Potrivit art. 10. alin. (1) din Legea nr. 82 (republicata) din 24/12/1991 a contabilităţii, răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligaţia gestionării entităţii respective.
Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare.
Contabilitatea poate fi organizată şi condusă pe bază de contracte de prestări de servicii în domeniul contabilităţii, încheiate cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.
În cazul persoanelor juridice care au optat pentru un sistem simplificat, contabilitatea poate fi organizată şi condusă şi pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, situaţie în care răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestor persoane fizice.
Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine.
În cazul în care contabilitatea este condusă pe bază de contract de prestări de servicii, încheiat cu persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit legii, membre ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora, potrivit legii şi prevederilor contractuale.
În cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri care au obligaţia să conducă contabilitate simplificată, bazată pe regulile contabilităţii în partidă simplă, răspunderea pentru organizarea contabilităţii revine acestora. Conducerea contabilităţii se poate efectua de către aceste persoane, situaţie în care răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestora.
În cazul în care contabilitatea este condusă potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 82 (r4) din 24/12/1991 a contabilităţii sau pe bază de contracte/convenţii civile încheiate potrivit Codului civil cu persoane fizice care au studii economice superioare, răspunderea pentru conducerea contabilităţii revine acestor persoane, potrivit legii şi prevederilor contractuale.
A fost aprobat sistemul simplificat de contabilitate, conform Ordinului Ministerului Finanțelor Publice nr. 2239/2011, publicat in Monitorul Oficial Partea I nr. 522/2011. Descrierea sistemului este publicata în Anexa, din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 bis, care nu este încă disponibil publicului, conform Centrului pentru relații cu publicul al Regiei Autonome Monitorul Oficial. In cel mai scurt timp de la momentul în care acesta va fi disponibilă, o voi afişa.
Conform art.2 al Ordinului, persoanele care în exercițiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru sistemul simplificat de contabilitate.
Prin sistem simplificat de contabilitate se înţelege un set de reguli de bază privind evaluarea, înregistrarea elementelor patrimoniale utilizând un plan de conturi simplificat şi prezentarea acestora în situaţiile financiare anuale ce cuprind bilanţ şi cont de profit şi pierdere simplificate, având în vedere şi prevederile comunitare în domeniu.
Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului simplificat de contabilitate, pot utiliza, pentru evidențierea operațiunilor economico-financiare, planul de conturi simplificat și tratamentele contabile prevazute de reglementările contabile simplificate.
Situațiile financiare anuale simplificate trebuie însoțite de o declarație scrisa de asumare a răspunderii conducerii persoanei pentru întocmirea acestora în conformitate cu sistemul simplificat de contabilitate.
Prevederile Ordinului nr. 2239/2011 se aplică începând cu situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar al anului 2011.
joi, iulie 28, 2011
miercuri, iulie 27, 2011
Studiu de caz: Suspendarea contractului individual de muncă si înscrierile in Revisal
Suspendarea contractului individual de munca se realizeaza in conformitate cu legea si cuprinde mai multe situatii in care angajatorul poate lua decizia incheierii contractului. Cum poate insa actiona un angajator in situatia in care un salariat nu vine la serviciu pentru o perioada scurta de timp (1-2 zile), nu face o cerere in acest sens, insa prezinta ulterior dovada de concediu medical.
Poate angajatorul, in aceasta situatie, sa suspende contractul?
In plus, cand se vor inregistra aceste modificari si cand vor fi inscrise in Revisal?
In ceea ce priveste registrul general de evidenta a salariatilor, art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011, mentioneaza ca acesta se completeaza in ordinea angajarii si include perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale.
Astfel, trebuie precizat ca suspendarea contractului individual de munca, potrivit art. 49 alin. (1) din Codul muncii, poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. Suspendarea de drept intervine in virtutea legii, in cazurile prevazute la art. 50 din Codul muncii, respectiv:
- concediu de maternitate;
- concediu pentru incapacitate temporara de munca;
- carantina;
- exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel;
- indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
- forta majora;
- in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;
- de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept;
- in alte cazuri expres prevazute de lege.
Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.
Astfel, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului potrivit art. 52 alin. (1) din Codul muncii in urmatoarele situatii:
- pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;
- in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
- in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
- pe durata detasarii;
- pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale. Astfel, doar aceste cauze de suspendare pot fi inscrise in Revisal, exceptie facand cauzele de suspendare in baza certificatelor medicale.
Nu va fi inscrisa in Revisal suspendarea contractului individual de munca avand drept cauza concediul de maternitate, concediul pentru incapacitate temporara de munca sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
In plus, invoirea nu constituie cauza de suspendare a contractului individual de munca, ca urmare nu se inscrie in registrul general de evidenta a salariatilor perioada in care salariatul este invoit.
Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii. HG 500/2011 stabileste reguli speciale privind inscrierea in registrul de evidenta pentru situatia in care contractul individual de munca se suspenda ca urmare a detasarii salariatului.
In consecinta, potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) perioada detasarii si angajatorul la care se face detasarea se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza. Inscrisul in baza caruia se suspenda contractul individual de munca difera in functie de cauza de suspendare.
Sursa: http://www.legislatiamuncii.manager.ro/a/4115/studiu-de-caz:-suspendarea-contractului-individual-de-munca-si-inscrierile-in-revisal.html
Poate angajatorul, in aceasta situatie, sa suspende contractul?
In plus, cand se vor inregistra aceste modificari si cand vor fi inscrise in Revisal?
In ceea ce priveste registrul general de evidenta a salariatilor, art. 3 alin. (2) lit. h) din HG 500/2011, mentioneaza ca acesta se completeaza in ordinea angajarii si include perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca, cu exceptia cazurilor de suspendare in baza certificatelor medicale.
Astfel, trebuie precizat ca suspendarea contractului individual de munca, potrivit art. 49 alin. (1) din Codul muncii, poate interveni de drept, prin acordul partilor sau prin actul unilateral al uneia dintre parti. Suspendarea de drept intervine in virtutea legii, in cazurile prevazute la art. 50 din Codul muncii, respectiv:
- concediu de maternitate;
- concediu pentru incapacitate temporara de munca;
- carantina;
- exercitarea unei functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, daca legea nu prevede altfel;
- indeplinirea unei functii de conducere salarizate in sindicat;
- forta majora;
- in cazul in care salariatul este arestat preventiv, in conditiile Codului de procedura penala;
- de la data expirarii perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei. Daca in termen de 6 luni salariatul nu si-a reinnoit avizele, autorizatiile ori atestarile necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca inceteaza de drept;
- in alte cazuri expres prevazute de lege.
Contractul individual de munca poate fi suspendat in situatia absentelor nemotivate ale salariatului, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil, contractul individual de munca, precum si prin regulamentul intern.
Astfel, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului potrivit art. 52 alin. (1) din Codul muncii in urmatoarele situatii:
- pe durata cercetarii disciplinare prealabile, in conditiile legii;
- in cazul in care angajatorul a formulat plangere penala impotriva salariatului sau acesta a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti;
- in cazul intreruperii sau reducerii temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;
- pe durata detasarii;
- pe durata suspendarii de catre autoritatile competente a avizelor, autorizatiilor sau atestarilor necesare pentru exercitarea profesiilor.
Contractul individual de munca poate fi suspendat, prin acordul partilor, in cazul concediilor fara plata pentru studii sau pentru interese personale. Astfel, doar aceste cauze de suspendare pot fi inscrise in Revisal, exceptie facand cauzele de suspendare in baza certificatelor medicale.
Nu va fi inscrisa in Revisal suspendarea contractului individual de munca avand drept cauza concediul de maternitate, concediul pentru incapacitate temporara de munca sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani.
In plus, invoirea nu constituie cauza de suspendare a contractului individual de munca, ca urmare nu se inscrie in registrul general de evidenta a salariatilor perioada in care salariatul este invoit.
Perioada si cauzele de suspendare a contractului individual de munca se inregistreaza in registru in termen de maximum 20 de zile lucratoare de la data suspendarii. HG 500/2011 stabileste reguli speciale privind inscrierea in registrul de evidenta pentru situatia in care contractul individual de munca se suspenda ca urmare a detasarii salariatului.
In consecinta, potrivit art. 4 alin. (1) lit. a) perioada detasarii si angajatorul la care se face detasarea se inregistreaza in registru cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii activitatii de catre salariatul in cauza. Inscrisul in baza caruia se suspenda contractul individual de munca difera in functie de cauza de suspendare.
Sursa: http://www.legislatiamuncii.manager.ro/a/4115/studiu-de-caz:-suspendarea-contractului-individual-de-munca-si-inscrierile-in-revisal.html
sâmbătă, iulie 09, 2011
Care sunt condiţiile de reluare a cumului pensiei cu salariul în domeniul bugetar?
La art. 11. alin. (1) din Instructiuni din 20/11/2009 pentru aplicarea prevederilor cap. IV "Masuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, in scopul reducerii cheltuielilor bugetare" din Legea nr. 329/2009 privind reorganizarea unor autoritati si institutii publice, rationalizarea cheltuielilor publice, sustinerea mediului de afaceri si respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeana si Fondul Monetar International se specifică:
Art. 11. - (1) Pensia care a fost suspendata ca efect al aplicarii dispozitiilor prevazute in cap. IV din Legea nr. 329/2009 poate fi reluata in plata la cererea pensionarului, incepand cu luna urmatoare celei in care nu se mai realizeaza cumulul, in urmatoarele situatii:
a) daca salariul mediu brut depaseste nivelul pensiei suspendate;
b) la incetarea calitatii de salariat.
(2) Persoanele aflate in situatia prevazuta la alin. (1) sunt obligate sa aduca la cunostinta angajatorului faptul ca a fost reluata plata pensiei, prezentand in acest sens comunicarea casei de pensii care a procedat la aceasta operatiune.
Art. 11. - (1) Pensia care a fost suspendata ca efect al aplicarii dispozitiilor prevazute in cap. IV din Legea nr. 329/2009 poate fi reluata in plata la cererea pensionarului, incepand cu luna urmatoare celei in care nu se mai realizeaza cumulul, in urmatoarele situatii:
a) daca salariul mediu brut depaseste nivelul pensiei suspendate;
b) la incetarea calitatii de salariat.
(2) Persoanele aflate in situatia prevazuta la alin. (1) sunt obligate sa aduca la cunostinta angajatorului faptul ca a fost reluata plata pensiei, prezentand in acest sens comunicarea casei de pensii care a procedat la aceasta operatiune.
vineri, iulie 08, 2011
Regulament din 2011 privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
Art. 1. - (1) În cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, respectiv, Serviciului Român de Informaţii se înfiinţează comisii de contestaţii, ca organisme de verificare create la nivel naţional ce examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale, contestate de către titulari, şi care urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Comisiile de contestaţii prevăzute la alin. (1) se organizează şi funcţionează pe lângă Direcţia financiar-contabilă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Secretariatul general din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, respectiv, Direcţia generală financiară din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
(3) Activitatea comisiilor de contestaţii se desfăşoară în şedinţe, conform prevederilor prezentului regulament.
Art. 2. - (1) Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este compusă din 3 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 2 membri, precum şi 3 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 2 membri, numiţi prin ordin al ministrului apărării naţionale.
(2) Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor este compusă din 5 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 4 membri, precum şi 5 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 4 membri, numiţi prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Comisia de contestaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii este compusă din 3 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 2 membri, precum şi 3 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 2 membri, numiţi prin ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii.
(4) Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor se compune din: preşedinte - reprezentant al Secretariatului general; membri - reprezentanţi ai Direcţiei generale juridice, Direcţiei generale management resurse umane, Direcţiei generale financiare şi Direcţiei generale audit intern; secretar - reprezentant al Secretariatului general.
(5) Membrii supleanţi ai comisiei de contestaţii prevăzută la alin. (4) sunt desemnaţi din cadrul aceloraşi structuri ca şi membrii titulari.
(6) Membrii supleanţi participă la şedinţele comisiilor de contestaţii în locul membrilor titulari care se află în imposibilitate de a participa la acestea.
(7) Pot fi membri ai comisiilor de contestaţii prevăzute la alin. (1)-(3) specialişti din cadrul instituţiilor respective, cu experienţă în domeniul pensiilor, juridic, management resurse umane sau economic.
Art. 3. - Preşedintele comisiei de contestaţii îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) organizează şi conduce şedinţele acesteia;
b) convoacă şedinţele acesteia, prin secretarul de şedinţă;
c) stabileşte activităţile şi sarcinile ce revin membrilor comisiei de contestaţii şi secretarului de şedinţă, în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege;
d) reprezintă comisia de contestaţii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice.
Art. 4. - (1) În activitatea lor, comisiile de contestaţii beneficiază de suport tehnic şi logistic din partea direcţiilor pe lângă care funcţionează.
(2) Suportul tehnic prevăzut la alin. (1) constă, în principal, din următoarele activităţi:
a) asigură primirea şi înregistrarea contestaţiilor;
b) asigură secretariatul comisiei de contestaţii;
c) asigură comunicarea hotărârilor comisiei de contestaţii părţilor interesate şi restituirea dosarelor de pensie caselor de pensii sectoriale.
(3) Conducerile direcţiilor pe lângă care funcţionează asigură specialiştii şi logistica necesare bunei desfăşurări a activităţii comisiilor de contestaţii.
Art. 5. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor lor, comisiile de contestaţii colaborează cu alţi experţi din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, caselor de pensii sectoriale, precum şi din alte instituţii publice.
(2) Casele de pensii sectoriale au obligaţia să pună la dispoziţia comisiilor de contestaţii, la cerere, toate informaţiile necesare soluţionării în termen legal a contestaţiilor depuse.
Art. 6. - (1) Comisiile de contestaţii examinează deciziile de pensie emise de casele de pensii sectoriale în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit legii.
(2) Deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare şi de stat ale poliţiştilor, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum şi cele emise în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se supun căilor de atac prevăzute de legislaţia în baza cărora au fost adoptate şi se soluţionează de comisiile prevăzute la art. 1.
Art. 7. - Procedura comisiilor de contestaţii de examinare a deciziilor de pensie supuse contestării reprezintă, potrivit legii, procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
Art. 8. - (1) Contestaţia împotriva deciziei de pensie, emisă de casa de pensii sectorială, se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării, la casa de pensii sectorială emitentă.
(2) Casa de pensii sectorială are obligaţia înregistrării contestaţiei la registratura generală.
Art. 9. - (1) Contestaţia se consideră depusă în termenul prevăzut la art. 8 şi în situaţia în care este depusă eronat la altă casă de pensii constituită în temeiul Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), casa de pensii care a înregistrat contestaţia o va transmite, în cel mult 5 zile de la înregistrare, casei de pensii a cărei comisie de contestaţii este competentă cu soluţionarea acesteia.
Art. 10. - Casa de pensii sectorială are obligaţia înaintării contestaţiei la comisia de contestaţii competentă, în termen de 10 zile de la înregistrare, împreună cu următoarele documente:
a) dosarul de pensie;
b) dovada datei comunicării deciziei de pensionare contestate;
c) notă de prezentare a cazului, cuprinzând temeiurile de drept şi de fapt care au condus la emiterea deciziei, precum şi concluziile reieşite în urma reverificării dosarului.
Art. 11. - (1) Comisiile de contestaţii soluţionează contestaţiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensie.
(2) La soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii verifică sub toate aspectele deciziile de pensie emise de casele de pensii sectoriale, contestate de către titulari, şi urmăreşte aplicarea întocmai a dispoziţiilor legale în vigoare, precum şi stabilirea corectă a drepturilor de pensie.
Art. 12. - (1) În activitatea lor, membrii comisiilor de contestaţii au obligaţia de a fi imparţiali, de a asigura aplicarea unui tratament juridic nediscriminatoriu tuturor persoanelor care contestă deciziile de pensionare şi de a nu se lăsa influenţaţi în exprimarea liberă a votului în cadrul comisiilor.
(2) La soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, membrii comisiilor de contestaţii sunt independenţi în exprimarea votului lor şi nu pot fi traşi la răspundere pentru votul exprimat în această calitate.
(3) Pe perioada soluţionării contestaţiilor, membrilor comisiilor de contestaţii le este interzisă orice formă de comunicare cu contestatorii, altfel decât prin corespondenţa oficială a comisiilor de contestaţii.
Art. 13. - (1) Comisiile de contestaţii se întrunesc ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui comisiei respective, prin secretarul de şedinţă.
(2) Comisiile de contestaţii îşi desfăşoară activitatea în prezenţa tuturor membrilor lor şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor.
(3) Modalitatea de vot în cadrul comisiilor este votul deschis.
(4) La şedinţele comisiilor de contestaţii participă câte un secretar de şedinţă, fără drept de vot, desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii din rândul specialiştilor prevăzuţi la art. 4.
(5) Şedinţele comisiilor de contestaţii nu sunt publice.
(6) La şedinţele comisiilor de contestaţii pot fi invitaţi şi alţi specialişti pentru clarificarea unor aspecte de ordin tehnic.
(7) Lucrările şedinţelor comisiilor de contestaţii sunt consemnate în procese-verbale de şedinţă, redactate de secretarul de şedinţă, semnate de preşedinţii şi de membrii comisiilor respective şi care se păstrează la nivelul acestora.
Art. 14. - Prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, comisiile de contestaţii pot decide:
a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa de pensii sectorială emitentă, potrivit legii;
b) respingerea contestaţiei.
Art. 15. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii adoptate în soluţionarea contestaţiilor cuprind în mod obligatoriu:
a) numărul şi data adoptării hotărârii;
b) numele şi prenumele, codul numeric personal, precum şi domiciliul contestatorului;
c) numărul şi data înregistrării contestaţiei;
d) numărul şi data deciziei de pensie contestate;
e) data comunicării deciziei de pensie contestate;
f) obiectul contestaţiei;
g) motivarea hotărârii - temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea contestaţiei;
h) menţiunea că hotărârea comisiei de contestaţii poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă şi termenul prevăzut de lege;
i) semnăturile preşedintelui, membrilor comisiei şi a secretarului de şedinţă;
j) ştampila comisiei de contestaţii.
(2) Hotărârile se redactează în 3 exemplare, din care un exemplar se comunică contestatorului, unul casei de pensii sectoriale şi unul se păstrează la nivelul comisiilor de contestaţii.
Art. 16. - Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia la comisia de contestaţii.
Art. 17. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la data adoptării.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii se comunică persoanelor în cauză prin poştă, la domiciliul persoanei, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data comunicării fiind data primirii sub semnătură a hotărârii.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate, potrivit legii, la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Hotărârile comisiilor de contestaţii care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. (3) sunt definitive.
Ordin nr. 1453 din 02/05/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
(2) Comisiile de contestaţii prevăzute la alin. (1) se organizează şi funcţionează pe lângă Direcţia financiar-contabilă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Secretariatul general din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi, respectiv, Direcţia generală financiară din cadrul Serviciului Român de Informaţii.
(3) Activitatea comisiilor de contestaţii se desfăşoară în şedinţe, conform prevederilor prezentului regulament.
Art. 2. - (1) Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale este compusă din 3 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 2 membri, precum şi 3 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 2 membri, numiţi prin ordin al ministrului apărării naţionale.
(2) Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor este compusă din 5 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 4 membri, precum şi 5 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 4 membri, numiţi prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Comisia de contestaţii din cadrul Serviciului Român de Informaţii este compusă din 3 membri titulari, dintre care un preşedinte şi 2 membri, precum şi 3 membri supleanţi, dintre care un preşedinte şi 2 membri, numiţi prin ordin al directorului Serviciului Român de Informaţii.
(4) Comisia de contestaţii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor se compune din: preşedinte - reprezentant al Secretariatului general; membri - reprezentanţi ai Direcţiei generale juridice, Direcţiei generale management resurse umane, Direcţiei generale financiare şi Direcţiei generale audit intern; secretar - reprezentant al Secretariatului general.
(5) Membrii supleanţi ai comisiei de contestaţii prevăzută la alin. (4) sunt desemnaţi din cadrul aceloraşi structuri ca şi membrii titulari.
(6) Membrii supleanţi participă la şedinţele comisiilor de contestaţii în locul membrilor titulari care se află în imposibilitate de a participa la acestea.
(7) Pot fi membri ai comisiilor de contestaţii prevăzute la alin. (1)-(3) specialişti din cadrul instituţiilor respective, cu experienţă în domeniul pensiilor, juridic, management resurse umane sau economic.
Art. 3. - Preşedintele comisiei de contestaţii îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) organizează şi conduce şedinţele acesteia;
b) convoacă şedinţele acesteia, prin secretarul de şedinţă;
c) stabileşte activităţile şi sarcinile ce revin membrilor comisiei de contestaţii şi secretarului de şedinţă, în îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege;
d) reprezintă comisia de contestaţii în relaţiile cu persoanele fizice şi juridice.
Art. 4. - (1) În activitatea lor, comisiile de contestaţii beneficiază de suport tehnic şi logistic din partea direcţiilor pe lângă care funcţionează.
(2) Suportul tehnic prevăzut la alin. (1) constă, în principal, din următoarele activităţi:
a) asigură primirea şi înregistrarea contestaţiilor;
b) asigură secretariatul comisiei de contestaţii;
c) asigură comunicarea hotărârilor comisiei de contestaţii părţilor interesate şi restituirea dosarelor de pensie caselor de pensii sectoriale.
(3) Conducerile direcţiilor pe lângă care funcţionează asigură specialiştii şi logistica necesare bunei desfăşurări a activităţii comisiilor de contestaţii.
Art. 5. - (1) În îndeplinirea atribuţiilor lor, comisiile de contestaţii colaborează cu alţi experţi din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, caselor de pensii sectoriale, precum şi din alte instituţii publice.
(2) Casele de pensii sectoriale au obligaţia să pună la dispoziţia comisiilor de contestaţii, la cerere, toate informaţiile necesare soluţionării în termen legal a contestaţiilor depuse.
Art. 6. - (1) Comisiile de contestaţii examinează deciziile de pensie emise de casele de pensii sectoriale în condiţiile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare, potrivit legii.
(2) Deciziile de pensie emise în sistemul de pensii militare şi de stat ale poliţiştilor, în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare până la data de 1 ianuarie 2011, precum şi cele emise în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, se supun căilor de atac prevăzute de legislaţia în baza cărora au fost adoptate şi se soluţionează de comisiile prevăzute la art. 1.
Art. 7. - Procedura comisiilor de contestaţii de examinare a deciziilor de pensie supuse contestării reprezintă, potrivit legii, procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
Art. 8. - (1) Contestaţia împotriva deciziei de pensie, emisă de casa de pensii sectorială, se depune în termen de 30 de zile de la data comunicării, la casa de pensii sectorială emitentă.
(2) Casa de pensii sectorială are obligaţia înregistrării contestaţiei la registratura generală.
Art. 9. - (1) Contestaţia se consideră depusă în termenul prevăzut la art. 8 şi în situaţia în care este depusă eronat la altă casă de pensii constituită în temeiul Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1), casa de pensii care a înregistrat contestaţia o va transmite, în cel mult 5 zile de la înregistrare, casei de pensii a cărei comisie de contestaţii este competentă cu soluţionarea acesteia.
Art. 10. - Casa de pensii sectorială are obligaţia înaintării contestaţiei la comisia de contestaţii competentă, în termen de 10 zile de la înregistrare, împreună cu următoarele documente:
a) dosarul de pensie;
b) dovada datei comunicării deciziei de pensionare contestate;
c) notă de prezentare a cazului, cuprinzând temeiurile de drept şi de fapt care au condus la emiterea deciziei, precum şi concluziile reieşite în urma reverificării dosarului.
Art. 11. - (1) Comisiile de contestaţii soluţionează contestaţiile pe baza documentelor existente în dosarul de pensie.
(2) La soluţionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii verifică sub toate aspectele deciziile de pensie emise de casele de pensii sectoriale, contestate de către titulari, şi urmăreşte aplicarea întocmai a dispoziţiilor legale în vigoare, precum şi stabilirea corectă a drepturilor de pensie.
Art. 12. - (1) În activitatea lor, membrii comisiilor de contestaţii au obligaţia de a fi imparţiali, de a asigura aplicarea unui tratament juridic nediscriminatoriu tuturor persoanelor care contestă deciziile de pensionare şi de a nu se lăsa influenţaţi în exprimarea liberă a votului în cadrul comisiilor.
(2) La soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, membrii comisiilor de contestaţii sunt independenţi în exprimarea votului lor şi nu pot fi traşi la răspundere pentru votul exprimat în această calitate.
(3) Pe perioada soluţionării contestaţiilor, membrilor comisiilor de contestaţii le este interzisă orice formă de comunicare cu contestatorii, altfel decât prin corespondenţa oficială a comisiilor de contestaţii.
Art. 13. - (1) Comisiile de contestaţii se întrunesc ori de câte ori este nevoie, la convocarea preşedintelui comisiei respective, prin secretarul de şedinţă.
(2) Comisiile de contestaţii îşi desfăşoară activitatea în prezenţa tuturor membrilor lor şi adoptă hotărâri cu majoritatea simplă a voturilor.
(3) Modalitatea de vot în cadrul comisiilor este votul deschis.
(4) La şedinţele comisiilor de contestaţii participă câte un secretar de şedinţă, fără drept de vot, desemnat de preşedintele comisiei de contestaţii din rândul specialiştilor prevăzuţi la art. 4.
(5) Şedinţele comisiilor de contestaţii nu sunt publice.
(6) La şedinţele comisiilor de contestaţii pot fi invitaţi şi alţi specialişti pentru clarificarea unor aspecte de ordin tehnic.
(7) Lucrările şedinţelor comisiilor de contestaţii sunt consemnate în procese-verbale de şedinţă, redactate de secretarul de şedinţă, semnate de preşedinţii şi de membrii comisiilor respective şi care se păstrează la nivelul acestora.
Art. 14. - Prin hotărârile pronunţate în soluţionarea contestaţiilor depuse împotriva deciziilor de pensie, comisiile de contestaţii pot decide:
a) admiterea totală sau parţială a contestaţiei, având drept consecinţă obligatorie revizuirea în mod corespunzător a deciziei de pensie de către casa de pensii sectorială emitentă, potrivit legii;
b) respingerea contestaţiei.
Art. 15. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii adoptate în soluţionarea contestaţiilor cuprind în mod obligatoriu:
a) numărul şi data adoptării hotărârii;
b) numele şi prenumele, codul numeric personal, precum şi domiciliul contestatorului;
c) numărul şi data înregistrării contestaţiei;
d) numărul şi data deciziei de pensie contestate;
e) data comunicării deciziei de pensie contestate;
f) obiectul contestaţiei;
g) motivarea hotărârii - temeiurile de fapt şi de drept care au condus la admiterea sau la respingerea contestaţiei;
h) menţiunea că hotărârea comisiei de contestaţii poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă şi termenul prevăzut de lege;
i) semnăturile preşedintelui, membrilor comisiei şi a secretarului de şedinţă;
j) ştampila comisiei de contestaţii.
(2) Hotărârile se redactează în 3 exemplare, din care un exemplar se comunică contestatorului, unul casei de pensii sectoriale şi unul se păstrează la nivelul comisiilor de contestaţii.
Art. 16. - Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia la comisia de contestaţii.
Art. 17. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii se comunică persoanelor în cauză şi caselor de pensii sectoriale interesate, în termen de 5 zile de la data adoptării.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii se comunică persoanelor în cauză prin poştă, la domiciliul persoanei, cu scrisoare recomandată cu confirmare de primire, data comunicării fiind data primirii sub semnătură a hotărârii.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate, potrivit legii, la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(4) Hotărârile comisiilor de contestaţii care nu au fost atacate în termenul prevăzut la alin. (3) sunt definitive.
Ordin nr. 1453 din 02/05/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei centrale de contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice, precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
Ce cuprinde Dosarul personal al salariatului ?
Angajatorul are obligaţia de a întocmi un dosar personal pentru fiecare dintre salariaţi, de a-l păstra în bune condiţii la sediu, precum şi de a-l prezenta inspectorilor de muncă, la solicitarea acestora.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puţin următoarele documente:
a) actele necesare angajării,
b) contractul individual de muncă,
c) actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă,
d) acte de studii/certificate de calificare,
e) orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea completării în registru.
La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat să îi elibereze acestuia:
a) copii ale documentelor existente în dosarul personal;
b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind înscrierile referitoare la persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general de evidenţă şi din dosarul personal, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Documentele sunt eliberate în copie certificată de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator pentru conformitate cu originalul.
Registrul electronic şi dosarele personale ale fiecărui salariat se vor păstra în condiţii care să asigure securitatea datelor, precum şi păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Angajatorul răspunde pentru asigurarea acestor condiţii, precum şi pentru orice prejudiciu produs salariatului, sau oricărei alte persoane fizice sau juridice, prin încălcarea acestor obligaţii.
În măsura în care, din motive obiective, angajatorul se află în imposibilitatea de a elibera documentele solicitate, salariatul sau fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de muncă din raza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte elementele conţinute în registru, astfel cum a fost întocmit şi transmis de către angajator.
Inspectoratul teritorial de muncă în cauză eliberează documentul, în baza registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Bază: Hotărârea nr. 500 din 18/05/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor
Obs: Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 august 2011.
La data de 1 august 2011 se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 161/2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Dosarul personal al salariatului cuprinde cel puţin următoarele documente:
a) actele necesare angajării,
b) contractul individual de muncă,
c) actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă,
d) acte de studii/certificate de calificare,
e) orice alte documente care certifică legalitatea şi corectitudinea completării în registru.
La solicitarea scrisă a salariatului sau a unui fost salariat angajatorul este obligat să îi elibereze acestuia:
a) copii ale documentelor existente în dosarul personal;
b) copii ale paginilor din registrul electronic care cuprind înscrierile referitoare la persoana sa şi/sau un document care să ateste activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate, astfel cum rezultă din registrul general de evidenţă şi din dosarul personal, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Documentele sunt eliberate în copie certificată de reprezentantul legal al angajatorului sau de persoana împuternicită de angajator pentru conformitate cu originalul.
Registrul electronic şi dosarele personale ale fiecărui salariat se vor păstra în condiţii care să asigure securitatea datelor, precum şi păstrarea lor îndelungată şi corespunzătoare, cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
Angajatorul răspunde pentru asigurarea acestor condiţii, precum şi pentru orice prejudiciu produs salariatului, sau oricărei alte persoane fizice sau juridice, prin încălcarea acestor obligaţii.
În măsura în care, din motive obiective, angajatorul se află în imposibilitatea de a elibera documentele solicitate, salariatul sau fostul salariat poate solicita inspectoratului teritorial de muncă din raza căruia angajatorul îşi desfăşoară activitatea eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte elementele conţinute în registru, astfel cum a fost întocmit şi transmis de către angajator.
Inspectoratul teritorial de muncă în cauză eliberează documentul, în baza registrului electronic transmis de angajator, în termen de cel mult 15 zile de la data solicitării.
Bază: Hotărârea nr. 500 din 18/05/2011 privind registrul general de evidenţă a salariaţilor
Obs: Prezenta hotărâre intră în vigoare la data de 1 august 2011.
La data de 1 august 2011 se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 161/2006 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare.
miercuri, iulie 06, 2011
Ce înseamnă colaborator al Securităţii ?
În accepţiunea art. 2 al Ordonanţei de urgenţă nr. 24 din 05/03/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii cu modificările şi completările ulterioare, colaborator al Securităţii este persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.
Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar.
Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor.
Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Colaboratorul Securităţii este diferit de lucrătorul Securităţii care este definit ca fiind orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerată colaborator al Securităţii, potrivit prezentei definiţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar.
Colaborator al Securităţii este şi persoana care a înlesnit culegerea de informaţii de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziţia Securităţii a locuinţei sau a altui spaţiu pe care îl deţinea, precum şi cei care, având calitatea de rezidenţi ai Securităţii, coordonau activitatea informatorilor.
Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiţie, în măsura în care se coroborează cu alte probe.
Colaboratorul Securităţii este diferit de lucrătorul Securităţii care este definit ca fiind orice persoană care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al Securităţii sau al Miliţiei cu atribuţii pe linie de Securitate, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului.
marți, iulie 05, 2011
Care sunt condiţiile privind recalcularea (revizuirea) pensiei?
Conform prevederilor art. 2 din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, pensiile militare de stat au devenit, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pensii pentru limită de vârstă.
Potrivit reglementărilor Legii nr. 164/2000, sistemul pensiilor militare de stat cuprindea: pensia de serviciu; pensia de invaliditate; pensia de urmaş.
La rândul său, pensia de serviciu putea fi: pentru limită de vârstă; anticipată; anticipată parţială.
Art. 134 alin. (2) din HG nr. 257/2011pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după data înscrierii la pensie.
Prin urmare, cadrele militare care au lucrat în sistemul public, după trecerea în rezervă, pot solicita recalcularea pensiei, chiar dacă nu au împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută de Legea nr. 263/2010.
La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 263/ 2010, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei.
Pot fi recalculate, la cerere, şi pensiile de invaliditate, stabilite în baza Legii nr. 164/2001. Pentru acestea, se calculează punctajul mediu anual aferent stagiului/veniturilor realizate după trecerea în rezervă. Punctajul aferent stagiului potenţial se determină cu respectarea condiţiilor şi modalităţii de calcul de la ultima decizie de stabilire/ modificare a drepturilor de pensie.
Cererea de recalculare trebuie să fie însoţită de documente din care să reiasă veniturile şi/sau stagiile de cotizare realizate după trecerea în rezervă.
Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.
Sursa: http://www.presamil.ro/OM/2011/22/ziar%2022.pdf
CERERE de recalculare a a pensiei pentru stagiile de cotizare realizate dupa data inscrierii la pensie
Catre
Casa de Pensii sectoriala a Ministerului Apararii Nationale
Subsemnatul ______________________________________________,avand codul numeric personal nr.______________________,domiciliat in localitatea _____________________________, str._______________________________, nr.___, bl._____, sc.___, et.___, ap.____, jud. ____________________, posesor al actului de identitate seria __, nr.______________,eliberat la data _____________, de catre ___________, nascut la data de ____________ in localitatea ________________, jud.___________________, fiul lui ____________________ si al _______________________, cu dosar de pensie nr.______________, telefon _______________, in baza art.107, alin(4) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art.134 alin.(2) si (3) din Hotararea Guvernului nr.257/20111 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si avand in vedere ca, potrivit art.2, alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pensia mea de serviciu a devenit pensie pentru limita de varsta prin efectul legii si si-a pastrat acelasi regim de pensie pentru limita de varsta, potrivit art.171 din Legea nr.263/2010
SOLICIT RECALCULAREA PENSIEI PRIN ADAUGAREA STAGIILOR DE COTIZARE REALIZATE DUPA DATA INSCRIERII LA PENSIE.
In acest scop depun urmatoarele documente:
-Adeverinta eliberata de Casa Judeteana de Pensii _________________________ in baza declaratiilor privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat , __ pagini, (original si copie)
-Cartea de munca cu seria_____________in original si-n copie cu un numar de ____pagini. (original si copie)
-Carte de identitate seria ___, nr. _____________, eliberata de _____________________ la data de _______________-1 pagina, in copie,
-Ultimul talon de pensie (________________________), 1 pagina, in copie.
Ma oblig a anunta, in termen de de 15 zile, Casei sectoriale de Pensii orice schimbare ce va surveni in cele declarate mai sus.
Documentul contine :- 1 pag. (cererea)
- ____ pag. (__ anexe)
DATA SEMNATURA
Potrivit reglementărilor Legii nr. 164/2000, sistemul pensiilor militare de stat cuprindea: pensia de serviciu; pensia de invaliditate; pensia de urmaş.
La rândul său, pensia de serviciu putea fi: pentru limită de vârstă; anticipată; anticipată parţială.
Art. 134 alin. (2) din HG nr. 257/2011pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice prevede că pensia pentru limită de vârstă poate fi recalculată, la cerere, prin adăugarea stagiilor de cotizare realizate după data înscrierii la pensie.
Prin urmare, cadrele militare care au lucrat în sistemul public, după trecerea în rezervă, pot solicita recalcularea pensiei, chiar dacă nu au împlinit vârsta standard de pensionare, prevăzută de Legea nr. 263/2010.
La recalcularea pensiilor pentru limită de vârstă, stabilite potrivit legislaţiei anterioare intrării în vigoare a Legii nr. 263/ 2010, se utilizează stagiul complet de cotizare avut în vedere la stabilirea pensiei.
Pot fi recalculate, la cerere, şi pensiile de invaliditate, stabilite în baza Legii nr. 164/2001. Pentru acestea, se calculează punctajul mediu anual aferent stagiului/veniturilor realizate după trecerea în rezervă. Punctajul aferent stagiului potenţial se determină cu respectarea condiţiilor şi modalităţii de calcul de la ultima decizie de stabilire/ modificare a drepturilor de pensie.
Cererea de recalculare trebuie să fie însoţită de documente din care să reiasă veniturile şi/sau stagiile de cotizare realizate după trecerea în rezervă.
Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea la Casa de pensii sectorială a Ministerului Apărării Naţionale.
Sursa: http://www.presamil.ro/OM/2011/22/ziar%2022.pdf
CERERE de recalculare a a pensiei pentru stagiile de cotizare realizate dupa data inscrierii la pensie
Catre
Casa de Pensii sectoriala a Ministerului Apararii Nationale
Subsemnatul ______________________________________________,avand codul numeric personal nr.______________________,domiciliat in localitatea _____________________________, str._______________________________, nr.___, bl._____, sc.___, et.___, ap.____, jud. ____________________, posesor al actului de identitate seria __, nr.______________,eliberat la data _____________, de catre ___________, nascut la data de ____________ in localitatea ________________, jud.___________________, fiul lui ____________________ si al _______________________, cu dosar de pensie nr.______________, telefon _______________, in baza art.107, alin(4) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, art.134 alin.(2) si (3) din Hotararea Guvernului nr.257/20111 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice si avand in vedere ca, potrivit art.2, alin.(1) din Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pensia mea de serviciu a devenit pensie pentru limita de varsta prin efectul legii si si-a pastrat acelasi regim de pensie pentru limita de varsta, potrivit art.171 din Legea nr.263/2010
SOLICIT RECALCULAREA PENSIEI PRIN ADAUGAREA STAGIILOR DE COTIZARE REALIZATE DUPA DATA INSCRIERII LA PENSIE.
In acest scop depun urmatoarele documente:
-Adeverinta eliberata de Casa Judeteana de Pensii _________________________ in baza declaratiilor privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat , __ pagini, (original si copie)
-Cartea de munca cu seria_____________in original si-n copie cu un numar de ____pagini. (original si copie)
-Carte de identitate seria ___, nr. _____________, eliberata de _____________________ la data de _______________-1 pagina, in copie,
-Ultimul talon de pensie (________________________), 1 pagina, in copie.
Ma oblig a anunta, in termen de de 15 zile, Casei sectoriale de Pensii orice schimbare ce va surveni in cele declarate mai sus.
Documentul contine :- 1 pag. (cererea)
- ____ pag. (__ anexe)
DATA SEMNATURA
luni, iulie 04, 2011
Care este forma şi conţinutul cererii de chemare în judecată?
Potrivit art. 82, alin. 1 şi art. 113, alin. 1 C. proc. civ., cererea trebuie făcută în scris şi în limba română (art. 127, alin. 1, din Constituţie şi art. 6, alin. 1 din Legea nr. 94/1992).
Cuprins
În contextul condiţiilor generale privitoare la cereri (art. 82-84 C. proc. civ. ) şi observând exigenţele legale în materie (art. 112-114 C. proc. civ.), cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă următoarele:
1. Arătarea instanţei căreia cererea i-a fost adresată. Această menţiune prezintă interes sub două aspecte: a) potrivit art. 109 C. proc. civ., cererea celui care pretinde un drept trebuie făcută “înaintea instanţei competente”. Or, numai prin indicarea instanţei poate fi verificată competenţa acesteia. Pe de altă parte, numai o instanţă competentă se poate considera valabil învestită prin sesizarea ei; b) în toate cazurile de competenţă terotorială alternativă sau facultativă, reclamantul numai poate reveni asupra alegerii instantei, iar alegerea instanţei se face tocmai prin indicarea acesteia.
2. Identificarea părţilor. În această privinţă, actuala reglementare este nu numai laconică, dar şi lacunară, atât art. 82 alin. 1, cât şî art. 112 alin. 1, pct. 1 C. proc. civ. vorbim doar de “numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor”. Chiar în lipsa unor texte adecvate, identificarea părţilor – persoane fizice – trebuie să se facă şi prin prenume, naţionalitate, data naşterii, iar în cazul persoanelor morale prin denumire sau firmă, naţionalitate, sediu, organelle care le reprezintă legal – asemenea elemente putând prezenta deosebit interes în desfaşurarea judecăţii. Reclamantul se poate afla în imposibilitatea de a face unele dintre menţiunile arătate, dar aceasta nu trebuie să anuleze dezideratul identificării părţilor cât mai complet posibil. Identifivarea părţilor, prin atributele menţionate, poate prezenta importanţă, între ele, pentru:
a) stabilirea limitelor litigiului sub raportul subiectelor procesuale;
b) verficarea calităţii şi a capacităţii procesuale;
c) verficarea competenţei instanţei;
d) stabilirea locului unde urmează să se facă comunicarea actelor de procedură;
e) asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea dreptului la apărare, precum şi pentru sancţionarea încercării de disimulare frauduloasă a unora dintre elementele procesului.
3. Calitatea juridică în care părţile stau în judecată, atunci cand ele nu stau în numele lor propriu. Părţile stau în judecată într-o dublă ipostază: în calitatea ce le derivă din raportul juridic substanţial (de exemplu, creditor şi debitor); în calitate ce le derivă din raportul juridic procesual (de exemplu, reclaman şi pârât, intervenient principal, intervenient accesoriu, chemat în garanţiei). Interesează însă, mai ales, calitatea ce derivă dintr-un raport de reprezentare (mandatar convenţional ad litem, reprezentant legal, mandatar judecătoresc). Reprezentantul trebuie să-şi arate calitatea şi să o probeze. Altminteri, se va presupune că el acţionează în nume propriu. De asemenea, arătarea calităţii trebuie să se facă şi atunci când persoana acţionează atât în nume propriu, cât şi ca reprezentant. Menţionarea calităţii, atunci când părţile nu stau în judecată în numele lor propriu, se dovedeşte a fi esenţială în unele situaţii.
4. Obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea nu este cu putinţă. În cazul bunurilor imobile vor fi menţionate elementele necesare pentru identificarea lor (comună, judeţ, stradă, număr, număr de carte funciară, numărul topografic etc.). Este vorba deci despre pretenţia concretă a reclamantului. Determinarea obiectului trebuie să fie clară, completă, cât mai exactă cu putinţă, întrucât şi acest reper are multiple semnificaţii şi implicaţii între care: indicarea exactă a obiectului (quod petitur, quod desideratur şi care poate fi dare, facere, pati) pune părţile dintr-un început pe poziţii de egalitate, pârâtul putând deja opta între recunoaşterea pretenţiilor sau formularea apărărilor, raportat la obiect se va verfica respectarea normelor privitoare la competenţa instanţei, legalitatea alcătuirii completului de judecată, taxa de timbru, admisibilitatea unor probe, eventuala modificare sau completare ulterioară a cererii; obiectul constituie elementul indispensabil al dispozitivului şi criteriul de apreciere a situaţiilor de minus, plus sau ultra petita; obiectul – sau, mai correct spus material litigioasă – constituie unul dintre elementele autorităţii lucrului judecat;
5. Arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. În esenţă şi atât cât este posibil în acestă primă etapă a procesului civil, reclamantul trebuie să indice împrejurările de ordin material din care derivă pretenţia sa, titlu juridic pe care se sprijină acea pretenţie şi cauza juridică – în convenţii acesta înseamnă echivalentul unei îndatoriri, iar în procedură fundamental juridic al pretenţiei. Cât priveşte motivele de drept, nu este necesar să se recurgă la formele sacramentale, nici să se indice exact textele de lege, ci să se indice principiile de drept care fundamentează cererea. Sub ambele aspecte – al motivelor de fapt şi de drept – arătarea acestora, chiar sumară, este indeniabilă pentru a permite pârâtului să-şi formuleze excepţiile, apărările sau explicaţiile, pentru fixarea cadrului procesului şi pentru prefigurarea fondului acestuia, dar şî – în cele din urmă – pentru verificare unuia dintre elementele autorutăţii lucrului judecat: cauza juridică;
6. Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Simplele alegaţii nu pot conduce la admiterea cererii; ele trebuie să se sprijine pe probe. Probele sunt o instituţie dinamică; utilitatea sau inutilitatea lor se remarcă în chiar cursul desfăşurării procesului civil. Toate probele – mai ales cele ce susţin obiectul şi valoarea cererii, motivele de fapt şi titlu juridic – trebuie indicate. Aceasta, pentru relevarea temeiniciei cererii, aprecierea admisibilităţii mijloacelor probatorii, celeritatea justiţiei, prevenirea surprinderii adversarului, respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare.
Art. 112 alin. 1, pct. 5 C. proc. civ. aduce câteva precizări în plus:
- Când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii, câţi pârâţi sunt, precum şi câte o copie de pe fiecare înscris pentru instanţă; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt la fel cu orginalul;
- Se poate depune şi numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanţa să dispună, la nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime;
- Dacă înscrisurile sunt scrise într-o limbas străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte;
- Când reclamantul voieşte să-şi dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul pârâtului, se va cere înfăţişare în persoană a acesteia, cu menţiunea “la interogatoriu”;
- Când se va cere dovada cu martori, se va arăta numele şî domiciliul acestora.
Pentru acest stadiu al procedurii, legea nu prevede sancţiunea care poate interveni în cazul nerespectării exigenţelor prevăzute la art. 112 C. proc. civ. Prin corelarea însă cu alte dispoziţii, eventuala sancţiune care poate interveni se prefigurează: preşedintele, primind cererea, va dispune citarea pârâtului la termenul fixat pentru judecată şi comunicarea copiilor de pe cerere şi înscrisuri, aşadar fixarea termenului este condiţionată, implicit, de depunerea copiilor de pe înscrisuri (art. 114 alin. 3 C. proc. civ.); preşedintele îi va pune în vedere reclamantului lipsurile cererii de chemare în judecată, spre a le întregi înainte de comunicare (art. 114 alin. 2 C. proc. civ.); în afara excepţiilor prevăzute de lege, dovezile care nu au fost cerute în condiţile art. 112 C. proc. civ., nu vor mai putea fi invocate în cursul judecăţii; sub sancţiunea decăderii, partea este obligată, în cazul amânării judecăţii, ca înainte cu cel puţin cinci zile de termenul fixat pentru judecată să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate (art. 138 C. proc. civ.); dacă partea refuză să răspundă la interogatoriu sau dacă refuză să înfăţişeze înscrisul, instanţa va putea considera ca dovedite pretenţiile formulate (art. 174 şi art. 225 C. proc. civ.) etc.
7. Semnătura (art. 82 alin. 1 şi art. 112 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ.). Acest element este indiscutabil necesar, deoarece tocmai semnătura constituie certificarea manifestării de voinţă a reclamantului. De altfel, art. 133 C. proc. civ. – într-o formulare paradoxală îsă – precizează că cererea de chemare în judecată nesemnată va fi declarată nulă.
8. Data cererii de chemare în judecată nu este menţionată ca element necesar al acesteia, nici de art. 82 C. proc. civ., nici de art. 112 C. proc. civ. Totuşi, datarea trebuie considerată ca necesară. Cu totul adecărat că cele mai multe şî mai semnificative consecinţe sunt corelate datei de introducere a cererii de chemare în judecată, dar şi data cererii poate atrage unele indicaţii (de exemplu, cât priveşte capacitatea procesuală a părţii).
Art. 133 alin. 1 C. proc. civ. sancţionează cu nulitate cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura. Textul art. 133 C. proc. civ. rămâne vulnerabil sub mai multe aspecte:
a) Ar rezulta, fiind vorba de sancţionarea “nulităţii”, că dispoziţiile privitoare la elementele cererii de chemare în judecată au caracter imperativ, deşi, în realitate, ele au caracter dispozitiv;
b) Ar rezulta, de asemenea, că lipsurile cererii pot fi invocate de oricare parte şi oricând, cu toate că numai pârâtul poate invoca excepţia având ca obiect viciile cererii, şi nu pentru prima dată în dezbateri de fond, în apel sau în recurs;
c) Termenul “nulitate” poate evoca ideea imposibilităţii acoperirii ulterioare a lipsurilor cererii de chemare în judecată, ceea ce contrazice chiar art. 133 alin. 2 C. proc. civ., cu privire la lipsa semnăturii;
d) În fine, s-ar putea deduce, greşit îsă, că nulitatea nu operează atunci când lipsesc alte elemente din cererea de chemare în judecată decât numele, obiectul sau semnătura. Textul trebuie deci interpretat circumspect.
Potrivit cu natura unor cereri de chemare în judecată, acestea trebuie să îndeplinească unele condiţii complementare.
Cuprins
În contextul condiţiilor generale privitoare la cereri (art. 82-84 C. proc. civ. ) şi observând exigenţele legale în materie (art. 112-114 C. proc. civ.), cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă următoarele:
1. Arătarea instanţei căreia cererea i-a fost adresată. Această menţiune prezintă interes sub două aspecte: a) potrivit art. 109 C. proc. civ., cererea celui care pretinde un drept trebuie făcută “înaintea instanţei competente”. Or, numai prin indicarea instanţei poate fi verificată competenţa acesteia. Pe de altă parte, numai o instanţă competentă se poate considera valabil învestită prin sesizarea ei; b) în toate cazurile de competenţă terotorială alternativă sau facultativă, reclamantul numai poate reveni asupra alegerii instantei, iar alegerea instanţei se face tocmai prin indicarea acesteia.
2. Identificarea părţilor. În această privinţă, actuala reglementare este nu numai laconică, dar şi lacunară, atât art. 82 alin. 1, cât şî art. 112 alin. 1, pct. 1 C. proc. civ. vorbim doar de “numele, domiciliul sau reşedinţa părţilor”. Chiar în lipsa unor texte adecvate, identificarea părţilor – persoane fizice – trebuie să se facă şi prin prenume, naţionalitate, data naşterii, iar în cazul persoanelor morale prin denumire sau firmă, naţionalitate, sediu, organelle care le reprezintă legal – asemenea elemente putând prezenta deosebit interes în desfaşurarea judecăţii. Reclamantul se poate afla în imposibilitatea de a face unele dintre menţiunile arătate, dar aceasta nu trebuie să anuleze dezideratul identificării părţilor cât mai complet posibil. Identifivarea părţilor, prin atributele menţionate, poate prezenta importanţă, între ele, pentru:
a) stabilirea limitelor litigiului sub raportul subiectelor procesuale;
b) verficarea calităţii şi a capacităţii procesuale;
c) verficarea competenţei instanţei;
d) stabilirea locului unde urmează să se facă comunicarea actelor de procedură;
e) asigurarea condiţiilor necesare pentru exercitarea dreptului la apărare, precum şi pentru sancţionarea încercării de disimulare frauduloasă a unora dintre elementele procesului.
3. Calitatea juridică în care părţile stau în judecată, atunci cand ele nu stau în numele lor propriu. Părţile stau în judecată într-o dublă ipostază: în calitatea ce le derivă din raportul juridic substanţial (de exemplu, creditor şi debitor); în calitate ce le derivă din raportul juridic procesual (de exemplu, reclaman şi pârât, intervenient principal, intervenient accesoriu, chemat în garanţiei). Interesează însă, mai ales, calitatea ce derivă dintr-un raport de reprezentare (mandatar convenţional ad litem, reprezentant legal, mandatar judecătoresc). Reprezentantul trebuie să-şi arate calitatea şi să o probeze. Altminteri, se va presupune că el acţionează în nume propriu. De asemenea, arătarea calităţii trebuie să se facă şi atunci când persoana acţionează atât în nume propriu, cât şi ca reprezentant. Menţionarea calităţii, atunci când părţile nu stau în judecată în numele lor propriu, se dovedeşte a fi esenţială în unele situaţii.
4. Obiectul cererii şi valoarea lui, după preţuirea reclamantului, atunci când preţuirea nu este cu putinţă. În cazul bunurilor imobile vor fi menţionate elementele necesare pentru identificarea lor (comună, judeţ, stradă, număr, număr de carte funciară, numărul topografic etc.). Este vorba deci despre pretenţia concretă a reclamantului. Determinarea obiectului trebuie să fie clară, completă, cât mai exactă cu putinţă, întrucât şi acest reper are multiple semnificaţii şi implicaţii între care: indicarea exactă a obiectului (quod petitur, quod desideratur şi care poate fi dare, facere, pati) pune părţile dintr-un început pe poziţii de egalitate, pârâtul putând deja opta între recunoaşterea pretenţiilor sau formularea apărărilor, raportat la obiect se va verfica respectarea normelor privitoare la competenţa instanţei, legalitatea alcătuirii completului de judecată, taxa de timbru, admisibilitatea unor probe, eventuala modificare sau completare ulterioară a cererii; obiectul constituie elementul indispensabil al dispozitivului şi criteriul de apreciere a situaţiilor de minus, plus sau ultra petita; obiectul – sau, mai correct spus material litigioasă – constituie unul dintre elementele autorităţii lucrului judecat;
5. Arătarea motivelor de fapt şi de drept pe care se întemeiază cererea. În esenţă şi atât cât este posibil în acestă primă etapă a procesului civil, reclamantul trebuie să indice împrejurările de ordin material din care derivă pretenţia sa, titlu juridic pe care se sprijină acea pretenţie şi cauza juridică – în convenţii acesta înseamnă echivalentul unei îndatoriri, iar în procedură fundamental juridic al pretenţiei. Cât priveşte motivele de drept, nu este necesar să se recurgă la formele sacramentale, nici să se indice exact textele de lege, ci să se indice principiile de drept care fundamentează cererea. Sub ambele aspecte – al motivelor de fapt şi de drept – arătarea acestora, chiar sumară, este indeniabilă pentru a permite pârâtului să-şi formuleze excepţiile, apărările sau explicaţiile, pentru fixarea cadrului procesului şi pentru prefigurarea fondului acestuia, dar şî – în cele din urmă – pentru verificare unuia dintre elementele autorutăţii lucrului judecat: cauza juridică;
6. Arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere. Simplele alegaţii nu pot conduce la admiterea cererii; ele trebuie să se sprijine pe probe. Probele sunt o instituţie dinamică; utilitatea sau inutilitatea lor se remarcă în chiar cursul desfăşurării procesului civil. Toate probele – mai ales cele ce susţin obiectul şi valoarea cererii, motivele de fapt şi titlu juridic – trebuie indicate. Aceasta, pentru relevarea temeiniciei cererii, aprecierea admisibilităţii mijloacelor probatorii, celeritatea justiţiei, prevenirea surprinderii adversarului, respectarea principiului contradictorialităţii şi al dreptului la apărare.
Art. 112 alin. 1, pct. 5 C. proc. civ. aduce câteva precizări în plus:
- Când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii, câţi pârâţi sunt, precum şi câte o copie de pe fiecare înscris pentru instanţă; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt la fel cu orginalul;
- Se poate depune şi numai o parte dintr-un înscris privitor la pricină, rămânând ca instanţa să dispună, la nevoie, înfăţişarea înscrisului în întregime;
- Dacă înscrisurile sunt scrise într-o limbas străină sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte;
- Când reclamantul voieşte să-şi dovedească cererea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul pârâtului, se va cere înfăţişare în persoană a acesteia, cu menţiunea “la interogatoriu”;
- Când se va cere dovada cu martori, se va arăta numele şî domiciliul acestora.
Pentru acest stadiu al procedurii, legea nu prevede sancţiunea care poate interveni în cazul nerespectării exigenţelor prevăzute la art. 112 C. proc. civ. Prin corelarea însă cu alte dispoziţii, eventuala sancţiune care poate interveni se prefigurează: preşedintele, primind cererea, va dispune citarea pârâtului la termenul fixat pentru judecată şi comunicarea copiilor de pe cerere şi înscrisuri, aşadar fixarea termenului este condiţionată, implicit, de depunerea copiilor de pe înscrisuri (art. 114 alin. 3 C. proc. civ.); preşedintele îi va pune în vedere reclamantului lipsurile cererii de chemare în judecată, spre a le întregi înainte de comunicare (art. 114 alin. 2 C. proc. civ.); în afara excepţiilor prevăzute de lege, dovezile care nu au fost cerute în condiţile art. 112 C. proc. civ., nu vor mai putea fi invocate în cursul judecăţii; sub sancţiunea decăderii, partea este obligată, în cazul amânării judecăţii, ca înainte cu cel puţin cinci zile de termenul fixat pentru judecată să depună copii certificate de pe înscrisurile invocate (art. 138 C. proc. civ.); dacă partea refuză să răspundă la interogatoriu sau dacă refuză să înfăţişeze înscrisul, instanţa va putea considera ca dovedite pretenţiile formulate (art. 174 şi art. 225 C. proc. civ.) etc.
7. Semnătura (art. 82 alin. 1 şi art. 112 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ.). Acest element este indiscutabil necesar, deoarece tocmai semnătura constituie certificarea manifestării de voinţă a reclamantului. De altfel, art. 133 C. proc. civ. – într-o formulare paradoxală îsă – precizează că cererea de chemare în judecată nesemnată va fi declarată nulă.
8. Data cererii de chemare în judecată nu este menţionată ca element necesar al acesteia, nici de art. 82 C. proc. civ., nici de art. 112 C. proc. civ. Totuşi, datarea trebuie considerată ca necesară. Cu totul adecărat că cele mai multe şî mai semnificative consecinţe sunt corelate datei de introducere a cererii de chemare în judecată, dar şi data cererii poate atrage unele indicaţii (de exemplu, cât priveşte capacitatea procesuală a părţii).
Art. 133 alin. 1 C. proc. civ. sancţionează cu nulitate cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului, obiectul ei sau semnătura. Textul art. 133 C. proc. civ. rămâne vulnerabil sub mai multe aspecte:
a) Ar rezulta, fiind vorba de sancţionarea “nulităţii”, că dispoziţiile privitoare la elementele cererii de chemare în judecată au caracter imperativ, deşi, în realitate, ele au caracter dispozitiv;
b) Ar rezulta, de asemenea, că lipsurile cererii pot fi invocate de oricare parte şi oricând, cu toate că numai pârâtul poate invoca excepţia având ca obiect viciile cererii, şi nu pentru prima dată în dezbateri de fond, în apel sau în recurs;
c) Termenul “nulitate” poate evoca ideea imposibilităţii acoperirii ulterioare a lipsurilor cererii de chemare în judecată, ceea ce contrazice chiar art. 133 alin. 2 C. proc. civ., cu privire la lipsa semnăturii;
d) În fine, s-ar putea deduce, greşit îsă, că nulitatea nu operează atunci când lipsesc alte elemente din cererea de chemare în judecată decât numele, obiectul sau semnătura. Textul trebuie deci interpretat circumspect.
Potrivit cu natura unor cereri de chemare în judecată, acestea trebuie să îndeplinească unele condiţii complementare.
sâmbătă, iunie 25, 2011
Măsuri pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile
Ce masuri există pentru sprijinirea firmelor care angajează şomeri, tineri sau persoane vulnerabile?
1. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care îşi cresc singuri copiii.
Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.
Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/ persoană angajată, nu mai mult de 12 luni.
Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani.
2. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare.
Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie egală cu 500 RON.
3. Firmele care angajează persoane cu handicap pentru o perioadă de cel puţin 2 ani beneficiază lunar de 500 lei.
4. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi.
Se acordă timp de 12 luni
Diferenţiate în funcţie de nivelul studiilor:
500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial;
600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal;
750 lei pentru nivelul universitar.
Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul încă 2 ani după finalizarea subvenţiei.
5. Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor.
• 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar.
• 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile.
1. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri în vârstă de peste 45 ani sau şomeri care îşi cresc singuri copiii.
Angajatorii sunt scutiţi pe o perioadă de 1 an de la plata contribuţiilor sociale pentru şomaj aferente persoanelor respective, angajate pe o perioadă nedeterminată.
Subvenţia acordată angajatorilor: 500 lei/lună/ persoană angajată, nu mai mult de 12 luni.
Angajatorii au obligaţia de a menţine şomerii în activitate timp de cel puţin 2 ani.
2. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă şomeri care mai au 3 ani până la pensionare.
Angajatorii beneficiază lunar, timp de maximum 3 ani, de o subvenţie egală cu 500 RON.
3. Firmele care angajează persoane cu handicap pentru o perioadă de cel puţin 2 ani beneficiază lunar de 500 lei.
4. Subvenţii acordate angajatorilor care încadrează în muncă tinerii absolvenţi.
Se acordă timp de 12 luni
Diferenţiate în funcţie de nivelul studiilor:
500 lei pentru nivelul de pregătire primar şi gimnazial;
600 lei pentru nivelul de pregătire liceu şi post-liceal;
750 lei pentru nivelul universitar.
Angajatorul este obligat să menţină în activitate angajatul încă 2 ani după finalizarea subvenţiei.
5. Încurajarea uceniciei şi angajarea tinerilor pe perioada vacanţelor.
• 250 lei/lună pentru angajatori şi contravaloarea lunară a serviciilor de instruire teoretică a ucenicului, fără a depăşi 100 lei lunar.
• 250 lei/lună pe student/elev angajat pe perioada vacanţelor, pentru cel mult 60 zile.
miercuri, iunie 08, 2011
Care este forma noului Contract individual de munca?
A aparut noul model al Contractului Individual de Munca asa cum a fost anuntat de Ministerul Muncii prin Ordinul 1616 din 2 iunie 2011 .
Cititi mai jos toate precizarile Ministerului Muncii referitoare la CIM 2003 si la noul model al Contractului Individual de Munca (CIM 2011).
La cerere, puteti primi forma actuala a CIM 2011.
Ordinul nr. 64 din 28/02/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă
Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
în baza art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii şi solidarităţii sociale emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă modelul-cadru al contractului individual de muncă, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - (1) Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul-cadru.
(2) Prin negociere între părţi contractul individual de muncă poate cuprinde şi clauze specifice, potrivit legii.
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Marian Sârbu
Bucureşti, 28 februarie 2003.
Nr. 64.
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ încheiat şi înregistrat sub nr. .../... în registrul general de evidenţă a salariaţilor*) *) Până la data de 31 decembrie 2003, contractul individual de muncă va fi înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, cu menţionarea pe contract a acestui număr.
A. Părţile contractului
Angajator - persoana juridică/fizică ............, cu sediul/domiciliul în ................,
înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din ..... sub nr. ...,
cod fiscal ........, telefon ........., reprezentată legal prin .................., în calitate
de ........................,
şi
salariatul/salariata - domnul/doamna ............................, domiciliat/domiciliată în
localitatea ............., str. ............. nr. ......, judeţul .........., posesor/posesoare
al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria ......... nr. ...., eliberat/eliberată
de .......... la data de ..........., CNP .........., permis de muncă seria ....... nr. .......
din data ..................,
am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am
convenit:
B. Obiectul contractului: ..................................................................
C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ................................... urmând să înceapă
activitatea la data de ......................;
b) determinată, de ............. luni, pe perioada cuprinsă între data de ............... şi
data de .........................../pe perioada suspendării contractului individual de muncă al
titularului de post.
D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfăşoară la ............................................................
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel: ..............
E. Felul muncii
Funcţia/meseria ............................... conform Clasificării ocupaţiilor din România
F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de
muncă*).
___________
*) Până la data de 31 decembrie 2003, contractul individual de muncă va fi înregistrat la
inspectoratul teritorial de muncă, cu menţionarea pe contract a acestui număr.
G. Condiţii de muncă
1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii
nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care
lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă,
potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ..... ore/zi, ........ ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ................. (ore zi/ore
noapte/inegal).
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului
colectiv de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de .......... ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), .......... ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ........................ (ore
zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului
colectiv de muncă aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte
lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor
acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de ............ zile lucrătoare, în raport cu durata
muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de .................... .
J. Salarizare
1. Salariul de bază lunar este de .................... lei, din care:
a) sporuri ..............................................;
b) indemnizaţii .........................................;
c) alte adaosuri ........................................;
2. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu
se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se
plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii.
3 Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ................... .
K. Drepturi specifice legate de sănătatea şi securitatea în muncă:
a) echipament de protecţie .................................;
b) echipament de lucru .....................................;
c) antidoturi ..............................................;
d) alimentaţie de protecţie ................................;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ............... .
L. Alte clauze:
a) perioada de probă este de .......................;
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de ............... zile lucrătoare, conform
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile calendaristice, conform Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
d) în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate,
informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor
regăsi şi în contractul individual de muncă;
e) alte clauze.
M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f) dreptul la formare profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi
revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,
potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.
4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă,
din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
N. Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ...../........... la
Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului/municipiului ......../Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual
de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.
O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă
material şi teritorial, potrivit legii.
Angajator, Salariat,
.................. ..............
Reprezentant legal,
........................
Pe data de ................... prezentul contract încetează în temeiul art. ............ din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Ordinul 1616 din 02.06.2011 privind modificarea si completarea modelului-cadru al contractului individual de munca prevazut in anexa la ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003
Avand in vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare,
In baza art. 12 din Hotararea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale emite urmatorul
Ordin
Art. 1 - Se modifica si se completeaza modelul-cadru al contractului individual de munca prevazut in anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
1. la litera A - Partile contractului, sintagma "permis de munca" se va inlocui cu sintagma "autorizatie de munca/permis de sedere in scop de munca".
2. La litera D - punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"1. Activitatea se desfasoara la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) .................... din sediul social/punct de lcru/alt loc de munca organizat al angajatorului .........................."
3.Dupa litera F se introduce o litera noua, litera F1, care va avea urmatorul cuprins:
"F1 Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului:............................... "
4. Litera G, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare".
5. Litera H, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"2. O fractiune de norma de .......... ore/zi, ore/saptamana ........... "
6. La litera J, punctul 2, dupa litera b) se introduc doua noi litere b1) si b2), care vor avea urmatorul cuprins:
"b1) prestatii suplimentare in bani ..............
b2) modalitatea prestatiilor suplimentare in natura ............. "
7. Litera L, "Alte clauze", lit. a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) perioada de proba este de ........... zile calendaristice;.......................
c) perioada de preaviz in cazul demisiei este de .............. zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabil;"
8. Litera M punctul 1 lit. f) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"f) dreptul la acces la formare profesionala."
9. Litera M punctul 3 se va completa cu o noua litera, litera d), care va avea urmatorul cuprins:
"d) sa stabileasca obiectivele de performanta individuale ale salariatului;"
10. La litera M, punctul 4 litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca, anterior inceperii activitatii"
11. La litera M, punctul 4 dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a1), care va avea urmatorul cuprins:
"a1) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca si din lege;"
12. La litera M, punctul 4, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"d) sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate;"
13. La litera N, in cuprinsul tezei I se va inlocui sintagma "Directia generala de munca si solidaritate sociala", cu sintagma "Inspectoratul teritorial de munca".
14. La litera N, teza a doua se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege".
15. Litera O se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii.
Angajator Salariat
.Semnatura ..............
Data ...................
Reprezentant legal..........................
Pe data de ............... prezentru contract inceteaza in temeiul art. .......... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare in urma indeplinirii procedurii legale.
Angajator.................."
Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniai, Partea I.
Ministru, Emil Boc
Cititi mai jos toate precizarile Ministerului Muncii referitoare la CIM 2003 si la noul model al Contractului Individual de Munca (CIM 2011).
La cerere, puteti primi forma actuala a CIM 2011.
Ordinul nr. 64 din 28/02/2003 pentru aprobarea modelului-cadru al contractului individual de muncă
Având în vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii,
în baza art. 7 din Hotărârea Guvernului nr. 4/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu modificările şi completările ulterioare,
ministrul muncii şi solidarităţii sociale emite următorul ordin:
Art. 1. - Se aprobă modelul-cadru al contractului individual de muncă, potrivit anexei care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - (1) Contractul individual de muncă încheiat între angajator şi salariat va cuprinde în mod obligatoriu elementele prevăzute în modelul-cadru.
(2) Prin negociere între părţi contractul individual de muncă poate cuprinde şi clauze specifice, potrivit legii.
Ministrul muncii şi solidarităţii sociale, Marian Sârbu
Bucureşti, 28 februarie 2003.
Nr. 64.
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ încheiat şi înregistrat sub nr. .../... în registrul general de evidenţă a salariaţilor*) *) Până la data de 31 decembrie 2003, contractul individual de muncă va fi înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, cu menţionarea pe contract a acestui număr.
A. Părţile contractului
Angajator - persoana juridică/fizică ............, cu sediul/domiciliul în ................,
înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din ..... sub nr. ...,
cod fiscal ........, telefon ........., reprezentată legal prin .................., în calitate
de ........................,
şi
salariatul/salariata - domnul/doamna ............................, domiciliat/domiciliată în
localitatea ............., str. ............. nr. ......, judeţul .........., posesor/posesoare
al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria ......... nr. ...., eliberat/eliberată
de .......... la data de ..........., CNP .........., permis de muncă seria ....... nr. .......
din data ..................,
am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am
convenit:
B. Obiectul contractului: ..................................................................
C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ................................... urmând să înceapă
activitatea la data de ......................;
b) determinată, de ............. luni, pe perioada cuprinsă între data de ............... şi
data de .........................../pe perioada suspendării contractului individual de muncă al
titularului de post.
D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfăşoară la ............................................................
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel: ..............
E. Felul muncii
Funcţia/meseria ............................... conform Clasificării ocupaţiilor din România
F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de
muncă*).
___________
*) Până la data de 31 decembrie 2003, contractul individual de muncă va fi înregistrat la
inspectoratul teritorial de muncă, cu menţionarea pe contract a acestui număr.
G. Condiţii de muncă
1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii
nr. 31/1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care
lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase.
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă,
potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări
sociale, cu modificările şi completările ulterioare.
H. Durata muncii
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de ..... ore/zi, ........ ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ................. (ore zi/ore
noapte/inegal).
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului
colectiv de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de .......... ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), .......... ore/săptămână.
a) Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ........................ (ore
zi/ore noapte).
b) Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului
colectiv de muncă aplicabil.
c) Nu se vor efectua ore suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte
lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor
acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de ............ zile lucrătoare, în raport cu durata
muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de .................... .
J. Salarizare
1. Salariul de bază lunar este de .................... lei, din care:
a) sporuri ..............................................;
b) indemnizaţii .........................................;
c) alte adaosuri ........................................;
2. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu
se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se
plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii.
3 Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ................... .
K. Drepturi specifice legate de sănătatea şi securitatea în muncă:
a) echipament de protecţie .................................;
b) echipament de lucru .....................................;
c) antidoturi ..............................................;
d) alimentaţie de protecţie ................................;
e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă ............... .
L. Alte clauze:
a) perioada de probă este de .......................;
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de ............... zile lucrătoare, conform
Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de ........ zile calendaristice, conform Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
d) în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate,
informaţiile prevăzute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor
regăsi şi în contractul individual de muncă;
e) alte clauze.
M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor
1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f) dreptul la formare profesională, în condiţiile actelor adiţionale.
2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi
revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;
d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare,
potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.
4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă,
din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea
normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc
desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a
solicitantului;
e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului.
N. Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii
nr. 53/2003 - Codul muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul
angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ...../........... la
Direcţia generală de muncă şi solidaritate socială a judeţului/municipiului ......../Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual
de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru
fiecare parte.
O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea
prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă
material şi teritorial, potrivit legii.
Angajator, Salariat,
.................. ..............
Reprezentant legal,
........................
Pe data de ................... prezentul contract încetează în temeiul art. ............ din
Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.
Angajator,
//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
Ordinul 1616 din 02.06.2011 privind modificarea si completarea modelului-cadru al contractului individual de munca prevazut in anexa la ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003
Avand in vedere prevederile art. 17 alin. (3) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare,
In baza art. 12 din Hotararea Guvernului nr. 11/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii,
Familiei si Protectiei Sociale, cu modificarile si completarile ulterioare,
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale emite urmatorul
Ordin
Art. 1 - Se modifica si se completeaza modelul-cadru al contractului individual de munca prevazut in anexa la Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr. 64/2003, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 139 din 4 martie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:
1. la litera A - Partile contractului, sintagma "permis de munca" se va inlocui cu sintagma "autorizatie de munca/permis de sedere in scop de munca".
2. La litera D - punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"1. Activitatea se desfasoara la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc.) .................... din sediul social/punct de lcru/alt loc de munca organizat al angajatorului .........................."
3.Dupa litera F se introduce o litera noua, litera F1, care va avea urmatorul cuprins:
"F1 Criteriile de evaluare a activitatii profesionale a salariatului:............................... "
4. Litera G, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare".
5. Litera H, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"2. O fractiune de norma de .......... ore/zi, ore/saptamana ........... "
6. La litera J, punctul 2, dupa litera b) se introduc doua noi litere b1) si b2), care vor avea urmatorul cuprins:
"b1) prestatii suplimentare in bani ..............
b2) modalitatea prestatiilor suplimentare in natura ............. "
7. Litera L, "Alte clauze", lit. a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
"a) perioada de proba este de ........... zile calendaristice;.......................
c) perioada de preaviz in cazul demisiei este de .............. zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabil;"
8. Litera M punctul 1 lit. f) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"f) dreptul la acces la formare profesionala."
9. Litera M punctul 3 se va completa cu o noua litera, litera d), care va avea urmatorul cuprins:
"d) sa stabileasca obiectivele de performanta individuale ale salariatului;"
10. La litera M, punctul 4 litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"a) sa inmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de munca, anterior inceperii activitatii"
11. La litera M, punctul 4 dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a1), care va avea urmatorul cuprins:
"a1) sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de munca, din contractul colectiv de munca si din lege;"
12. La litera M, punctul 4, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"d) sa elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si in specialitate;"
13. La litera N, in cuprinsul tezei I se va inlocui sintagma "Directia generala de munca si solidaritate sociala", cu sintagma "Inspectoratul teritorial de munca".
14. La litera N, teza a doua se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Orice modificare privind clauzele contractuale in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act aditional la contract, conform dispozitiilor legale, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres de lege".
15. Litera O se modifica si va avea urmatorul cuprins:
"Conflictele in legatura cu incheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau incetarea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si teritorial, potrivit legii.
Angajator Salariat
.Semnatura ..............
Data ...................
Reprezentant legal..........................
Pe data de ............... prezentru contract inceteaza in temeiul art. .......... din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare in urma indeplinirii procedurii legale.
Angajator.................."
Art. 2 - Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniai, Partea I.
Ministru, Emil Boc
vineri, iunie 03, 2011
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar
Aspectele generale şi specifice privind Consiliul de administraţie sunt specificate în:
-Legea nr. 1 din 2011 a educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare,
-Ordinul nr. 4.619 din 22 septembrie 2014 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie din unităţile de învăţământ preuniversitar,
-Ordinul nr. 5.079 din 31 august 2016 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar_ROFUIP
-Ordinul nr. 5.079 din 31 august 2016 Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar_ROFUIP
miercuri, iunie 01, 2011
Regulamentele necesare unei unităţi de învăţământ preuniversitar
Care sunt regulamentele necesare unei unităţi de învăţământ preuniversitar?
Conform LEN, regulamentele ce se întocmesc şi aprobă de către fiecare unitate de învățământ sunt:
a) regulamentul şcolar propriu emis în baza unui statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului şi sportului;
b) regulamentul de organizare şi funcționare al unității de învățământ propus spre aprobare consiliului de administrație de către directorul unității de învățământ;
c) regulamentul de organizare şi funcționare al consiliul de administrație pentru unitățile învățământ de stat;
d) regulamentul de organizare şi funcționare al structurilor şi funcțiilor de conducere ale unităților de învățământ particular şi confesional.
Conform LEN, regulamentele ce se întocmesc şi aprobă de către fiecare unitate de învățământ sunt:
a) regulamentul şcolar propriu emis în baza unui statut în care sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, aprobat prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului şi sportului;
b) regulamentul de organizare şi funcționare al unității de învățământ propus spre aprobare consiliului de administrație de către directorul unității de învățământ;
c) regulamentul de organizare şi funcționare al consiliul de administrație pentru unitățile învățământ de stat;
d) regulamentul de organizare şi funcționare al structurilor şi funcțiilor de conducere ale unităților de învățământ particular şi confesional.
Care este cuprinsul unui Regulament intern (ROI) specific învăţământului preuniversitar?
Conform Codului Muncii 2011, Regulamentul intern se aduce la cunostinta salariatilor prin grija angajatorului si isi produce efectele fata de salariati din momentul incunostintarii acestora.
Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de angajator.
Modul concret de informare a fiecarui salariat cu privire la continutul regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin continutul regulamentului intern.
Regulamentul intern se afiseaza la sediul angajatorului.
Orice modificare ce intervine in continutul regulamentului intern este supusa procedurilor de informare a salariatilor si isi produce efectele numai dupa momentul incunostintarii acestora.
Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau.
Controlul legalitatii dispozitiilor cuprinse in regulamentul intern este de competenta instantelor judecatoresti, care pot fi sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre angajator a modului de solutionare a sesizarii.
Orice societate in termen de 60 de zile de la dobandirea personalitatii juridice are obligatia infiintarii Regulamentului intern.
Asadar, Regulamentul intern este instrumentul de lucru al angajatorului, sindicatele sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot avea numai rol consultativ.
Poate fi modificat unilateral de catre angajator, prin decizie, cu obligatia de informare a salariatilor.
Orice salariat care considera ca prin Regulamentul intern angajatorul i-a incalcat un drept al sau poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau.
Conform Codului Muncii, Regulamentul intern al unei organizații cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:
• reguli privind protecția, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unității;
• reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
• drepturile şi obligațiile angajatorului şi ale salariaților;
• procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
• reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
• abaterile disciplinare şi sancțiunile aplicabile;
• reguli referitoare la procedura disciplinară;
• modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
• criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaților.
În domeniul școlar, Regulamentul intern poate cuprinde prevederi specifice privind:
• accesul, paza și siguranța în scoli;
• prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
• proceduri de monitorizare permanentă privind prevenirea introducerii și comercializării produselor etnobotanice în perimetrul scolii;
• reguli privind părăsirea unității școlare de către elevi, în mod organizat, în timpul orelor de curs;
• diverse proceduri specifice.
Un model de Regulament puteti comanda la adresa inistor@gmail.com
Obligatia de informare a salariatilor cu privire la continutul regulamentului intern trebuie indeplinita de angajator.
Modul concret de informare a fiecarui salariat cu privire la continutul regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin continutul regulamentului intern.
Regulamentul intern se afiseaza la sediul angajatorului.
Orice modificare ce intervine in continutul regulamentului intern este supusa procedurilor de informare a salariatilor si isi produce efectele numai dupa momentul incunostintarii acestora.
Orice salariat interesat poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau.
Controlul legalitatii dispozitiilor cuprinse in regulamentul intern este de competenta instantelor judecatoresti, care pot fi sesizate in termen de 30 de zile de la data comunicarii de catre angajator a modului de solutionare a sesizarii.
Orice societate in termen de 60 de zile de la dobandirea personalitatii juridice are obligatia infiintarii Regulamentului intern.
Asadar, Regulamentul intern este instrumentul de lucru al angajatorului, sindicatele sau, dupa caz, reprezentantii salariatilor pot avea numai rol consultativ.
Poate fi modificat unilateral de catre angajator, prin decizie, cu obligatia de informare a salariatilor.
Orice salariat care considera ca prin Regulamentul intern angajatorul i-a incalcat un drept al sau poate sesiza angajatorul cu privire la dispozitiile regulamentului intern, in masura in care face dovada incalcarii unui drept al sau.
Conform Codului Muncii, Regulamentul intern al unei organizații cuprinde cel puțin următoarele categorii de dispoziții:
• reguli privind protecția, igiena şi securitatea în muncă în cadrul unității;
• reguli privind respectarea principiului nediscriminării şi al înlăturării oricărei forme de încălcare a demnității;
• drepturile şi obligațiile angajatorului şi ale salariaților;
• procedura de soluționare a cererilor sau a reclamațiilor individuale ale salariaților;
• reguli concrete privind disciplina muncii în unitate;
• abaterile disciplinare şi sancțiunile aplicabile;
• reguli referitoare la procedura disciplinară;
• modalitățile de aplicare a altor dispoziții legale sau contractuale specifice;
• criteriile şi procedurile de evaluare profesională a salariaților.
În domeniul școlar, Regulamentul intern poate cuprinde prevederi specifice privind:
• accesul, paza și siguranța în scoli;
• prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri;
• proceduri de monitorizare permanentă privind prevenirea introducerii și comercializării produselor etnobotanice în perimetrul scolii;
• reguli privind părăsirea unității școlare de către elevi, în mod organizat, în timpul orelor de curs;
• diverse proceduri specifice.
Un model de Regulament puteti comanda la adresa inistor@gmail.com
Abonați-vă la:
Postări (Atom)