“...Voi zidi BISERICA MEA şi porţile locuinţei morţii nu o vor birui!”
Isus Hristos
Fie că se vrea a se recunoaşte sau nu, Biserica a pătruns în toate sectoarele vieţii sociale. În aceeaşi măsură, şi puterea politică s-a amestecat în toate chestiunile vieţii sociale, chiar şi ale Bisericii.
Demersul meu este acela de a marca amestecul Statului, prin mijloacele sale avute la dispoziţie, în viaţa Bisericii.
Desigur, nu am făcut o prezentare exhaustivă a elementelor care definesc relaţia Statului cu Biserica în prezent ci am surprins doar unele aspecte ce pot constitui o bază pentru un studiu mai amănunţit care să exprime mai clar modul în care Statul s-a străduit să-şi impună punctul vedere în faţa Bisericii.
În lumea contemporană, relaţia Stat-Biserică îmbracă forme diferite, în funcţie de tradiţiile specifice fiecărei ţări. Constituţia Statelor Unite ale Americii conţine prevederi explicite care interzic Congresului elaborarea de legi menite fie a oficializa o religie, fie a declara prohibită practicarea liberă a unei religii. Uniunea Europeană recunoaşte prevalenţa dreptului intern în chestiunea privitoare la interacţiunea statelor membre cu entităţile religioase, atâta timp cât se respectă tratatele şi convenţiile internaţionale. Articolul I-52 al Tratatului constituţional al Uniunii Europene prevede că aceasta respectă şi nu prejudiciază statutul de care beneficiază bisericile şi asociaţiile sau comunităţile religioase în statele membre în virtutea dreptului naţional.
Pe lângă prevederi constituţionale ce au în vedere libertatea religiei sau recunoaşterea în anumite ţări, prin legea fundamentală, a unei biserici de stat (Malta), majoritatea ţărilor care aparţin Uniunii Europene practică recunoaşterea prin legi speciale a denominaţiunilor religioase.
În România, principiul separării bisericii de stat nu este reglementat din punct de vedere legal. Se cunoaşte intenţia Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România de a include acest principiu în statutul de funcţionare al cultului dar nu s-a primit aprobarea Ministerului Culturii şi Cultelor care a catalogat principiul drept neconstituţional.
In acest sens, Constituţia susţine autonomia cultelor religioase.
Acest principiu, al autonomiei, este susţinut în Constituţia României republicată în 2003 prin următoarele prevederi:
Art.29- Libertatea conştiinţei
(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.
(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate.
Art.32-Dreptul la învăţătură
(7) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat şi garantat prin lege.
Art. 73-Categorii de legi
(3) Prin lege organică se reglementează:
s) regimul general al cultelor;
În acest sens, legislativul a emis Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor care prevede:
Art. 5. alin. (4) În activitatea lor, cultele, asociaţiile religioase şi grupările religioase au obligaţia să respecte Constituţia şi legile ţării şi să nu aducă atingere securităţii publice, ordinii, sănătăţii şi moralei publice, precum şi drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Art. 7. - (1) Statul român recunoaşte cultelor rolul spiritual, educaţional, social-caritabil, cultural şi de parteneriat social, precum şi statutul lor de factori ai păcii sociale.
(2) Statul român recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi al celorlalte biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti.
Art. 8. - (1) Cultele recunoscute sunt persoane juridice de utilitate publică. Ele se organizează şi funcţionează în baza prevederilor constituţionale şi ale prezentei legi, în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice.
(2) De asemenea, sunt persoane juridice şi părţile componente ale cultelor, aşa cum sunt menţionate în statutele sau codurile canonice proprii, dacă îndeplinesc cerinţele prevăzute în acestea.
(3) Cultele funcţionează cu respectarea prevederilor legale şi în conformitate cu propriile statute sau coduri canonice, ale căror prevederi sunt aplicabile propriilor credincioşi.
(4) Denumirea unui cult nu poate fi identică cu cea a altui cult recunoscut în România.
Art. 9. - (1) În România nu există religie de stat; statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee.
(2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult.
(3) Autorităţile publice cooperează cu cultele în domeniile de interes comun şi sprijină activitatea acestora.
(4) Statul român, prin autorităţile publice abilitate, sprijină activitatea spiritual-culturală şi socială în străinătate a cultelor recunoscute în România.
(5) Autorităţile publice centrale pot încheia cu cultele recunoscute atât parteneriate în domeniile de interes comun, cât şi acorduri pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiţiei cultelor, care se supun aprobării prin lege.
Art. 10. - (1) Cheltuielile pentru întreţinerea cultelor şi desfăşurarea activităţilor lor se vor acoperi, în primul rând, din veniturile proprii ale cultelor, create şi administrate în conformitate cu statutele lor.
(2) Cultele pot stabili contribuţii din partea credincioşilor lor pentru susţinerea activităţilor pe care le desfăşoară.
(3) Statul promovează sprijinul acordat de cetăţeni cultelor prin deduceri din impozitul pe venit şi încurajează sponsorizările către culte, în condiţiile legii.
(4) Statul sprijină, la cerere, prin contribuţii, în raport cu numărul credincioşilor cetăţeni români şi cu nevoile reale de subzistenţă şi activitate, salarizarea personalului clerical şi neclerical aparţinând cultelor recunoscute. Statul sprijină cu contribuţii în cuantum mai mare salarizarea personalului de cult al unităţilor de cult cu venituri reduse, în condiţiile stabilite prin lege.
(5) Nimeni nu poate fi constrâns prin acte administrative sau prin alte metode să contribuie la cheltuielile unui cult religios.
(6) Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind funcţionarea unităţilor de cult, pentru reparaţii şi construcţii noi, în raport cu numărul credincioşilor, conform ultimului recensământ, şi cu nevoile reale.
(7) Statul sprijină activitatea cultelor recunoscute şi în calitate de furnizori de servicii sociale.
(8) Autorităţile publice asigură oricărei persoane, la cerere, dreptul de a fi consiliată potrivit propriilor convingeri religioase prin înlesnirea asistenţei religioase.
Art. 11. - Sprijinul statului constă şi în acordarea de facilităţi fiscale, în condiţiile legii.
Art. 12. - Utilizarea fondurilor băneşti primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, precum şi respectarea destinaţiei bunurilor primite în proprietate sau folosinţă de la autorităţile publice locale ori centrale se supun controlului statului.
Art. 13. - (1) Raporturile dintre culte, precum şi cele dintre asociaţii şi grupuri religioase se desfăşoară pe baza înţelegerii şi a respectului reciproc.
(2) În România sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de defăimare şi învrăjbire religioasă, precum şi ofensa publică adusă simbolurilor religioase.
(3) Împiedicarea sau tulburarea libertăţii de exercitare a unei activităţi religioase, care se desfăşoară potrivit legii, se pedepseşte conform dispoziţiilor legii penale.
Art. 14. - (1) Fiecare cult trebuie să aibă un organism naţional de conducere sau de reprezentare.
(2) Unităţile de cult, inclusiv filialele lor fără personalitate juridică, se înfiinţează şi se organizează de către culte potrivit propriilor statute, regulamente şi coduri canonice.
(3) Înfiinţarea unităţii de cult trebuie să fie comunicată, spre evidenţă, Ministerului Culturii şi Cultelor.
(4) Unităţile de cult nou-înfiinţate ca persoane juridice pot solicita şi primi sprijin financiar, în condiţiile legii.
Art. 15. - Sigiliile şi ştampilele folosite de către un cult sau de către o unitate locală de cult trebuie să conţină şi denumirea oficială sub care cultul a fost recunoscut ori iniţialele acestuia.
Art. 16. - (1) Cultele recunoscute pot folosi, în desfăşurarea activităţilor lor, orice limbă consideră de cuviinţă. Evidenţa financiar-contabilă se va ţine şi în limba română.
(2) În relaţiile oficiale cu autorităţile statului, cultele recunoscute folosesc limba română.
Legea are în anexă lista cultelor recunoscute în România , astfel:
1. BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ
2. EPISCOPIA ORTODOXĂ SÂRBĂ DE TIMIŞOARA
3. BISERICA ROMANO-CATOLICĂ
4. BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA, GRECO-CATOLICĂ
5. ARHIEPISCOPIA BISERICII ARMENE
6. BISERICA CREŞTINĂ RUSĂ DE RIT VECHI DIN ROMÂNIA
7. BISERICA REFORMATĂ DIN ROMÂNIA
8. BISERICA EVANGHELICĂ C.A. DIN ROMÂNIA
9. BISERICA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMÂNIA
10. BISERICA UNITARIANĂ DIN TRANSILVANIA
11. UNIUNEA BISERICILOR CREŞTINE BAPTISTE DIN ROMÂNIA
12. BISERICA CREŞTINĂ DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA - UNIUNEA BISERICILOR CREŞTINE DUPĂ EVANGHELIE DIN ROMÂNIA
13. BISERICA EVANGHELICĂ ROMÂNĂ
14. UNIUNEA PENTICOSTALĂ - BISERICA LUI DUMNEZEU APOSTOLICĂ DIN ROMÂNIA
15. BISERICA CREŞTINĂ ADVENTISTĂ DE ZIUA A ŞAPTEA DIN ROMÂNIA
16. FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA
17. CULTUL MUSULMAN
18. ORGANIZAŢIA RELIGIOASĂ MARTORII LUI IEHOVA
Pentru sprijinirea cultelor religioase, Codul Fiscal al României din 2003 prevede câteva facilităţi fiscale, spre exemplu:
Art. 15. - (1) Sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit următorii contribuabili:
f) cultele religioase, pentru: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
Art. 55. - (4) Următoarele sume nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:
a) Cadourile oferite de angajatori în beneficiul copiilor minori ai angajaţilor, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea cadoului oferit fiecărei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.
Art. 84. - (2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume, reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual din transferul titlurilor de valoare, câştigul net anual din operaţiuni de vânzarecumpă rare de valută la termen, pe bază de contract, şi orice alte operaţiuni de acest gen, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.
Executivul a publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 907 din 23/12/2009 Programul de guvernare pentru 2009-2012 care prevede, referitor la activitatea cultică, următoarele obiective şi direcţii de implicare:
Cap. 22- Cultură şi patrimoniu naţional
Principii generale
a) Susţinerea principiului autonomiei cultelor religioase recunoscute de statul român
b) Elaborarea cadrului legal care să asigure accesul liber la fondurile arhivistice. Retrocedarea la cerere către foştii proprietari a registrelor de stare civilă, a fondurilor arhivistice comunitare ale cultelor şi ale organizaţiilor civile
c) Dezvoltarea parteneriatului dintre stat şi culte în domeniile social, cultural, educaţional şi susţinerea relaţiei de respect şi cooperare dintre culte în beneficiul întregii societăţi, inclusiv prin sprijinirea creării unor centre de asistenţă socială
d) Continuarea procesului de restabilire a dreptului de proprietate pentru cultele religioase recunoscute de statul roman
e) Acordarea de sprijin financiar cultelor religioase, susţinerea prezenţei şi a rolului acestora în societate, pornind de la principiul recunoaşterii contribuţiei lor la binele comun al societăţii
f) Promovarea unui parteneriat activ între stat şi culte prin crearea unor centre de asistenţă socială, încurajând astfel misiunea socială a bisericilor şi cultelor
Direcţii de acţiune:
▪ Sprijinirea cultelor religioase recunoscute al căror număr de enoriaşi este sub 5% din populaţia ţării de către Guvern, prin măsuri pozitive, cu un procent cel puţin egal sau mai mare decât procentul enoriaşilor
Cadrul legislativ actual prevede următoarele forme privind finanţarea cultelor religioase în România:
1. Salariile personalui clerical
Potrivit prevederilor Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului, numărul posturilor personalului clerical pentru care statul sprijină salarizarea prin alocarea unui fond de la bugetul de stat, pentru fiecare cult religios, se aprobă anual de Secretariatul de Stat pentru Culte, pe baza propunerilor conducerii cultelor religioase recunoscute, ţinând-se seama de numărul de adepţi ai fiecărui cult, precum şi de fondul alocat în acest scop.
2. Salariile personalului neclerical
Sprijinul salarial acordat de la bugetul de stat pentru personalul neclerical se alocă prin bugetele locale, în baza Ordonanţei de Guvern. nr. 82/200123 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobată prin Legea nr.125/2002. Mai exact, distribuţia acestor resurse bugetare se realizează de către consiliile judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
3. Finanţarea construirii/renovării de lacăşuri de cult din resurse ale instituţiilor centrale
Finanţarea construcţiilor şi reparaţiilor lăcăşelor de cult de către instituţiile centrale ale statului se realizează prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte.
La momentul actual pe pagina de internet a Secretariatului de Stat pentru Culte este postat un „Ghid al solicitantului” privind modul de depunere a documentaţiei prevăzute de legislaţia în vigoare (Ordonanţa Guvernului nr. 82/2001, Legea nr.125/2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002).
4. Finanţarea construirii/renovării de lacăşuri de cult din resurse ale autorităţilor publice locale
Autorităţile administraţiei publice locale (consiliile comunale, orăşeneşti, municipale şi judeţene) au de asemenea (conform art. 12 din Legea 489/2006) posibilitatea de a contribui financiar la renovarea/construirea de lăcaşuri de cult.
5. Finanţarea de către stat a activităţilor spiritual-culturale şi sociale în străinătate a cultelor recunoscute în România
Articolul 9, alineatul 4 al Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor prevede că statul român sprijină, prin autorităţile publice abilitate, activitatea spiritual-culturală şi socială în străinătate a cultelor recunoscute în România.
Legea nr. 16 din 02/04/1996-Legea Arhivelor Naţionale
Art. 7. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să înregistreze şi să ţină evidenţa tuturor documentelor intrate, a celor întocmite pentru uz intern, precum şi a celor ieşite, potrivit legii.
Art. 8. - Anual, documentele se grupează în unităţi arhivistice, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite în nomenclatorul documentelor de arhivă, care se întocmeşte de către fiecare creator pentru documentele proprii.
Art. 12. - Creatorii şi deţinătorii de documente sunt obligaţi să păstreze documentele create sau deţinute în condiţii corespunzătoare, asigurându-le împotriva distrugerii, degradării, sustragerii ori comercializării în alte condiţii decât cele prevăzute de lege. Persoanele juridice creatoare şi deţinătoare de documente sunt obligate să le păstreze în spaţii special amenajate pentru arhivă.
Art. 26. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea contravenţională, civilă sau penală.
Legea nr. 333 din 08/07/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
Art. 2. - (1) Ministerele şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi locale, regiile autonome, companiile şi societăţile naţionale, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile comerciale, indiferent de natura capitalului social, precum şi alte organizaţii care deţin bunuri ori valori cu orice titlu, denumite în prezenta lege unităţi, sunt obligate să asigure paza acestora.
(2) Persoanele fizice pot apela pentru protecţia personală la serviciile unor societăţi specializate de pază şi protecţie, în condiţiile prezentei legi.
Art. 4. - Răspunderea pentru luarea măsurilor de asigurare a pazei bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu revine conducătorilor unităţilor prevăzute la art. 2 alin. (1).
Răspunderi şi sancţiuni
Art. 57. - Nerespectarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea civilă, materială, disciplinară, contravenţională sau penală.
Art. 58. - Desfăşurarea de activităţi de pază sau protecţie, de proiectare, producere, instalare şi întreţinere a sistemelor de alarmă împotriva efracţiei sau a componentelor acestora fără atestat sau fără licenţa de funcţionare prevăzută de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Art. 59. - Implicarea conducătorilor unităţilor cu pază proprie, ai societăţilor specializate de pază şi protecţie, a personalului propriu în: desfăşurarea de acţiuni de forţă, executări silite, recuperări de debite, conflicte de muncă ori de opunere la desfăşurarea acţiunilor de restabilire a ordinii de drept de către autorităţile publice competente, precum şi nerespectarea dispoziţiilor art. 21 se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.
Art. 60. - Constituie contravenţii la prezenta lege următoarele fapte:
a) neluarea măsurilor de organizare şi funcţionare a pazei, prevăzute la art. 3 alin. (1) şi (3), art. 5 alin. (1), art. 17 alin. (1) şi la art. 18 alin. (2) şi (3);
b) neluarea măsurilor prevăzute la art. 25, art. 27 alin. (1), (2) şi (4) şi la art. 29 alin. (1);
c) neîntocmirea planului de pază, conform art. 5 alin. (3), sau a celui de transport de bunuri ori valori, conform art. 26 alin. (1), şi neîndeplinirea sarcinilor prevăzute în acestea ori a măsurilor stabilite de unitatea de jandarmi;
d) încadrarea sau menţinerea în funcţie a personalului de pază de orice fel, cu încălcarea dispoziţiilor art. 20 alin. (10), art. 22 alin. (1) şi (4) şi ale art. 39;
e) încălcarea de către personalul de pază ori gardă de corp a obligaţiilor prevăzute la art. 48-51;
f) neîndeplinirea de către conducătorii unităţilor a obligaţiilor prevăzute la art. 52;
g) nerespectarea prevederilor art. 24, art. 34 alin. (2), art. 41 alin. (7) şi (9) şi ale art. 42;
h) instalarea de sisteme tehnice de alarmă împotriva efracţiei sau de componente ale acestora cu încălcarea prevederilor art. 28 alin. (6) şi (7), precum şi nerespectarea prevederilor art. 30 şi 31;
i) refuzul de a asigura accesul reprezentanţilor autorităţilor publice aflaţi în exerciţiul funcţiunii, al personalului poliţiei sau al jandarmeriei, special desemnat pentru exercitarea atribuţiilor legale de control, pentru luarea măsurilor de prevenire în obiectivele păzite sau asistate prin mijloace tehnice antiefracţie şi în organizarea activităţii de gardă de corp;
j) depăşirea limitelor obiectului de activitate al societăţii specializate sau al corpurilor gardienilor publici;
k) refuzul de a furniza datele, informaţiile sau documentele solicitate de către reprezentanţii autorităţilor publice competente, potrivit legii, aflaţi în exerciţiul funcţiunii;
l) executarea, în fapt, a atribuţiilor de organizare şi funcţionare a activităţii societăţilor specializate de către persoane care au suferit condamnări pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie;
m) nerespectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării licenţei de funcţionare.
Art. 61. - Contravenţiile prevăzute la art. 60 se sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. g)-m);
b) cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, contravenţiile prevăzute la lit. a)-d) şi f);
c) cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei, contravenţia prevăzută la lit. e).
Art. 65. - Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac de către poliţişti, jandarmi, precum şi de către primari sau împuterniciţi ai acestora, conform competenţelor ce le revin, potrivit legii.
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003-Codul Muncii al României
Art. 2-Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
Art. 276. - (1) Constituie contravenţie şi se sancţionează astfel următoarele fapte:
a) nerespectarea dispoziţiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe ţară, cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei;
b) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 34 alin. (5), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei;
c) împiedicarea sau obligarea, prin ameninţări ori prin violenţe, a unui salariat sau a unui grup de salariaţi să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispoziţiilor legale, cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei;
e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificată, fără a depăşi valoarea cumulată de 100.000 lei;
f) încălcarea de către angajator a prevederilor art. 134 şi 137, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
g) încălcarea obligaţiei prevăzute la art. 135, cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei;
h) nerespectarea dispoziţiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
i) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
j) neacordarea indemnizaţiei prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul îşi întrerupe temporar activitatea cu menţinerea raporturilor de muncă, cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;
k) încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către inspectorii de muncă.
(3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) li se aplică dispoziţiile legislaţiei în vigoare.
Legea nr. 82 (r4) din 24/12/1991 contabilităţii nr. 82/1991
Art. 1. - (1) Societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară, potrivit prezentei legi, şi contabilitatea de gestiune adaptată la specificul activităţii.
(2) Instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri au, de asemenea, obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.
Art. 10. - (1) Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii la persoanele prevăzute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării unităţii respective.
(2) Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare.
(3) Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
Art. 35. - (1) Persoanele juridice care organizează contabilitatea în partidă dublă trebuie să publice, potrivit prevederilor legale, situaţiile financiare anuale. Fac obiectul publicării situaţiile financiare anuale, raportul administratorilor şi raportul de audit sau raportul comisiei de cenzori, după caz.
Art. 36. - (1) Termenele pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale sunt următoarele:
a) pentru societăţile comerciale, societăţile/companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, 150 de zile de la încheierea exerciţiului financiar;
b) pentru celelalte persoane prevăzute la art. 1, 120 de zile de la încheierea exerciţiului financiar.
Art. 41. - Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii, să fie considerate infracţiuni:
1. deţinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, titluri de valoare, numerar şi alte drepturi şi obligaţii, precum şi efectuarea de operaţiuni economice, fără să fie înregistrate în contabilitate;
2. nerespectarea reglementărilor emise de Ministerul Economiei şi Finanţelor cu privire la:
a) utilizarea şi ţinerea registrelor de contabilitate;
b) întocmirea şi utilizarea documentelor justificative şi contabile pentru toate operaţiunile efectuate, înregistrarea în contabilitate a acestora în perioada la care se referă, păstrarea şi arhivarea acestora, precum şi reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse;
c) efectuarea inventarierii;
d) întocmirea şi auditarea situaţiilor financiare anuale;
e) depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor a situaţiilor financiare anuale;
f) întocmirea şi depunerea la unităţile teritoriale ale Ministerului Economiei şi Finanţelor a situaţiilor financiare periodice sau a raportărilor contabile stabilite potrivit legii;
g) nedepunerea declaraţiei din care să rezulte că persoanele prevăzute la art. 1 nu au desfăşurat activitate;
h) publicarea situaţiilor financiare anuale, potrivit legii.
3. prezentarea de situaţii financiare care conţin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare;
4. nerespectarea prevederilor referitoare la întocmirea declaraţiilor prevăzute la art. 30 şi 31;
5. nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere de a întocmi şi publica situaţiile financiare anuale;
6. nerespectarea prevederilor referitoare la obligaţia membrilor organelor de administraţie, conducere şi supraveghere ale societăţii-mamă de a întocmi şi publica situaţiile financiare anuale consolidate.
Art. 42. - (1) Contravenţia prevăzută la art. 41 pct. 2 lit. h) se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 30.000 lei, cea prevăzută la pct. 1, cu amendă de la 1.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. c), d), e), pct. 4 şi 5, cu amendă de la 400 lei la 5.000 lei, cea prevăzută la pct. 6, cu amendă de la 10.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la pct. 2 lit. a) şi b), cu amendă de la 300 lei la 4.000 lei, cea prevăzută la pct. 2 lit. f), cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cea prevăzută la pct. 3, cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, iar cea prevăzută la pct. 2 lit. g), cu amendă de la 100 lei la 200 lei. Criteriile în funcţie de care se stabileşte nivelul amenzii se corelează cu nivelul cifrei de afaceri, după caz.
(2) Amenda pentru neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 41 pct. 2 lit. f) este de la 1.000 lei la 3.000 lei, dacă perioada de întârziere pentru întocmirea şi depunerea situaţiilor financiare periodice este cuprinsă între 15 şi 30 de zile lucrătoare, şi de la 1.500 lei la 4.500 lei, dacă perioada de întârziere depăşeşte 30 de zile lucrătoare.
(3) Guvernul, la propunerea Ministerului Economiei şi Finanţelor, poate modifica nivelul amenzilor prevăzute la alin. (1) în funcţie de rata inflaţiei.
(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se fac de persoanele cu atribuţii de inspecţie fiscală şi de comisarii Gărzii Financiare, precum şi de personalul altor direcţii din cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, stabilit prin ordin al ministrului economiei şi finanţelor.
(5) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor în cazul asociaţiilor de proprietari se fac de persoanele cu atribuţii de control din cadrul consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor, comunelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi de alte persoane anume împuternicite de consiliile judeţene, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.
(6) Amenzile contravenţionale prevăzute la alin. (1) şi (2) se suportă de persoanele vinovate.
(7) Contravenţiilor prevăzute la art. 41 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 43. - Efectuarea cu ştiinţă de înregistrări inexacte, precum şi omisiunea cu ştiinţă a înregistrărilor în contabilitate, având drept consecinţă denaturarea veniturilor, cheltuielilor, rezultatelor financiare, precum şi a elementelor de activ şi de pasiv ce se reflectă în bilanţ, constituie infracţiunea de fals intelectual şi se pedepseşte conform legii.
Ordinul nr. 1969/2007 privind aprobarea reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial
Reglementările contabile prevăzute la alin. (1) sunt obligatorii pentru asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi pentru alte persoane juridice înfiinţate în baza unor legi speciale, în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale
Anexa nr. 1
Prezentele reglementări se aplică pentru activităţile fără scop patrimonial, activităţile cu destinaţie specială şi activităţile economice desfăşurate, potrivit legii, de către asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii de acest fel, partide politice, patronate, organizaţii sindicale, culte religioase, precum şi pentru altele asemenea înfiinţate în baza unor legi speciale în scopul desfăşurării de activităţi fără scop patrimonial, care au obligaţia, potrivit legii, să conducă contabilitatea în partidă dublă şi să întocmească situaţii financiare anuale.
Anexa nr. 2
1. Categoriile de persoane juridice fără scop patrimonial care pot organiza şi conduce contabilitatea în partidă simplă, sunt următoarele:
a) unităţile de cult;
Ordinul nr. 28 din 26/03/2009 pentru aprobarea Dispozitiilor generale de aparare impotriva incendiilor la obiective de cult
Art. 2. - (1) Dispozitiile generale se aplica tuturor obiectivelor din cadrul cultelor religioase recunoscute in Romania, indiferent de activitatea desfasurata, destinatia sau amplasarea constructiilor apartinand acestora sau aflate in folosinta…
Art. 4. - (1) Sefii cultelor religioase recunoscute conform legii asigura, prin structurile de organizare centrala din subordine, indeplinirea urmatoarelor obligatii:
a) urmaresc, cu prilejul activitatilor de control care se desfasoara la obiectivele de cult din teritoriu, pastrarea in siguranta a bunurilor imobile si mobile care constituie patrimoniul cultului, inclusiv din punctul de vedere al apararii impotriva incendiilor, precum si protectia utilizatorilor, potrivit prezentelor dispozitii generale;
b) asigura conditii pentru difuzarea prezentelor dispozitii generale catre toate obiectivele de cult din teritoriu;
c) asigura participarea personalului cu atributii in domeniul apararii impotriva incendiilor la instruiri de specialitate sau la programe de pregatire ce se organizeaza la nivelul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, al altor institutii de specialitate ori in centre de formare autorizate, potrivit legii;
d) asigura resursele financiare necesare activitatilor de aparare impotriva incendiilor, inclusiv pentru solutionarea neregulilor constatate la obiectivele de cult, de catre personalul propriu desemnat ori de catre inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti;
e) analizeaza, anual sau ori de cate ori situatia o impune, eficienta activitatilor de aparare impotriva incendiilor la obiectivele de cult si incendiile produse, stabilind masuri concrete pentru imbunatatirea in perspectiva a acestei activitati.
(2) Indeplinirea obligatiilor stabilite prin lege in domeniul apararii impotriva incendiilor, precum si a celor prevazute la alin. (1) se asigura prin personalul de specialitate numit la nivelul structurilor de organizare centrala si locala ale cultului pe care il reprezinta.
Art. 5. - Persoanele cu atributii de conducere de la nivelul structurilor de organizare locale ori regionale ale cultelor religioase recunoscute, conform legii, conducatorii de eparhii, ceilalti ierarhi, precum si asimilatii au urmatoarele obligatii principale:
a) desemneaza personalul cu atributii de organizare, indrumare si control pentru pastrarea in siguranta a bunurilor imobile si mobile, inclusiv din punctul de vedere al apararii impotriva incendiilor, precum si protectia utilizatorilor, prin urmarirea respectarii prezentelor dispozitii generale;
b) desemneaza si comunica structurilor de organizare centrala ale cultului persoanele din cadrul obiectivelor de cult ce functioneaza in zona de competenta propuse sa participe la instruirile de specialitate sau la programele de pregatire ori de formare profesionala ce se organizeaza la nivelul Ministerului Culturii, Cultelor si Patrimoniului National, al altor institutii de specialitate ori in centre de formare autorizate, potrivit legii;
c) asigura conditii pentru solutionarea neregulilor din punctul de vedere al apararii impotriva incendiilor constatate la obiectivele de cult, de catre personalul propriu desemnat ori de catre inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti;
d) furnizeaza, ierarhic, catre structurile de organizare centrala ale cultului, datele si informatiile necesare in vederea analizarii anuale a activitatii de aparare impotriva incendiilor la obiectivele de cult si privind incendiile produse in obiectivele de cult din competenta.
Art. 6. - Personalul clerical si cel asimilat al cultelor recunoscute, care are atributii de conducere la nivelul obiectivelor de cult, denumit in continuare persoana cu atributii de conducere, are urmatoarele obligatii principale:
a) stabileste, prin dispozitii scrise, responsabilitatile privind apararea impotriva incendiilor in entitatea pe care o reprezinta;
b) actualizeaza dispozitiile prevazute la lit. a) ori de cate ori este cazul si le aduce la cunostinta intregului personal, utilizatorilor, precum si altor persoane indreptatit interesate, in partile ce ii privesc;
c) asigura, potrivit prezentelor dispozitii generale, intocmirea instructiunilor de aparare impotriva incendiilor proprii obiectivului de cult si stabileste atributiile ce revin intregului personal pe locurile de munca, care desfasoara activitati permanent, ocazional sau cu caracter sezonier;
d) desemneaza o persoana cu responsabilitati in domeniul apararii impotriva incendiilor, la nivelul obiectivului de cult;
e) permite desfasurarea activitatilor de muzeografie in cadrul obiectivului de cult numai de catre personalul care detine competenta necesara, obtinuta in urma absolvirii unui program de formare profesionala in ocupatii definite pe baza standardelor ocupationale din acest domeniu;
f) stabileste planurile cuprinzand ordinea si prioritatile care trebuie avute in vedere la salvarea bunurilor/exponatelor de valoare din lacasurile de cult, muzee, depozite, biblioteci, arhive, ateliere de restaurare-conservare, precum si altele similare, in situatia producerii unor incendii; planurile au caracter confidential, dupa caz, si se aduc la cunostinta exclusiv persoanelor cu atributii privind punerea acestora in practica in caz de incendiu;
g) permite, in conditiile legii, executarea controalelor de prevenire la nivelul obiectivelor de cult, de catre inspectorii de prevenire din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, prezinta documentele necesare si furnizeaza informatiile de interes solicitate;
h) aduce la cunostinta populatiei, cu prilejul manifestarilor religioase ce presupun mare afluenta de participanti, regulile si masurile ce trebuie respectate in domeniul apararii impotriva incendiilor, specifice comunitatii locale.
Art. 7. - Persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul obiectivelor de cult au urmatoarele obligatii principale:
a) sa participe la activitatile de pregatire teoretica si practica in domeniul apararii impotriva incendiilor, organizate la nivelul obiectivului de cult;
b) sa cunoasca si sa respecte regulile si masurile de aparare impotriva incendiilor specifice tuturor activitatilor pe care le desfasoara in obiectivul de cult, care le-au fost aduse la cunostinta sub orice forma de catre cei in drept;
c) sa aduca la cunostinta persoanei cu atributii de conducere orice defectiune tehnica ori alta situatie care poate constitui pericol de incendiu;
d) sa actioneze, in cazul producerii unui incendiu, potrivit procedurilor stabilite la locul de desfasurare a activitatii, pentru salvarea persoanelor si bunurilor si stingerea operativa a acestuia.
Art. 8. - La solicitarea persoanelor mentionate la art. 4, 5 si 6, autoritatile administratiei publice locale sprijina asigurarea solutionarii unor probleme prilejuite de organizarea manifestarilor religioase care presupun mare afluenta de persoane, cum ar fi amenajarea locurilor de parcare, masurile de paza, puncte de prim ajutor, distribuirea apei potabile, dirijarea circulatiei ori alte necesitati justificate, pentru desfasurarea acestora in conditii de siguranta.
Proiecte legislative
Ministerul Culturii si Cultelor propune dezbaterii publice Proiectul de modificare a H.G. nr. 1470/2002 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor O.G. nr. 82/2001 care a fost iniţiat datorită recentei modificări a O.G. nr. 82/2001 prin Legea nr. 128/2009, precum şi în scopul eficientizării procesului de alocare şi justificare a sprijinului financiar de la bugetul de stat şi a întăririi responsabilităţii factorilor implicaţi în proces. La această propunere de modificare şi completare sunt anexate şi protocolul de finanţare, cererea-tip, declaraţia pe propria răspundere şi raportul de justificare, documente care urmează a fi aprobate prin ordin al ministrului culturii, cultelor şi patrimoniului naţional ( http://www.culte.ro/InitiativeLegislativeDetalii.aspx?id=307 ).
Proiectul de Hotărâre privind modificarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1470/2002 prevede:
Cap. II: Acordarea sprijinului financiar sub formă de contribuţii
Art. 3 - (1) Ministerul Culturii şi Cultelor şi Patrimoniului Naţional acordă sprijin financiar, în limita prevederilor bugetare, pentru:
a) plata contribuţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţă pentru completarea drepturilor salariale ale personalului neclerical;
b) sumele datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, Fondului pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondului de asigurări sociale de sănătate, aferente contribuţiilor alocate conform art. 2 alin. (1) lit. b) din ordonanţă;
c) proiectarea, restaurarea şi conservarea lăcaşurilor de cult care sunt monumente istorice şi care aparţin cultelor recunoscute din România;
d) restaurarea şi conservarea bunurilor din patrimoniul cultural naţional mobil al cultelor religioase recunoscute în România;
e) completarea fondurilor proprii necesare întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri;
f) amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase;
g) construirea, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum şi repararea lăcaşurilor de cult care aparţin cultelor religioase din România;
h) achiziţionarea de imobile necesare desfăşurării activităţilor unităţilor de cult şi de asistenţă socială şi medicală susţinute de acestea;
i) sprijinirea activităţilor de asistenţă socială şi medicală organizate de cultele religioase recunoscute din România, în spitale, centre de plasamente, cămine pentru bătrâni şi alte forme de asistenţă;
j) susţinerea unor acţiuni cu caracter intern şi internaţional realizate de cultele religioase recunoscute din România;
k) construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult;
l) construirea, amenajarea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;
m) construirea, amenajarea şi repararea sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute;
n) împrejmuirea lăcaşurilor de cult şi a cimitirelor, proprietate a unităţilor de cult.
(2) Sprijinul financiar pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult cu venituri mici sau fără venituri se poate acorda pentru următoarele lucrări şi servicii: întreţinere, procurarea de materiale, prestări de servicii cu caracter funcţional, procurarea şi întreţinerea obiectelor de inventar.
Art. 4. - (1) Din bugetele locale ale judeţelor şi al municipiului Bucureşti se alocă lunar sumele necesare pentru: plata contribuţiilor prevăzute la art. 2 alin. (1) lit. a) din ordonanţă, în vederea completării drepturilor salariale ale personalului neclerical; plata contribuţiilor prevăzute la lit. a), în vederea achitării obligaţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, la Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
(2) Din bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi ale judeţelor se pot aloca sume pentru completarea fondurilor proprii ale unităţilor de cult destinate:
a) întreţinerii şi funcţionării unităţilor de cult fără venituri sau cu venituri mici;
b) construirii, în condiţiile aprobării documentaţiilor tehnico-economice potrivit reglementărilor în vigoare, precum şi reparării lăcaşurilor de cult;
c) conservării şi întreţinerii bunurilor de patrimoniu aparţinând cultelor religioase;
d) desfăşurării unor activităţi de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult.
e) amenajarea şi întreţinerea muzeelor cultural-religioase;
f) construirea, amenajarea şi repararea clădirilor având destinaţia de aşezăminte de asistenţă socială şi medicală ale unităţilor de cult;
g) construirea, amenajarea şi repararea sediilor administrative ale eparhiilor sau ale centrelor de cult;
h) construirea, amenajarea şi repararea sediilor unităţilor de învăţământ teologic proprietate a cultelor recunoscute.
Alte acte normative aplicabile domeniului cultic sunt:
http://consultjuridic.blogspot.com/2010/12/acte-normative-aplicabile-domeniului.html
Bibliografie:
Stat şi religii în România - o relaţie transparentă? http://www.apador.org/publicatii/raport_stat_religii.pdf
Program Legislatie
