ART. 200
din Codul Penal din 1969-Abrogat.
Art. 200 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 89 din 21 iunie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 26 iunie 2001.
Art. 200 a fost abrogat de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 89 din 21 iunie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 338 din 26 iunie 2001.
Art. 200. -Relațiile sexuale între persoane de același
sex, săvârșite în public sau dacă au produs scandal public, se pedepsesc cu închisoare
de la unu la 5 ani.
Fapta majorului de a avea relații sexuale cu un minor de
același sex se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor
drepturi.
Relațiile sexuale cu o persoană de același sex în
imposibilitate de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin constrângere
se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 și 3 are ca urmare
vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, pedeapsa este
închisoarea de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, iar dacă are ca
urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la
25 de ani și interzicerea unor drepturi.
Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea
practicării de relații sexuale între persoane de același sex, precum și
propaganda ori asocierea sau orice alte acte de prozelitism săvârșite în
același scop se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani."
Codul Penal din 1969
ART. 200
Relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex
Relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.
Fapta prevăzută în alin. 1, săvîrşită asupra unui minor, asupra unei persoane în imposibilitate de a se apăra, ori de a-şi exprima voinţa, sau prin constrîngere, se pedepseşte cu închisoare de 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 are ca urmare vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.
Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării faptei prevăzute în alin. 1 se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Relaţiile sexuale între persoane de acelaşi sex se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani.
Fapta prevăzută în alin. 1, săvîrşită asupra unui minor, asupra unei persoane în imposibilitate de a se apăra, ori de a-şi exprima voinţa, sau prin constrîngere, se pedepseşte cu închisoare de 2 la 7 ani.
Dacă fapta prevăzută în alin. 2 are ca urmare vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani, iar dacă are ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani.
Îndemnarea sau ademenirea unei persoane în vederea practicării faptei prevăzute în alin. 1 se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
Codul Penal din 1936
Art. 431. -Actele de inversiune sexuală săvârșite între
bărbați sau între femei, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de
inversiune sexuală și se pedepsesc cu închisoare corecțională dela 6 luni la 2
ani.
Dacă actul s'a săvârșit
asupra unei persoane mai mici de 19 ani, pedeapsa este închisoarea corecțională
dela unu la 3 ani.
Art. 432. -Actele sexuale săvârșite între oameni și
animale, dacă provoacă scandal public, constituiesc delictul de bestialitate și
se pedepsesc cu închisoare corecțională de la 3 luni la un an.
Codul penal din 1864
În Codul penal din 1864, infracţiunile contra vieţii sexuale
erau cuprinse în Titlul IV intitulat „Crime şi delicte în contra
particularilor”, secţiunea V denumită „Atentate contra bunelor moravuri”.
Infracţiunile contra vieţii sexuale erau cuprinse de la art. 263-268 iar
infracţiunea de viol era denumită „atentat contra pudorii cu violenţă” (art.
264), incluzând în cuprinsul său atât acte sexuale normale săvârşite cu
violenţă cât şi acte de homosexualitate precum şi acte de perversiune sexuală
săvârşite cu violenţă.
Ori-ce
atentat în contra pudorei, îndeplinit sau cercat, fără violență asupra
persoanei unui copil, de sex bărbătesc sau femeesc, de vârstă mai mică de 14
ani, se va pedepsi cu închisoare dela doui până la trei ani.
Art. 264. -
Ori-cine
va comite un atentat în contra pudoarei, îndeplinit sau cercat, cu violență, în
contra unui individ de sex bărbătesc sau femeesc, se va pedepsi cu maximul
închisorei.
Dacă
crima s'a comis în contra persoanei unui copil mai mic de 15 ani împliniți,
culpabilul se va pedepsi cu maximul recluziunei.
Art. 265. -
Dacă
culpabilii sunt ascendenții persoanei asupra căreia s'a comis siluirea, sau
dacă sunt dintr'acei cari au o autoritate asupră-i, dacă sunt institutorii sau
servitorii săi, sau ai persoanelor mai sus însemnate, dacă acești culpabili
sunt funcționari ai unui cult, sau preoți ori călugări, sau dacă culpabilul,
ori-care ar fi, a fost ajutat în crima sa de către una sau mai multe persoane, pedeapsa
va fi pentru cazul prevăzut de art. 263 și 264, maximul recluziunei.
Când
siluirea se va fi comis de către persoanele menționate în acest articol asupra
unui copil, de sex bărbătesc sau femeesc, în vârstă mai mic de 15 ani, pedeapsa
va fi maximul muncei silnice pe timp mărginit1).
Art.
266. -
Dacă
din crimele prevăzute la art. 263, 264 și 265 va rezulta moartea, culpabilul se
va pedepsi cu munca silnică pe viață.
Art. 267. -
Ori-cine
va fi atentat la bunele moravuri ațâțând, favorizând sau înlesnind obișnuit
desfrânarea sau corupțiunea tinerilor de ambe-sexe, mai mici de 21 ani, se va
pedepsi cu închisoare dela șase luni până la doui ani și cu amendă dela 100
până la 3000 lei2).
Dacă
îndemnătorii, ajutătorii sau înlesnitorii desfrânărei au fost tatăl sau mama,
epitropii sau alte persoane însărcinate cu privigherea lor, pedeapsa va fi
închisoarea dela un an până la doui ani și amendă dela 100 până la 1000 lei2).
Art.
268. -
Cei
căzuți în delictul menționat în cel din urmă articol, se vor mai condamna și la
interdicțiunea dreptului de a fi tutori, curatori și părtași la consiliele de
familie, dela un an până la doui ani, pentru indivizii cărora se aplică întâiul
paragraf al acelui articol; dela doui ani până la patru ani, pentru cei de cari
se vorbește în paragraful al doilea al aceluiaș articol.
Dacă
delictul s'a comis de către tată sau mamă, culpabilul va fi încă lipsit de
drepturile ce i se acordă de codicele civile asupra persoanei copilului, în
virtutea puterei sale părintești1).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu