Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar



Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar 

conform Ordinului nr. 5.547 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului de inspecţie a unităţilor de învăţământ preuniversitar

Inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă evaluarea oficială de către instituţiile abilitate prin lege (MECS sau inspectoratele şcolare, după caz) a realizării scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare.

  

  

1. Inspecţia şcolară generală Definitie: Inspecţia şcolară generală reprezintă o activitate de evaluare generală a performanţelor diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, prin raportare explicită la politicile educaţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în funcţionarea acestora.    Pentru sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar reprezintă forma specifică a inspecţiei de evaluare instituţională a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Obiectul principal al inspecţiei şcolare generale a unităţilor de învăţământ preuniversitar îl reprezintă întreaga activitate a unităţii de învăţământ preuniversitar, în calitate de furnizor direct de servicii educaţionale.

Scopul inspecţiei şcolare generale îl constituie:   a) evaluarea şi monitorizarea activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie;   b) îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;   c) consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi.   Inspecţia şcolară generală se realizează de către MECTS şi inspectoratele şcolare judeţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB), în toate unităţile de învăţământ preuniversitar care formează sistemul naţional de învăţământ, vizând aspectele şi ariile tematice nominalizate în prezentul regulament.     Perioada dintre două inspecţii şcolare generale ale unităţilor de învăţământ preuniversitar va fi stabilită în urma unor constatări şi analize fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS. Inspectorii vor face aprecieri asupra următoarelor 7 arii tematice/domenii:   a) managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în vigoare şi a regulamentelor;   b) modul de aplicare a curriculumului naţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar;   c) activitatea personalului didactic (proiectare, predare-învăţare, evaluare, reglare/remediere, diferenţiere a demersului educaţional);   d) nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale naţionale (curriculare şi de evaluare);   e) modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată), respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse;   f) relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală;   g) atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ.       Lista unităţilor de învăţământ preuniversitar în care urmează să se desfăşoare inspecţia şcolară generală împreună cu perioadele din graficul de activităţi semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de inspecţie sunt propuse de către inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării calităţii şi avizate în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la începutul fiecărui semestru. Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în funcţie de mărimea şi complexitatea unităţii de învăţământ (număr de elevi, număr de structuri arondate unei unităţi cu personalitate juridică, distribuţia geografică). Inspecţia şcolară generală este realizată, de regulă, de o echipă formată din 2 până la 8 inspectori şi va fi condusă de un coordonator numit dintre aceştia. Echipa va cuprinde inspectori care au competenţele necesare pentru a inspecta un eşantion format din cel puţin 6 discipline incluse în curriculum. În şcolile cu limba de predare a unei minorităţi naţionale, echipa de inspectori va fi însoţită de inspectorul de minorităţi/de specialitate pentru limba maghiară, germană, români etc., respectiv de metodişti vorbitori ai limbilor minorităţilor. Durata inspecţiei şcolare generale este de 1-2 săptămâni, în funcţie de mărimea şi complexitatea activităţilor educaţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate.    Etape: I. Activitatea de preinspecţie   Inspectorul coordonator al echipei realizează următoarele activităţi preparatoare pentru inspecţie:   a) informează unitatea de învăţământ preuniversitar care va fi inspectată şi stabileşte împreună cu directorul modul în care vor fi predate documentele instituţiei, precum şi data-limită la care va face cunoscut personalului rezultatul inspecţiei;   b) prezintă unităţii de învăţământ lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi stabileşte împreună cu directorul unităţii de învăţământ data-limită până la care toate documentele vor fi pregătite;   c) stabileşte responsabilităţile ce revin fiecărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilităţilor se va realiza după consultarea membrilor echipei de inspecţie. Inspectorul coordonator va furniza unităţii de învăţământ preuniversitar lista cu numele şi responsabilităţile membrilor echipei, durata inspecţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şi eşantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor-ţintă (elevi, cadre didactice, părinţi etc.) şi colectarea datelor. Unitatea de învăţământ va fi informată dacă apar schimbări în componenţa echipei de inspectori;   d) vizitează unitatea de învăţământ înainte de inspecţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspecţiei, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspecţiei şi pentru a răspunde la întrebările puse de acesta. Inspectorul coordonator explică modul în care va fi analizată documentaţia şi cum va fi folosită de către echipă;   e) în urma vizitei în unitatea de învăţământ, poate solicita centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile-ţintă, particularizat, în funcţie de specificul şi problemele-cheie identificate în unitatea de învăţământ care va fi inspectată.   Pentru inspecţia realizată de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de învăţământ va putea solicita schimbarea perioadei de inspecţie sau datele/orele de desfăşurare a unor activităţi specifice (din activitatea de preinspecţie, de inspecţie şi de postinspecţie), adresându-se în scris consiliului de administraţie al ISJ/ISMB.                  În cuprinsul solicitării, unitatea de învăţământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desfăşurarea activităţilor respective. Planul modificat de inspecţie devine efectiv în momentul aprobării lui de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB.   Inspectorul coordonator al echipei solicită conducătorului unităţii de învăţământ preuniversitar documentele necesare pregătirii activităţii de inspecţie, cu cel puţin 7 zile înainte de începerea inspecţiei.         Directorul instituţiei de educaţie pregăteşte documentele solicitate şi le pune la dispoziţia echipei de inspecţie.   Inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspecţiei în aşa fel încât să se colecteze un eşantion suficient de date, să aibă ocazia să discute despre situaţia constatată şi să emită aprecieri ca echipă.   Înainte de inspecţie, inspectorul coordonator al echipei colectează următoarele date şi informaţii:   a) o prezentare scrisă de director asupra activităţii unităţii de învăţământ (maximum două pagini), care va cuprinde informaţii asupra situaţiei socioeconomice a zonei, elevilor/copiilor, managementului instituţiei de educaţie, managementului resurselor financiare, încadrării cu personal, materialului didactic, clădirilor, curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale instituţiei de educaţie;   b) un formular cu date statistice privind unitatea de învăţământ, completat de către director;   c) rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale şi testele naţionale în ultimii 3 ani, comparativ cu media la nivel judeţean şi naţional;   d) raportul de evaluare internă al unităţii de învăţământ preuniversitar;   e) documentele unităţii de învăţământ privind încadrarea personalului angajat şi managementul general;   f) documentele privind politica unităţii de învăţământ;   g) cel mai recent raport de inspecţie şcolară generală;   h) orarul unităţii de învăţământ în perioada inspecţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice);   i) orice altă informaţie pe care personalul instituţiei de educaţie doreşte să o furnizeze inspectorilor.   După colectarea acestor date de către inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate şi vor fi comunicate celorlalţi membri ai echipei de inspecţie. Dosarul activităţii de preinspecţie este confidenţial şi poate fi utilizat numai de inspectori.     II.  Desfăşurarea inspecţiei      Inspecţia şcolară generală va fi deschisă de către coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anunţă consiliului profesoral domeniile şi activităţile care vor fi inspectate de către membrii echipei de inspectori.   Inspectorul coordonator al echipei are următoarele atribuţii:   a) reprezintă instituţia din care provine, ISJ/ISMB sau MECTS, şi echipa de inspectori în relaţiile cu unitatea de învăţământ inspectată;   b) supraveghează şi monitorizează derularea inspecţiei şcolare generale;   c) analizează şi soluţionează, împreună cu directorul unităţii de învăţământ inspectate, orice neconcordanţă sau problemă ivită în legătură cu organizarea şi desfăşurarea inspecţiei;   d) organizează şi conduce întâlnirile cu reprezentanţii părinţilor, ai elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentanţii comunităţii locale;   e) coordonează colectarea documentelor întocmite de membrii echipei sau de personalul unităţii de învăţământ inspectate;   f) coordonează elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, părinţi şi cadrele didactice privind activitatea şcolară şi extraşcolară a unităţii de învăţământ inspectate;   g) organizează întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspectori, în scopul emiterii de judecăţi comune;   h) stabileşte datele la care se desfăşoară întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspecţie pe discipline (catedre/comisii) şi pe aspecte (consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ);   i) derulează activităţile care îi revin, în conformitate cu responsabilităţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipei şi întocmeşte documentaţia necesară;   j) pe baza documentelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizează, elaborează raportul final al inspecţiei şcolare generale.      Inspecţia şcolară generală se va desfăşura după programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unităţii de învăţământ.         În cadrul inspecţiei şcolare generale pot fi realizate următoarele activităţi:   a) observarea activităţilor desfăşurate la clasă prin inspecţie/asistenţă la lecţii şi a altor activităţi desfăşurate în spaţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat observării/asistării diferitelor activităţi educaţionale de la nivelul unităţii de învăţământ inspectate;   b) discuţii cu directorul/directorii unităţii de învăţământ preuniversitar, cu membrii consiliului de administraţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unităţilor de învăţământ, între care cei ai comisiei de evaluare şi asigurare a calităţii, ai comisiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar etc.;   c) discuţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliare şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de desfăşurare a inspecţiei va fi alocat discuţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din unitatea de învăţământ inspectată;   d) întâlniri, inclusiv informale, cu reprezentanţii părinţilor şi ai elevilor;   e) întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţii administraţiei publice locale şi cu alţi reprezentanţi ai comunităţii locale;   f) aplicarea de chestionare;   g) analiza documentelor.      În timpul inspecţiei, inspectorii vor colecta informaţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea şi eficienţa utilizării lor.        Din categoria acestor documente fac parte:   a) planul de dezvoltare instituţională (PDI)/planul de acţiune al instituţiei de educaţie (PAS);   b) raportul anual de evaluare internă (RAEI)/raportul de autoevaluare (RA);   c) rapoartele scrise ale evaluărilor externe şi ale inspecţiilor din ultimii 3 ani;   d) cataloagele, registrele matricole;   e) condica profesorilor;   f) planurile operaţionale ale diferitelor comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;   g) documentele catedrelor/comisiilor metodice;   h) portofoliile profesorilor;   i) caietele elevilor, documentele care vizează rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor;   j) alte documente relevante pentru politica instituţiei de educaţie şi procedurile specifice elaborate;   k) orice fel de documente/informaţii scrise distribuite părinţilor;   l) documentele şedinţelor consiliului de administraţie, planul financiar al instituţiei de educaţie şi orice alt document considerat necesar.      Inspectorii vor inspecta/asista toate cadrele didactice din unitatea de învăţământ, astfel încât fiecare cadru didactic să fie observat la cel puţin o lecţie şi, în final, să rezulte un eşantion reprezentativ pentru specificul unităţii de învăţământ respective. Cadrele didactice au obligaţia să primească inspectorul pentru observarea lecţiei, conform orarului anunţat. Când observă o lecţie, inspectorii nu au dreptul să intervină pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând să distragă atenţia elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clasă. Aspectele urmărite prin activitatea de observare sunt următoarele:   a) relaţia profesor-elev şi aplicarea sistematică a strategiilor didactice centrate pe elevi;   b) utilizarea achiziţiilor anterioare de învăţare ale elevilor;   c) concordanţa dintre strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi;   d) individualizarea sarcinilor şi a situaţiilor de învăţare în funcţie de nevoile identificate;   e) caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar - legături cu alte discipline de studiu, în cadrul aceleiaşi arii, şi legături cu discipline din arii curriculare diferite;   f) modul de selecţie şi utilizare a auxiliarelor curriculare în funcţie de specificul unităţii de învăţământ preuniversitar şi de achiziţiile anterioare de învăţare ale educabililor;   g) dezvoltarea capacităţii elevilor de a învăţa din experienţă şi din practică;   h) modul de răspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părinţilor privind acordarea de sprijin individual în învăţare;   i) includerea, dacă este cazul, în cadrul activităţilor de predare-învăţare-evaluare a elementelor specifice ale minorităţilor etnice, religioase sau de altă natură existente în instituţia de educaţie;   j) utilizarea formelor de evaluare formativă şi sumativă a rezultatelor învăţării;   k) respectarea recomandărilor de igienă şcolară privind echilibrul dintre activitatea şcolară a elevului şi celelalte tipuri de activităţi specifice vârstei (inclusiv în privinţa temelor pentru acasă);   l) respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de predare-învăţare-evaluare;   m) utilizarea autoevaluării şi interevaluării elevilor în activităţile de învăţare;   n) prezentarea produselor activităţii elevilor în sălile de clasă/grupă şi în celelalte spaţii ale unităţii de învăţământ preuniversitar;   o) caracterul obiectiv al evaluării formative şi sumative. În timpul inspecţiei, inspectorul coordonator al echipei organizează întâlniri cu beneficiarii direcţi şi indirecţi ai educaţiei furnizate de unitatea şcolară. La aceste întâlniri vor fi prezenţi 2-3 inspectori, în funcţie de aria tematică de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii/partenerii (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) în legătură cu procesul de inspecţie şi pentru a afla opiniile lor în privinţa unităţii de învăţământ. Inspectorii iau cunoştinţă de opiniile participanţilor, comunicându-le faptul că opiniile lor despre instituţia de educaţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administrează chestionare pentru a afla părerile participanţilor (părinţi, elevi, personal, reprezentanţi ai comunităţii) despre activitatea unităţii de învăţământ. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu aceştia. Discuţiile le vor permite inspectorilor să aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unităţii de învăţământ, precum şi modul în care acestea sunt puse în practică. Inspectorii vor evalua dacă personalul acţionează ca o echipă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unităţii de învăţământ preuniversitar. Echipa de inspectori îşi planifică o şedinţă înainte de începerea inspecţiei şi analizează documentaţia colectată în perioada de preinspecţie. De asemenea, aceştia se întâlnesc periodic în timpul inspecţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privinţa unităţii de învăţământ şi a activităţilor pe care le vor inspecta în continuare. În cadrul şedinţei vor fi analizate următoarele documente:   a) RAEI;   b) rezultatele evaluărilor externe şi inspecţiilor din ultimii 3 ani;   c) proiectul de dezvoltare instituţională/planul de acţiune al unităţii de învăţământ, împreună cu planurile operaţionale/de implementare pe anul în curs;   d) documentele consiliului de administraţie;   e) planul managerial;   f) documentele care să ateste monitorizarea şi controlul activităţii metodice din partea conducerii unităţii de învăţământ (planul de asistenţe la ore, fişele de asistenţă la ore etc.);   g) portofoliile catedrelor/comisiilor metodice;   h) portofoliile cadrelor didactice - inclusiv rezultatele evaluărilor;   i) portofoliile elevilor;   j) documente referitoare la participarea cadrelor didactice la programe şi activităţi de dezvoltare profesională;   k) raportul de analiză al activităţii din anul şcolar/semestrul precedent;   l) organigrama unităţii de învăţământ;   m) raportările statistice obligatorii (SC);   n) orarul instituţiei de educaţie/schemele orare ale claselor;   o) programele activităţilor extracurriculare;   p) instrumente de monitorizare şi evaluare internă specifice unităţii de învăţământ;   q) documente privind progresul în dotarea cu echipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de documentare şi informare (CDI);   r) documentele şcolare prevăzute de lege;   s) alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, judeţene şi locale).     III.  Activitatea de postinspecţie      În urma derulării activităţilor de inspecţie, vor fi prezentate următoarele rapoarte:   1. rapoartele verbale parţiale. Acestea sintetizează rezultatele şi concluziile preliminare ale inspecţiei, sunt prezentate de către fiecare inspector, la finalul fiecărei activităţi desfăşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor/catedrelor metodice/membrilor consiliului de administraţie, cadrelor didactice inspectate, precum şi reprezentanţilor elevilor şi ai părinţilor, în funcţie de aria tematică şi disciplina inspectată;   2. raportul verbal general. În perioada imediat următoare încheierii inspecţiei, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport verbal general, în cadrul unei întâlniri/şedinţe la care vor fi prezenţi directorul/directorii, şefii de catedre, membrii consiliului de administraţie şi profesorii inspectaţi. Raportul este confidenţial, în sensul că participanţii la întâlnire/şedinţă nu vor discuta despre acesta în afara unităţii de învăţământ inspectate;   3. rapoartele verbale parţiale şi raportul verbal general vor prezenta, în mod concis, punctele tari ale unităţii de învăţământ şi aspectele care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie să fie respectate şi nu vor fi modificate decât dacă directorul sau personalul unităţii de învăţământ va demonstra că aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. Rapoartele verbale oferă posibilitatea unor discuţii în privinţa aspectelor care este necesar să fie remediate;   4. rapoartele scrise individuale ale inspecţiei şcolare generale. Acestea reprezintă rapoartele individuale ale membrilor echipei de inspectori, realizate pentru fiecare arie tematică/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplină inspectată. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei de inspectori, ale căror modele sunt prevăzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator;   5. raportul scris final al inspecţiei şcolare generale. Raportul scris final va fi redactat de inspectorul coordonator al echipei. El trebuie să fie în concordanţă cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei. Raportul scris final, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3, trebuie să respecte criteriile de inspecţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fiind structurat în două părţi: ·         raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline; ·         echipa de inspecţie acordă calificative fiecărei arii tematice/domeniu, respectiv fiecărei discipline inspectate. Managerii şi personalul unităţii de învăţământ trebuie să poată identifica în raport, pe baza recomandărilor realizate, priorităţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbunătăţire. Raportul scris final va fi semnat de către inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de către acesta consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ în termen de cel mult 3 săptămâni de la finalizarea activităţii de inspecţie. O copie a raportului scris final va fi înaintată inspectorului general şi, la cerere, MECTS. Raportul scris final va fi însoţit de un rezumat al acestuia. Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în formă sintetică constatări/aprecieri, recomandări şi calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematică şi fiecare disciplină inspectată.  Rezumatul va fi prezentat de către directorul unităţii de învăţământ consiliului profesoral în cadrul unei şedinţe în care vor fi invitaţi reprezentanţii părinţilor, reprezentanţii elevilor, precum şi ai personalului didactic auxiliar şi ai personalului nedidactic. Rezumatul raportului scris final al inspecţiei şcolare generale elaborat conform modelului prevăzut în anexa nr. 4 conţine numai informaţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de instituţiile autorităţilor publice locale cu atribuţii în domeniul educaţional. Dacă inspecţia este realizată de către MECTS, copii ale raportului scris final vor putea fi transmise, la cerere: ·         ISJ/ISMB de unde provine unitatea şcolară inspectată, ·         secretarului de stat pentru învăţământul preuniversitar, ·         ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.  Raportul scris final al inspecţiei şcolare generale reprezintă documentul oficial referitor la rezultatele inspecţiei. Acest raport se înregistrează atât la ISJ/ISMB, după ce a fost avizat de către inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigurării calităţii, cât şi la unitatea de învăţământ preuniversitar inspectată. Cu această ocazie, în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ inspectate se încheie un proces-verbal la care raportul general este anexat. Raportul scris final al inspecţiei trebuie să precizeze:   a) denumirea unităţii de învăţământ şi perioada în care s-a desfăşurat inspecţia;   b) componenţa echipei de inspecţie, cu menţionarea responsabilităţii fiecărui membru al echipei (aspect şi discipline inspectate);   c) obiectivele inspecţiei;   d) descrierea pe scurt a contextului în care funcţionează instituţia de educaţie (demografic, geografic, economic, social, cultural etc.);   e) datele generale statistice privind unitatea şcolară - inclusiv indicatorii relevanţi din Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (SNIE);   f) activităţile desfăşurate pe parcursul inspecţiei;   g) constatările rezultate din aplicarea instrumentelor de inspecţie şi din colectarea eşantionului de date, precum şi aprecierile şi recomandările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile evaluate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S);   h) constatările, aprecierile, recomandările specifice fiecărei discipline, precum şi calificativul acordat pe disciplină, respectiv unul dintre calificativele bine: (B), acceptabil (A), slab (S).   (1) În termen de două săptămâni de la primirea raportului scris final al inspecţiei şcolare generale, unitatea de învăţământ va elabora un plan de îmbunătăţire a activităţii, ţinând cont de recomandările făcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator. În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbunătăţire a activităţii va include: ·         obiective, ·         activităţi/acţiuni/măsuri, ·         termene/perioade concrete de realizare, ·         desemnarea responsabililor, ·         indicatori de măsurare a realizării obiectivelor propuse, fiind asumat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar inspectate. În termen de cel mult o săptămână de la primirea planului de îmbunătăţire a activităţii inspectorul coordonator poate face observaţiîn legătură cu acesta, observaţii de care unitatea de învăţământ are obligaţia să ţină cont. După aprobare, unitatea de învăţământ va începe aplicarea primelor activităţi/acţiuni/măsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora. Planul de îmbunătăţire a activităţii, aprobat de către inspectorul coordonator, va fi ataşat dosarului de inspecţie. Instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală va urmări aplicarea planului de îmbunătăţire a activităţii prin inspecţia de revenire.  Inspecţia de revenire are un caracter obligatoriu şi va fi realizată la o dată/perioadă stabilită de către instituţia care a efectuat inspecţia şcolară generală a respectivei unităţii de învăţământ. Cu cel puţin o săptămână înainte de efectuarea inspecţiei de revenire, unitatea de învăţământ vizată va fi informată în legătură cu data/perioada în care se va realiza această inspecţie. Dacă în urma inspecţiei de revenire se constată neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbunătăţire, instituţia care a realizat inspecţia şcolară generală iniţială şi, respectiv, inspecţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demarării de către această instituţie a procedurilor de evaluare instituţională specifice.

2. Inspecţia tematică Definitie: Inspecţia tematică reprezintă o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu/mai multor domenii particular(e) al/ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, a/al activităţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.    Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.    Inspecţia tematică poate include: ·         activitatea de control al respectării legislaţiei şcolare, ·          inspecţia evaluării activităţilor de formare şi perfecţionare, ·         inspecţia activităţilor educative/extracurriculare, ·         inspecţia de evaluare a calităţii managementului unităţilor de învăţământ, ·         inspecţia activităţii profesorului-diriginte, ·         a activităţii de orientare şcolară şi profesională, ·         activitatea de analiză şi rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor, ·          inspecţia în vederea evaluării pregătirii începutului anului şcolar, ·         completarea documentelor şcolare, realizarea planului de şcolarizare etc.

Scop, obiective, tipuri, etape   Obiectul principal al inspecţiei tematice îl reprezintă o secvenţă particulară/un aspect a/al activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau a/al activităţii personalului acestora, în special a/al activităţii cadrelor didactice care deservesc aceste instituţii.      Inspecţia tematică este o formă de evaluare, consiliere şi control, precum şi un mijloc eficient prin intermediul căruia se obţin date şi informaţii necesare soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie şi întocmirii unor baze de date, studii, analize diagnostice şi prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de reţea şcolară, referitoare la domenii sau aspecte particulare ale predării-învăţării-evaluării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoaşterea şi respectarea legislaţiei şcolare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execuţiei bugetare, pentru verificarea aplicării unor schimbări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, evaluative etc.) sau la activitatea compartimentelor funcţionale ale unităţii de învăţământ preuniversitar.   Scopul inspecţiei tematice îl constituie colectarea şi analizarea informaţiilor în vederea valorificării aspectelor pozitive şi a soluţionării unor probleme ale sistemului de educaţie. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate.   Obiectivele inspecţiei tematice se stabilesc, în mod concret, în concordanţă cu temele vizate.      Inspecţia tematică include consilierea/ monitorizarea/evaluarea pe domenii şi aspecte diferite, între care:   a) respectarea legislaţiei şcolare;   b) completarea documentelor şcolare şi a actelor de studii;   c) calitatea managementului instituţiilor de educaţie;   d) calitatea managementului inspectoratelor şcolare sau a managementului unităţilor conexe;   e) activitatea de pregătire metodico-ştiinţifică sau, prin extensie, evaluarea tuturor activităţilor de formare şi perfecţionare;   f) activitatea profesorului-diriginte, activitatea de orientare şcolară şi profesională;   g) activităţile de educaţie, complementare procesului de învăţământ (mentorat, şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii);   h) activitatea diferitelor comisii instituite;   i) activitatea profesorului documentarist din CDI;   j) realizarea planului de şcolarizare;   k) pregătirea începutului/sfârşitului de an şcolar;   l) selecţia resursei umane;   m) activitatea de analiză şi rezolvare a scrisorilor, sesizărilor şi reclamaţiilor;   n) gradul de utilizare a resurselor materiale;   o) alte teme de interes educaţional.   (2) Tematica de inspecţie se va stabili anual/semestrial, în funcţie de priorităţile MECTS şi ale ISJ/ISMB.   Etapele inspecţiei tematice sunt următoarele:   a) planificarea inspecţiei;   b) organizarea inspecţiei;   c) colectarea, analizarea şi interpretarea datelor;   d) formularea concluziilor şi consilierea persoanelor responsabile pentru domeniul/activitatea inspectată.  Consemnarea rezultatelor inspecţiei tematice se face în registrul de inspecţii al instituţiei de educaţie sub forma unui raport scris/proces-verbal/notă de control, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.   Concluziile inspecţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiectivele propuse. Acestea conţin:   a) constatări;   b) aprecieri;   c) recomandări adresate membrilor consiliului de administraţie, directorului/directorilor instituţiei de educaţie, responsabililor compartimentelor funcţionale, cadrelor didactice, responsabililor şi membrilor diferitelor comisii etc.      Concluziile inspecţiei tematice sunt valorificate în:   a) materialele de analiză ale instituţiei care a iniţiat controlul tematic;   b) date statistice judeţene, regionale sau naţionale referitoare la aspecte ale sistemului de învăţământ;   c) studii;   d) informări;   e) analize diagnostice;   f) prognoze;   g) decizii luate la nivelul MECTS sau al ISJ/ISMB.

3. Inspecţia de specialitate Definitie: Inspecţia de specialitate reprezintă o activitate de evaluare a competenţelor profesionale/activităţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau activităţilor educaţionale pe care acestea le susţin. Inspecţia de specialitate vizează, în mod direct, calitatea activităţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educaţiei, respectiv antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.    Obiectul principal al inspecţiei de specialitate îl reprezintă activitatea didactică a educatorilor, institutorilor/învăţătorilor, profesorilor, profesorilor pentru învăţământul primar, profesorilor pentru învăţământul preşcolar, maiştrilor instructori.

Scop, obiective, tipuri, etape      Scopul inspecţiei de specialitate îl constituie evaluarea şi/sau monitorizarea activităţii didactice, în mod fundamental a activităţii de proiectare, predare-învăţare-evaluare, prin raportare la sistemul de competenţe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în legătură cu activitatea lor profesională şi posibilităţile de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.      Principalele obiective urmărite în cadrul inspecţiei de specialitate sunt:   a) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a elabora, pe baza unei lecturi personalizate a programei şcolare, planificările calendaristice şi proiectele unităţilor de învăţare;   b) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu realizarea activităţilor de planificare şi proiectare didactică;   c) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a proiecta şi utiliza strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe;   d) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu proiectarea şi utilizarea unor strategii didactice corespunzătoare învăţământului modern bazat pe competenţe;   e) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a integra Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi lecţiile din cadrul Platformei de E-learning (AEL) în activitatea didactică;   f) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea TIC şi a lecţiilor AEL în activitatea didactică;   g) evaluarea competenţelor cadrului didactic inspectat de a utiliza metodele de învăţare diferenţiată;   h) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu utilizarea unor metode de învăţare diferenţiată;   i) evaluarea capacităţii cadrului didactic inspectat de a integra elementele de evaluare în cadrul activităţilor de predare-învăţare;   j) consilierea cadrului didactic inspectat în legătură cu integrarea elementelor de evaluare în cadrul activităţilor de predare-învăţare;   k) consilierea cadrelor didactice în vederea diversificării ofertei curriculare de cursuri opţionale;   l) consilierea cadrelor didactice în legătură cu posibilităţile de dezvoltare profesională şi evoluţie în carieră.      Tipurile de inspecţie de specialitate sunt:   a) inspecţia de specialitate curentă;   b) inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii definitivării în învăţământ;   c) inspecţia de specialitate realizată în vederea obţinerii gradelor didactice II şi I sau inspecţia şcolară specială;   d) orice altă formă de evaluare/control/consiliere a activităţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat, realizată de inspectorii de specialitate la nivelul MECTS sau ISJ/ISMB. Spre exemplu, inspecţia de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte particulare ale activităţii didactice (modul de aplicare a curriculumului naţional, modul de realizare a evaluării curente etc.), sau inspecţia de specialitate realizată în vederea verificării unor aspecte ale activităţii cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, petiţii, reclamaţii.   Tematica inspecţiilor de specialitate se stabileşte în baza priorităţilor MECTS/ISJ/ISMB sau la solicitarea unităţilor de învăţământ.      Inspecţia de specialitate poate fi realizată şi ca urmare a existenţei unor reclamaţii, sesizări, petiţii privind activitatea unor cadre didactice, fie la solicitarea unităţilor de învăţământ, fie ca urmare a autosesizării instituţiilor abilitate să realizeze inspecţia de specialitate, respectiv MECTS şi ISJ/ISMB.         Cadrele didactice nu pot refuza realizarea inspecţiei de specialitate, cu excepţia situaţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare, acestea nu îşi pot desfăşura activităţile profesionale curente.      La nivelul ISJ/ISMB graficul unic al inspecţiei este aprobat în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB şi este făcut public.      Etapele inspecţiei de specialitate sunt următoarele:   a) planificarea inspecţiei;   b) organizarea inspecţiei;   c) realizarea unor convorbiri preliminare pentru orientarea în context (cu persoanele abilitate pentru evaluarea competenţelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv cu cadrul didactic);   d) asistenţele la ore şi completarea fişei de observare a lecţiei, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5;   e) autoevaluarea cadrului didactic inspectat;   f) analiza activităţii şi consilierea cadrului didactic inspectat;   g) redactarea raportului scris de inspecţie şi consemnarea acestuia în registrul de inspecţii al unităţii de învăţământ preuniversitar.

  

  

Rudenia si afinitatea

Rudenia firească este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

Rudenia civilă este legătura rezultată din adopţia încheiată în condiţiile prevăzute de lege.

Rudenia în linie dreaptă sau colaterală

Rudenia este în linie dreaptă în cazul descendenţei unei persoane dintr-o altă persoană şi poate fi ascendentă sau descendentă.

Rudenia este în linie colaterală atunci când rezultă din faptul că mai multe persoane au un ascendent comun.

Gradul de rudenie se stabileşte astfel:

  a) în linie dreaptă, după numărul naşterilor: astfel, copiii şi părinţii sunt rude de gradul întâi, nepoţii şi bunicii sunt rude de gradul al doilea;

  b) în linie colaterală, după numărul naşterilor, urcând de la una dintre rude până la ascendentul comun şi coborând de la acesta până la cealaltă rudă; astfel, fraţii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau mătuşa şi nepotul, de gradul al treilea, verii primari, de gradul al patrulea.

Afinitatea

Afinitatea este legătura dintre un soţ şi rudele celuilalt soţ.

Rudele soţului sunt, în aceeaşi linie şi acelaşi grad, afinii celuilalt soţ.

Pentru a nu exista confuzii, vom defini care sunt gradele de rudenie și de afinitate.

Gradul de rudenie se aplică după cum urmează:

-- gradul I: fiul și tatăl

-- gradul II: fraţii

-- gradul III: unchiul şi nepotul de frate

-- gradul IV: verii

Relaţia de afinitate apare între un soţ/soţie și rudele celuilalt soţ/soţie.

Gradul de afinititate este luat în calcul astfel:

-- gradul I: mama și soția fiului acesteia / soacra și nora

-- gradul II: cumnatele și cumnații

-- gradul III: unchiul și soția nepotului de frate
-- gradul IV: verii, soții și soțiile acestora

Comentarii aici:

Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice

Pentru informarea cetăţenilor, compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.

Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a personalului contractual, în condiţiile legii.

 

Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.

 

În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

 

Personalul contractual răspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

Legea nr. 477 din 8 noiembrie 2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din autorităţile şi instituţiile publice

EMITENT: PARLAMENTUL

 PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 1.105 din 26 noiembrie 2004

Data Intrarii in vigoare: 01 Decembrie 2004

  Întrucât s-au identificat fapte generatoare de lipsă de integritate publică în rândul consilierilor încadraţi la cabinetul demnitarului şi, de asemenea, s-a identificat necesitatea ca şi alte categorii de personal să beneficieze de prevederile Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici, ca lege-cadru pentru personalul din autorităţile şi instituţiile publice,

  ţinând seama de faptul că aplicarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, a avut ca obiect doar atribuţiile prevăzute la art. 2 alin. (3) şi că, implicit sau expres, prin prevederile art. 6, personalul cu atribuţii de gestiune a mijloacelor fixe şi inventarului din cadrul compartimentelor administrative are şi atribuţii ca membri în comisiile de selecţie în achiziţiile publice,

  în conformitate cu prevederile Recomandării nr. 10/2000 a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei,

  Parlamentul României adoptă prezenta lege.

  CAP. I

  Domeniul de aplicare şi principii generale

  ART. 1

  Domeniul de aplicare

  (1) Codul de conduită a personalului din autorităţile şi instituţiile publice, denumit în continuare cod de conduită, reglementează normele de conduită profesională a personalului contractual.

  (2) Normele de conduită profesională prevăzute de prezentul cod de conduită sunt obligatorii pentru personalul contractual din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, încadrat în baza prevederilor Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările ulterioare, cu excepţia persoanelor alese sau numite politic.

  ART. 2

  Obiective

  Obiectivele prezentului cod de conduită urmăresc să asigure creşterea calităţii serviciului public, o bună administrare în realizarea interesului public, precum şi eliminarea birocraţiei şi a faptelor de corupţie din administraţia publică, prin:

  a) reglementarea normelor de conduită profesională necesare realizării unor raporturi sociale şi profesionale corespunzătoare creării şi menţinerii la nivel înalt a prestigiului instituţiei publice şi al personalului contractual;

  b) informarea publicului cu privire la conduita profesională la care este îndreptăţit să se aştepte din partea personalului contractual în exercitarea funcţiei;

  c) crearea unui climat de încredere şi respect reciproc între cetăţeni şi personalul contractual din administraţia publică, pe de o parte, şi între cetăţeni şi autorităţile administraţiei publice, pe de altă parte.

  ART. 3

  Principii generale

  Principiile care guvernează conduita profesională a personalului contractual sunt următoarele:

  a) prioritatea interesului public - principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a considera interesul public mai presus decât interesul personal, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

  b) asigurarea egalităţii de tratament al cetăţenilor în faţa autorităţilor şi instituţiilor publice - principiu conform căruia personalul contractual are îndatorirea de a aplica acelaşi regim juridic în situaţii identice sau similare;

  c) profesionalismul - principiu conform căruia personalul contractual are obligaţia de a îndeplini atribuţiile de serviciu cu responsabilitate, competenţă, eficienţă, corectitudine şi conştiinciozitate;

  d) imparţialitatea şi nediscriminarea - principiu conform căruia angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă o atitudine obiectivă, neutră faţă de orice interes politic, economic, religios sau de altă natură, în exercitarea atribuţiilor funcţiei;

  e) integritatea morală - principiu conform căruia personalului contractual îi este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru el sau pentru altul, vreun avantaj ori beneficiu moral sau material;

  f) libertatea gândirii şi a exprimării - principiu conform căruia personalul contractual poate să-şi exprime şi să-şi fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept şi a bunelor moravuri;

  g) cinstea şi corectitudinea - principiu conform căruia, în exercitarea funcţiei şi în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, personalul contractual trebuie să fie de bună-credinţă şi să acţioneze pentru îndeplinirea conformă a atribuţiilor de serviciu;

  h) deschiderea şi transparenţa - principiu conform căruia activităţile desfăşurate de angajaţii contractuali în exercitarea atribuţiilor funcţiilor lor sunt publice şi pot fi supuse monitorizării cetăţenilor.

  ART. 4

  Termeni

  În înţelesul prezentei legi, expresiile şi termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

  a) personal contractual ori angajat contractual - persoana numită într-o funcţie în autorităţile şi instituţiile publice în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare;

  b) funcţie - ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia publică, în temeiul legii, în fişa postului;

  c) interes public - acel interes care implică garantarea şi respectarea de către instituţiile şi autorităţile publice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor, recunoscute de Constituţie, legislaţia internă şi tratatele internaţionale la care România este parte, precum şi îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu respectarea principiilor eficienţei, eficacităţii şi economicităţii cheltuirii resurselor;

  d) interes personal - orice avantaj material sau de altă natură, urmărit ori obţinut, în mod direct sau indirect, pentru sine ori pentru alţii, de către personalul contractual prin folosirea reputaţiei, influenţei, facilităţilor, relaţiilor, informaţiilor la care are acces, ca urmare a exercitării atribuţiilor funcţiei:

  e) conflict de interese - acea situaţie sau împrejurare în care interesul personal, direct ori indirect, al angajatului contractual contravine interesului public, astfel încât afectează sau ar putea afecta independenţa şi imparţialitatea sa în luarea deciziilor ori îndeplinirea la timp şi cu obiectivitate a îndatoririlor care îi revin în exercitarea funcţiei deţinute;

  f) informaţie de interes public - orice informaţie care priveşte activităţile sau care rezultă din activităţile unei autorităţi publice ori instituţii publice, indiferent de suportul ei;

  g) informaţie cu privire la date personale - orice informaţie privind o persoană identificată sau identificabilă.

         CAP. II

  Norme generale de conduită profesională a personalului contractual

  ART. 5

  Asigurarea unui serviciu public de calitate

  (1) Personalul contractual are obligaţia de a asigura un serviciu public de calitate în beneficiul cetăţenilor, prin participarea activă la luarea deciziilor şi la transpunerea lor în practică, în scopul realizării competenţelor autorităţilor şi ale instituţiilor publice, în limitele atribuţiilor stabilite prin fişa postului.

  (2) În exercitarea funcţiei personalul contractual are obligaţia de a avea un comportament profesionist, precum şi de a asigura, în condiţiile legii, transparenţa administrativă, pentru a câştiga şi a menţine încrederea publicului în integritatea, imparţialitatea şi eficacitatea autorităţilor şi instituţiilor publice.

  ART. 6

  Respectarea Constituţiei şi a legilor

  (1) Angajaţii contractuali au obligaţia ca, prin actele şi faptele lor, să respecte Constituţia, legile ţării şi să acţioneze pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor legale, în conformitate cu atribuţiile care le revin, cu respectarea eticii profesionale.

  (2) Personalul contractual trebuie să se conformeze dispoziţiilor legale privind restrângerea exerciţiului unor drepturi, datorată naturii funcţiilor deţinute.

  ART. 7

  Loialitatea faţă de autorităţile şi instituţiile publice

  (1) Personalul contractual are obligaţia de a apăra cu loialitate prestigiul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi de a se abţine de la orice act ori fapt care poate produce prejudicii imaginii sau intereselor legale ale acesteia.

  (2) Angajaţilor contractuali le este interzis:

  a) să exprime în public aprecieri neconforme cu realitatea în legătură cu activitatea autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu politicile şi strategiile acesteia ori cu proiectele de acte cu caracter normativ sau individual;

  b) să facă aprecieri în legătură cu litigiile aflate în curs de soluţionare şi în care autoritatea sau instituţia publică în care îşi desfăşoară activitatea are calitatea de parte, dacă nu sunt abilitaţi în acest sens;

  c) să dezvăluie informaţii care nu au caracter public, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege;

  d) să dezvăluie informaţiile la care au acces în exercitarea funcţiei, dacă această dezvăluire este de natură să atragă avantaje necuvenite ori să prejudicieze imaginea sau drepturile instituţiei ori ale unor funcţionari publici sau angajaţi contractuali, precum şi ale persoanelor fizice sau juridice;

  e) să acorde asistenţă şi consultanţă persoanelor fizice sau juridice, în vederea promovării de acţiuni juridice ori de altă natură împotriva statului sau autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

  (3) Prevederile alin. (2) lit. a)-d) se aplică şi după încetarea raportului de muncă, pentru o perioadă de 2 ani, dacă dispoziţiile din legi speciale nu prevăd alte termene.

  (4) Prevederile prezentului cod de conduită nu pot fi interpretate ca o derogare de la obligaţia legală a personalului contractual de a furniza informaţii de interes public celor interesaţi, în condiţiile legii.

  ART. 8

  Libertatea opiniilor

  (1) În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta demnitatea funcţiei deţinute, corelând libertatea dialogului cu promovarea intereselor autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea.

  (2) În activitatea lor angajaţii contractuali au obligaţia de a respecta libertatea opiniilor şi de a nu se lăsa influenţaţi de considerente personale.

  (3) În exprimarea opiniilor, personalul contractual trebuie să aibă o atitudine conciliantă şi să evite generarea conflictelor datorate schimbului de păreri.

  ART. 9

  Activitatea publică

  (1) Relaţiile cu mijloacele de informare în masă se asigură de către persoanele desemnate în acest sens de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice, în condiţiile legii.

  (2) Angajaţii contractuali desemnaţi să participe la activităţi sau dezbateri publice, în calitate oficială, trebuie să respecte limitele mandatului de reprezentare încredinţat de conducătorul autorităţii ori instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea sau mandatul dat de demnitarul în cabinetul căruia sunt încadraţi.

  (3) În cazul în care nu sunt desemnaţi în acest sens, angajaţii contractuali pot participa la activităţi sau dezbateri publice, având obligaţia de a face cunoscut faptul că opinia exprimată nu reprezintă punctul de vedere oficial al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea.

  ART. 10

  Activitatea politică

  În exercitarea funcţiei deţinute, personalului contractual îi este interzis:

  a) să participe la colectarea de fonduri pentru activitatea partidelor politice;

  b) să furnizeze sprijin logistic candidaţilor la funcţii de demnitate publică;

  c) să colaboreze, atât în cadrul relaţiilor de serviciu, cât şi în afara acestora, cu persoanele fizice sau juridice care fac donaţii ori sponsorizări partidelor politice;

  d) să afişeze în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice însemne ori obiecte inscripţionate cu sigla sau denumirea partidelor politice ori a candidaţilor acestora.

  ART. 11

  Folosirea imaginii proprii

  În considerarea funcţiei pe care o deţine, personalul contractual are obligaţia de a nu permite utilizarea numelui sau a imaginii proprii în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale.

  ART. 12

  Cadrul relaţiilor în exercitarea atribuţiilor funcţiei

  (1) În relaţiile cu personalul contractual şi funcţionarii publici din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu persoanele fizice sau juridice, angajaţii contractuali sunt obligaţi să aibă un comportament bazat pe respect, bună-credinţă, corectitudine şi amabilitate.

  (2) Personalul contractual are obligaţia de a nu aduce atingere onoarei, reputaţiei şi demnităţii persoanelor din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea, precum şi ale persoanelor cu care intră în legătură în exercitarea funcţiei, prin:

  a) întrebuinţarea unor expresii jignitoare;

  b) dezvăluirea aspectelor vieţii private;

  c) formularea unor sesizări sau plângeri calomnioase.

  (3) Personalul contractual trebuie să adopte o atitudine imparţială şi justificată pentru rezolvarea clară şi eficientă a problemelor cetăţenilor. Personalul contractual are obligaţia să respecte principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţii publice, prin:

  a) promovarea unor soluţii coerente, conform principiului tratamentului nediferenţiat, raportate la aceeaşi categorie de situaţii de fapt;

  b) eliminarea oricărei forme de discriminare bazate pe aspecte privind naţionalitatea, convingerile religioase şi politice, starea materială, sănătatea, vârsta, sexul sau alte aspecte.

  ART. 13

  Conduita în cadrul relaţiilor internaţionale

  (1) Personalul contractual care reprezintă autoritatea sau instituţia publică în cadrul unor organizaţii internaţionale, instituţii de învăţământ, conferinţe, seminarii şi alte activităţi cu caracter internaţional are obligaţia să promoveze o imagine favorabilă ţării şi autorităţii sau instituţiei publice pe care o reprezintă.

  (2) În relaţiile cu reprezentanţii altor state, angajaţii contractuali au obligaţia de a nu exprima opinii personale privind aspecte naţionale sau dispute internaţionale.

  (3) În deplasările în afara ţării, personalul contractual este obligat să aibă o conduită corespunzătoare regulilor de protocol şi să respecte legile şi obiceiurile ţării gazdă.

  ART. 14

  Interdicţia privind acceptarea cadourilor, serviciilor şi avantajelor

  Angajaţii contractuali nu trebuie să solicite ori să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alt avantaj, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor ori persoanelor cu care au avut relaţii de afaceri sau de natură politică, care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiilor publice deţinute ori pot constitui o recompensă în raport cu aceste funcţii.

  ART. 15

  Participarea la procesul de luare a deciziilor

  (1) În procesul de luare a deciziilor angajaţii contractuali au obligaţia să acţioneze conform prevederilor legale şi să îşi exercite capacitatea de apreciere în mod fundamentat şi imparţial.

  (2) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu promite luarea unei decizii de către autoritatea sau instituţia publică, de către alţi funcţionari publici, precum şi îndeplinirea atribuţiilor în mod privilegiat.

  ART. 16

  Obiectivitate în evaluare

  (1) În exercitarea atribuţiilor specifice funcţiilor de conducere, angajaţii contractuali au obligaţia să asigure egalitatea de şanse şi tratament cu privire la dezvoltarea carierei pentru personalul contractual din subordine.

  (2) Personalul contractual de conducere are obligaţia să examineze şi să aplice cu obiectivitate criteriile de evaluare a competenţei profesionale pentru personalul din subordine, atunci când propune ori aprobă avansări, promovări, transferuri, numiri sau eliberări din funcţii ori acordarea de stimulente materiale sau morale, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.

  (3) Personalul contractual de conducere are obligaţia de a nu favoriza sau defavoriza accesul ori promovarea în funcţiile contractuale pe criterii discriminatorii, de rudenie, afinitate sau alte criterii neconforme cu principiile prevăzute la art. 3.

  ART. 17

  Folosirea abuzivă a atribuţiilor funcţiei deţinute

  (1) Personalul contractual are obligaţia de a nu folosi atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.

  (2) Prin activitatea de luare a deciziilor, de consiliere, de evaluare sau de participare la anchete ori acţiuni de control, personalul contractual nu poate urmări obţinerea de foloase sau avantaje în interes personal ori producerea de prejudicii materiale sau morale altor persoane.

  (3) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu interveni sau influenţa vreo anchetă de orice natură, din cadrul instituţiei sau din afara acesteia, în considerarea funcţiei pe care o deţin.

  (4) Angajaţii contractuali au obligaţia de a nu impune altor angajaţi contractuali sau funcţionari publici să se înscrie în organizaţii sau asociaţii, indiferent de natura acestora, ori de a nu le sugera acest lucru, promiţându-le acordarea unor avantaje materiale sau profesionale.

  ART. 18

  Utilizarea resurselor publice

  (1) Personalul contractual este obligat să asigure ocrotirea proprietăţii publice şi private a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale, să evite producerea oricărui prejudiciu, acţionând în orice situaţie ca un bun proprietar.

  (2) Personalul contractual are obligaţia să folosească timpul de lucru, precum şi bunurile aparţinând autorităţii sau instituţiei publice numai pentru desfăşurarea activităţilor aferente funcţiei deţinute.

  (3) Personalul contractual trebuie să propună şi să asigure, potrivit atribuţiilor care îi revin, folosirea utilă şi eficientă a banilor publici, în conformitate cu prevederile legale.

  (4) Personalului contractual care desfăşoară activităţi publicistice în interes personal sau activităţi didactice îi este interzis să folosească timpul de lucru ori logistica autorităţii sau a instituţiei publice pentru realizarea acestora.

  ART. 19

  Limitarea participării la achiziţii, concesionări sau închirieri

  (1) Orice angajat contractual poate achiziţiona un bun aflat în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale, supus vânzării în condiţiile legii, cu excepţia următoarelor cazuri:

  a) când a luat cunoştinţă, în cursul sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, despre valoarea ori calitatea bunurilor care urmează să fie vândute;

  b) când a participat, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, la organizarea vânzării bunului respectiv;

  c) când poate influenţa operaţiunile de vânzare sau când a obţinut informaţii la care persoanele interesate de cumpărarea bunului nu au avut acces.

  (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în cazul concesionării sau închirierii unui bun aflat în proprietatea publică ori privată a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale.

  (3) Angajaţilor contractuali le este interzisă furnizarea informaţiilor referitoare la bunurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-teritoriale, supuse operaţiunilor de vânzare, concesionare sau închiriere, în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

  (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul realizării tranzacţiilor prin interpus sau în situaţia conflictului de interese.

  CAP. III

  Coordonarea şi controlul aplicării normelor de conduită profesională pentru personalul contractual

  ART. 20

  Rolul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Naţionale de Control

  (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor coordonează şi controlează aplicarea normelor prevăzute de prezentul cod de conduită, exercitând următoarele atribuţii:

  a) urmăreşte aplicarea şi respectarea în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice a prevederilor prezentului cod de conduită;

  b) soluţionează petiţiile şi sesizările primite privind încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită sau le transmite spre soluţionare organului competent, conform legii;

  c) formulează recomandări de soluţionare a cazurilor cu care a fost sesizat;

  d) elaborează studii şi cercetări privind respectarea prevederilor prezentului cod de conduită;

  e) colaborează cu organizaţiile neguvernamentale care au ca scop promovarea şi apărarea intereselor legitime ale cetăţenilor în relaţia cu personalul din administraţia publică, cu excepţia funcţionarilor publici.

  (2) Prin activitatea sa Ministerul Administraţiei şi Internelor nu poate influenţa derularea procedurii disciplinare din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, desfăşurată în conformitate cu prevederile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.

  (3) Pentru personalul contractual, diplomatic şi auxiliar, din cadrul aparatului intern şi extern al Ministerului Afacerilor Externe, acest minister aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1) şi (2).

  (4) Pentru personalul contractual al autorităţilor şi instituţiilor din cadrul administraţiei publice centrale şi administraţiei publice autonome, cu excepţia prefecturilor, Autoritatea Naţională de Control aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1) şi (2).

  ART. 21

  Sesizarea

  (1) Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Control pot fi sesizate de orice persoană cu privire la:

  a) încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită de către angajaţii contractuali;

  b) constrângerea sau ameninţarea exercitată asupra angajatului contractual pentru a-l determina să încalce dispoziţiile legale în vigoare ori să le aplice necorespunzător.

  (2) Sesizarea prevăzută la alin. (1) nu exclude sesizarea organului disciplinar competent, potrivit legii, din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice.

  (3) Angajaţii contractuali nu pot fi sancţionaţi sau prejudiciaţi în nici un fel pentru sesizarea cu bună-credinţă a organelor disciplinare competente, în condiţiile legii.

  (4) Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Control vor verifica actele şi faptele pentru care au fost sesizate, cu respectarea confidenţialităţii privind identitatea persoanei care a făcut sesizarea.

  (5) Sesizările înaintate Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Naţionale de Control vor fi centralizate într-o bază de date la Ministerul Administraţiei şi Internelor, necesară pentru:

  a) identificarea cauzelor care determină încălcarea normelor de conduită profesională;

  b) identificarea modalităţilor de prevenire a încălcării normelor de conduită profesională;

  c) adoptarea măsurilor privind reducerea şi eliminarea cazurilor de nerespectare a prevederilor legale.

  ART. 22

  Soluţionarea sesizării

  (1) Rezultatele activităţii de centralizare a sesizărilor sau petiţiilor se consemnează într-un raport pe baza căruia Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Afacerilor Externe şi Autoritatea Naţională de Control vor formula recomandări către autoritatea administraţiei publice sau instituţia respectivă din sectorul bugetar cu privire la modul de corectare a deficienţelor constatate.

  (2) Recomandările Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Afacerilor Externe şi Autorităţii Naţionale de Control vor fi comunicate:

  a) angajatului contractual sau persoanei care a formulat sesizarea;

  b) angajatului contractual care face obiectul sesizării;

  c) conducătorului autorităţii sau instituţiei publice în care îşi desfăşoară activitatea angajatul contractual care face obiectul sesizării.

  (3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data soluţionării, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a comunică autorităţilor competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită, conform prevederilor art. 20, modul de soluţionare a măsurilor prevăzute în recomandare.

  (4) În cazul în care în situaţia sesizată este implicat conducătorul autorităţii sau instituţiei publice ori adjuncţii acestuia, recomandarea autorităţilor competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită va fi transmisă şi structurii ierarhic superioare instituţiei sau autorităţii publice ori, după caz, primului-ministru.

  ART. 23

  Publicitatea cazurilor sesizate

  (1) Raportul anual cu privire la Standardul de conduită a personalului contractual, care se întocmeşte de autorităţile competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită, se prezintă Guvernului şi trebuie să cuprindă şi următoarele date:

  a) numărul şi obiectul sesizărilor privind cazurile de încălcare a normelor de conduită profesională;

  b) categoriile şi numărul de angajaţi contractuali care au încălcat normele de conduită morală şi profesională;

  c) cauzele şi consecinţele nerespectării prevederilor prezentului cod de conduită;

  d) evidenţierea cazurilor în care personalului contractual i s-a cerut să acţioneze sub presiunea factorului politic;

  e) recomandările propuse;

  f) autorităţile sau instituţiile publice care nu au respectat recomandările.

  (2) Autorităţile competente în monitorizarea implementării şi aplicării prezentului cod de conduită pot să prezinte în raportul anual, în mod detaliat, unele cazuri care prezintă un interes deosebit pentru opinia publică.

  (3) Raportul se publică pe pagina de Internet a autorităţilor prevăzute la alin. (1), iar publicarea se anunţă prin comunicat difuzat printr-o agenţie de presă.

  CAP. IV

  Dispoziţii finale

  ART. 24

  Răspunderea

  (1) Încălcarea dispoziţiilor prezentului cod de conduită atrage răspunderea disciplinară a personalului contractual, în condiţiile legii.

  (2) Organele cu atribuţii disciplinare au competenţa de a cerceta încălcarea prevederilor prezentului cod de conduită şi de a propune aplicarea sancţiunilor disciplinare în condiţiile Legii nr. 53/2003, cu modificările ulterioare.

  (3) În cazurile în care faptele săvârşite întrunesc elementele constitutive ale unor infracţiuni, vor fi sesizate organele de urmărire penală competente, în condiţiile legii.

  (4) Personalul contractual răspunde patrimonial, potrivit legii, în cazurile în care, prin faptele săvârşite cu încălcarea normelor de conduită profesională, aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice.

  ART. 25

  Armonizarea regulamentelor interne de organizare şi funcţionare

  În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, autorităţile şi instituţiile publice vor armoniza regulamentele interne de organizare şi funcţionare sau codurile de conduită specifice, potrivit dispoziţiilor prezentului cod de conduită, în funcţie de domeniul lor de activitate.

  ART. 26

  Asigurarea publicităţii

  Pentru informarea cetăţenilor compartimentele de relaţii publice din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice au obligaţia de a asigura publicitatea şi de a afişa codul de conduită la sediul autorităţilor sau instituţiilor publice, într-un loc vizibil.

  ART. 27

  Intrarea în vigoare

  Prezenta lege intră în vigoare la 5 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

             PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAţiLOR

                 VALER DORNEANU

               PREŞEDINTELE SENATULUI

                NICOLAE VăCăROIU

  Bucureşti, 8 noiembrie 2004.

  Nr. 477.

   ------------