipsa acestora, de consilierul juridic al eşalonului superior.
(2) Asistenţa juridică în acest domeniu a şefilor structurilor centrale este asigurată de către consilierii juridici din structurile respective sau de către Direcţie, potrivit art. 10 lit. g).
Art. 60. - Direcţia coordonează acţiunile pentru asigurarea asistenţei juridice în relaţiile cu forţele armate străine. În acest scop, Direcţia are următoarele atribuţii:
a) avizează memorandumurile necesare obţinerii aprobărilor legale pentru participarea forţelor armate române la misiuni;
b) asigură asistenţă, împreună cu alţi specialişti în domeniu din structurile centrale, conducerii Ministerului Apărării Naţionale, cu ocazia susţinerii în Parlament a propunerilor de trimitere a forţelor armate române în afara teritoriului naţional;
c) avizează proiectele înţelegerilor tehnice de cooperare cu forţele armate străine supuse semnării ministrului apărării naţionale, precum şi pe cele a căror negociere este aprobată de acesta;
d) avizează memorandumurile pentru aprobarea încheierii în numele Guvernului României a înţelegerilor tehnice de cooperare cu forţele armate străine;
e) participă cu specialişti la negocierea înţelegerilor tehnice privind cooperarea cu forţele armate străine, la solicitarea structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale şi în limita personalului disponibil;
f) coordonează acţiunile pentru soluţionarea, din punct de vedere juridic, a problemelor rezultate din aplicarea tratatelor privind statutul forţelor.
Art. 61. - La solicitarea structurilor de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale, Direcţia iniţiază măsurile necesare pentru îmbunătăţirea cadrului juridico-normativ necesar cooperării forţelor armate române cu cele străine.
Art. 62. - Structurile de specialitate ale Ministerului Apărării Naţionale implicate în activităţi NATO îşi pregătesc specialiştii din domeniul lor de responsabilitate, care să fie în măsură să acţioneze operativ, în cooperare cu Direcţia, pentru soluţionarea problemelor privind aplicarea statutului forţelor.

TITLUL V
Activitatea procesuală

CAPITOLUL I
Dispoziţii introductive

Art. 63. - (1) În Ministerul Apărării Naţionale activitatea procesuală se realizează de către Direcţie şi structurile din teritoriu subordonate acesteia, de regulă, prin consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală.
(2) Organizarea activităţii procesuale în Ministerul Apărării Naţionale se realizează prin dispoziţii ale şefului Direcţiei.
Art. 64. - (1) Se deleagă şeful Direcţiei din cadrul Departamentului pentru relaţia cu Parlamentul şi informare publică să exercite toate drepturile procedurale şi să reprezinte Ministerul Apărării Naţionale, precum şi structurile care nu au personalitate juridică în faţa instanţelor de judecată şi a altor organe cu activitate jurisdicţională.
(2) Structurile Ministerului Apărării Naţionale care au personalitate juridică, potrivit legii, pot fi reprezentate în justiţie de către Direcţie, la cererea conducătorilor acestora şi cu aprobarea şefului Direcţiei, pe baza delegaţiei semnate de conducătorul persoanei juridice reprezentate. În acest caz, cererile de chemare în judecată, cele pentru exercitarea căilor de atac, întâmpinările, recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, precum şi propunerile pentru tranzacţii se depun sub semnătura conducătorului persoanei juridice reprezentate.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2), şeful Direcţiei poate delega pe oricare dintre consilierii juridici din subordine.
(4) Pentru reprezentarea Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor judecătoreşti, şeful Direcţiei poate delega, alături de consilierii juridici din subordine, şi consilieri juridici din alte unităţi militare, cu acordul comandanţilor/şefilor structurilor în care aceştia sunt încadraţi.
Art. 65. - În desfăşurarea activităţii specifice, consilierii juridici delegaţi în condiţiile prevăzute la art. 64 sunt obligaţi:
a) să respecte dispoziţiile legale privitoare la interesele contrare în aceeaşi cauză sau în cauze conexe ori la conflictul de interese pe care Ministerul Apărării Naţionale îl poate avea;
b) să susţină cu demnitate şi competenţă drepturile şi interesele legitime ale Ministerului Apărării Naţionale în concluziile orale sau scrise;
c) să respecte normele de deontologie profesională prevăzute în Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Statutul profesiei de avocat;
d) să respecte secretul şi confidenţialitatea activităţii sale, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II
Atribuţiile specifice ale consilierilor juridici cu atribuţii
pe linie procesuală

Art. 66. - Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală, din cadrul Direcţiei şi din structurile din teritoriu subordonate acesteia, reprezintă interesele Ministerului Apărării Naţionale în faţa instanţelor de judecată. Aceştia îndeplinesc următoarele atribuţii specifice:
a) formulează şi promovează acţiuni civile, comerciale, în contencios administrativ, în materia litigiilor de muncă, a asigurărilor sociale şi de altă natură, potrivit legii;
b) formulează şi promovează apărările, căile de atac ordinare şi extraordinare, precum şi orice alte acte procesuale de natură să asigure apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale;
c) formulează şi susţin cererile de constituire ca parte civilă în procesele penale în care inculpaţii au produs prejudicii patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale;
d) apără, prin mijloace procesuale specifice, interesele Ministerului Apărării Naţionale atunci când este chemat în judecată în calitate de parte responsabilă civilmente;
e) motivează propunerile de renunţare la drepturile aflate în litigiu şi la judecată, precum şi la căile de atac exercitate;
f) colaborează cu unităţile militare în vederea întocmirii documentaţiei necesare exercitării şi susţinerii acţiunilor şi apărărilor în faţa instanţelor de judecată;
g) examinează şi avizează, sub aspectul legalităţii, titlurile executorii, în vederea punerii în executare a acestora;
h) îndeplinesc orice alte atribuţii pe linie procesuală prevăzute de lege ori stabilite de şeful Direcţiei.

CAPITOLUL III
Raporturile de subordonare/colaborare pe linia
activităţii procesuale

Art. 67. - (1) Pentru susţinerea drepturilor şi intereselor legitime ale Ministerului Apărării Naţionale, consilierii juridici delegaţi colaborează cu structurile juridice ale unităţilor militare din compunerea ministerului.
(2) La termenele de judecată, consilierul juridic delegat poate fi însoţit de consilierul juridic care, potrivit art. 5, asigură asistenţa juridică a unităţii militare implicate în litigiu.
Art. 68. - (1) În exercitarea atribuţiilor, consilierii juridici delegaţi solicită direct, în scris, comandanţilor/şefilor unităţilor militare, indiferent de eşalon, informaţii, puncte de vedere, înscrisuri, precum şi orice alte mijloace de probă deţinute de unităţile militare, iar comandanţii/şefii acestora sunt obligaţi să le pună la dispoziţie în timp util.
(2) Comandanţii/Şefii unităţilor militare sunt obligaţi să transmită de îndată consilierului juridic delegat sau consilierului juridic cu atribuţii pe linie procesuală în a cărui zonă de responsabilitate teritorială se află unitatea militară în cauză, după caz, toate actele de procedură comunicate de instanţele de judecată sau de organele de executare.
(3) Documentele clasificate care se constituie în mijloace de probă se depun la instanţă de către consilierul juridic delegat, după declasificarea acestora, în condiţiile legii, prin grija unităţii militare deţinătoare.
(4) Documentele prevăzute la alin. (3), a căror declasificare nu este aprobată de emitent, se depun la instanţă ca documente clasificate, cu respectarea legislaţiei în vigoare, de către consilierul juridic delegat.
Art. 69. - (1) În situaţia în care se constată un prejudiciu produs patrimoniului Ministerului Apărării Naţionale ori unul pe cale de a se produce, pentru a cărui acoperire/prevenire este necesară promovarea unei acţiuni în justiţie, comandantul/şeful unităţii militare, al eşalonului superior sau al structurii cu atribuţii de control, după caz, este obligat să sesizeze, în scris, în cel mai scurt timp, consilierul juridic cu atribuţii pe linie procesuală, în a cărui zonă de responsabilitate teritorială se află unitatea militară în cauză sau Direcţia.
(2) Sesizarea, avizată în mod obligatoriu de consilierul juridic care asigură asistenţa juridică a unităţii militare, va fi însoţită de documentaţia necesară pentru formularea şi susţinerea acţiunii în justiţie, certificată "conform cu originalul".
(3) Arondarea consilierilor juridici cu atribuţii pe linie procesuală pe zone de responsabilitate teritorială se stabileşte prin dispoziţie a şefului Direcţiei, care se va publica în Buletinul Informativ al Armatei.
Art. 70. - (1) Consilierii juridici cu atribuţii pe linie procesuală înaintează şefului Direcţiei cererile de chemare în judecată, precum şi memoriile pentru exercitarea recursurilor în interesul legii, în vederea aprobării acestora pentru a fi promovate la instanţele de judecată sau la celelalte instituţii abilitate de lege.
(2) Întâmpinările, cererile reconvenţionale, cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, altele decât recursul în interesul legii, precum şi orice alte acte procesuale prevăzute de lege vor fi înaintate de către consilierii juridici delegaţi instanţelor de judecată, după aprobarea lor de către şeful Direcţiei, consilierul juridic coordonator pentru teritoriu sau consilierii juridici zonali, după caz.
(3) Aprobările date potrivit alin. (1) şi (2) nu înlătură angajarea răspunderii proprii a consilierilor juridici pentru actele procesuale efectuate.
Art. 71. - (1) Renunţarea la drepturile aflate în litigiu şi la judecată, precum şi la căile de atac exercitate se aprobă de către ministrul apărării naţionale, la propunerea şefului Direcţiei.
(2) Neexercitarea căilor de atac se aprobă de către şeful Direcţiei, la propunerea consilierului juridic delegat înaintată ierarhic.
(3) În litigiile care au ca obiect imobile aflate în patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, aprobarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se acordă numai cu avizul prealabil al Direcţiei domenii şi infrastructuri.
(4) În procesele şi cererile civile şi penale ale căror obiect este evaluabil în bani, aprobarea prevăzută la alin. (1) şi (2) se acordă numai cu avizul prealabil al Direcţiei financiar-contabile.

CAPITOLUL IV
Alte dispoziţii

Art. 72. - (1) Pentru desfăşurarea optimă a activităţilor consilierilor juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, comandanţii/şefii unităţilor militare în care aceştia îşi au sediul au obligaţia de a dispune măsuri pentru asigurarea următoarelor condiţii:
a) spaţiu de lucru corespunzător cu dotare aferentă-mobilier, post telefonic interurban şi militar conectat la reţeaua telefonică a Armatei României, acces la servicii de internet/intranet;
b) facilităţi de tehnoredactare şi multiplicare a documentelor specifice, de registratură şi de evidenţă a documentelor clasificate;
c) acces la abonamente la Monitorul Oficial al României, Partea I, şi la alte publicaţii cu caracter juridic;
d) drepturi de echipament şi materiale de resortul echipamentului, în natură sau sub formă bănească.
(2) În situaţia în care unităţile militare în care îşi au sediul consilierii juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală se desfiinţează, comandanţii de garnizoană au obligaţia de a asigura spaţiu corespunzător, precum şi celelalte condiţii prevăzute la alin. (1) la o altă unitate militară din garnizoana respectivă.
(3) Plata drepturilor de natură salarială şi a altor drepturi băneşti, cu excepţia contravalorii echipamentului, cuvenită consilierilor juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, se asigură de către Direcţia financiar-contabilă sau altă structură centrală stabilită să asigure financiar Direcţia, pe baza documentelor transmise de această structură.
(4) Plata indemnizaţiei de delegare/detaşare şi decontarea cheltuielilor de cazare şi transport efectuate în interesul serviciului se fac pe baza ordinelor de serviciu şi a conturilor nominale emise de unităţile militare în care îşi au sediul consilierii juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, iar sumele cuvenite vor fi virate în conturile personale ale acestora.
(5) Fondurile băneşti necesare desfăşurării activităţii specifice de către consilierii juridici din teritoriu cu atribuţii pe linie procesuală, inclusiv pentru plata taxelor judiciare de timbru, timbre judiciare, onorarii pentru experţi şi/sau executori judecătoreşti se asigură de către Direcţia financiar-contabilă sau de altă structură centrală stabilită să asigure financiar Direcţia, pe baza documentelor transmise de Direcţie.

TITLUL VI
Dispoziţii finale

Art. 73. - Pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate, Direcţia poate organiza convocări ale consilierilor juridici din cadrul Ministerului Apărării Naţionale aflaţi în evidenţă.
Art. 74. - Structurile juridice/Consilierii juridici desfăşoară întâlniri cu consilierii juridici de la eşalonul direct subordonat, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, în vederea îndrumării activităţilor acestora şi monitorizării nivelului de performanţă al activităţii de asistenţă juridică desfăşurată.
Art. 75. - Consilierii juridici nu pot primi spre rezolvare alte lucrări decât cele cu specific juridic, care decurg din atribuţiile ce le revin. Aceştia nu se planifică pentru executarea serviciului interior şi/sau a serviciului de control în garnizoană.
Art. 76. - În exercitarea atribuţiilor, consilierii juridici pot solicita date, acte şi înscrisuri deţinute de structurile cărora le acordă asistenţă juridică, iar comandanţii/şefii acestora sunt obligaţi să le pună la dispoziţie în timp util.
Art. 77. - Consilierii juridici sunt obligaţi să îşi perfecţioneze permanent pregătirea de specialitate în vederea îndeplinirii cu bune rezultate a atribuţiilor funcţionale.
Art. 78. - Pentru desfăşurarea optimă a activităţii consilierilor juridici, comandanţii/şefii unităţilor militare au obligaţia să asigure condiţiile prevăzute la art. 72 alin. (1) lit. a)-c), precum şi prezenţa consilierului juridic la activităţile organizate în plan profesional.
Art. 79. - Consilierii juridici încadraţi în structurile cu personalitate juridică pot participa la activităţile de pregătire profesională organizate de către Direcţie, fără a face obiectul prezentelor instrucţiuni.
Art. 80. - În aplicarea prezentelor instrucţiuni, şeful Direcţiei poate emite dispoziţii şi precizări.