Măsurile de protecţie socială a personalului militar şi civil și reconversia profesională

 

În decembrie 1989, Armata României avea pe atunci o doctrină proprie, bazată pe apărarea țării spre toate orizonturile, un efectiv de vreo 300.000 de militari-luptători activi, constituiți în patru Armate (cu 10 divizii mecanizare, dislocate în zonele de operații, cu două divizii de tancuri – una la București și alta la Târgu Mureș, în general, pentru contralovitură, dar nu numai –, cu 6 brigăzi de vânători de munte, cu numeroase mari unități și unități de artilerie, de rachete și artilerie antiaeriană, cu o logistică pe măsură), în o mulțime de comandamente ale armelor, cu o divizie de aviație și câteva regimente de aviație, cu două divizii de apărare antiaeriană, cu o divizie maritimă, o brigadă de vedete purtătoare de rachete și torpiloare și numeroase alte forțe, la care se adăuga o rezervă substanțială de vreun milion și mai bine de luptători, încadrați, la nevoie, potrivit planurilor de mobilizare, pentru completarea cu efective a unităților operative și în unitățile și marile unități prevăzute a se înființa în caz de război, ele însele având, în stoc, nu doar armamentul și munițiile necesare, ci și echipamentul, pus pe umerașe, în unitățile și marile unități active, care aveau obligația managementului punerii în operă a planurilor de înființare a acestora [1].

Programul Naţional al României pentru aderarea la NATO a avut ca obiectiv central reformarea sistemului militar prin compatibilizarea acestuia cu standardele NATO, dimensionând efectivele militare de la 300.000 la 70.000.

Pentru a veni în întâmpinarea procesului de restructurare şi în scopul asigurării unor măsuri de protecţie socială pentru personalul militar disponibilizat, a fost adoptată Ordonanţa Guvernului nr.7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale.

Ulterior, Ordonanţa Guvernului nr.7/1998 a suferit modificări și completări aduse de către:

• Ordonanţa nr. 73 din 27 august 1999;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 37 din 1 martie 2001;
• Legea nr. 37 din 7 martie 2001;
• Ordonanţa de urgenţă nr. 210 din 22 decembrie 2005;
• Legea nr. 118 din 30 iunie 2010.

În perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerelui Apărării Naţionale, Ordonanţa Guvernului nr.7/1998 prevedea unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, astfel:

ART. 1 Personalul militar şi salariaţii civili din cadrul unităţilor militare, care se disponibilizează beneficiază de măsurile de protecţie socială prevăzute în prezenta ordonanţa, ca urmare a programului de restructurare a armatei, care se referă la:

a) desfiinţarea de comandamente, mari unităţi, unităţi, subunitati şi formaţiuni din compunerea armatei în timp de pace;

b) transformarea sau redimensionarea structurilor militare, având drept urmare diminuarea numărului de funcţii prevăzute în statele de organizare în timp de pace;

c) redislocarea structurilor militare în alte localităţi, la o distanta mai mare de 50 km.

ART. 6 (1) În perioada de restructurare a armatei, ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii pot cere trecerea în rezerva, cu drept de pensie, înainte de împlinirea vârstei prevăzute de lege, astfel:

a) cu drept la pensie militară de serviciu cu vechime integrala, personalul militar care are o vechime în serviciu de minimum 30 de ani bărbaţii şi 25 de ani femeile;

b) cu drept la pensie militară de serviciu cu vechime incompletă, personalul militar care are o vechime în serviciu de minimum 20 de ani, din care cel puţin 10 ani în serviciul militar;

ART. 8 (1) Cadrele militare cu o vechime în serviciu mai mica de 20 de ani pot trece în rezerva, la cerere, sau pot fi trecute în rezerva de către Ministerul Apărării Naţionale ca urmare a nevoilor de reducere şi de restructurare a armatei, beneficiind de o plata compensatorie*) neimpozabilă, corespunzătoare vechimii în serviciu, al carei cuantum este de:

a) 12 solde lunare brute, pentru o vechime mai mica de 7 ani;

b) 15 solde lunare brute, pentru o vechime cuprinsă între 7 şi 15 ani;

c) 20 de solde lunare brute, pentru o vechime mai mare de 15 ani.

ART. 15 (1) În sensul prezentei ordonanţe, prin măsuri active de protecţie se înţelege acele măsuri care au ca scop combaterea şomajului şi sprijinirea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă pentru a dobândi statutul de persoana ocupată.

(2) Măsurile active se realizează de Ministerul Apărării Naţionale împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu alte ministere şi agenţii cu atribuţii în domeniul ocupării forţei de muncă.

(3) Personalul militar şi salariaţii civili disponibilizaţi prin restructurarea armatei beneficiază de servicii de preconcediere organizate de Ministerul Apărării Naţionale, respectiv de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

ART. 16 În vederea realizării măsurilor active de protecţie şi a serviciilor de preconcediere Ministerul Apărării Naţionale va încheia cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi cu alte ministere şi agenţii implicate acorduri de colaborare privind tipurile de măsuri active şi procedurile de implementare a acestora.

ART. 17 Cheltuielile pentru înfăptuirea măsurilor active şi a serviciilor de preconcediere vor fi suportate din bugetul de stat şi din alte surse atrase în condiţiile legii.

ART. 24 Personalul militar pensionat în condiţiile prezentei ordonanţe poate cumula pensia cu salariul obţinut în cazul în care îşi continua activitatea ca angajat sau cu veniturile suplimentare realizate prin activităţi în scop lucrativ.

În anul 2008, Ministerul Apărării Naționale emite Norma privind reconversia profesională în Ministerul Apărării din 16.01.2008, care la art. 10 alin. (1) precizează:

Centrele militare, prin referenții de specialitate, răspund de aplicarea pe plan local a serviciilor de preconcediere și a măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă și au următoarele atribuții:

d) identifică posturile care sunt sau urmează a fi disponibile în sectorul public și în cel privat, ofertele pentru cursuri de calificare/recalificare profesională organizate pe plan local, precum și condițiile de participare la acestea.

În anul 2001, Parlamentul României emite Legea nr. 37 din 7 martie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/1998 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului militar şi civil, care se vor aplica în perioada restructurării marilor unităţi, unităţilor şi formaţiunilor din compunerea Ministerului Apărării Naţionale. Legea a intrat în vigoare la 13 martie 2001.

Expunerea de motive a Proiectui de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2001 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.7/1998 poate fi urmărită aici.

Tot ca măsuri de protecţie socială au fost prevăzute şi unele dispoziţii din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, care crea un sistem echitabil de pensionare pentru cadrele militare, în funcţie de condiţiile de muncă, vechime sau vârstă:

,,Art. 26 (1): „Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată/determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime în muncă, dobîndit până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.”

În Raportul privind activitatea Organizatiei pentru Apărarea Drepturilor Omului pe anul 2012, la capitolul Respectarea drepturilor omului în Ministerul Apărării Naţionale [2] se precizează:

,,În sistemul militar, factorul uman reprezintă una din cele mai importante investiţii, conştientizarea acestui tip de raportare a omului la tot ce îl înconjoară reprezentând cheia managementului în societatea modernă. Acesta este vectorul acţiunii militare într-o schemă praxiologică care cuprinde şi alţi termeni: scopul, obiectul acţiunii, metoda, situaţiile, operaţiile, rezultatul. Capitalul uman este o resursă strategică fundamentală, care trebuie îndrumată administrativ şi condusă în deplină armonie între structura şi comportamentul persoanei şi suprastructura socială în care se integrează.

În ultimul deceniu, organismul militar a parcurs un amplu proces de reformă, modernizare şi restructurare, în scopul creării unor capacităţi de apărare credibile şi eficiente, apte să răspundă modificărilor majore din mediul de securitate internaţional şi să asigure îndeplinirea cerinţelor impuse de integrarea României în Alianţa Nord – Atlantică şi în Uniunea Europeană. Acest proces complex a beneficiat de sprijin din partea statelor aliate şi a partenerilor strategici.

Este demn de reţinut faptul că, dacă în timp de pace privaţiunile impuse de serviciul militar înseamnă limitări drastice ale drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, în timp de război sau campanie înseamnă sacrificiul suprem.

Acesta este motivul pentru care statul trebuie să prevadă o compensare pe măsura privaţiunilor impuse, altfel serviciul militar nu va mai fi atractiv pentru proiecţia unei cariere şi nu va reuşi să absoarbă resurse umane valoroase. Serviciul militar va fi doar o soluţie temporară, acceptată in extremis, de persoane lipsite de alternative de existenţă, iar instituţia militară va fi nevoită să accepte o resursă umană formală, slab pregătită, greu utilizabilă.

Referitor la Calitatea vieţii personalului şi reconversia profesională, activităţile derulate în anul 2012 au vizat, în principal, următoarele:

În domeniul calităţii vieţii personalului armatei:

a) identificarea şi analizarea disfuncţiilor sociale semnalate de către structurile armatei şi promovarea, prin Comisia Centrală pentru Probleme Sociale, a unor măsuri adecvate de soluţionare;

b) iniţierea şi menţinerea unui dialog sistematic pentru identificarea personalul armatei/familiilor acestora care întâmpină dificultăţi socio-medicale şi promovarea unor măsuri de sprijin, inclusiv prin desfăşurarea unor acţiuni caritabile;

c) încheierea de protocoale cu organizaţii neguvernamentale în vederea derulării unor acţiuni caritabile dedicate urmaşilor celor decedaţi în teatrele de operaţii internaţionale şi în acţiuni militare interne.

d) au fost actualizate valorile normelor de hrană pentru personalul Ministerului Apărării Naţionale şi drepturile de echipament pentru cadrele militare, soldaţii şi gradaţii voluntari din Ministerul Apărării Naţionale.

În domeniul calităţii vieţii personalului în rezervă/retragere şi reconversiei profesionale:

a) menţinerea unui dialog sistematic cu structurile asociative ale personalului militar în rezervă/retragere şi monitorizarea modului în care sunt rezolvate problemele acestor categorii de personal de către autorităţile statului cu responsabilităţi în domeniu;

b) iniţierea demersurilor pentru elaborarea proiectului de ordin privind unele măsuri pentru sprijinirea activităţii structurilor asociative ale cadrelor militare în rezervă/retragere şi ale veteranilor de război, care desfăşoară activităţi în sfera de competenţe a Ministerului Apărării Naţionale;

c) iniţierea demersurilor pentru elaborarea proiectului privind atestarea şi certificarea profesională a personalului militar pentru ca deprinderile şi cunoştinţele dobândite în armată să devină transferabile în mediul profesional civil.

Urmărirea permanentă a dezvoltării managementului resursei umane civile promovate la nivelul Ministerului Apărării Naţionale vizează toate aspectele şi procesele specifice managementului resurselor umane: recrutare şi selecţie, promovare în carieră, evaluarea performanţelor profesionale individuale şi salarizare, precum şi perfecţionarea pregătirii profesionale şi aplicarea unor măsuri active de protecţie socială pentru persoanele disponibilizate.

Respectarea obligaţiilor internaţionale

Apartenenţa la Alianţa Nord – Atlantică presupune pentru România, pe lângă beneficiile evidente în domeniul asigurării securităţii proprii, şi o serie de obligaţii, inclusiv împărţirea echitabilă a eforturilor pentru asigurarea în comun a securităţii şi stabilităţii, fie că acestea sunt de natură financiară, materială, în domeniul activităţilor politice şi diplomatice, al dezvoltărilor conceptuale sau al participării cu trupe în teatrele de operaţii.

Ca membru responsabil şi credibil al comunităţii internaţionale, România a acţionat în continuare pentru susţinerea unui profil strategic de furnizor de securitate atât la nivel global şi regional, prin promovarea intereselor naţionale şi acţionând pentru menţinerea unui climat de stabilitate şi prosperitate sigur şi stabil.

În sensul celor menţionate mai sus, România este un membru activ în cadrul organizaţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii internaţionale (ONU, NATO, UE) şi participă consecvent şi consistent la misiunile şi operaţiile conduse sub egida sau comanda acestora, precum şi în coaliţii şi iniţiative de cooperare militară regională.

România va continua să acţioneze sistematic şi consecvent, în conformitate cu interesul naţional, pentru respectarea angajamentelor asumate faţă de organizaţiile, alianţele şi coaliţiile la care este parte. Prin urmare, potenţiala retragere a trupelor româneşti din teatrele de operaţii se va face pe baza deciziei politice a autorităţilor statului, fie atunci când vor fi fost îndeplinite obiectivele politico-militare ale campaniilor, operaţiilor sau misiunilor la care participă militarii români, fie când se va considera că participarea României la acestea nu mai serveşte interesului naţional sau aliat.

În acest sens, Ministerul Apărării Naţionale acordă prioritate maximă asigurării securităţii personalului care, conform deciziilor politice, participă la operaţiile din zonele de conflict, scop în care face eforturi deosebite pentru îmbunătăţirea tehnicii şi echipamentelor militare dislocate în operaţii.

Aceste aspecte reprezintă, în opinia noastră, motivaţia principală pentru care România participă cu trupe în teatrele de operaţii sau în misiuni individuale, la misiuni de apărare colectivă, în sprijinul păcii, de asistenţă umanitară şi individuale, în principalele zone fierbinţi de pe glob.

Participarea se face în baza Legii nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, a Strategiei de întrebuinţare a forţelor Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român şi a angajamentelor internaţionale asumate, de participare cu forţe la misiuni sub egida NATO, UE şi ONU.

Începând cu anul 2000, Ministerul Apărării Naţionale a pus bazele ,,Programului de reconversie profesională a personalului militar disponibilizat din Armata României”, elaborat cu expertiza specialiştilor NATO şi acceptat spre finanţare de Banca Mondială.

În anul 2001, Banca Mondială a alocat armatei, prin intermediul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, o primă tranşă de 500.000 USD.

Pentru utilizarea acestor fonduri, au fost încheiate acorduri de colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Demersurile s-au finalizat cu modificarea Acordului de împrumut RO 3849, încheiat între România şi Banca Mondială în 1995, aprobat prin  Hotărârea de Guvern nr. 746 din 26 iulie 2001 pentru aprobarea amendamentelor convenite prin Scrisoarea semnată la Washington la 1 iunie 2001 şi la Bucureşti la 26 iunie 2001 între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la Acordul de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare referitor la Proiectul privind forţa de muncă şi protecţia socială, semnat la Washington la data de 23 august 1995.

După finalizarea cadrului legislativ, pe baza Acordului de colaborare dintre Ministerul Apărării Naţionale şi Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale/Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, încheiat la 30.03.2001, s-a trecut la realizarea măsurilor active de protecţie socială, cursuri de calificare/recalificare, plasament pe piaţa forţei de muncă, servicii de ocupare-mutare, asistenţă pentru deschiderea unei afaceri, acordarea de microcredite şi incubatoare de afaceri.

Aceste măsuri s-au derulat conform prevederilor şi criteriilor stabilite de instituţia finanţatoare şi au fost cuprinse în Ghidul de implementare a măsurilor active de protecţie socială, al Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Situațiile statistice indică faptul că până la sfârşitul lunii martie 2002, au optat pentru reconversie profesională şi au beneficiat de măsurile prevăzute în program 5.255 cadre militare disponibilizate. Dintre acestea, 3.893 au fost consiliate în scopul reorientării profesionale, 336 au fost plasate pe piaţa forţei de muncă, la 300 li s-a acordat consultanţă pentru deschiderea unei afaceri, iar 100 au început propria afacere.

Totodată, în aceeaşi perioadă, 597 cadre militare disponibilizate au urmat cursuri de calificare/recalificare organizate prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi structurilor sale teritoriale, costul acestora ridicându-se la aproximativ 78.000 USD.

În plus, 23 ofiţeri disponibilizaţi au absolvit cursul ,,Departamentul pentru pregătirea personalului didactic”, organizat şi finanţat de Ministerul Apărării Naţionale, costurile acestuia ridicându-se la 30 milioane lei.

Restrângerea drepturilor militarilor rezerviști dosponibilizați

În anul 2009, a fost adoptată Legea nr. 329 din 5 noiembrie 2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional

Legea avea ca obiect, printre altele, reglementarea: c) condiţiile exercitării cumulului pensiei din sistemul public de pensii şi sistemele neintegrate sistemului public cu veniturile salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau pe baza actului de numire în funcţie, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic sau majoritar;

 Cap. IV (art.17 – 26) din Legea 329/2009 prevedea:

Măsuri privind regimul cumulului pensiilor cu veniturile salariale, în scopul reducerii cheltuielilor bugetare

ART 17 (1) Beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, precum şi în cadrul regiilor autonome, societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale la care capitalul social este deţinut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, pot cumula pensia netă cu veniturile astfel realizate, dacă nivelul acesteia nu depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile persoanelor care:

a) la data intrării în vigoare a prezentului capitol sunt pensionari cumularzi;

b) după data intrării în vigoare a prezentului capitol devin pensionari cumularzi.

ART 18 (1) Pensionarii prevăzuţi la art. 17 alin. (2) lit. a) care desfăşoară activităţi profesionale pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Persoanele prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b) au obligaţia ca, în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de cumul, să îşi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie, dacă nivelul pensiei nete aflate în plată depăşeşte nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

ART. 19 (1) În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de pensie/pensii stabilită/stabilite atât în sistemul public cât şi/sau în sisteme neintegrate sistemului public de pensii, la determinarea plafonului stabilit la art. 17 alin. (1) se are în vedere venitul cumulat din acestea.

(2) Dacă nivelul pensiilor nete cumulate se situează sub nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat acesta va putea fi cumulat cu veniturile realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire în funcţie, potrivit legii, în cadrul entităţilor prevăzute la art. 17 alin. (1).

(3) În cazul în care nivelul venitului realizat din pensiile nete cumulate este mai mare decât nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, persoana are obligaţia de a-şi exprima opţiunea, în scris, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului capitol, cu privire la menţinerea în plată a pensiei faţă de cuantumul căreia, potrivit art. 17, este permis cumulul.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi persoanelor prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b), acestea având obligaţia de a-şi exprima opţiunea în termen de 15 zile de la data survenirii situaţiei de imposibilitate a exercitării cumulului.

ART 20 Neîndeplinirea obligaţiei privind exprimarea opţiunii în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4) constituie cauză de încetare de drept a raporturilor de muncă stabilite în baza contractului individual de muncă sau a actului de numire în funcţie, precum şi a raporturilor de serviciu.

ART. 21 În cazul în care opţiunea este exprimată în termenul prevăzut la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4), plata pensiei/pensiilor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a fost exprimată opţiunea pentru continuarea activităţii.

ART. 22 Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la pensionari, cu respectarea termenului general de prescripţie.

ART 23 (1) Angajatorul are obligaţia de a lua măsurile necesare constatării cazurilor prevăzute la art. 18 şi la art. 19 alin. (3) şi (4).

(2) Încălcarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3) Constatarea contravenţiei prevăzute la alin. (1) şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (2) se realizează de către persoanele împuternicite din cadrul inspectoratelor teritoriale de muncă.

ART. 24 Contravenţiilor prevăzute la art. 23 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

ART. 25 Prevederile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător şi beneficiarilor de pensie de serviciu stabilită prin legi speciale.

ART. 26 În aplicarea prevederilor cap. IV, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează instrucţiuni până la data intrării în vigoare a acestuia, respectiv în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Cap. IV din Legea 329/2009 a fost abrogat la 19.10.2014 de art. unic din Legea nr. 134 din 15 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 753 din 16 octombrie 2014.

Expunerea de motive care a stat la baza acestei legi se poate consulta, iar întregul demers legislativ de abrogare a Cap. IV din Legea 329/2009 poate fi urmărit aici.

În luna decembrie 2019 la Camera Deputaților a fost înregistrat documentul PL-x nr. 669/2019 -Proiect de Lege privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

La data de 23.12.2019, Guvernul îsi angajeaza raspunderea în fata Parlamentului pe acest proiect de lege.

Forma inițiatorului - modificată și completată ca urmare a includerii unor amendamente formulate de senatori și deputați în conformitate cu art.114 alin.(3) din Constituție, acceptate de Guvern se poate urmări aici.

Proiectul pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în fața Parlamentului prevede:

"Beneficiarii dreptului la pensie pentru limita de vârstă aparținând sistemului public de pensii, cât și beneficiarii pensiilor de serviciu/pensiilor militare de stat/indemnizațiilor pentru limită de vârstă, anticipată/anticipată parțială, reglementate prin acte normative cu caracter special, care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate".

Mai exact, cumulul va fi interzis atât între pensiile din sistemul public de stat și veniturile bugetare, cât și între acestea din urmă și pensiile din legi speciale. Sunt vizate și pensiile pentru limită de vârstă, dar și cele anticipate.

Guvernul a venit cu câteva exceptări de la această interdicție:

• personalul din învățământul preuniversitar, sănătate și cultură pensionat pentru limită de vârstă în baza principiului contributivității care poate fi menținut pe post la decizia ordonatorului principal de credite, numai dacă postul nu poate fi ocupat de o persoană care nu a dobândit calitatea de pensionar și numai dacă neocuparea postului afectează buna funcționare a instituției;
• în aceleași condiții, personalul Academiei Române și asistenții personali ai persoanelor cu handicap;
• personalul din societățile/companiile naționale și societățile comerciale la care capitalul social e deținut integral/majoritar de stat și cărora li se stabilește bugetul de către Guvern, în aceleași condiții ca cei de mai sus;
• personalul angajat cu contract de muncă pe post de pilot din cadrul Școlii Superioare de Aviație;
• pentru mandatele pentru care Constituția stabilește expres durata sau pentru mandatele alese în autorități publice prevăzute de Constituție.

Sursa:

1. https://www.justitiarul.ro/somnul-de-moarte-al-unei-ratiuni-in-metastaza-Starea actuală a României: Somnul de moarte al unei rațiuni în metastază, general brg. (r) dr. Gheorghe Văduva
2. https://oado.wordpress.com/2013/06/09/raportul-privind-activitatea-organizatiei-pentru-apararea-drepturilor-omului-pe-anul-2012/ - Raportul privind activitatea Organizatiei pentru Apărarea Drepturilor Omului pe anul 2012

Text: Ion NISTOR - consilier juridic (detalii facebook, partener LegisTM)

Foto:  Unsplash 

Daca ti-a placut acest articol si vrei sa fii la curent cu ultimele informatii legislative, urmareste-ne pe Facebook, selecteaza din meniul "Following/Urmareste" casuta "See first/Vezi mai intai".

Multumim!