Codul de etică profesională la nivelul unităţii şcolare

Î.         Este obligatorie existenţa  unui Cod de etică profesională la nivelul unităţii şcolare?

R. Aici, la Proiecte de acte normative subsecvente LEN http://administraresite.edu.ro/index.php/articles/16858  gasiti Codul de Etică pentru învățământul preuniversitar - proiect elaborat în temeiul în temeiul art. 10 din Ordinul Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nr. 5550/2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Consiliului național de etică din învățământul preuniversitar

 

Î. Cui revine responsabilitatea iniţierii Codul de etică profesională la nivelul unităţii şcolare?

R. Potrivit LEN, art. 98 alin . (1)  lit. b), Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii personalului didactic.

(2) Atribuţiile consiliului profesoral sunt următoarele:

 

a)     gestionează şi asigură calitatea actului didactic;

b)     stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;

c)      validează fişele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;

d)     propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;

e)     propune consiliului de administraţie curriculumul la dispoziţia şcolii;

f)       propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu rezultate deosebite la catedră;

g)     aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;

h)     propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanţe slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;

i)        propune consiliului de administraţie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice;

j)        alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie;

k)      îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

 

 

Anexa:

 

CODUL DE ETICA PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

CAPITOLUL I

DISPOZIŢII GENERALE

Art.1. - (1) Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare Cod) este elaborat în baza Art. 10 şi a Art. 16 din ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământulpreuniversitar.

(2)     Codul este aplicabil tuturor persoanelor din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, şi care, în conformitate cu prevederilor "Statutului personalului didactic" din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, îndeplinesc funcţia de personal didactic/cadru didactic, personal didactic auxiliar, personal didactic asociat, precum şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ preuniversitar, în inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic.

(3)     Reglementările din acest cod vizează, în mod particular, persoanele care îndeplinesc funcţia de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc, public sau privat, indiferent de statutul deţinut.

 

Art. 2. - Codul funcţionează atât ca un contract moral între părinţi/tutori legali, elevi, comunitatea locală şi diferitele categorii de personal din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi educaţia, cât şi ca un sistem de standarde de conduită colegială capabile să contribuie la coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin formarea şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.

Art. 3. - Respectarea prevederilor prezentului Cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor obiective:

a)   autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin asumarea conţinutului acestui cod;

b)  menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor personalului din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;

c)   ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;

d)  reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul educaţional preuniversitar;

e)   creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;

f)   facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;

g)   sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.

Art. 4.- Orice persoană din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabilă cu instruirea şi educaţia, are datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Cod.

 

 

CAPITOLUL II

VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ

Art. 6. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:

a)    imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;

b)   responsabilitate morală, socială şi profesională;

c)    integritate morală şi profesională;

d)   confidenţialitate;

e)    activitate în interesul public;

f)    respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;

g)    respectarea autonomiei personale;

h)  onestitate şi corectitudine intelectuală;

i)   respect şi toleranţă;

j) autoexigenţă în exercitarea profesiei;

k) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;

l) implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi

a  prestigiului  unităţii/instituţiei   de  învăţământ  preuniversitar,   precum   şi   a

specialităţii/domeniului în care lucrează;

m) respingerea conduitelor didactice inadecvate.

 

Art. 7. - În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, au obligaţia de a cunoaşte, respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:

 

(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:

a)         supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi în cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni;

b)        interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor;

c)         asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările ulterioare;

d)        excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;

e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor consensuale;

(2)   Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de documentele şcolare.

(3)   Respectarea principiilor docimologice.

(4)   Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:

 

a)        fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;

b)        solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în vederea obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;

c)        traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;

d)        colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri şcolare etc.);

e)        interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.

 

(5)   Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios, organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.

(6)   Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii de şanse şi promovarea principiilor educaţiei inclusive.

(7)   Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.

 

Art.8. - In relaţia cu părinţii/tutorii legali, persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:

a)    acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi susţinerea rolului parental;

b)   stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi accesibile;

c)    disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către părinţi/ tutori legali;

d)   informarea părinţilor/tutorilor legali despre toate aspectele activităţii elevilor prin furnizarea explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor educative;

e)    informarea părinţilor/tutorilor legali despre evoluţia activităţii şcolare, evitând tendinţele de prezentare parţială sau cu tentă subiectivă;

f)    respectarea confidenţialităţii datelor furnizate şi a dreptului la intimitate individuală şi familială;

g)  persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular personalul
didactic, nu vor impune, în relaţia cu părinţii/tutorii legali, dobândirea/primirea de
bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaţionale oferite;

h)  consilierea părinţilor/tutorilor legali privind alternativele de formare şi
dezvoltare optimă a copiilor lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice şi a
respectării interesului major al copilului.

 

Art. 9. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită colegială:

a)        relaţiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate, cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc, confidenţialitate, competiţie loială, interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului;

b)        orice membru al personalului didactic va evita lezarea libertăţii de opinie, vizând convingerile politice şi religioase;

c)        orice membru al personalului didactic va evita practicarea oricărei forme de discriminare în relaţiile cu ceilalţi colegi;

d)        între persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi educaţia se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la colegi care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare;

e)        în evaluarea competenţei profesionale se vor utiliza criterii care au în vedere performanţa şi rezultatele profesionale;

f)         încurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în vederea atingerii unor standarde superioare de calitate în activitatea didactică;

g)        orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu excepţia situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele normative în vigoare ( evaluările anuale, comisia de disciplină etc.);

h)    întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ preuniversitar,
responsabile cu instruirea şi educaţia, trebuie să permită accesul la informaţiile
care interesează pe toţi membrii comunităţii şcolare, posibilii candidaţi, instituţiile
cu care entitatea colaborează şi publicul larg, asigurând astfel o informare corectă şi
facilitarea egalităţii de şanse, precum şi asigurarea accesului echitabil la resursele
şcolare şi ale sistemului de învăţământ;

i)     reacţia publică - prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci
când o anumită situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de
către oricine altcineva din afara acesteia afectează imaginea unităţii/instituţiei
şcolare, sistemului de învăţământ preuniversitar românesc, oricărei persoane,
membră a comunităţii educaţionale.

Art. 10. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de conducere, de îndrumare şi control sau care sunt membri în structuri de conducere, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită managerială:

a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;

b)   promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;

c)    aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;

d)   evaluarea corectă conform prevederilor din fişa postului;

e)    selectarea personalului didactic şi personalului didactic auxiliar de calitate, conform legislaţiei în vigoare;

f)    interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală şi/sau ilegitimă, din perspectiva funcţiei deţinute;

g)    respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorităţii;

h)  interzicerea oricărei forme de hărţuire a personalului didactic, indiferent de
statutul şi funcţia persoanei hărţuitoare;

i)   exercitarea atribuţiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării,
controlului, îndrumării şi consilierii manageriale corecte şi obiective.

Art. 11. - În exercitarea activităţilor didactice (şcolare şi extraşcolare), membrilor personalului didactic le sunt interzise:

a)    consumul de substanţe psihotrope sau alcool;

b)    organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;

c)    folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea obţinerii de beneficii financiare personale;

d)    distrugerea intenţionată a dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ;

e)    distribuirea materialelor pornografice;

f)     utilizarea de materiale informative interzise prin lege;

g)    organizarea de activităţi care pot pune în pericol siguranţa şi securitatea elevilor sau a altor persoane aflate în incinta unităţii/instituţiei de învăţământ.

Art. 12. - În relaţia cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:

a)    colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;

b)   colaborarea şi parteneriatul cu organizaţiile non-guvernamentale ce au ca obiect de activitate educaţia vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;

c)    responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în protejarea drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecţie a copilului impun acest lucru;

d)   parteneriatele cu agenţi economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;

e)    în realizarea colaborării şi a parteneriatelor cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale, organizaţiile non-guvernamentale şi agenţii economici nu se vor angaja activităţi care să conducă la prozelitism religios şi partizanat politic, acţiuni care pun în pericol integritatea fizică şi morală a elevilor sau care permit exploatarea prin muncă a acestora.

 

CAPITOLUL III

 

RĂSPUNDERI PRIVIND RESPECTAREA PREVEDERILOR CODULUI

 

 

Art. 13. - (1) Orice persoană, participantă/implicată în mod direct sau indirect în activităţile din domeniul educaţional preuniversitar, care consideră, în mod întemeiat, prin raportare la prevederile prezentului Cod, că este victima sau martorul unui comportament lipsit de etică profesională din partea unei/unor persoane din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, are dreptul de a sesiza comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de etică.

Art. 14. - Procedurile privind funcţionarea comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, precum şi cele privind anchetarea şi soluţionarea încălcării prevederilor Codului sunt conforme cu prevederile stabilite prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011.

Art. 15. - Prezentul Cod face distincţia între încălcarea neintenţionată şi cea intenţionată a prevederilor sale.

(1)   În cazul încălcării neintenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei şi audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, persoana în cauză va fi consiliată cu privire la înţelegerea situaţiei de încălcare a principiilor codului de etică şi, respectiv, va fi sprijinită pentru concilierea amiabilă cu partea reclamantă.

(2)   În cazul încălcării intenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei şi a audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, aceasta din urmă poate iniţia următoarele măsuri, în funcţie de gradul de încălcare a prevederilor Codului, de repetarea comportamentului respectiv, precum şi în funcţie de punctul de vedere al Consiliului Profesoral sau a altor organisme precum, Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, Consiliul Şcolar al Elevilor:

 

a)      concilierea amiabilă cu partea reclamantă;

b)      atenţionarea colegială în cadrul comisiei judeţene de etică/a municipiului Bucureşti şi informarea Consiliului de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ, pentru luarea în considerare a neconformării persoanei respective cu prevederile codului;

c)      propunerea de includere a persoanei respective într-un program de remediere comportamentală, prin consilierea şi monitorizarea sa pe o perioadă decisă de către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ. Conţinutul programului de remediere comportamentală va fi stabilit de către o comisie compusă dintr-un reprezentant al profesorilor-membru al Consiliului de Administraţie, un reprezentant al părinţilor şi psihologul şcolar. Acest program va fi aprobat de către Consiliul de Administraţie al unităţii/instituţiei de învăţământ; d) comisia judeţeană de etică/a municipiului Bucureşti, în funcţie de gradul de încălcare a normelor Codului, poate propune comisiei de cercetare disciplinară de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/inspectoratului şcolar/MECTS, analiza cazului în vederea sancţionării disciplinare, în conformitate cu prevederile "Statutului personalului didactic" din cadrul Legii Educaţiei Naţionale 1/2011.

(3)  Conform Art. 10, e) din cadrul ordinului ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, comisia de etică a judeţului/municipiului Bucureşti notifică instituţiile statului abilitate cu realizarea cercetării penale.

(4)  Consilierea comisiei de etică a judeţului/municipiului Bucureşti privind decizia de notificare şi notificarea propriu-zisă adresată instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale, sunt realizate de către serviciul juridic al inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

 

 

CAPITOLUL IV DISPOZIŢII FINALE

 

Art. 16. - Prezentul Cod nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.

Art. 17. - Prin prevederile prezentului Cod, activităţile comisiilor judeţene de etică/comisiei de etică a municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor "Statutului personalului didactic" din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi nici activităţilor instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale.

 

Art. 18. - (1) Modificarea prevederilor prezentului Cod se poate face ca urmare a propunerilor a 2/3 din totalul membrilor Consiliului naţional de etică.

 

(2) Modificările la Cod se realizează de către un grup de lucru special constituit în
acest scop şi sunt aprobate cu 2/3 din voturile exprimate, cu condiţia ca numărul
reprezentanţilor Consiliului naţional de etică să fie cel puţin egal cu 2/3 din numărul total
al membrilor.

 

(3) Modificările la Cod intră în vigoare începând cu anul şcolar următor aprobării lor.

 

Art. 19. - Prezentul Cod se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.

 

 

 

Data publicarii:	12.04.2012
Fişier:	COD_DE_ETICA.pdf [Descarcă] Tip: pdf; charset=binary (215.44 KB)

 

 

Norme legale privind supravegherea sănătăţii personalului angajat în învăţământ

Î. Care sunt normele legale privind supravegherea sănătăţii personalului angajat în învăţământ?

R.  Potrivit ART. 233 din LEN, cu modificarile  si completarile ulterioare, personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu instruirea şi educaţia.

Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc urm[toarele condiții:

-condiţiile de studii prevăzute de lege, 

-care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, 

-care dovedesc o conduită morală conformă deontologiei profesionale,

-care  sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.

  

Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat pe un formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Sănătăţii. 

Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.

Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.

Nu pot ocupa funcţiile prevăzute  mai sus persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.

În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical complet. 

Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.

In conformitate cu Legea securităţii si sanatatii in munca nr. 319/2006, cu modificările şi completările ulterioare, supravegherea sanatatii muncitorilor din orice domeniu de activitate, deci si din învăţământ este asigurata prin medici de medicina muncii.

Serviciile medicale profilactice prin care se asigura supravegherea sanatatii personalului angajat in învăţământ sunt examinările medicale la angajarea in munca, de adaptare, periodice, la reluarea activităţii, supravegherea speciala si promovarea sanatatii la locul de munca, acestea fiind realizate de către medicii de medicina muncii.

Dosarul medical si fisa de identificare a factorilor de risc profesional se păstrează la medicul de medicina muncii pe durata derulării contractului cu angajatorul (in acest caz fiind unităţile de învăţământ).

Conform H.G. nr. 1169/2011 pentru modificarea si completarea HG. 355/2007 privind supravegherea sanatatii angajaţilor:

a) Personalul didactic din instituţiile de invatamant:

Examen medical la angajare:

- examen clinic general

- examen psihiatric- la indicaţia medicului de medicina muncii

- examen coproparazitologic- pentru personalul educativ (educatori).

Examen medical periodic:

- examen clinic general- annual

- examen psihiatric- la indicaţia medicului de medicina muncii

- examen coproparazitologic- pentru personalul educativ (educatori)- anual

Contraindicatii:

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare evulutive ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive)

- tulburări psihice de orice natura

- balbism, disartrie

- tulburări de comportament

- boli infectocontagioase in evoluţie

- alcoolism cronic.

b) Personalul care lucrează nemijlocit la prepararea alimentelor in bucătăriile unităţilor de alimentaţie publica si colectiva:

Examen medical la angajare:

- examen clinic general (atenţie : examenul tegumentelor si mucoaselor, inclusiv al cavităţii bucale)

- examen coprobacteriologic

- examen coproparazitologie

Examen medical periodic:

- examen clinic general- semestrial (atenţie : examenul tegumentelor si mucoaselor, inclusiv al cavităţii bucale)

- examen coprobacteriologic- in trimestrul II sau III examen coproparazitologie- anual

Contraindicaţii:

- afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice (furunculoze, piodermite) boli infectocontagioase in evoluţie

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare in evoluţie ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive)

c) Personalul care asigura intretinerea curăţeniei in unităţile de cazare publica si colectiva:

Examen medical la angajare:

- examen clinic general (atenţie : examenul tegumentelor)

spirometrie

- examen coproparazitologie

Examen medical periodic:

- examen clinic general - anual (atenţie: examenul tegumentelor)

- examen coproparazitologie - anual

- spirometrie - la indicaţia medicului de medicina muncii

Contraindicaţii:

- afecţiuni dermatologice transmisibile, acute sau cronice

- boli infectocontagioase in evoluţie

- leziuni tuberculoase pleuropulmonare in evoluţie ( trebuie sa se efectueze examen radiologie pentru a se infirma prezenta unei tuberculoze evolutive).

La angajare, medicul de medicina muncii poate solicita medicului de familie adeverinţa/ scrisoare medicala care sa ateste starea de sănătate a viitorului angajat.

Decontarea serviciilor medicale se realizează conform art. 105 alin. 2 lit. g) din Legea Educaţiei Naţionale, cu modificările şi completările ulterioare.

ORDINUL nr.4.840/IR 38.342/2.796 din 2005 al ministrului educaţiei şi cercetării, al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate privind controlul medical anual pentru personalul din învăţământul preuniversitar
prevede in Anexa 

LISTA
incompatibilităţilor de ordin medical pentru categoriile profesionale menţionate la art. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic

A. Situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală:

1. episoade acute ale bolilor psihotice;
2. deteriorarea cognitivă, indiferent de etiologie;
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor mintale, inclusiv cele care pot însoţi tulburările de identitate de gen şi preferinţă sexuală, precum şi cele datorate consumului de alcool şi/sau de substanţe psihoactive.

B. Afecţiuni neurologice:

• tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică:
  • balbismul foarte grav;
  • afazia (de orice etiologie).

C. Boli transmisibile în evoluţie, până la vindecare, inclusiv starea de purtător, până la sterilizare:

• TBC evolutiv.

Actele normative care reglementeaza igiena si mediul de viata in unitati scolare

Î. Care sunt actele  normative care reglementeaza igiena si mediul de viata in unitati scolare?

 

R:

1. Normele de igienă care trebuie respectate în unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor se găsesc un cuprinsul acestului act:

^- Ordinul nr. 1955 din 1995 pentru aprobarea Normelor de igienă privind unităţile pentru ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor .
 

2. Pentru problemele vizând problemele de igiena în unitatile de invatamant, avem prevederile:

- Ordinului ministrului sănătăţii nr. 536 din 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandărilor privind mediul de viata al populaţiei.

 

3. Pentru alte norme privind alimentaţia copiilor şi a tinerilor din colectivităţi se vor respecta şi prevederile ordinelor ministrului sănătăţii:

- Ordinul nr. 976 din 1998 pentru aprobarea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul si desfacerea alimentelor.

 

Un Plan de măsuri privind respectarea normelor de igienă  poate fi comandat la adresa inistor@gmail.com

 

Monitorul Oficial va fi accesibil gratuit, permanent şi integral pe Internet

 

 

 

Conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul Senatului, în cadrul şedinţei plenului de luni, 15 octombrie 2012, a fost prezentată o Notă privind adoptarea tacită, prin împlinirea termenului la 11 octombrie 2012, a unor iniţiative legislative, dintre care şi propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

 

Adoptarea proiectului normativ s-a realizat în condiţiile art. 75 alin. (2), teza III din Constituţie, iar principala modificare adusă constă în revenirea asupra articolului 19.

 

Astfel, se prevede ca Regia Autonomă “Monitorul Oficial” să realizeze un produs electronic conţinând actele publicate, care poate fi accesat gratuit pe internet şi este disponibil, în varianta pentru citire, permanent pentru actele publicate în Partea I şi Partea a II-a, respectiv timp de 10 zile de la publicarea respectivelor acte în ceea ce priveşte celelalte părţi ale Monitorului Oficial.

 

Mai mult, se mai are în vedere introducerea unui termen de 3 zile pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I şi Partea a II-a, de la primirea actelor care se publică pe suport hârtie, în copie certificată sub semnătura Secretarului general al Camerei Deputaţilor. Această dispoziţie se realizează prin introducerea unui nou alineat în cadrul articolului 12, după alineatul (2) din legea 202/1998.

 

Consultă propunerea legislativă adoptată de Senat!  aici!

Care este scopul şi care sunt obiectivele unei şcoli înfiinţate de către o biserică creştină baptistă?

 

Şcoala are ca scop, pe lângă scopul şi obiectivele generale şi particulare ale învăţământului preşcolar  şi şcolar românesc, formarea generaţiilor viitoare după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, oameni cu competenţă profesională şi integritate morală, care să aibă un impact pozitiv în dezvoltarea societăţii româneşti.

 Şcoala are ca misiune să educe, să inspire, să provoace şi să sprijine fiecare copil/elev să-şi atingă potenţialul maxim intelectual, social, fizic, emoţional şi spiritual, într-o atmosferă creştină de siguranţă şi apreciere, cu ajutorul lui Dumnezeu şi al Cuvântului Său, a cadrelor didactice creştine, calificate, cu o bază materială modernă şi în parteneriat cu alte şcoli particulare şi de stat.

  Obiectivele prioritare ale Şcolii   sunt:

a)     să-l ajute pe elev să-şi  dezvolte o concepţie creştină despre lume şi viaţă,  integrându-şi viaţa şi studiile cu Biblia;

b)    să promoveze atitudinea de cetăţean loial, prin dezvoltarea înţelegerii şi aprecierii moştenirii noastre creştine şi naţionale ce cuprinde libertatea responsabilă, demnitatea umană şi acceptarea autorităţii;

c)     să promoveze înţelegerea faptului că timpul este un dar dat de Dumnezeu şi trebuie folosit în mod înţelept şi eficient;

d)    să promoveze obiceiuri sănătoase, inclusiv pregătirea fizică, responsabilitatea faţă de trupul său ca şi creaţie a lui Dumnezeu; 

e)     să promoveze standarde academice înalte, provocându-l pe fiecare copil/elev să-şi atingă potenţialul său unic;

f)      să-i ajute pe părinţi să devină conştienţi de societatea noastră seculară, schimbătoare, efectele ei asupra familiei şi asupra şcolii şi să-i ajute să înţeleagă implicaţiile acestui fapt pentru copiii lor;

g)     să-i ajute pe părinţi să înţeleagă obiectivele şi programele şcolii;

h)    să-l ajute pe fiecare copil/elev să câştige o înţelegere detaliată şi deprinderi folosite în comunicare şi în relaţionarea cu alţii, cum ar fi: scrisul, cititul, vorbitul, calculul;

i)      să ajute pe copil/elev să-şi dezvolte aptitudini biblice faţă de viaţă şi societate;

j)      să-l înveţe pe copil/elev atitudini creştine faţă de lucrurile materiale şi să-l încurajeze să-şi dezvolte o responsabilitate individuală în folosirea tuturor aptitudinilor;

k)    să-l înveţe pe copil/elev să aibă o perspectivă biblică asupra vieţii şi a muncii şi să-l  echipeze cu deprinderi în vederea relaţiilor interpersonale şi a eforturilor pe care trebuie să le depună în viitor;

l)      să-l înveţe pe copil/elev să cerceteze în mod independent, să raţioneze logic şi să gândească critic şi creativ;

m)  să-l înveţe pe copil/elev să trateze pe toată lumea cu dragoste şi respect, din moment ce toţi oamenii sunt purtători ai chipului lui Dumnezeu;

n)    să-l motiveze pe copil/elev să insiste în studiul independent în domeniile de interes personal;

o)     să  editeze cărţi, reviste, pliante, alte materiale tipărite şi audiovizuale, precum şi alte materiale instructive şi educaţionale;

p)    să ajute familiile cu eventuale disfuncţionalităţi, să facă faţă problemelor specifice create de contextul familial respectiv;

q)    să ajute familiile în creşterea lor profesională, educaţională şi spirituală şi să le ajute să dezvolte cămine hristocentrice, care reflectă o trăire biblică;

r)      să asigure un climat creştin, destins, afectuos şi creativ, care să favorizeze dezvoltarea optimă a personalităţii preşcolarilor şi şcolarilor prin  stimularea cunoaşterii lui Dumnezeu;

s)     să atragă   fonduri destinate atingerii scopurilor şi obiectivelor propuse;

t)     să coopereze îndeaproape cu părinţii în fiecare fază a dezvoltării copilului/elevului, în special în aspecte legate de programa şcolară;

u)    să cunoască şi să valorifice aptitudinile şi capacităţile cu care este înzestrat fiecare copil/elev;

v)    să dezvolte în copii/elevi o înţelegere şi o apreciere pentru lume, precum şi conştiinţa rolului pe care îl are omul pentru natura înconjurătoare şi responsabilitatea încredinţată lui de Dumnezeu pentru a o folosi şi a o îngriji aşa cum trebuie;

w)  să discute evenimente trecute şi prezente în toate domeniile, relaţionându-le la planul divin pentru om;

x)     să faciliteze accesul copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor la materiale informaţionale, publicaţii de specialitate etc. pentru crearea de tehnici şi metode pedagogice şi de comunicare;

y)     să favorizeze schimburi profesionale şi culturale interne şi internaţionale;

z)     să genereze o apreciere a artei, încurajând dezvoltarea talentelor copiilor/elevilor şi a exprimării lor personale în acest domeniu;

aa)    să îl ajute pe copil/elev să-şi dezvolte personalitatea, pe temeiul acceptării şi a înţelegerii corecte a propriei persoane ca fiind o persoană unică creată după chipul lui Dumnezeu, iubită de El, prin Isus Hristos;

bb)   să încurajeze dezvoltarea unei gândiri creştine cu privire la neprihănire şi păcat;

cc) să integreze adevărul lui Dumnezeu în domeniile de studiu şi să dezvolte un spirit de discernământ biblic la toate disciplinele;

dd)   să înveţe şi să încurajeze obiceiuri sănătoase de studiu;

ee)  să încurajeze dezvoltarea autodisciplinei şi a responsabilităţii copilului/elevului, bazate pe respectul şi supunerea faţă de Dumnezeu şi faţă de autoritatea sa, aşa cum a poruncit Dumnezeu;

ff)  să înveţe pe copii/elevi doctrinele de bază ale Bibliei;

gg)  să organizeze  conferinţe, simpozioane, parteneriate cu scop educaţional, de perfecţionare, cultural-civic;

hh)   să pregătească elevul din punct de vedere academic pentru a-şi continua educaţia spre meseria sau profesia pe care o va alege;

ii)   să prezinte Biblia ca fiind Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu – autoritatea finală – şi să înveţe dragostea şi respectul faţă de El, ca standard de viaţă;

jj)   să-i înveţe pe copii/elevi cum să biruiască păcatul.

kk)   să îl echipeze pe copil/elev pentru a fi un membru util al societăţii, unul care conştientizează dependenţa sa faţă de Dumnezeu şi responsabilitatea sa de a sprijini pe alţii cu viaţa lui;

 

Care sunt regulile şi excepţiile privind modificarea contractului individual de muncă?

În primul rând, trebuie avută în vedere regula potrivit căruia contractul individual de muncă poate fi modificat numai prin acordul părţilor.

Conform art. 41 alin. (3) din Codul Muncii, modificarea contractului individual de muncă se referă la oricare dintre următoarele elemente:

• durata contractului;
• felul muncii;
• condiţiile de muncă;
• salariul;
• timpul de muncă şi timpul de odihnă.

În al doilea  rând, ca excepţie, contractul individual de muncă poate fi modificat unilateral numai in situatii limitate (delegare, detasare).

Locul muncii poate fi modificat unilateral de către angajator prin delegarea sau detaşarea salariatului într-un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă. Pe durata delegării/ detaşării, salariatul îşi păstrează funcţia şi toate celelalte drepturi prevăzute în contract.

      Delegarea reprezintă exercitarea temporară, din dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.

Delegarea poate fi dispusă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice în 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

Refuzul salariatului de prelungire a delegării nu poate constitui motiv pentru sancţionarea disciplinară a acestuia.
 

Legislaţia mai prevede că salariatul delegat are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de delegare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

      Detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia. În mod excepţional, prin detaşare se poate modifica şi felul muncii, dar numai cu consimţământul scris al salariatului.

Detaşarea poate fi dispusă pe o perioadă de cel mult un an. Perioada detaşării poate fi prelungită pentru motive obiective ce impun prezenţa salariatului la angajatorul la care s-a dispus detaşarea, cu acordul ambelor părţi, din 6 în 6 luni.

Salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice. Salariatul are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizaţie de detaşare, în condiţiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil.

Totodată, drepturile cuvenite salariatului detaşat se acordă de angajatorul la care s-a dispus detaşarea. Pe durata detaşării, salariatul beneficiază de drepturile care îi sunt favorabile, fie de drepturile de la angajatorul care a dispus detaşarea, fie de drepturile de la angajatorul la care este detaşat.

Mai mult, angajatorul care detaşează are obligaţia de a lua toate măsurile necesare pentru ca angajatorul la care s-a dipus detaşarea să îşi îndeplinească integral şi la timp toate obligaţiile faţă de salariatul detaşat. În cazul în care angajatorul din urmă nu îşi respectă obligaţiile, acestea intră sub tutela angajatorului care a dispus detaşarea.

În cazul în care există divergenţă între cei doi angajatori sau niciunul dintre ei nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege, salariatul detaşat are dreptul de a reveni la locul său de muncă de la angajatorul care l-a detaşat, de a se îndrepta împotriva oricăruia dintre cei doi angajatori şi de a cere executarea silită a obligaţiilor neîndeplinite.

Angajatorul poate modifica temporar locul şi felul muncii, fără consimţământul salariatului, şi în cazul unor situaţii de forţă majoră, cu titlu de sancţiune disciplinară sau ca măsură de protecţie a salariatului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de Codul Muncii.